Arta covorului Moldovenesc

Și dezvoltarea sa.
 Un rol deosebit în mediul de trai al moldovenilor, în ritualuri şi ceremonii, în aprecierea
nivelului stării sociale şi economice, a măiestriei familiei le-a aparţinut şi mai continuă să-l
joace covoarele manuale. Ele conţin în sine o artă de opinie colectivă, viziuni artistice
creatoare selectate de multe generaţii.
 Arta covoarelor
moldoveneşti s-a
modificat permanent,
selectîndu-se pe parcurs
de secole motive
ornamentale, compoziţii
şi gamă cromatică
particulară.
 Din multiplele izvoare scrise, documente aflăm că covoarele se făceau din lînă
curată şi exclusiv pentru casă, că erau foarte frumoase şi se păstrau cu mare
grijă, transmiţăndu-se ca relicve ale familiei din generaţie în generaţie. Iniţial
covoarele nu se produceau pentru vînzare şi, numai în cazuri rare, cînd peste
familia moldoveanului ajungea o nenorocire mare, cînd nicidecum nu puteau
răsplăti impozitele, îl ducea pe ţăran de-şi vindea „scoarţa” din casă.
 Casa
tradiţională
moldovenească
neapărat e
împodobită cu
covoare: pe
perete, paturi,
pe podea.
Această
tradiţie de a
folosi covoare
la împodobirea
locuinţei a fost
tipică pentru
moldoveni din
adîncul
secolelor şi a
rămas pînă în
prezent.
 Mare importanţă aveau covoarele, numărul lor, care vorbea despre iscusinţa
fetei şi starea familiei. Tradiţia alesului de covoare în Moldova era strîns
legată şi de educaţia prin muncă a copiilor în familie. Iscusinţa de a ţese, de
a alege era înalt apreciate în popor, de aceea fetele de la vîrsta de 10-11 ani
erau învăţate acest meşteşug.
Covor expus în sala Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. PC:
#diez/Eugenia Tataru
 Orice obiect era făcut cu mult talent şi gust artistic, fiindcă tot ce se făcea
– se făcea pentru sine şi ce păstra în casă, servind drept marcă de avuţie şi
prestigiu al familiei
 Dar in zilele de azi se mai elaboreaz ă covorul
stilizat ,,Tapiserie’’ Este covorul stilizat.
Portretul stilizat in tapiserie
Portretul in tapiserie