Stilul moldovenesc

Vizitiu Maria
Clasa a X-a A Buhuță Cristina
Profesor: Bejan Iulian Furdui Anamaria
Colegiul Național ”Vasile Alecsandri” Popoiu Anee Maria
Munteanu Stefania
 Conținut:
01 Stilul moldovenesc 05 Elemente specific
moldovenești
02 Elemente bizantine 06 Interior

03 Elemente latine 07 Exterior

04 Elemente gotice 08 Biserici din Moldova

 Stilul moldovenesc

România, o țară încărcată de istorie și spiritualitate, găzduiește o mulțime de mănăstiri și biserici

istorice, care au supraviețuit secolelor și au devenit pietre de temelie ale patrimoniului cultural al țării.

Stilul moldovenesc în arhitectură apare în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi se caracterizează
printr-o armonioasă şi originală împletire a elementelor bizantine cu cele latine, cele gotice şi cu elemente
specific moldoveneşti.

Istoricul Vasile Drăguț a menționat că perioada de început a statului moldovenesc

s-a caracterizat prin lipsa unor ateliere autohtone de zidari și pietrari aparținând stilului bizantin
răspândit în lumea ortodoxă, astfel domnii Moldovei au solicitat ajutorul coloniștilor sași din țară, care
cunoșteau și practicau la scară largă arhitectura gotică.
 Elemente bizantine și latine

Influenţa bizantină se reflectă în planul predominant treflat sau dreptunghiular, împarţirea

interioară a bisericii în trei camere (pronaos, naos şi altar) şi elemente de decor exterior (chenarele
ferestrelor și fresca). Elementul latin se observă în planul bisericii moldoveneşti construită în formă de
cruce cu braţe inegale.
 Elemente bizantine

ALTAR

NAOS

PRONAOS
 Elemente gotice
Elementele gotice sunt uşor de recunoscut la piatra sculptată ce crează portalul uşilor şi al
ferestrelor, dar şi la acoperişul bisericii.

Portal de intrare în biserică în stil gotic Fereastră în stil gotic Arcadă gotică între pronaos şi naos
 Elemente specifice moldovenești
Elementele specific moldoveneşti surprind prin soluţia arhitectonică a turlei de deasupra naosului
bisericii. Trecerea de la zidurile bisericii la tamburii turlei se realizează printr-un complex arhitectonic
alcătuit din două sisteme de patru arce suprapuse şi intercalate de un tambur de turlă inferior.

Acoperişul bisericii cu turla în stil moldovenesc Turla, vedere din naos

 Interiorul și exteriorul
O biserică trebuie să fie gândită pentru a fi construită de cel puțin trei oameni:
arhitectul (în trecut era meșterul), pictorul și teologul. În timpul lui Ștefan cel Mare, așa a
fost. Meșterul gândea arhitectura zidurilor. Arhitectura bisericii îți dă tonul cum s-o pictezi, ce
plan iconografic să alcătuiești. Teologul era chiriarhul, episcopul sau starețul mănăstirii. Iar
pictorul era ales de acesta din urmă. Și în această sfătuire a lor, pictorul îi spunea arhitectului:
„Nu-mi faci niciun spațiu mai mic de 60 de centimetri”. Pe această suprafață trebuie să
încapă un sfânt; Nu-mi faci arcuri mai mici de atât... Nu faci gemulețul de la proscomidiar mai
sus sau mai jos decât 1,4 metri de la pardoseală, ca în momentul când răsare soarele, prima rază
să cadă prin gemuleț, pe sfântul disc, când preotul slujește Sfânta Liturghie. Gemulețul să fie
obligatoriu spre est și așezat un pic mai sus de nivelul mesei. Nu spre nord, cum se mai
întâlnește la bisericile târzii, din secolele XVIII-XIX”.
 Arta moldovenească
«Pictura exterioară a cunoscut numai în Moldova adevărata şi cuprinzătoarea sa
dezvoltare, devenind o categorie estetică de valoare universală…». Nu întâmplător cercetătorul
polon I.Strygowskii constata: «ceva asemănător nu ne oferă o a doua ţară în lume» (S.Ulea,
1968).
Pentru ca, în împrejurări atât de neprielnice (veacurile XV ‒ XVI), să se nască şi să se afirme
aşa precum o vedem astăzi, arta picturală moldovenească «trebuia să primească impulsuri şi
daruri noi». «Nu este vorba, ‒ constată criticul de artă francez Focillon, ‒ de un bizantinism care
continuă în mod artificial să ducă o viaţă precară, ci de o funcţiune vie, care asimilează şi se
reînnoieşte.
Vechea artă moldovenească nu este o înviere a artei bizantine (vezi biserica de la Rădăuţi),
ci o arta complexă, a cărei originalitate consistă în calitatea cu care ştie să asimileze şi darurile
creatoare… Ea are afinităţi cu occidentul şi păstrează un accent autohton moldovenesc…».
Picturile
 Bisericile din Moldova
Următoarele opt biserici pictate au fost înscrise, începând din anul 1993, pe
lista patrimoniului cultural mondial a UNESCO:

• Arbore (Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”)

• Humor (Biserica „Adormirea Maicii Domnului”)
• Moldovița (Biserica „Buna Vestire”)
• Pătrăuți (Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci”)
• Probota (Biserica „Sfântul Nicolae”)
• Suceava (Biserica „Sfântul Gheorghe”)
• Voroneț (Biserica „Sfântul Gheorghe”)
• Sucevița (Biserica „Învierea Domnului”)
 Mănăstirea Sucevița
Întregul complex al Mănăstirii Suceviţa impresionează prin îmbinarea armonioasă
dintre arhitectură – religioasă şi de apărare, pictură – fiind monumentul cu cel mai mare
număr de imagini religioase din ţară, sculptură – în piatră şi lemn şi exemple ale artei
decorative religioase, iar pentru valoarea sa artistică, religioasă şi istorică, Mănăstirea
Suceviţa a fost inclusă pe lista Patrimoniului Cultural Mondial al UNESCO.
Mănăstirea Sucevița
 Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna este un loc sacru și încărcat de istorie situat în județul Suceava, în regiunea
Moldovei din nord-estul României. Fondată în anul 1466 de către voievodul Ștefan cel Mare, această
mănăstire ortodoxă este una dintre cele mai importante și renumite mănăstiri din țară. Mănăstirea Putna
a fost ridicată ca un loc de închinare și de apărare a Moldovei împotriva amenințărilor externe.
Complexul mănăstirii include și Biserica Sfântului Ioan Botezătorul, care păstrează mormântul lui
Ștefan cel Mare.
Mănăstirea Putna
 Mănăstirea Humor
Începuturile Manastirii Humor urca în veac pana în vremea domniei lui Alexandru cel Bun. În
vecinatatea actualei biserici a mănăstirii Humor se mai văd și astăzi ruinele unei mai vechi biserici
mănăstirești înălțată la începutul secolului XV.
Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezintă un interes aparte. Edificiu de plan treflat fără
turla pe naos ca și în cazul altor ctitorii boieresti. Elementul particular este pridvorul deschis cu arcade,
inovație în epoca determinată atat de tradiția constructivă locală cât și de influențele renascentiste din
exterior.
Mănăstirea Humor
 Mănăstirea Voroneț
În centrul unui sat situat la poalele Carpaţilor, pe sobrul fond verde al pădurii de brazi, se
ridică o biserică simplă cu pereţii exteriori ornaţi în fresce – Mănăstirea Voroneț. Edificiul pare
un Evangheliar iluminat larg deschis. Astfel l-au vrut demult pictorii anonimi şi cei care au
comandat aceste picturi: pereţii tapisaţi cu fresce trebuiau să figureze ochilor
privitorilor învăţătura Scripturii.
Mănăstirea Voroneț
 Biliografie

●https://doxologia.ro/
●https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-moldovei-bucovinei/manastirea-humor-6
8097.html

●https://biserica.patrauti.ro/biserica/arhitectura.html
●https://www.radioromaniacultural.ro
●https://enterprise.ro/blog/turul-manastirilor-si-bisericilor-istorice-din-romania/
●https://ziarullumina.ro/societate/reportaj/sucevita-apogeul-artei-arhitecturale-din-moldova-medievala
-165304.html

●https://terramoldaviae.wordpress.com/tag/arta-picturala-moldoveneasca/
Vă mulțumim!