Tradiţii Populare Romanşeti

Astăzi vă vom prezenta o mică parte din

sutele de tradiții frumoase românești
 Instrumente populare tradiționale
 Românului i-a plăcut întotdeauna muzica, este
foarte creativ cu instrumentele românești. Aici
sunt cateva exemple.
 Buciumul 
 Buciumul este un instrument muzical
popular cu tradiție în lumea românească,
așa cum o menționează, de altfel, o serie de
cronicari, și era folosit de păstori în munți.
Cuvântul provine din
latinescul buccinum și însemna corn îndoit.
Tubul are între 1,3 și 3 metri lungime,
confecționat din lemn de brad, paltin,
frasin, tei, alun sau metal. Se utiliza în
special pentru semnalizarea la distanță,
pentru comunicarea diferitelor mesaje, dar
și pentru călăuzirea oilor și a câinilor. În
unele regiuni era folosit și la înmormântări.
În spațiul românesc existau 5 tipuri de
buciume. 
 Țambalul
 Țambalul este un instrument cordofon
acționat prin lovire cu ajutorul a două
ciocănașe din lemn, învelite la un capăt
cu o bucată de material textil. A fost
utilizat mai ales în Muntenia, utilizarea
lui restrângându-se tot mai mult
ulterior. Țambalul românesc este ținut
de interpret în zona abdomenului, cu
ajutorul unei curele. 
 Ocarina 

 Confecționată din ceramică,

metal sau lemn, ocarina are forma
unui ou mai mare și puțin alungit,
la un capăt existând un loc prin
care se suflă, iar pe corpul ei mai
multe găuri pe care cântărețul le
închide cu ajutorul degetelor, ca
la fluier. Ocarina este utilizată și
de către rapsozii populari, dar și
în orchestre profesioniste. 
 Arta impletiturilor romanesti

 Cunoscut inca din Antichitate, mestesugul impletitului reprezinta

una dintre primele tehnici utilizate in construirea locuintelor si
confectionarea obiectelor. In anumite zone ale tarii, unde materia
prima exista din abundenta (papura, nuiele de alun, salcie sau
rachită, paie de grau, de secara şi de ovaz, foi sau panusi de
porumb), mestesugul impletirii fibrelor vegetale a fost ridicat la
rang de arta.
 Realizarea pieselor de mobilier, a diverselor obiecte casnice sau
decorative, a jucariilor si a diferitelor piese vestimentare
presupune procedee tehnice complexe si o indemanare deosebita.
 Desi in ultimele decenii mestesugul impletitului a inceput sa se
dezvolte si sa se extinda, largindu-si in mod spectaculos gama de
produse, nu trebuie sa uitam ca la origine se afla impletiturile
traditionale ale creatorilor populari.
 Mestesugul impletitului nu cere conditii speciale. Materia prima,
indemanarea si un izvor nesecat de inspiratie sunt principalele
ingrediente necesare mesterilor populari.
 Tesaturile Populare

 Ţesutul artistic ocupă un loc aparte în arta tradiţională.

Ţesutul şi cusutul se făceau în familie şi erau îndeletniciri
de bază ale femeii. De la piesele de port cotidian, la cele de
sărbătoare şi până la textilele care îmbracă locuinţa, totul
era lucrat de mâinile harnice ale femeilor de la sate. Se ştie
că meşteşugul torsului şi ţesutului are o veche tradiţie,
războiul de ţesut orizontal fiind cunoscut încă de la
începutul secolului al XIII-lea in Moldova. Aparitia
coloranților, vopselelor, a usurat munca femeilor in
obținerea coloranților necesari, insa a schimbat nuanțele
țesaturilor, culorile devenind mai intense.  Va mai amintiti
de renumitele plicuri cu coloranti “gallus”, cu care femeile
vopseau acasa materialele textile, de mirosea cateva zile
casa a oțet?
 Cu toate acestea culorile naturale, rămân mai plăcute
ochiului şi totdeauna în armonie unele cu altele, sunt
trainice în timp, fapt pentru care noi astăzi putem admira şi
analiza nemijlocit diversitatea de culori de pe covoarele
tradiţionale din muzee.
 Proiect realizat de:
 -Fanatan Serban
 -Rus Andrei
 -Petric Darius
 -Salajan Alexandru
 -Buxbaum Bogdan