În cadrul recensământului populației din 2021

(amânat și efectuat în 2022 din rațiuni de

pandemie de COVID-19), Suceava avea o populație
de 84.308 locuitori.

In anul 2022 numarul de locuitori decedati

sub varsta de un an a fost de 70 de persoane
iar numarul de nou-născuți a fost de 3.707.
Economia
În urma analizei principalelor sectoare economice din municipiul Suceava a
rezultat următoarea
Situație:
27 de agenți economici îşi desfăşoară activitatea în domeniul agricultură,
silvicultură şi
servicii conexe;
87 de agenți economici îşi desfăşoară activitatea în industrie (industria
metalurgică, industria
chimică, industria construcțiilor metalice etc.);
165 de agenți economici îşi desfăşoară activitatea în diverse ramuri ale industriei
uşoare
(alimentară, textilă, mobilă şi prelucrarea lemnului etc.);
11 agenți economici activează în domeniul recuperării şi eliminării deşeurilor şi a
apelor
uzate;
3 agenți economici operează în domeniul producției şi furnizării de
energie electrică şi
termică, gaze şi apă, captarea, tratarea şi distribuția apei;
194 de agenți economici îşi desfăşoară activitatea în domeniul
construcțiilor;
1.098 de agenți economici îşi desfăşoară activitatea în comerț;
712 agenți economici activează în domeniul serviciilor;
147 agenți economici activează în domeniul serviciilor în turism;
71 de agenți economici îşi desfăşoară activitatea în învăȚământ,
sănătate şi asistență
socială.
Turismul
Orașul Suceava și împrejurimile acestuia
oferă o serie de obiective turistice
impresionante, atât din punct de vedere
istorc, cât mai ales prin intermediul
frumuseții acestora.
 Cetatea de Scaun
În Cetatea de Scaun au fost
amenajate expoziții muzeotehnice
permanente în care regăsim, pe lângă
materialul informativ scris și audio –
video, și momente interactive pentru
vizitatori. Majoritatea încăperilor cu
exponate și tehnică muzeistică au o
altă destinație, răspunzând astfel
cerințelor vizitatorilor: sala
voievozilor, sala tezaur, monetăria,
camera armelor, lapidarium etc., în
care sunt amplasate replici de arme,
monede, tezaur, scuturi, tronuri.
Statuia ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare
Statuia ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare
este o statuie din bronz, care elogiază
personalitatea voievodului Ștefan cel Mare
(1457-1504). A fost realizată în anul 1975 de
către sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasată în
anul 1977 în Parcul Șipote - Cetate, în apropiere
de Cetatea de Scaun a Sucevei, în partea de sud-
est a orașului. Constituie cea mai mare lucrare de
acest gen din țară, având o înălțime totală de 23
de metri (inclusiv soclul) și putând fi văzută din
orice punct central al orașului.
 Hanul Domnesc
Hanul Domnesc, situat pe strada Ciprian
Porumbescu nr. 5, este unul dintre cele
mai vechi monumente ale municipiului
Suceava, funcţional şi astăzi. Atestată
documentar în anul 1627, clădirea a fost
casa lui Miron Barnovschi, domnitorul
Moldovei, care a donat-o Mitropoliei
Sucevei pentru a fi transformată în han, iar
veniturile obținute să fie folosite pentru
„luminatul la sfintele moaște”.
 Biserica „Învierea - Vascresenia”
Biserica „Învierea - Vascresenia” situată
pe strada Ana Ipătescu nr. 14, a fost
ctitorită în 1551 de Elena Rareş, soţia
voievodului Petru Rareş. Transformată în
lăcaş de cult catolic în 1782, folosită ca
lăcaş de cult pentru rutenii din Suceava
între 1838-1936, perioadă în care a
căpătat denumirea de Biserica rusească,
a redevenit biserică ortodoxă în 1936.
Deşi a suferit mai multe modificări, i s-a
păstrat planul iniţial. Nu are turlă şi nici
urme de pictură originală.
Tradiții
 Județul Ssceava este cunoscut pentru costumele
sale populare, mobilă, olăritul, tapiseria și covoare.
Fiecare detaliu al acestor meșteșuguri reflectă istoria
și moștenirea culturală a regiunii, fiind în același
timp îndeletniciri unice care pot fi transmise de la o
generație la alta. În pus, lucrările complexe de artă,
cum ar fi ouăle încondeiate de Paște, pâinea
împletită, măștile populare și costumele tradiționale
sunt realizate pentru celebra animite sărbători
religioase.
 Țesutul
Țesutul ocupă un loc aparte în arta tradițională
meșteșugărească. Țesutul și cusutul se făceau în
familia și reprezentau partea din îndeletnicirile de
bază ale femeii, fiind și astăzi o realitatea în satul
sucevean.Cele mai numeroase elemente țesute sunt
destinate împodobirii și decorării interiorului
locuințelor.Asfel, se țes lăicere, scoarțe sau paretare
din lână colorată cu motive geometrice sau florale,
ștergare pentru împodobirea interiorul caselor sau
pentru diferite evenimente care marchează
momente din existența umană (căsătoria,
moartea).De remarcat sunt și țesăturile de traistă în
carouri, specifice zonei de munte.Pentru țeserea
diverselor piese se folosea același război orizontal
(stative), dar se schimbau sulurile, spetele, uneori
ițele și călcător. Pe aceeași stative se țesea și pânza
și covoarele.
Unul dintre cele mai vechi meșteșuguri, lăritul a apărut ca o necesitate a oamenilor de a
prepara și păstra hrana.Acum acest meșteșug este construit de meșteri olari din Rădăuți
și Marginea.Specificul vaselor din Rădăuți îl reprezintă culorile folosite pentru decoare.
Astfel vesela sunt desenate cu figuri geometrice sau florale de culoare maro, verde sau
galben, pe fond roșu sau alb.Ceramica de Marginea este deja o marcă binecunoscută în
întreaga lume.Ceramica de culoare neagră este o mărturie a originii decice, ea
întâlnindu-se astăzi doar la Marginea.Tehnica realizării vaseloreste aceeași folosită acum
sute de ani, adaptată însă vremurilor noastre.Dacă în trecut vasele erau arse în gropi
mari de 1,5 metri, de forma unui con cu vârful în sus, alături de care era o groapă mai
mică, ce comunica printr-un canal cu prima și în care se făcea focul, astăzi arderea se
face în cuptoare închise și în partea superioară și la găurile de foc.Culoarea cenușie sau
neagră este dată de arderea fără oxigen.Formele vaselor sunt și ele din vremuri
străvechi: oala înaltă, oala mare cu două toarte sau străchini, fie moderne: vaze,
platouri, căni.Tehnica de decorare este pentru toate cea tradițională: vasele se lustruiesc
cu o piatră aspecială, astfel ca urmele cenușii rămase pe pereții vasului nears șă se
amestece cu negrul.
 Măștile populare
Confecționarea măștilor populare în tradiția
populară este strâns legată în special de
sărbătoare de iarnă. În cadrul obiceiurilor de
iarnă desfășurate în vetrele satelor, masca
are un rol extrem de important.
Pentru confecționarea măsștilor se folosesc
blănuri (de oaie, capră, urs), piele, lemn
cioplit, coji de copac, metal, mărgele, boabe
de fasole.
Aceste măști au o bogată încărcătură
emoțională, reprezentând în general
transpunerea unor animale precum capre,
cai, urși, lupi, cerbi sau a unor personaje din
mitologia populară sau din folclor.
 Bibliografie
Wikipedia
Pinterest
Radio Top Suceava
Analiza situation existente în municipiul Suceava, Atuuri si
disfuncționalități
Infoturism.ro
Iturism.ro
JudetulSuceava.ro
Nest-tv.ro