Sunteți pe pagina 1din 11

COSTUMELE SI MAȘTILE TRADIȚIONALE

1. COSTUMELE POPULARERE DIN JUDEȚUL NEAMȚ


Costumele si maștile tradiționale sunt specifice fiecarei zonă geografice. Costumul popular are
piese diferite în componenţa şi după vârsta. Bătrânele poarta casâncă neagră iar fetele au părul
împletit în codiţe împodobit cu flori. Aceste costume de sărbătoare sunt bogat decorate, lucrate
manual pe ţesături fine şi completate cu mărgele şi paiete de diferite culori.

2. MĂȘTI TRADIȚIONALE DIN JUDEȚUL NEAMȚ


Masca este un instrument de deghizare a omului, întrebuinţat iniţial în scopuri practice şi magice,
căpătând mai târziu, ceremoniale, festive şi ludice.
Dar, de multe ori, măştile contemporane au părăsit şi scopul ludic, devenind piese decorative de
interior. Din acest motiv, li s-a schimbat structura – din volumetrice au ajuns plane, fiind
executate în tehnica ţesutului din fire textile. Acestea sunt lucrate de creatori consacraţi sau de
copii, în cluburile de elevi din judeul Neamţ.

POZE CAPRE
Masca de capra este cea mai răspândită şi mai variată formă corporală, fiind confecţionată dintr-un cap
de lemn, foarte împodobit , cu botul clămpănitor şi o îmrăcăminte din materiale, ce diferă de la un sat la
altul.

Cea mai interesantă şi mai expresivă este însă capra din Timişeşti, cu botul neclămpănitor şi
îmbrăcmintea formată dintr-o glugă ciobănească, care reuşeşte să redea, printr-o mimică şi gestică de
mare virtuozitate, mesajul străvechi al durerii morţii şi al bucuriei reînvierii naturii.

POZE CU URSI
Masca de urs este altă formă corporală, cu numeroase variante locale, de împodobire a capului –
cu mărgele, oglinjoare şi flori artificiale, între care se distinge ursul din Gârcina, Tazlău, Tarcău,
Girov.

După cum se vede, masca a constituit o preocupare şi o îndeletnicire neîntreruptă a unor meşteri
din comunităţile săteşti, înregistrând numeroase schimbări de destinaţie, forme şi tehnici de
lucru, dar continuând să fie căutate şi apreciate.

TÂRPEȘTI, JUDETUL NEAMȚ

La 12 km de Târgu Neamț, in comunei Petricani, satul Târpești se află Muzeului etno-folcloric al


meșterului Nicolae Popa. Unul dintre cele mai frumoase şi interesante muzee din Moldova.
Nicolae Popa, creatorul muzeului, cunoscut ca meşter popular, artist, colecţionar de excepţie.

A învăţat de mic copil să facă măşti de Anul Nou, iar mai târziu, să sculpteze în piatră (gresie) şi
lemn, să cioplească chipuri de oameni, cu înfăţişări originale.

BĂLȚĂTEȘTI, JUDEȚUL NEAMȚ

În comuna Balțătești din județul Neamț, meșteșugul țesutului este dus mai departe de către
meșterii populari Maria și Iulian Mihalachi. Județul Neamț se mândrește cu o bogație de
tradiții în arta populară, dar și cu dorința oamenilor de a le păstra. Unul din meșteșugurile cele
mai cunoscute în zona Neamțului este meșteșugul țesutului.

Tehnica de lucru folosită de familia Mihalachi este țesutul la război. Țesutul orizontal folosind
lână naturală sau vopsită cu plante, în diverse culori. Țesăturile sunt realizate folosindu-se atât
motivele tradiționale specifice zonei Neamțului, cât și stilizări după motive abstracte.

AGAPIA

La Mănăstirea Agapia funcţionează, încă anul 1803, ateliere de diverse meserii. Ele au fost
înfiinţate după transformarea acesteia în mănăstire de maici. Atunci au fost înființate atelierele de
covoare şi de broderii artistice, precum şi ateliere de ţesut stofe şi mohair.

Cea mai veche şi importantă tradiţie din cadrul mănăstirii este ţesutul covoarelor. Covoarele erau
realizate la început cu modele moldovenești, fiind lucrate din lână vopsită, folosind doar
coloranţi naturali.

În cadrul muzeului mănăstirii pot fi admirate multe modele de covoare realizate în secolul al
XIX-lea. Realizarea covoarelor s-a păstrat până în zilele noastre, maicile de la Agapia lucrând
manual covoare din lână, cu modele tradiționate.
VÂNĂTORI- NEAMȚ

Vasile Neamţu din comuna Vânători, sat Nemţişor este unul din meşterii populari care şi-a
amenajat la el acasă cu multă pasiune un atelier propriu, dotat cu uneltele tradiţionale necesare
pentru a crea obiectele de artă populară.

Tot în locuinţa sa şi-a expus, asemenea într-unui muzeu, şi obiectele de artă populară vechi
colecţionate din satul Nemţişor şi reprezentative pentru tradiţiile şi meşteşugurile de aici.

Acesta realizează mobilier rustic pentru grădină şi accesorii gospodăreşti rustice. Obiectele
realizate de către acesta sunt lucrate din lemn, cioplite şi şlefuite tradiţional. Printre acestea se
numără accesorii pentru grădină , mese, scaune, mobilier ţărănesc, fântâni tradiţionale.

Tot în comuna Vînători-Neamț, în satul Lunca, găsim Muzeul etnografic Vasile Găman.
Dedicându-se în totalitate lucrului în lemn şi colecţionării de obiecte şi unelte care amintesc de
viaţa satului românesc, meşterul Vasile Găman a reuşit prin munca sa de o viaţă să expună
lucrările sale şi colecţia într-o casă-muzeu.

Obiectele lucrate de către meșterul Vasile Găman sunt, pe lângă piese bisericești ca strane,
catapetesme, cruci, troițe, ce pot fi admirate în peste 40 de biserici din țară, și piese de mobilier
casnice ca blidare, scaune, fotolii, porți, uși și ferestre.

Calitatea produselor realizate de meșter este de mare valoare artistică, prin bogăția simbolurilor
religioase și istorice.

Colecţia din casa muzeu deschisă în anul 1988 cuprinde peste 3000 de exponate. Obiecte şi
unelte vechi, cărţi, manuscrise, icoane, costume populare, măşti, medalii, monede, etc. Mulțimea
și diversitatea exponatelor ilustrează pasiunea pentru tradițiile oamenilor de pe aceste
meleagurile binecuvântate.

PIPIRIG

Rodica Ciocârtău din comuna Pipirig, sat Boboiești, este unul din meșterii populari care și-a
amenajat cu multă pasiune un atelier propriu, dotat cu uneltele tradiționale folosite pentru a crea
obiecte de artă populară.

Atelierul doamnei este asemenea unui muzeu în care, alături de unelte, sunt expuse obiecte de
artă populară vechi, colecționate din zona Pipirig și reprezentative pentru tradițiile și
meșteșugurile de aici. Cu multă migală și dibăcie, aceasta reușește să țină vie tradiția acestor
meșteșuguri și să transmită mai departe valorile satului popular românesc.

În atelierul situat în satul Boboiești se lucrează mai multe obiecte de artă populară inspirate din
tradițiile zonei Pipirig, folosindu-se tehnici de fabricare vechi care au fost moștenite din
generație în generație.
Dintre obiectele de artă populară create aici putem menționa: trăistuțe lucrate din lână, în diferite
culori și mărimi, carpete din lână, tapiserii, folosite ca ornamente în casele tradiționale
românești, brâu din bumbac, piesă a costumului popular din zonă, covoare din lână în mai multe
culori și nu numai.

S-ar putea să vă placă și