Sari la conținut

Arată/ascunde bara laterală

Căuta re Sa lt

 Creare cont
 Autentificare
Unelte personale


Cuprins
 ascunde

Început

Istoric

Arhitectură

Fotogalerie

Note


 Lectură suplimentară

Legături externe

Vezi și

Mănăstirea Sucevița
16 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
47°46′41″N 25°42′40″E
mânăstire

Mănăstirea Sucevița

Informații generale

Confesiune Biserica Ortodoxă  

Hram Învierea Domnului  

Jurisdicție religioasă Arhiepiscopia Sucevei și

 Rădăuților  

Tip maici

Țara  România 

Localitate Sucevița, Sucevița 

județ Suceava

Coordonate 47°46′41″N 25°42′40″E

Date despre construcție

Stil arhitectonic Arhitectură bizantină  

Ctitor Mitropolitul Gheorghe Movilă

Istoric

Data începerii 1583  

Localizare

Prezență online

https://manastirea-sucevita.ro

Modifică date / text 

Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii

1583-1586 și situată în satul Sucevița din comuna omonină (județul Suceava), la o
distanță de 18 km de municipiul Rădăuți.
Mănăstirea Sucevița a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul
Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05651 și fiind formată din 5
obiective:[1][2]

 Biserica „Învierea Domnului” - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-

05651.01;
 Chilii - datând din secolul al XVI-lea și având codul SV-II-m-A-05651.02;
 Paraclis - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.03;
 Turnuri de nord-est și nord-vest - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-
m-A-05651.04 și
 Zid de incintă - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.05.
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO)
a inclus Biserica „Învierea Domnului” din cadrul Mănăstirii Sucevița, împreună cu alte
șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel
Nou” din Suceava, Humor și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în
grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.[3]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau
inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a
afirmațiilor pe care le conține.

Tradiția așază pe valea râului Sucevița, între dealuri, o biserică din lemn și o schivnicie
de pe la începutul veacului al XVI-lea.
Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie
a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei
construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea voievodului Petru
Șchiopul.
Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor Movileștilor (mari boieri,
cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în
stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care
se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul,
de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel
Mare, cu pridvorul închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi
legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin
excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara
Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai
la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri
înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru
turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află
încăperi ale vechii case domnești și beciuri.

Arhitectură[modificare | modificare sursă]
Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de
arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura murală interioară și
exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică
din Vechiul și Noul Testament.
Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac
parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.[4][5]

Fotogalerie[modificare | modificare sursă]


Vedere aeriană
 
 

Mănăstirea Sucevița
 

Mănăstirea Sucevița
 

Turnul de la intrare
 

Turn lateral
 

Altarul bisericii - exterior

 
 

Pictura exterioară
 

Pictura exterioară: Arborele lui Ieseu

 

Pictura exterioară - „Scara raiului”

 

Pictura exterioară - „Geneza”

 

Crucea din curtea mănăstirii

 
 

Mănăstirea Sucevița

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015
2. ^ Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 10 octombrie 2012
3. ^ Patrimoniul UNESCO
4. ^  fr  UNESCO - Service de presse - Église de la Réssurection du monastère de Sucevita (extension
des "Églises de Moldavie") - Roumanie, accesat 12 aprilie 2012
5. ^ Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, pe Lista Patrimoniului Mondial, 2 august 2010, Jurnalul
Național, accesat la 6 iunie 2013

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

 Mănăstirea Sucevița, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Editura Mitropolia Moldovei și
Sucevei, 1971

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea Sucevița

 Mănăstirea Sucevița
 Despre Mănăstirea Sucevița la enciclopedia OrthodoxWiki
 Tur virtual 360o Mănăstirea Sucevița - format din 3 panorame virtuale
 Mănăstirea Sucevița pe DescoperaRomania.eu  Arhivat în 28 octombrie 2012,
la Wayback Machine.
 Mănăstirea Sucevița (pe TravelWorld.ro)
[1]

 Informații detaliate
 Mănăstirea Sucevița Arhivat în 29 iulie 2008, la Wayback
Machine., GuraHumorului.info
 Mănăstirea Sucevița pe www.monumenteromania.ro
 Manastirea Sucevita, 13 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
 Manastirea Sucevita, 15 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
 Manastirea Sucevita, o lectie deschisa de istorie si religie , 8 mai 2000, Evenimentul
zilei
 Hram de Paști la Mănăstirea Sucevița, 3 aprilie 2010, Cristinel C. Popa, Jurnalul
Național
  Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, inclusă în Lista Patrimoniului Mondial
UNESCO. Galerie foto cu toate siturile acceptate, 2 august 2010, Gândul
 Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, pe Lista Patrimoniului Mondial , 2 august
2010, Evenimentul zilei
 Mănăstirea Sucevița în perioada interbelică  Arhivat în 4 septembrie 2014,
la Wayback Machine., 22 iulie 2011, Ziarul Lumina
 Mănăstirea Sucevița în primul deceniu comunist  Arhivat în 25 octombrie 2013,
la Wayback Machine., 7 decembrie 2012, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
 Sucevița este unica mănăstire din Bucovina care deține „testamentul artei
moldovenești“ Arhivat în 4 septembrie 2014, la Wayback Machine., 17 octombrie
2009, Raluca Brodner, Ziarul Lumina
 Intelepciunea lui Dumnezeu pictata la Manastirea Sucevita , 22 octombrie 2009,
George Palade, CrestinOrtodox.ro
 La Sucevita, unde ingerii ies la lumina Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback
Machine., 24 septembrie 2005, Adrian Bucurescu, România liberă
Imagini

 Poze
 Galerie Foto - Mănăstirea Sucevița
 Foto Manastirea Sucevita
Video

 Video Manastirea Sucevita

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Bisericile pictate din nordul Moldovei
 Listă de mănăstiri
 Buzduganul cu trei peceți (film din 1977)
Coordonate: 47° 46′ 41″ N, 25° 42′ 40″ E
LCCN: no99065076
 
ontrol de
utoritate VIAF: 145743591
 
WorldCat Identities (via VIAF): 145743591

1. ^ „Sucevița: Mănăstirea Sucevița”, archive.ph,  27 februarie 2007

Categorii: 
 Mănăstiri din județul Suceava
 Patrimoniul mondial în România
 Locuri de pelerinaj din România
 Locuri de pelerinaj creștin
 Monumente istorice din județul Suceava
 Biserici cu hramul Învierea Domnului
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 10 ianuarie 2023, ora 17:01.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie

Comută lățimea limitată a conținutului