Evoluia istoric a rochiilor pentru femei pe parcursul sec. XX.

Moda este oglinda societii n care exist. Este att un fenomen cultural, ct i o afacere extrem de complex i, ca atare, reflect atitudinile economice, sexuale i politice ale unei epoci.

Belle Epoque
Cand se vorbeste despre inceputul secolului al XX-lea, lse foloseste mai mereu termenul de "la Belle Epoque", adica "Epoca frumoasa". n secolul

XX moda a suferit transformri radicale i rapide, cu producii de serie, modernism, postmodernism, democratizare, pluralism. "Belle Epoque" a fost o perioad de aur pentru clasele superioare, lucru vizibil n mbrcmintea ostentativ, caracterizat prin splendoare i opulen, n care plriile erau o component esenial, abundent decorate cu pene, flori i aranjamente de fructe. Renaterea stilului "Empire", cunoscut i ca stilul "Madame Recamier", a mutat talia mai sus fa de poziia sa natural, de unde cdeau materiale suple i moi.

Primul Razboi Mondial

La inceputul Primului Razboi Mondial, corsetele au fost abandonate complet, talia a coborat, iar poalele s-au scurtat pana spre genunchi. E prima data in istoria modei cand linia bustului nu mai e importanta. Femeile cu sani mici au cunoscut triumful, in timp ce suratele lor mai dotate au fost nevoite sa recurga la tot felul de artificii pentru a incapea in hainele la moda in acele vremuri. Eliminarea constrngerii corsetelor muta accentul de pe talie pe bust, coinciznd cu stilul preferat de reformatorii care militaser pentru eliberarea femeilor de sub dictatura hainelor incomode. "Fr exemplul surorilor Caillot (Regina, Marie i Marthe), cunoscute pentru rochiile lor elegante, a fi continuat s fac Forduri. Datorit lor am nceput s fac Rolls-Royce-uri", declara celebra creatoarea Madeleine Vionnet. n timpul Primului Rzboi Mondial i-a lansat creaiile Paul Poiret, numit i "Paa de la Paris". Baletul rus a cristalizat viziunea sa orientalist. El a conceput pantaloni de harem, modelele purtau turbane n culorile pietrelor preioase, decorate cu pene exotice i ornamente somptuoase, iar materialele bogate erau importate din

Orient. Surorile Callot i Marino Fortuny au fost i ei exponenii acestui stil. La Paris, n urma expoziiei realizate de aa-numiii pictori fovi, culorile n mod devin puternice (oranj, violet, negru i verde-jad), imprimeurile ndrznee i broderiile orientale bogate. Nu insistm asupra produciei de serie i a pieei de larg consum, ntruct piaa dup Primul Rzboi Mondial era pregtit deja pentru aceast evoluie, costul vieii era sczut, aa nct marile creaii aproape au disprut. Curentul Orientalist, Paul Poiret, Rochie de sear

Moda anilor '20

Imediat dupa terminarea Primului Razboi Mondial, mentalitatea femeilor a inceput sa se schimbe. In acea perioada, acestora li s-a oferit ocazia sa lucreze in afara casei si, practic, sa isi foloseasca inteligenta. S-au ocupat de lucruri administrative, au fost asistente medicale sau postarite. Datorita noilor functii, s-au vazut nevoite sa renunte la imbracamintea sofisticata in favoarea unor tinute mult mai practice si chiar au renuntat la pletele lungi si la coafurile sofisticate. Ambitiile au crescut treptat si nici nu se putea altfel cand printre modelele feminine cu un caracter impresionant, "fashion iconii" acelei perioade, si-au facut loc nume celebre precum Louise Brooks, Greta Garbo si Coco Chanel. Coco Chanel s-a impus in moda folosind accesorii feminine precum bratarile, lanturile, perlele, palariile in combinatie cu tinute simple, precum little black dress si chiar de inspiratie masculina cum ar fi taiorul. Aceasta din urma piesa vestimentara a cucerit treptat gusturile, devenind un "must have", o "uniforma" a femeilor bogate, de afaceri. In 1923, Coco Chanel declara pentru Harper`s Bazaar ca "simplitatea este cheia adevaratei elegante". Designerul, alaturi de Louise Brooks, a dat Coco Chanel nastere unei noi generatii de femei cu o puternica personalitate. Acestea se deosebeau prin faptul ca isi tundeau parul scurt, fara sa isi piarda din feminitate, purtau fuste mai scurte, se machiau si erau adesea vazute, in societate, fumand si savurand cocktailuri. Spre deosebire de generatiile anterioare, in acea perioada femeile devenisera mult mai independente, isi conduceau singure automobilele si nu se temeau ca vor fi judecate pentru ca isi petreceau serile in cluburi ascultand jazz sau bucurandu-se de dansuri energice precum

Charlestonul. Tot Chanel a fost si primul designer care si-a lansat primul parfum care ii poarta numele - Chanel No. 5, in 1921. Acesta a fost, inca de la inceput, un adevarat succes asa ca putem spune, pe buna dreptate, ca designerul a fost un trendsetter si din acest punct de vedere.

Anii '30
In linii mari, o tinuta specifica anilor '30 trebuia sa contina cel putin un element din: umeri bufanti, incretiti, corset sau croiala stransa in talie, fusta lunga, larga si evazata sau - la ocazii speciale - o trena lunga. Eleganta era obligatorie pentru femei, indiferent de momentul zilei. Singurul aspect care facea diferenta era materialul din care erau confectionate hainele. Astfel, daca pentru zi se preferau texturile mai putin pretentioase ca bumbacul, inul sau lana, pentru seara erau "la mare cautare" satinul, catifeaua sau matasea. Culorile erau si ele oarecum in extreme, daca se compara momentele zilei: pentru dimineata si pranz culori inchise sau cenusii, iar pentru a doua parte a zilei imprimeuri florale, nuante contrastante si detalii colorate. Jean Harlow, sex simbol al anilor '30 Hollywood-ul a avut o influen major asupra modei anilor '30. Att femeile, ct i brbaii erau ateni la stilul starurilor precum Carry Grant, Gary Cooper, Fred Astaire. Tunsoarea "bob" a Gretei Garbo i sprncenele arcuite ale Marlenei Dietrich au fost copiate masiv, iar blondul platinat al lui Jane Harlow a influenat moda. Beretele purtate de Fay Dunaway n filmul "Bonnie i Clyde", costumele create de Ralf Laurent pentru Diane Keaton n "Annie Hall", ca i altele au fost imitate pe scar larg. "Suprarealismul", creat de Andr Breton la Paris, n octombrie 1924, a influenat moda i hainele. Industria a folosit mijlocul artistic al plasrii unui obiect sau al unei imagini ntr-un loc neobinuit i ocant, mai ales n domeniul aranjrii vitrinelor, al fotografiei. nclinaia ctre "Suprarealism" a Elsei Schiaparelli s-a manifestat n special n detalii. Unele dintre materiale erau imprimate cu elefani la circ, tieturi de ziar, aa nct designeri extem de diferii, precum Lagerfeld, Moschino, Charles de Rochie Castelbajac, au folosit motivul alterrii formei i al juxtapunerii n coleciile lor.

Elsa Schiaparelli, suprarealist

Revenirea nostalgic la silurile de mod caracterizate de rochii i fuste nfoiate, cu talie mic, la sfritul anilor 30, a lansat "Neovictorianismul". Femeile doreau s imite rochiile create de Walter Plumckett i purtate de Vivien Leigh, n rolul Scarlett O'Hara, din "Pe aripile vntului", i de Katherine Hepburn n rolul Jo din "Micuele doamne".

Anii '40
Manecile bufante din dreptul partilor superioare ale bratelor sunt acum inlocuite cu celebrele "pernute pentru umeri", lungimea rochiilor se scurteaza pana la jumatatea gambelor, iar talia nu se mai subliniaza decat printr-un cordon subtil. Totusi, se pune un mare accent pe soldurile femeilor care, in contextul pastrarii ideii de silueta "trasa prin inel" sunt considerate apanaje ale feminitatii. De aceea se insista pe detalii generoase in zona cu pricina, imprimeuri florale mari sau buzunare hiperdimensionate tocmai pentru a pozitiona atentia pe portiunea vizata. Materialele pentru rochiile de zi devin din ce in ce mai comode, iar culorile sunt "permise" indiferent de momentul zilei. "New look", al lui Christian Dior, a fost lansat n 1947. Creaiile Dior erau complexe i conturau corpul ntr-o form feminin idealizat, utiliznd materiale solide a cror greutate era dublat cu tafta. Talia era ngust i ncorsetat, umerii rotunjii accentuau bustul rotund, oldurile erau pline i puse n eviden de pernie. Fustele erau voluminoase i aveau multe pliuri.

Audrey Hepburn ntr-o creaie Cecil Beaton

Anii '50
Umerii goi, soldurile scoase in evidenta si taliile "de viespe" au reprezentat pentru perioada respectiva adevarate must have-uri. Fustele largi si vaporoase care se opreau imediat sub genunchi si curelele late din talie erau la mare cautare. Pentru seara, rochiile pastrau cam aceleasi linii mari, diferenta fiind facuta de accesorii: gentute plic, palarii sic sau manusi de lungime medie din dantela. n 1954, Coco Chanel a revenit pe scena modei mpotriva lipsei de respect a lui Dior fa de confortul i elegana natural a femeilor. "New look" a aprins imaginaia publicului, reflectnd noul ton al modei. Rochia-cma sau rochia-sac a fost o mostr a ceea ce va deveni silueta anilor '60. "Noul Edwardianism" este o ncercare de a reinstala valorile unei alte epoci, prin intermediul renvierii stilurilor vestimentare, o tentativ de a renvia hegemonia claselor superioare ale societii engleze. "Noul edwardianism" a fost o mod masculin elitist, promovat de croitorii de la "Savile Row". Silueta era de o elegan reinut, spartan, jachetele erau strnse pe Marilyn Monroe corp, haina costumului, cu guler de catifea ncheiat pn sus, pantalonii, strmi, plria, melon. "Existenialismul" a fost o micare cultural aparte, ntre 1940 i 1960, legat de primordialitatea liberului arbitru. A devenit o tendin n sine, cu pulovere pescreti supradimensionate, pantaloni sau jeans strmi, bluze pe gt. S ne-o aducem aminte pe Audrey Hepburn n rolul unei bibliotecare intelectuale, din pelicula "Funny Face".

Anii '60
Anii '60 sunt considerati a fi inceputul "revolutiei" modei feminine pentru ca tinutele incep sa fie tot mai simple, apropiindu-se de imaginea femeii moderne, de cariera. Apar, deci, fustele conice pana la genunchi sau chiar mai sus, jachetele usor cambrate si trenciurile cadrilate facute celebre de sotia fostului presedinte american John F. Kennedy, Jacqueline Onassis. Contrastele cromatice gen albnegru, rosu-negru sau galben-albastru erau si ele in mare voga. Micarea britanic a "butick", din anii '60, era expresia perfect a celor ce ofereau la preuri reduse haine n stiluri extrem de diverse, ntr-o atmosfer apropiat de cea a unui club de noapte, haine create de o nou generaie de tineri designeri. n avangarda acestui curent s-a aflat Mary Quant, care a deschis un magazin avangardist, mpreun cu soul su.

Jacqueline Onassis Kennedy

Glam, punk, yuppieism i grunge. Era spaial i ia numele din colecia de referin a designerului parizian Andre Courrges din 1964, care afia stiluri minimaliste, mult alb i materiale sintetice strlucitoare i reflectorizante. "Glam", definit de un ritm rock and roll bine marcat i "made in USA", este combinat cu abilitatea britanic de a face show cu stil. "Glam" (Glitter) a fost att o micare vizual, ct i un gen muzical, stilul tinerilor din anii '70, o antitez a micrii hippy, iar moda a trecut rapid de pe scen n strad. Penele, machiajul plin de sclipici, jachetele cu paiete i pantalonii de satin, amestecul de futurism i strlucire hollywoodian al anilor '30-'40, al lui Bryan Ferry i al formaiei "Roxy Music", prul portocaliu coafat cu creast i salopetele strmte ale lui David Bowie au devenit extrem de populare n rndul publicului. Pe de alt parte, romantismul nostalgic s-a inspirat stilistic din idilele pastorale ale unei Anglii victoriene, el fiind perfect ilustrat de creaiile Laurei Ashley. Mneci bufante, tip "picior de oaie", bumbacuri ieftine, imprimeuri florale delicate, volnae, manete i decolteuri cu Paco rabane, rochie din zale dantel, fuste lungi cu mai multe rnduri de drapaje erau componentele tipice ale acestei imagini. ntre 1960 i 1970, elementele exotice au influenat istoria modei: adaptarea banyanului de ctre europeni, a mtsurilor imprimate n stil chinezesc, a rubacelor (rochie lung cu curea, purtat de rncile rusoaice). De-a lungul carierei sale, Yves Saint Laurent a folosit cu succes elemente luate din moda popoarelor, crend stilul numit "Multiculturalism". Renumite au rmas coleciile sale ruseti, dar i cele inspirate din "opera chinezeasc" i din cea african, n care mbin tehnici de haute-couture cu motivele diferitelor popoare. S mai amintim i moda "punk", ai crei adepi erau descrii ca nite copii vehement revoltai mpotriva modei i cu nicio agend n afara celei de a oca cu orice pre (erau identificai prin uniforme care implicau zgrzi de cine, haine rupte, un pr viu colorat, cu epi, piercinguri cu ace de siguran).

Anii '70
Anii '70 au reprezentat o perioada de transformari majore ce au stat sub semnul miscarii "hippie". De aceea, cele mai multe influente in fashion au avut ca punct de plecare acelasi "curent": pantaloni foarte evazati, jeansi, camasi lungi, cu ciucuri sau franjuri, modele de inspiratie etnica, imprimeuri florale, impletituri din piele si bentite colorate. In privinta culorilor, paleta cromatica este nelimitata.

Anii '80
Moda anilor '80 a fost guvernata de curentul disco. Piesele de rezistenta erau fustele foarte scurte, colantii, tricourile cu un umar liber, manecile "trei sferturi", topurile in culori vii si aplicatiile stralucitoare. Foarte la moda erau si colierele lungi, bratarile din plastic si cerceii mari cat mai usor de observat. Intreaga evolutie a lumii fashion din perioada anilor '80 a gravitat in jurul unor simboluri care au dat "tonul", atat in show-bizz cat si in vestimentatie, dintre acestea remarcandu-se clar....Madonna. Pe scurt, anii '80 au stat sub spiritul nonconformismului, al curajului si al expansivitatii. "Avangardismul japonez" a avut un mare impact asupra anilor '80, provocnd un adevrat oc i uimire n lumea modei. Designerii Rei Kawakubo i Yamamoto prezentau colecii care sfidau abloanele tradiionale, cu haine jerpelite care nu se conformau niciunui standard de mod. "Yuppieismul" a fost definit ca un curent dominat de statutul conservator i obsedat de haine de firm din secolul XX. Acesta se inspira din costumul brbailor aflai n posturi de conducere (Giorgio Armani a lansat o form exagerat a costumului business clasic), iar femeile, la rndul lor, au adoptat acest stil al costumului ce transmitea senzaia de putere (fustele drepte pn la genunchi, culorile dintr-o palet restrns de bleumarin i bej). De la moda "Grunge", care-i avea originea n curentul muzical din Seattle, caracterizat prin lipsa de rafinament i de artificii, la "Deconstructivism", care a rsturnat concepiile tradiionale asupra vestimentaiei pentru a scoate la iveal custurile, tivurile uzate i elementele interioare, punnd sub semnul ntrebrii atitudinile convenionale ale designului, pn la "Postmodernism", ce caracterizeaz ruperea de istorie i funcionalitate, simplitatea care respinge diferenele dintre cultura elitist i cultura popular, exist o mare varietate de direcii.

La sfarsitul sec al XX-lea, vestimentatia si shopping-ul devin o pasiune colectiva: chiar si

copiii invata numele lui Gaultier, Fendi sau Dolce&Gabbana. Moda devine un vehicul care promoveaza marochinaria, decoratiunile si bijuteriile. Daca Parisul (Franta) inca mai este considerat capitala modei, Milano (Italia) este cel care imbraca cei mai multi oameni.