Argument

Am ales aceasta tema deoarece produsele de papetarie si birotice au si ele la randul lor o importanta in viata omului. Produsele de papetarie si birotice exercita o influenta asupra omeniri. Stiinta mafrurilor ofera un find de cunostinte necesar pentru rezolvarea problemelor comerciale privind :structura sortimentala si calitatea marfurilor; optimizarea raportului dintre calitate si pret; evaluarea gradului de satisfacere a cerintelor si nevoilor viitoare ale consumatorilor; servicile post-vanzare. Comertul cu marfuri presupune in principal existenta unei structuri comerciale pe sortimente adecvate de produse si asigurarea unui nivel calitativ superior pentru consumatori in momentul, in locul si in cantitatea ceruta pe piata.

Capitolul I Scurt istoric

1.1.Scurt istoric despre apariia i rspndirea hrtiei n lume

nventarea !artiei a fost atribuita c!inezului "s Ai #un care in anul $%& al erei noastre a avut ideea de a fabrica o foaie de !artie din fibre de dud si de bambus 'bast( si c!iar resturi de frang!ii si plase pescaresti. ) descriere incompleta a fabricarii !artiei primitive c!inezestu este data intr-o carte c!inezeasca din secolul al *+ -lea:,Sita tinuta cu ambele maini se introduce miscand-o incoace si incolo in putina cu zeama de fibred. Cand este scoasa din putin materialul fibros ramane pe sita,grosimea pastei depinde de mana omului. -aca sita se introduce putin in pasta !artia iese subtire,daca se intoduce mai adanc foaia iese mai groasa. .ateria fibroasa pluteste pe sita,iar apa curge pe cele patru parti. Sita se rastoarna apoi,iar !artia e lasata sa cada pe scandura. n acest fel se poate face pana la 1/// de coli. -easupra lor se aseaza o scandura si se preseaza cu o funie si un retevei in acelas mod ca la presarea vinului. 0mezeala se stoarce,iar foile se ridica cu un ac de arama si se pun la uscare pe un perete incalzit., Ca mai toate inventiile mari c!inezesti ala vremii aceleia si fabricarea !artiei a fost tinuta in secret. -upa putin timp !artia sa dovedit atat de utila incat in cateva decenii a fost intodusa in administratia de stat ca apoi sa fie decretata monopol de stat. Cu toate ca secretul fabricarii !artiei era foarte bine pazit acesta a patruns dincolo de granitele C!inei in anul %&1 e.n. in urma unei batalii intre c!inezi si arabi pe fluviul "!araz,langa Samarcanda,in care arabii au iesit invingatori. Printre c!inezii luati prizonieri de arabi,se gaseau si lucratorii din atelierul de !artie c!inezesti care au inceput sa practice meseria mai intai in Samarcanda,unde i-au initiat si pe arabiin acest mestesug de unde s-au raspandit si la alte popoare mai devreme sau mai tarziu.

Capitolul II Istoria hrtiei

)menirea a 2ncercat, 2nc3 din cele mai vec!i timpuri, s3 2mbun3t34easc3 metodele de comunicare 5i de 2nregistrare a evenimentelor. Primele 2ncerc3ri includ folosirea t3bli4elor cerate, frunzelor, bronzului, m3t3sii sau a tablelor de lut. -oar dup3 inven4ia !6rtiei informa4iile au putut fi 2nregistrate 5i transmise mai departe 2n cantit34i mari 5i cu costuri sc3zute. S3 urm3rim, pe scurt, c6teva momente principale din istoria !6rtiei 7/// i.e.n. +ec!ii egipteni inventeaza prima substanta asemanatoare cu !artia asa cum este ea cunoscuta astazi. Papirusul era o tesatura rogo8inoasa din stuf, presata si stransa intr-o coala subtire si rigida. Cuvantul 9!artie9 'engl. paper( isi are originea in anticul 9papirus-pap:rus9. .ai tarziu, in cursul istoriei, grecii antici folosesc pentru aceleasi scopuri un fel de pergament, fabricat din piei de animale. 1/& e.n. ;artia, in forma ei actuala este inventata de "s<ai #un, un functionar la curtea imparatului C!inei. Se spune ca "s<ai a amestecat scoarta de dud, canepa, carpe si plase pentru pesti cu apa, le-a presat si le-a transformat intr-o pasta din care a inlaturat apa; rezultatul era o 9coala9 subtire care era lasata sa se usuce la soare. ;artia se nascuse. Acest amestec umil avea sa declanseze una dintre cele mai mari revolutii in domeniul comunicarii in istoria umanitatii. Ca urmare a acestei descoperiri, in C!ina infloresc literatura si artele. "otusi, investigatiile ar!eologice recente plaseaza inventia !artiei cu aproximativ 1// de ani mai devreme. %&1 e.n. Samar=and. Armatele c!ineze si arabe se infrunta dupa decenii de comert pasnic. C!inezii sunt invinsi si multi sunt luati prizonieri. Printre ei se afla si fabricanti de !artie care incearca sa-si rascumpere vietile invatandu-i pe arabi >1/ e.n. Calugarii budisti raspandesc treptat arta fabricarii !artiei in ?aponia. Aceasta devine o parte esentiala a culturii 8aponeze, !artia fiind folosita ca material de scris pentru evantaie, articole de imbracaminte, papusi si c!iar ca material pentru construirea caselor. ?aponezii au fost cei care au folosit primii te!nica tiparirii in bloc. in secolul al + -lea, imparateasa S!otu=a a preluat un proiect masiv, constand in tiparirea unui milion de rugaciuni - dharani - fiecare pe o coala de !artie separata si asezata in pagoda eisecretele fabricarii acesteia. Astfel, Samar=and a devenit unul dintre cele mai importante centre de productie a !artiei. 1//@ e.n. A fost nevoie de aproximativ 7// de ani pentru ca !artia sa traverseze lumea araba si sa a8unga in Auropa. Prima fabrica de !artie de pe batranul continent a fost construita c!iar de arabi in localitatea *ativa din Spania. Productia de !artie a continuat aici sub legea .ooris! pana in anul 1177, cand armatele europene i-au alungat pe arabi. Ca urmare, arta fabricarii !artiei a inceput sa se raspandeasca treptat pe tot cuprinsul Auropei crestine. 11&/-17&/ e.n. nainte de a fi produsa in fabrici locale, !artia a fost importata in Auropa B

din lumea araba, la preturi ridicate. Aa nu era familiara europenilor, care foloseau pe atunci, pentru scris, pergamentul. Situatia s-a sc!imbat atunci cand fabricile locale au inceput sa produca !artie la preturi mici. Aplicatiile sale in toate domeniile au creat o cerere imensa de !artie de toate calitatile. 17&B e.n. ?o!ann Cutenberg inventeaza presa de tiparit. Acesta reprezinta urmatorul pas in revolutia comunicarii. nainte, cartile puteau fi gasite numai la manastiri, case nobiliare sau in bibliotecile eruditilor, in timp ce foarte putini oameni stiau sa citeasca. Pentru prima oara in istorie, si masele sarace au acees la carti, deci la cunoastere. -atorita liberei circulatii a cartilor creste implicit si cererea de !artie, iar literatura infloreste. 1%1@ e.n. #a acea vreme !artia era produsa din !aine vec!i si carpe. Deexistand cantitati suficiente de materie prima pentru a face fata cererii tot mai mari de !artie, EenF Antoine Gerc!ault de Eeaumur sugereaza ca aceasta ar putea fi fabricata din lemn. Al a avut aceasta idee observand viespile construindu-si cuibul. 1%@H e.n. Dic!olas Eobert inventeaza masina de fabricat !artie. .ecanismul sau actionat manual producea !artia pe o sita aflata in continua rotatie. Cu toate acestea, nu a putut gasi investitori pentru a-i spri8ini descoperirea. Auzind de inventia lui Eobert de la o cunostinta comuna, fratii Gourdrinier din Anglia creeaza propria lor masina de fabricat !artie. -esi nu au folosit inventia lor, masinile de fabricat !artie poarta numele acestora si in zilele noastre. 1HH/ - 1@/@ e.n 1HH/ e.n. ?a=ub Ilein, un negustor din Euzombero=, infiinteaza prima fabrica de !artie din Slovacia. Astazi, in acelasi loc se gaseste cel mai mare producator de !artie din Auropa de Ast 'exceptand Eusia( si anume Severoslovensk celulzky a papierne-SCP Ruzomberok. n Eomania, primele fabrici de !artie apar la sfarsitul secolului al * *-lea. n anul 1HH1 se construieste fabrica de !artie de la Justeni, in 1HH& fabrica de la Jacau 'singurul producator intern de !artie de ziar(, iar in 1@/@ fabrica din Piatra Deamt. 1@@H - 1/// e.n. a fiinta si se impune ca unul din cei mai mari distribuitori de !artie din Eomania, compania Romanian Paper Distribution prin asocierea cu fabrica de !artie SCP Ruzomberok. 1/// e.n. Crupul Neusiedler ! preia &/K din ac4iunile SCP Ruzomberok. n prezent, grupul are o capacitate de productie mai mare de 1,7 milioane de tone anual. Astfel, Neusiedler ! a devenit cel mai mare producator de !artie de birou din Auropa, productia sa ridicandu-se la %//./// de tone anual. Prin articole de papeterie se denumesc in sens larg diferite materiale care servesc la scris, desenat, lucrari de birou, rec!izite scolare, fiind obtinute din !artie, carton mucava, materiale plastice, metale, lemn. .aterialul de baza al articolelor de papetarie este !artia care se obtine la randul ei din celuloza.

2.1.Celuloz i hrti
Celuloza este un poliza!arid care se poate extrage din urmatoarele materii prime: lemn de foioase si rasinoase; plante textile 'bumbac-linters, in, canepa(; paioase 'paie de cereale, trestie, stuf(; materiale recuperabile si refolosibile 'maculatura, deseuri textile(. Calitatea celulozei este determinata de calitatea materiilor prime folosite, procedeul de fabricare si de innobilare. Principalele tipuri de celuloza fabricate sunt: celuloza sulfit, celuloza sulfat, pasta de lemn bruna, pasta de lemn alba. Celuloza este poliza!arida cea mai raspindita in natura. Aa corespunde formulei'C> ;1/ )&(n, in care n are valori cuprinse intre %//-H// si 1&//-B///. mpreuna cu lignina si alte substante necelulozice , ea formeaza pereti celulelor vegetale si da plantei rezistenta mecanica si elasticitate. Gormarea celulozei in plante este rezultatul unui proces de biosinteza fotoc!imica. Procentual celuloza din plante variaza in limite foarte largi: %-1/K pentru unele plante leguminoase, 7/-&/K in paiele de cereale sau stuf, 7/->/K in masa lemnoasa a diferitelor specii de arbori, pina la H&-@@K in plante textile. Celuloza se obtine in general din bumbac, lemn, stuf si paie.Cea mai pura varietate de celuloza se obtine din bumbac prin egrenarea'indepartarea semintelor( si apoi spalarea vatei din capsulele plantei de bumbac.Aceasta varietate este folosita aproape exclusiv in scopuri textile. ) celuloza mai putin pura se obtine din lemn, stuf sau paie. n acestea celuloza este amestecata cu diferiti componenti necelulozici, numiti irecruste'lignina, oligoza!aride, ceruri, rasini etc.(, care trebuie indepartati. Separarea se poate face cu a8utorul unor reactivi acizi sau bazici care dzolva incrustele, eliberind cea mai mare parte a materialului celulozic util. Printre reactivii folositi, cel mai intrebuintat este bisulfitul de calciu, Ca ';S)B(1 'in procedeul bisulfitic( sau amestecul de sulfat de sodiu si !idroxid de sodiu 'in procedeul sulfat(. Celuloza rezultata este supusa albirii si serveste la fabricarea !irtiei sau la c!imizare; in tara noastra productia de celuloza se realizeaza in numeroase unitati industriale. Celuloza este o substanta solida, amorfa, de culoare alba, insolubila in apa sau in solventi organici, solubila in !idroxid tetra aminocupric, LCu'D;B(7M');(1 'reactiv Sc!eueizer(. #a incalzire se carbonizeaza fara sa se topeasca. Du are gustul dulce caracteristic za!aridelor. Prin !idroliza enzimatica, celuloza formeaza glucoza; celuloza prezinta un slab caracter reducator. Aceste constatari au dus la concluzia ca lantul macro molecular de celuloza este format dintr-un mare numar de resturi de glucoza legate intre ele prin legaturi monocarbonilice in pozitiile 1-7 'gruparea !idroxil glucozitic de la C1 al unui rest glucozic cu gruparea !idroxil de la C7 al restului urmator(. Eezulta astfel o structura filiforma a lantului macromolecular celulozic. Dumeroasele grupari !idroxil existente de-a lungul lantulului, in resturile glucozice, formeaza intre ele un numar urias de legaturi de !idrgen; aceste impac!eteaza foarte strins lanturile macromoleculare si confera celulozei structua macroscopica de fir. -in modul in care celuloza reactioneaza cu diferiti reactivi s-a dedus ca in macromolecula sa fiecare rest de glucoza prezinta trei grupari !idroxil capabila sa reactioneze c!imic. Avidentiind aceste trei grupari functionale se poate scrie pentru celuloza o formula de tipul: -'C> ;% )1 N);(-;)

&

Cruparile !idroxil din celuloza au reactivite normala si participa la reactiile specifice lor: formarea de eteri, de esteri, de alcooli etc.-upa numarul gruparilor !idroxil dintr-un rest glucozic, care participa la asemenea reactii se obtin produsi cu diferite grade de transfer. "ratata cu amestec de acid acetic si an!idrida acetica, celuloza poate forma mono-,di-sau triacetatul de celuloza. -;) -); -)-D)1- 'C> ;% )1 -).C).C;B(n- 'C> ;% )1 -).)C.C;B (n-'C> ;% )1 N)-C)C;B(n-)-D)1 .ononitrat de celuloza,dinirat de celuloza,trinitrat de celuloza : Ditrati de celuloza sunt folositi in fabricarea de tipul pulberii fara fum si a nitrolacurilor si nitroemailurilor 'lacuri de acoperire cu uscare rapida si luciu puternic(. Prin tratare cu solutii concentrate de !idroxid de sodiu,celuloza formeaza un produs de tip alcoolat 'alcoxid(, denumit alcoliceluloza, ce poate avea, de asemenea, diferite grade de transformare. -); -); - 'C> ;% ) Ditrati de celuloza sunt folositi in fabricarea de tipul pulberii fara fum si a nitrolacurilor si nitroemailurilor 'lacuri de acoperire cu uscare rapida si luciu puternic(. Prin tratare cu solutii concentrate de !idroxid de sodiu,celuloza formeaza un produs de tip alcoolat 'alcoxid(, denumit alcoliceluloza, ce poate avea, de asemenea, diferite grade de transformare. -); -); - 'C> ;% )1 -); (n- O nDa ); ---P'C> ;% )1 -)P aO (n- O n ;1)-); N); Alcoliceluloza primara Asemenea produsi sunt obtinuti si folositi direct la fabricarea fibrelor artificeale. Gibrele de celuloza din bumbac au lungimi de 1/ - B/ mm si de aceea pot fi toarse in fire care apoi se tes. Gibrele celulozice din lemn sunt foarte scurte, B - &mm si incercarea de a le toarce nu a condus la nici un rezultat. Prin prelucrare fizico-c!imica a acestora s-au realizat fibrele artificiale, denumite curent matase artificiala 'au luciu asemanator cu cel al matasii naturale(. Se cunosc astazi mai multe procedee de fabricat matase artificiala. Procedeul viscoza se bazeaza pe relatia ce are loc intre aicoliceluloza si sulfura de carbon, CS1 prin care se obtine xantogenatul de celuloza : -); -); -); -); -);-);-'C> ;% )1 -);(n-O CS1 -- -'C> ;% )1 -);(n- -;1 S)7 -'C> ;% )1 -); (n-)Da -)-CQS-CS1 -); xantogenat -Da;S)7 celuloza -de celuloza SDa Acesta este solubil in solutie de !idroxid de sodiu, formind o solutie coloidala, vascoasa, viscoza 'de unde si numele procedeului (. "recuta prin orificii foarte fine intr-o baie de acid sulfuric diluat 'filare umeda( solutia de viscoza se neutralizeaza, iar xantogenatul se descompune in celuloza si sulfura de carbon. Pe aceasta cale celuloza se regenereaza sub forma unui fir continuu, desi provine din fibre foarte scurte din lemn. .atasea viscoza este intrebuintata la fabricarea diferitelor tesaturi precum si a cordului pentru anvelope.-aca solutia de viscoza este filata, printr-o fonta fina in baie de acid sulfuric diluat si glicerina, se obtin folii dintr-un produs larg folosit-celofanul.

>

Procedeul acetat realizeaza matasea acetat, folosind acetatul de celuloza. Solutia acestuia in acetona este supusa filarii la cald 'uscata(. Solventul se evapora si este recuperat, iar firul de acetat de celuloza coaguleaza si se intareste. "esaturile de matase acetat sunt mai rezistente dar mai putin !igroscopice decat cele din matase viscoza. #a noi in tara fibrele artificiale se fabrica prin procedeul viscoza la Jraila, #upeni si Popesti#eordeni. Celuloza este o materie prima de mare valoare economica si constituie punctul de plecare in fabricarea unor produse importante, dintre care cea de !artie ocupa un loc principal. -aca celuloza este supusa fierberii cu un acid mineral'acid clor!idric sau sulfuric( concentrat, ea se descompune intr-un produs care se dovedeste a fi glucoza. b.;artia.;artia este un produs solid, cu structura fibroasa, obtinut prin prelucrarea celulozei. 1. )btinerea !artiei. Gabricarea !artiei comporta patru faze principale: -prepararea semipastei 'se extrage materialul fibros din materia prima( -prepararea pastei de !artie 'prin amestecarea semipastei cu substante de umplere si incleiere( -transformlarea pastei de !artie 'dispunerea pastei intr-un strat subtire care se preseaza si se usuca( -finisarea !artiei 'prin colorare, satinare, tratare la suprafata, cerate, impregnare, caserare, acoperirea cu material plastic, bobinarea, taierea, sortarea( Procesul te!nologic de obtinere a !artiei si materiile prime utilizate determina calitatea acesteia: 1.Sortimente de !artie, carton, mucava. -iversitatea sortimentului impune clasificarea !artiei din urmatoarele puncte de vedere: -dupa grama8" !artie foarte subtire >-17 gRm ; subtire, normala &1-@/ gRm, carton 1&1S&// gRm, mucava >/1-1 /// gRm, mucava groasa peste 1 /// gRm. -dupa compozitie" !artie din pasta de carpe '//(, din pasta de carpe si celuloza '/(, din celuloza si maculatura ' , (, din pasta de lemn, maculatura, stuf ' +(; -dupa destinatie" !artie pentru tipar 'ziare, carti, brosuri, reviste, reproduceri(, !artie pentru scris 'concept, semivelina, velina(, !artie pentru desen, !artie sugatoare, !artie electrote!nica, !artie de ambala8, !artie pentru tigari. Sorturi de !artie n scopul folosirii, ca atare, se comercializeaza urmatoarele sorturi de !artie: -!artie de scris velina neliniata si liniata 'tip (, semivelina 'tip (, pelur, cretata, concept, ban=post: -!artie de desen N tip A 'suprafata neteda(, tip J 'cu suprafata granulata(, calc, ozalid; -!artie cu portative pentru note muzicale -!artie pentru ambala8 obisnuita tip alba si albastra, tip 'pungi(, !artie pergamentata tip A, J, !artie matase tip A, J, A, !artie celofan; -!artie creponata N pentru scopuri igienice '!artie igienica, servetele, prosoape, batiste(, gofrata in sul 'divers colorata(; -!artie sugativa, !artie copiativa 'carbon, indigo(; -!artie pentru lucru manual si decoratiuni N glasFe, marmorata, foita colorata, milimetrica, sagren 'presata pentru legatorie(, !artie calc milimetrica -!artie desenata N pentru fete de masa, covorase, afise de raft; -stegulete si steme din !artie offset; -!artie litografica pentru ziare, !artie pentru tigarete.

Sorturi de carton: carton pentru dosare;carton velin cu luciu pe ambele parti; carton duplex 'se fabrica din doua straturi, se prezinta in coli(; carton triplex ' se fabrica in B straturi, perzinta satina8 cu luciu pe fata, se prezinta in coli(; cartonat prespan 'carton impregnat cu rasini sintetice si presate, utilizat in electrote!nica pentru izolatii(. Sorturi de mucava: mucava pentru legatoare 'copertii pentru blocuri, bibliorafte, mape pentru birou(; mucava pentru ambala8e 'cutii). #.Aprecierea calitatii !artiei. Calitatea !artiei este determinata de caracteristicile fizicomecanice si c!imice apreciate organoleptic sau prin analiza de laborator. Caracteristicile fizice determinate mai frecvent sunt: oblicitatea formatului; garma8ul, grosimea si greutatea specifica; netezimea; luciul; porozitatea; gradul de alb; calitatea incleierii; opacitatea; rasucirea la umezire; rigiditatea; stabilitatea termica; determinarea impuritatilor; permeabilitatea la apa; impermeabilitatea la garsimi; determinarea numarului de gauri strapunse. Caracteristicile mecanice se refera la: rezistenta la tractiune si alungire la rupere; rezistenta la indoire; rezistenta la plesnire; rezistenta la sfisiere; rezistenta la biguire 'formarea cantului( si rezistenta la frangere. -efectele !artiei" in urma procesului te!nologic !artia poate prezenta diferite defecte care-i micsoreaza calitatea. .ai frecvent intalnite sunt:basicare, ciupituri, cute, detasarea stratului, dubla fata, dugi de netezire, dunga murdara, gauri, grama8 neuniform, imputitati, incretituri, idoitura la margini sau la capate, ingalbenire, innegrire, nuanta neuniforma, oblicitate, ondulatie, taieturi. Aceste defecte se constata in general organoleptic fara a mai fi necesare anumite incercari de laborator 7. Ambalare, marcare, depozitare si transport. Ambalarea" colile de !artie si carton pot fi ambalate in: topuri de 1// N 1 /// coli; baloturi prinse in patru benzi de otel; in lazi ' din carton ondulat, lemn captusite cu parafina (; in suluri ' infasurate pe tuburi de !artie cu dopuri la capete (; .arcarea" se realizeaza cu etic!ete care cuprind: tipul de !artie, denumirea fabricii producatoare, balot nr .... , formatul 'mm(, numarul S"AS, culoarea, grama8ul 'gRmp(, greutatea balotului '=gR1 /// coli(, pretul 'leiRcoala, leiR=g(, data fabricatiei, control C.".C. "ransportul: se face in ve!icule acoperite, curate. -epozitarea" !artia se depoziteaza in magazii uscate, curate, acoperite. Jaloturile si lazile vor fi asezate orizontal cu panourile sau capacele in sus. Stivuirea baloturilor se face maximum in sase randuri, iar sulurilor in doua sai trei randuri.

2.2.Sortimentul articolelor de papetrie

a. Eec!izite scolare si de birou n aceasta grupa sunt incluse: caiete scolare, caiete pentru sc!ite si desen, agende, blocnotesuri, plicuri, registre, repertoare, dosare, bibliorafturi, diverse articole de birou, articole pentru sters si lipit, materiale de pavoazare. 1.Articole de !artie si carton Caietele scolare" sunt articole destinate in special elevilor si studentilor din toate formele de invatamant. Pot fi grupate astfel: de uz general: tip - A pentru clasele , tip + dictando, tip + de aritmetica, maculatoare; - cu o anumita destinatie; biologie, geografie, c!imie; geometrie, caligrafie, muzica, desen, vocabular, repertoar, ierbare; - cu file in numar de : H-17 file caiete de teza, 1>-B1 file caiete pentru incepatori, B>-7H file caiete uzuale, 1//-1// file pentru ultimele clase de studiu; - executate prin: coasere, lipire, arc special; - de format: A7 obisnuite, A& studentesti, pentru alte scopuri. Jlocurile de corespondenta ' bloc-notesuri( se livreaza: tip A fara liniatura; tip J dictando; tip C aritmetica. Eegistrele dupa format, fia8 si liniatura, se livreaza in mai multe tipuri 'A7 tip , A7 tip , A7 tip si altele(. Carnetele se livreaza: simple; notes cu coperta imbracata in panza de legatorie; cu coperte P+C; de buzunar; cu mecanism cu inele; carnet triplu telefon; carnet copierR -osarele pot fi : simple; cu sina 'sina lunga, sina scurta(; arc spiralat; de incopciat mapa de birou. Plicurile se livreaza in functie de: executie ' simple, captusite(; format 'C7,C&,C>(; !artie: 'alba, colorata(; prezentare 'simple, mape, casete, paravion(. Agendele pot fi: de buzunar; de birou; simple, cu repertoar telefonic. Jibliorafturi: tip A cu parg!ie de inc!idere si placa de presare; tip J cu arc si placa de presare; tip C: sistem de prindere fix, de incopciat. -iverse articole: mape, cartie de vizita, etci!ete scolare, felicitari, albume pentru fotografii, colturi foto, abtibilduri. 1.Alfabetare, betisoare, penare, numaratoare, plastilina; globuri terestre. $.Articole de birou din metal: ace cu gamalie, ace de capsat, pioneze, masini de perforat, de capsat, ascutitori, calareti pentru cartoteca. 1..ateriale se sters si lipit : gumele de creion, de cerneala, de masina de scris, proiectant, carbune N sunt realizate din cauciuc sau P+C; substante de lipit N pasta alba de lipit, guma de lipit lic!ida, adevinol, lipinol, stircol, ceara pentru sigilii. a..ateriale pentru scris. Sunt produse folosit pentru scris, copiat, constituite din dispozitive pentru scris si substante c!imice care se fixseaza pe !artie reversibil sau iriversibil. Sortimentul comercial se constituite din: -creioane: - negre cu mine ceramica din grafit: foarte tari >;-@;; tari ";-&;; medii ;,G, ;J, J;J; foarte moi 7J, &J, >J; moi J, 1J, BJ; tamplar si dulg!er; colorate 'in H, 11, 1H, 17 culori(; copiative: indigo 'negre,colorate(; mine 'negre, colorate,copiative( ; -creioane mecanice cu mina '1-7 culori( -pixuri cu pasta 'una, doua sau mai multe culori(

-filtz-uri 'creioane ci fibra( TCarioca, N folosite la o singura incarcare, cu rezerva intersc!imbabila; -rapidografe pentru desen -tocuri: simple; ci dispozitiv de prindere a penitei topografice; -penite: pentru birou, caligrafie, scolare, desen 'redis(, topografice, Gavorit, Cigant, Select, pentru stilou; -stilouri N se livreaza in functie de: caracteristici; uz scolar, uz general, superoare 'Par=er, Peli=an, IaUe=o, .ontblanc(; - sistemul de alimentare: cu pipeta, piston direct si indirect, vacuumatic, cu cartus cu cerneala, combinat N montarea penitei, libera, vizibila integral, vizibila partiala a.cerneluri: - pentru toc rezervor: extrafluida 'albastru, bicolorata(; speciala 'albastra, rosie, violacee(; normala 'albastra, rosie, verde, violeta(; pentru filtz-uri; pentru marcat rufe; de reproducere; b.pasta pix N alabstra, colorata; c.tusuri N negre, colorate, pentru stampila d.panglica pentru masina de scris 'neagra, rosie, albastra, bicolora( e.tusiere prntru stampile. J.Articole pentru desen si pictura. Sunt instrumente geometrice, ustensile si materii colorate, care servesc la realizarea desenelor geometrice, te!nice, artictice si a picturilor. -in aceasta grupa se comercealizeaza: 1.Eec!izite pentru desen, din lemn, metal si mase plastice; linii pentru uz scolar tip A si J; dublii si triplii decimetri; ec!ere de 7&V si >/V; florale tip A,J si C; raportoare; teuri tip A si J; plansete pentru desen ' tip A,J,C(; material didactic pentru tabla scolara ' raportor, rigla, ec!er, compas(; rigle de precizie pentru uz te!nic ' tip A, J, C(; liniare si rigle pentru aparate de desen; rigle de reductie si de marime; rigle de calcul ' 1@H mm N marimea 1, 1&/ mm N marimea 1(; tagator; compas; truse de compas 'circumferentiere, tragatoare, balustru, distantiere, tragator unuversal de punctare si accesoriile necesare(. 1.Articole pentru colorat si pictura a. Culori de apa N sunt un amestec de pigmenti universali de diferite culori, cu un liant. Se includ in acestra grupa: b. Acoarelele" sub forma de pastile de paleta din carton, in cutie de carton, de material plastic sau in tuburi de plumb cositorit, in seturi de >, 11, 17 culori, tip A N pentru scolari, tip J N pentru studenti, tip C N pentru pictori; c. Cuasele 'acuarele lic!ide( N se prezinta ca o pasta omogena consistenta, de culoare uniforma, cu miros caracteristic de fenol. Se livreaza in borcane de material plastic ' B/ cm patrati(. Cuasa extrafina se livreaza in categoriile , , in functie de culoare; d. Culori tempera" se prezinta sub forma de pasta, culoare uniforma, pelicula are un aspect mat. Se livreaza culoare tempera concentrata 'borcane de >/ cm patrati(, culoare tempera decorativa 'tuburi de plumb(, culoare tempera fina ' tuburi de plumb(; e. Culori acrilice" se prezinta sub forma de pasta , culoare uniforma, pelicula are un aspect lucios; f. Culori de pictura in ulei" se prezinta sub forma de pasta omogena de diferite culori, cu luciu si miros caracteristic de ulei de in. Se livreaza culoare de ulei decorativa ' categoria , , , +( si culoare de ulei extrafina 'categoria , , , +( ambalate in tuburi de plumb; g.Culori pastel N sunt mine fara invelisul de lemn. Se produce in trei tipuri: moi, mi8locii si tari. Sortimentul cuprinde: pasteluri fine, cerapastel, ceracolor, vitrocolor. 1/

!.Carbunele pentru desen N obisnuit si presat. i.Pensule pentru acuarele si pictura N scolare, rotunde de pictura, Gresco, Eubens.

2. .!eri"icarea calitii mr"urilor de papetrie

+arietatea deosebita a articolelor de papetarie a impus cerinte de calitate specifice fiecarui produs, care sunt mentionate in standardul sau norma interna a fiecarui articol. Cu ocazia comercializarii este posibil sa se efectueze verificari organoleptice ala produselor si probe de functionare a acestora. ncercarile fizico-mecanice si c!imice sunt realizate numai la cererea beneficiarului, in cazuri de dubii calitative. +erificarile calitative efectuate se diferentiaza pe grupe de produse, de exemplu: Pentru rec!izite scolare din !artie si carton se verifica: marcarea, ambalarea; tipul, formatul, obicitatea; calitatea !artiei; numarul de file; liniatura; modul de asamblare. Pentru materiale de scris se verifica: marcarea, ambalarea, aspect exterior, culoare, finisare, rectilinitate, dimensiuni 'diametrul, lungimea(, manipularea mecanismelor sa se faca simplu si usor 'pixuri, stilouri(, fluiditatea ' cerneluri, tusuri(, urma lasata pe !artie sa fie continua, de intensitate uniforma bine conturata, aderenta in !artie, timp de uscare redus 'cerneala, tus(, termenul de garantie ' cerneala 11 luni, tus B luni, pasta pix > luni(. Pentru articole de desen si pictura N se verifica: marcarea, ambalarea; aspectul exterior ' culoare, uniformitate, muc!ii drepte si netede(; dimensiuni ' lungimea, unc!iuri(; graditia ' clara, exacta(; suprafata plana ' rigle, teuri, florare(; manevrare usoara a articulatiilor mobile 'compasuri, rigle de calcul(; consistenta normala ' acuarele, tempera(; termenul de garantie ' acuarele 1-1 ani; guase > luni; tempera > luni(.

11

Capitolul III #a$ricarea %rtiei

.1.&ateriale "i$roase "olosite la "a$ricarea hrtiei

Gibrele celulozice: Principalul component al peretelui celular al plantelor este celuloza. mpreuna cu celuloza se mai gasesc,in procente diferitesi alte substante cum sunt:lignina,!emicelulozele,substante pectice,grasimi,ceruri,gume,mucilagii,amidon;resturi de proteine;saruri minerale,s.a Cele mai importante componete sunt celuloza si !emiceluloza;dar si prezenta ligninei prezenta interes,ea impoedicand separarea fibrelor celulozice in procesul de macinare. Cantitatile relative de celuloza,lignina si !emiceluloza din peretele celular al catorva plante:

Dr.crt. 1. 1. B. 7.

Planta #emnul Paie de cereale nul Jumbacul

Celuloza 7/-&/ B1-7& >&-%& HH-@>

;emiceluloze K 11-B7 B&-BH 1&-11 Pana la > 'numai subst.pectice(

#ignina 1/-B1 1&-1& 1-& /

.2.&cinarea
"eoria macinarii: Pentru a obtine anumite caracteristici de calitate ale !artiei s-a constatat ca fibra trebuiesa sufere un tratament mecanic. "ransformarile fizice ala fibrei celulozice prin tratamente mecanice se c!eama macinare. n procesul de macinare se consuma o cantitate considerabila de energie electrica. Pentru sortimentele obisnuite de !artie consumul variaza intre 1//-1/// IU!Rtona , iar unele sortimente speciale necesita c!iar si &///-%/// IU!Rtona. Consumul acesta mare de energie obliga pe fabricantul de !artie sa cunoasca bine procesul de macinare pentru a obtine maximum de calitate cu minimum de energie. mbunatatirile aduse !artiei prin macinare nu sunt numai decat proportionale cu durata macinarii. Proprietatiile de rezinstenta cresc odata cu macinarea pana la o limita si apoi incep sa scada,asa cum se vede in figura urmatoare:

11

Eezistenta la rupere -uble indoituri Eezintznta la plesnire Eezistenta la sfasiere >/ H/ "imp de macinare Lmin.M

1/

7/

Pe langa variatiile proprietatiilor fizico-mecnice,macinarea produce si alte modificari ala !artiei.Astfel,opacitatea scade cu cresterea gradului de macinare pe seama cresterii densitatii,retentia fata de umplutura si substantele de incleieresi de colorare creste.0nele dintre aceste sc!imbari sunt avanta8oase,iar altele negative.Aste necesar sa se cunoasca sc!imburile proprietatilor !artiei,pe seama modificarilor aduse fibrei individuale in procesul de macinare.Axaminarea microscopica arata ca prin fibrilare se reduce lungimea si grosimea si creste suprafata specifica.-e asemenea prin macinare se constata o crestere a cantitatii de apa retinuta de celuloza. Pe langa aceste efecte masurabile s-a mai observat ca datorita repetatei actiuni de frecare la care este supusa fibra celulozica se rup legaturile laterale interne avand loc procesul denumit fibrilare interna.Ca urmare poliza!aridele ce se gasesc pe suprafata fibrei sunt partial dispersate sau dizolvate. Acestea sunt efectele fundamentale pe care le are macinarea asupra fibrelor individuale.

. .Instalaii de mcinare
Ceneralitati: "oate instalatiile de macinare au aceleasi elemente de baza:doua suprafete de macinare care se deplaseaza una fata de alta. n cazul !olendrului elementul in miscare este valtul cu cutite,iar elementul static este platina. Cutitele de pe valt si de pe platina pot fi inguste sau late,putine sau numeroase,grupate sau separate;drepte sau in zig-zag. .oara ?ordan are statorul si rotatorul de forma tronconica.Cutitele sunt fixte pe suprafata rotorului si pe suprafata statorului .;idrafinerele se deosebesc de morile ?ordan prin aceea ca au ung!ia conului mai mare. ;idradiscurile au cutitele dispuse radial pe rotor si stator,ambele suprafete fiind plane si facand ung!i drept cu axul de rotatie. n cazul rafinatoarelor dublu-disc ambele discuri se rotesc in sensuri opuse unul altuia.Cutitele de pe statorul !idrafinerului sau de pe platina !olendrului pot fi inlocuite cu bare de bazalt.Cu aceleasi elemente din bazalt se pot ec!ipa si valturile !olendrului..oara cu bile si =ollergangul sunt dotate de asemenea cu suprafete de bazalt.

1B

.'.Incleierea hrtiei
;artia si cartoanele se incleie pentru a-si pastra performantele in contact cu unele lic!ide. ncleierea !artiei de scris sau de tipar pentru ca cerneala sa nu patrunda pe partea opusa sau sa nu faca mustati in urma penitei este mai simpla.Problema deosebita ridica !artia de saci sau !artie de ambala8 in sensul ca apa sa nu treaca prin coala de gartie si in sensul ca !artia sa-si pastreze proprietatile de rezistenta in mediu mai umed. ;artia pentru stratul neted de carton ondulat este incleiata pentru a conferii cutiilor o suficienta rezistenta si dupa o expunere la ploaie.0nele !arti pentru ambalat alimente trebuie sa reziste la acidul lactic sau la sucul de carne."ratarea cu ceruri sau cu polietilena permiteobtinerea unor ambala8e corespunzatoare pentru alimente sau c!iar pentru confectionat pa!are. ncleierea in masa presupune folosirea colofoniului, a cleiului sintetice,a emulsiei de parafina precum si a altor aditivi pentru rezistznta in stare umeda si care se introduce in pasta de !artie inainte de lansarea ei in sita. ncleierea va reduce patrunderea lic!idelor prin foaia de !artie sau de carton dar expunand !artia la umiditate un timp mai lung, ea se va desface in fibre.Pentru ca !artia in stare umeda sasi pastreze B/-&/K din rezistenta in stare uscata este nevoie sa fie tratata cusubstante speciale.Prin tratarea la suprafata,in presa de incleiere sau pe calandru cu adezivi sau ceruri,incleierea se imbunatateste. Acest tratament poate impermiabiliza !artia sau cartonul intr-o anumita masura dar in lod obisnuit este necesara sa se casereze coala de !artie cu o bariera de plastic sau de folie metalica. &."ipuri de masini de !artie: Axista doua tipuri de masini de !artie: 1.masina de tip fourdrinier 1.masina cu sita cilindrica Aceasta clasificare este numai pe baza sistemului de formare al foii,caci intre cele doua tipuri se pot face multe combinatii iar pentru fabricarea !artiilor speciale sunt masini speciale. Principiile fabricarii !artiei sunt aceleasi pentru toate tipurile de masini.Janda de !artie este mai intai formata dintr-o suspensie apoasa de fibre pe sita plana sau cilindrica.-upa aceea banda de !artie se des!idrateaza in sectiunea preselor, se usuca in partea uscatoare si daca este cazul se calandreaza si se infasoara. >.Sectiunea uscatoare: Procesul de uscare are in vedere eliminarea apei din banda de !artie pein evaporare. Decesitatea uscarii !artiei: ;artia ca sa poata fi folosita,trebuie sa contina cub 1/K apa,raportat la greutate.Asa cum iese din prese,umiditaea benzii de !artie poate fi B&-7&K i functie de tipul de prese si respectiv nivelul te!nic al acestora.-e dorit ar fi ca sa se elimine prin storcere o cat mai mare cantitate de apa dar cum acest lucru nu este posibil,se impune ridicarea uscaciunii !artiei de la B&-7&K 'cu cat iese din prese( pana la @B-@&K prin evaporare. .etoda de uscare: n partea uscatoare a masinii de !artie au loc doua procese fizice de baza transferul de caldura si transferul de masa. Caldura se transfera de la aburul fierbinte la banda umeda de !artie pentru a asigura energia necesara deplasarii apei din !artie. Apa se evapora si este apoi transferata din banda de !artie in mediul incon8urator prin procesul de transfer de masa.

17

Caldura este asigurata la temperatura ridicata pentru o evaporare rapida. n plus,atmosfera in care se transfera umididatea este tinuta cat mai receptiva posibil prin reducerea presiunii de vapori cu un consum rezonabil de energie.

.(.Imprimana
Axista trei tipuri prinipale de imprimante : cu ace, cu 8et de cerneal3 5i cu laser. -e5i folosesc te!nologii de imprimare diferite, toate primesc acelea5i informa4ii de la PC 5i folosesc, de obicei, acelea5i porturi pentru conectare. C6nd despac!eta4i imprimanta, trebuie s3 citi4i instuc4iunile cu aten4ie 2nainte de conectarea sa deoarece pot exista componente, cum ar fi t3vi4ele de alimentare cu !6rtie, care trebuie fixate 2nainte de pornire. C6nd imprimanta este asamblat3 2n 2ntregime, lega4i-o la ie5irea special3 a PC-ului, notat3 de obicei cu #P"1 sau Printer, 5i apoi conecta4i cablul la priza de perete. n WindoUs folositi programme speciale numite drivere pentru a traduce imaginea pe care o vede4i pe ecranul monitorului 2n informa4ii inteligibile pentru imprimant3. nainte de a 2ncepe s3 tipari4i, trebuie s3 v3 asigurati c3 WindoUs are instalat driver-ul potrivit pentru imprimanta respectiv3. Prin alegerea simbolului Printer din Control Panel vi se arat3 care programe sunt instalate si dac3 informa4iile tip3rite sunt transmise prin portul corect. mprimanta va func4iona cu orice program care ruleaz3 sub WindoUs Jutoanele unei imprimante Xn timp ce unele imprimante sunt diri8ate complet prin programe afi5ate pe ecran, ma8oritatea au butoane care indic3 pe larg procesul curent de tip3rire 5i datele imprimantei.. ncercati fiecare buton al imprimantei ca s3 2ntelege4i ce rol are. Jutonul de alimentare cu energie se afl3 de obicei in spatele imprimantei. nc!ide4i imprimanta c6nd termina4i treaba. -Jutonul Clean cura43 tonerul. -Apasarea butonului Eeset este ec!ivalent3 cu oprirea 5i apoi repornirea tip3ririi 5i este folositoare atunci c6nd apare o problem3 de genul prinderii gre5ite a !6rtiei. Xndat3 ce traseul !6rtiei a fost eliberat, ap3sarea acestui buton va face ca partea electronic3 a imprimantei s3 fie din nou 2n stare de func4ionare. -Jutonul #oadRA8ect Paper introduce Jutoanele imprimantei -"astele GontR.ode activeaz3 caracterele interne ale imprimantei N stilul de tip3rire 5i calitatea general3 a tip3ririi. Aceste butoane afecteaz3 de obicei doar lucrarile scrise 2n programe care ruleaz3 din -)S. WindoUs 2nlatur3 sau ignor3 datele activate de aceste butoane. -Jutonul Status se pozi4ioneaz3 fie 2n pozi4ie -esc!is')pen(, fie in pozi4ia Xnc!is'Close(. -esc!is 2nseamn3 c3 imprimanta este gata s3 primeasc3 5i s3 tipareasc3 informa4ii primite de la PC a fost decuplat3. - nstall print cartrige 2ndeparteaz3 p6rg!iile care fixeaz3 cartu5ul permi46nd accesul la aceasta. -Alignment "est 'testul de aliniere( 2ncepe testul, pentru a se asigura ca pozi4ia cartu5ului este bun3. -Jutonul Yualit: se pozi4ioneaz3 pe -raft'economic( sau Zualit:. Aceasta 2nseamn3 c3 pute4i tipari de prob3, adic3 pe ciorn3 pentru a economisi timp 5i cerneal3 sau [ pe curat \ unde calitatea literei este mai bun3. Alegeti imprimanta a. mprimantele cu ace folosesc ace sub4iri care bat 2ntr-o panglic3 impregnat3 cu cerneal3 pentru a tip3ri imaginea pe !6rtie. -ac3 ave4i o imprimant3 cu ace, rezultatele vor fi mediocre. Ale folosesc de fapt, principiul de la ma5in3 de scris care folose5te 5i ea band3 tu5at3. Aceste 1&

imprimante sunt ietine 5i u5or de folosit. mprimantele cu @ ace nu sunt destul de bune pentru WindoUs. Cele cu 17 de ace fac fa43 cu succes tip3ririi sub WindoUs. .arele dezavanta8 este c3 sunt foarte zgomotoase. b. mprimantele cu 8et de cerneal3 arunc3 mici pic3turi de cerneal3 pe !6rtie 5i compun imaginea de tip3rit. Ale tiparesc mai bine decat cele cu ace, nu sunt mult mai scumpe 5i sunt silen4ioase. mprimantele cu 8et de cerneal3 color sunt doar cu pu4in mai scumpe dec6t cele alb -negru, dar culoarea poate fi punctul forte al lucr3rii dumneavoastr3. Gotografiile color vor fi tip3rite acceptabil, dar nu la standardul revistelor. .erit3 s3 folosi4i culoarea acolo unde crede4i c3 va ar3ta bine, adic3 2n cazul unor fragmente mici de text sau pentru eviden4ierea textului, 5i, mai ales, pentru o fotografie. c. mprimantele cu laser realizeaz3 tip3rituri de cea mai bun3 calitate, dar sunt mult mai scumpe; sunt usor de folosit.

.).%rtia este totul

Calitatea lucr3rii este influen4at3 de calitatea !6rtiei folosite. -ac3 lucra4i la un proiect special 5i a4i dori s3 arate c6t mai bine posibil, ar fi bine s3 cump3ra4i !6rtie special conceput3 pentru imprimant ape care o ave4i. Aste un anumit tip de !6rtie pentru imprimantele cu 8et de cerneal3 5i un altul pentru imprimantele laser. maginile sunt astfel redate mai clar. ;6rtia este 2ntr-o continu3 diversificare : exist3 coli cu borduri elegante, care seam3n3 cu diplomele sau certificatele, coli cu inser4ii de bumbac, coli cu texturi aparte, coli de culori atr3g3toare. Pute4i folosi toateacestea pentru a realiza o mul4ime de proiecte interesante. 0n fax modern functioneaza astfel: ] n interiorul aparatului exista un senzor care citeste !artia. -e obicei, un fax modern are si un mecanism de alimentare cu !artie pentru a facilita trimiterea de documente cu multe pagini. ] Punctele albe si negre de pe pagina sunt codate de un encoder si codurile astfel rezultate sunt trimise de fax prin linia telefonica. ] #a primirea unui document, un mecanism marc!eaza !artia cu puncte negre. Primirea unui fax Jitii din documentul scanat sunt transmisi pe linia telefonica si a8ung la un fax ce ii receptioneaza. Jitii sunt decodati, decompresati si reasamblati in linii scanate ca in documentul original. Axista cinci moduri de tiparire a unui fax, depinzand de tipul de aparat care il receptioneaza: ;artie termica - cand faxurile au inceput sa fie utilizate pe scara larga in birouri, in anii <H/, ma8oritatea aparatelor foloseau !artie termica. ;artia este acoperita cu un strat c!imic care reactioneaza la caldura luand culoarea neagra. ;artia termica are cateva avanta8e mari: ] Aste foarte putin costisitoare producerea faxului cu !artie termica. ] mprimantele termice nu au parti in miscare exceptand mecanismul de alimentare cu !artie. ] Du exista consumabile cum ar fi rezervoare de cerneala sau riboane deoarece !artia contine cerneala. ] mprimantele termice sunt aproape indestructibile. Singurul dezavanta8 este acela ca !artia se decoloreaza in timp, sau se poate colora complet in negru daca este lasata intr-un mediu foarte cald. Gilm termic - filmul termic foloseste un ribon de latimea unei pagini ce contine cerneala care se topeste pe coala de !artie atunci cand este incalzita. -in punct de vedere mecanic este mai complicat decat la !artia termica dar mai putin complicat decat la imprimantele cu 8et de 1>

cerneala. ?et de cerneala - aceasta te!nica foloseste acelasi mecanism ca si o imprimanta cu 8et de cerneala. mprimanta laser - aceasta te!nica foloseste acelasi mecanism ca si o imprimanta laser. mprimanta atasata unui calculatorului - faxul este receptionat de un fax modem 'un modem compatibil cu standardul de comunicatii Crup B(, este stocat pe !ard dis=ul calculatorului ca un fisier grafic si apoi trimis catre imprimanta atasata calculatorului.

1%

Capitolul I! Caracteristicile am$ala*elor din materiale celulozice

Pentru fabricarea ambala8elor se utilizeaza diferite tipuri de !artie si cartoane. Acestea se pot asocia intre ele sau cu alte materiale,in scopul realizarii ambala8elor complexe. Se disting trei categorii de materiale de baza destinate fabricarii ambala8elor din !artiecarton:!artia pentru ambala8,cartonul plat,cartonul ondulat. ;artia:utilizata la ambalare este obtinuta din lemn de esenta moale,neinalbit si se clasifica dupa:grama8,compozitie,destinatie. Pentru ambalarea marfurilor se folosesc urmatoarele tipuri de !artie:sulfit,=raft,pergament,impermeabila,parafinata. Principalele tipuri de cartoane utilizate sunt:cartonul duplex,triplex,ondulat 'format din unu pana la patru straturi netede si unu sau trei straturi ondulate din !artie de ambala8,unite intre ele cu adeziv(. .aterialele celulozice prezinta urmatoarele avanta8e in utilizare 'figura 7.&(: Sunt materiale ecologice,reciclabile si netoxice;cartonul ondulat este unul dintre cele mai ecologice si solide materiale de ambalare,care nu este depasit din punct de vedere al performantelor economice si ecologice de nici un alt material; Sunt flexibele,usoare,igienice apte pentru a veni in contact cu alimentele; Se caracterizeaza prin rigiditate si rezistenta foarte buna 'cartonul ondulat(; Sunt rezistente la grasimi,gaze,!idrocarburi,acizi '!artia tratata prin acoperire si laminare(; Pot fi tiparite Avanta8ele utilizarii materialelor celulozice: -ecologice -flexibile -rezistenta la anumiti factorii de agresiune -masa redusa Ambala8ul ecologic ntr-o societate moderna,ambala8ul trebuie sa raspunda atat cerintelor esentiale cu privire la produs,cat si unor obiective precise de prote8are a mediului incon8urator. mpactul ambala8elor asupra mediului reprezinta de fapt impactul materialelor si te!nologiilor de ambalare asupra mediului. Ambala8ul este un produs a carui functionalitate dispare in momentul inceperii utilizarii produsului continut. "recerea de la stadiul de produs la cel de deseu este rapida si impune luarea unor decizii importante cu privire la mediu. Caracterul ecologic al unui produs depinde de materiile prime utilizate,procesul te!nologic si deseurile rezultate din procesul de productie si consum. nterprinderile trebuie sa cunoasca reglementarile referitoare la produsele ecologice si sa-si adapteze peoductia la cererile pietei. n aceste conditii ambala8ul trebuie sa faca fata unor constrangeri suplimentare referitoare la mediul incon8urator. 1H

Ambala8ul ecologic este ambala8ul realizat din materiale ecologice,utilizand te!nologii nepoluate, cu un impact minim admis asupra mediului incon8urator. Pentru a evalua caracterul antipoluant al unui material de ambalare s-au stabilit o serie de criterii : consum minim de material, utilizarea materialelor biodegradabile, utilizarea te!nologiilor de fabricatie nepoluate, probabilitatea de distrugere a ambala8ului dupa utilizare;lipsa de nocivitate prin distrugerea materialului probabilitatea de reutilizare a amterialului,aplicarea de simboluri care sa indice daca ambala8ele sunt reincarcabile, reciclabile siRsau transformabile. )bservatie:Alegerea materialului ecologic de ambalare trebuie sa tina seama de: procesul de incalzire globala si modificariile climatice; deprecierea stratului de ozon; poluarea aerului, inclisiv fenomenul de ploaie acida;poluarea apei; tipurile de deseuri solide si eliminarea lor. -egradarea naturala a materiilor de ambalare se realizeaza prin: Jiodegradare, care consta in distrugerea materialului de catre microorganismele prezente in sol; )xidarea c!imica care consta in distrugerea materialuilui prin coroziune. n general ambala8ele din !artie si carton pot fi considerate ecologice. Cu toate acestea prezenta compusilor organoclorurati, rezultati din albirea pastei de !artie constituie o sursa de plouare. -e asemenea, cernelurile de imprimare sunt considerate poluante. Simbolurile aplicate pe ambala8e Ambala8ul este un component indispensabil activitatii comerciale.Aparitia unor sortimente noi de produse, modernizarea conceptiei si metodele noi de desfacere a marfurilor presupun contiunua diversificare a ambala8elor si cresterea exigentei consumatorului fata de acestea. Ambala8ul prote8eaza consumatorul impotriva falsificarii marfurilor obiectiv care se realizeaza prin: includerea anumitor etanseizari, constructia unor elemente suplimentare atasate ambala8ului modul de etic!etare aplicate pe ambala8. Eiscurile aparitiei toxicitatii produselor, cauzate de materialele de ambalare sunt determinate de faptul ca anumite metale pot reactiona cu acizii prezenti in alimente 'fructe, legume(, cu formarea de !idrogen si ioni metalici.

1@