ARTA BIZANTINĂ

ÎN ROMÂNIA
EVUL MEDIU
PREZENTARE GENERALĂ

• În Țara Românească, în sec. Al XIV-lea, impactul cel mai puternic pe care l-a avut civilizaţia
bizantină se produce la nivelul modelării în formele gândirii teologice şi a cultului bizantin a
vieţii ecleziale, prin integrarea românilor în Biserica creştină a Răsăritului Ortodox. Creaţia
culturală şi artistică nu va fi decât o consecinţă a acestui fapt. Întreaga artă românească de
tradiţie bizantină pleacă de aici, de la această legătură fundamentală.
• Arta bizantină se observaă astfel mai mult în arhitectură și iconografie.
 ARHITECTURA http://www.informatii-romania.ro/listing/biserica-domneasca-sf
antul-nicolae-din-curtea-de-arges
/

• Biserica Domnească ”Sfântul Nicolae” Curtea de Argeș

• folosește planul în cruce greacă și turlă centrală. Biserica
Domnească „Sfântul Nicolae” din Curtea de Argeș, județul
Argeș, a fost ctitorită de Basarab I. Biserica Domnească a
fost ridicată în anul 1352, făcând parte din reședința
voievodală din secolul al XIII-lea.

• Lăcașul de cult este cea mai veche ctitorie voievodală din

Țara Românească, interiorul bisericii păstrând picturi
murale deosebit de valoroase, realizate între anii 1364-
1369..
Mănăstirea Curtea de Argeș
- a fost construită de Sfântul Voievod Neagoe Basarab (1512-1517)

https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Curtea_de_Arge%C8%99
 Arhitectura bisericii este una de tip bizantin, planul bisericii
aparținând tipului “cruce greacă înscrisă”, varianta constantinopolitană,
încheiată cu trei abside la răsărit. Volumul interior, bine echilibrat,
cuprinde trei încăperi distincte: un pronaos îngust (2,80 m), un naos
spațios (11,80 x 12,40 m) și altarul compus dintr-o absidă mare,
centrală, încadrată de două absidiole. Naosul, încăperea principală și
cea mai caracteristică a bisericii, cuprinde în mijloc patru stâlpi, dispuși
în plan pe o formă pătrată..

Interiorul este împărțit în

trei compartimente lungi,
trei nave: una mediană,
largă, și două laterale,
mai înguste, prelungite
fiecare spre răsărit cu
câte o absidă.
Biserica Mânăstirii Voroneț
Specialişti avizaţi apreciază că arhitectura sa
este o sinteză originală şi specifică a unor
caracteristici de sorginte bizantină
(împărţirea în altar, naos şi pronaos, sistemul
de boltire) cu elemente aparţinând goticului
târziu (înălţimea bisericii, contraforturile
exterioare, chenarele uşilor şi ferestrelor în
arc frânt, modul de tratare al pietrei cioplite).
Peste acestea s-au suprapus, topindu-le într-
un tot unitar de o frumuseţe unică,
caracteristici ale artei autohtone (simplitatea
şi caracterul intim al construcţiei, acoperişul
ţuguiat de şindrilă traforată ca la casele de la
ţară). [Vasile DRĂGUŢ]
Arhitectura este subordonată picturii.

https://www.manastireavoronet.ro/prezentare-generala-manastirea-voronet/
Mănăstirea Putna
este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele
mai importante centre culturale, religioase și
artistice românești. A fost supranumită
„Ierusalimul Neamului Românesc” de către
Mihai Eminescu, în 1871.
Biserica originală a suferit mari modificări
în perioada 1653-1662. S-au păstrat liniile
arhitectonice inițiale specifice stilului
moldovenesc, cu cinci încăperi: pridvor,
pronaos, gropniță, naos și altar. Se regăsesc
astfel reunite elemente de arhitectură
bizantine, gotice și renascentiste

http://
www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina/
putna
https://
www.youtube.com/watch?v=tSNJ4hbJd4I
PRONÁOS
 Partea dinspre ușă a unei biserici; tindă. Este un spațiu de întâmpinare în care se prezintă în imagini despre
mărturisirea credinței.
♦ Încăpere a unui templu grec, care servea ca vestibul și era așezată în fața sanctuarului.

NAOS
 Partea principală a unei biserici ortodoxe, situată între altar și pronaos; navă. Spațiu deasupra căruia uneori se ridica
turla sau capota joasă, mascată de acoperiș.
♦ Încăpere centrală a unui templu antic, destinată adăpostirii zeului căruia îi era închinat templul.

ALTÁR
Parte a bisericii, despărţită de naos prin catapeteasmă, în care se oficiază liturghia.
♦ Masă de cult pe care se oficiază liturghia, în biserica creştină.