Proiect Religie

Noiembrie 2023

Monumente reprezentative din arta religioasa

din Romania

Noiembrie 2023
Biserica Domneasca Sfantul Nicolae - Curtea de Arges
Biserica Domneasca Sfantul Nicolae este unul
dintre principalele obiective turistice din Curtea
de Arges, fiind primul monument de arhitectura
religioasa de amploare din Tara Romaneasca.
Curtea Domneasca de la Arges a fost contruita
initial in secolul al XIII-lea, de voievodul roman
Seneslau.

La inceputul secolului al XIV-lea, pe timpul

domnitorului Tarii Romanesti Basarab I (1310-
1352) au fost ridicate biserica, palatul domnesc
de pe latura de sud, turnul si zidul de incinta. In secolul al XVI-lea, domnitorul Tarii
Romanesti Neagoe Basarab (1512-1521) a construit casa domneasca de pe latura de nord.
Palatul si casa domneasca constituie, ca plan, tipuri reprezentative de arhitectura
traditionala romaneasca.

Conceputa ca edificiu de cult si gropnita

domneasca, aceasta biserica trebuia sa fie o
constructie monumentala si sa intruneasca acele
calitati artistice si tehnice in masura sa satisfaca
dorinta de afirmare a unei domnii independente, ca
aceea de dupa 1330 a lui Basarab I, cel care a
desavarsit procesul de constituire a Tarii
Romanesti ca stat feudal independent.
Ctitorii au chemat la Arges o echipa de mesteri din tinuturile de veche arta bizantina din
preajma Constantinopolului, carora le-au cerut sa zideasca o biserica reprezentativa pentru
noua situatie infloritoare a Tarii Romanesti.

Picturile murale interioare, deosebit de valoroase, sunt realizate intre anii 1364-1369,
datorita acestora, cat si valorii ei arhitecturale si istorice, biserica fiind inclusa pe lista
monumentelor istorice si patrimoniul UNESCO.
Biserica este zidita in forma de cruce greaca inscrisa, pronaosul fiind ingust si boltit, avand in
mijloc o cupola. Naosul este patrat, boltit, si are dimensiuni foarte mari. Boltirea este
sustinuta de patru stalpi peste care se inalta turla. In pronaos, sunt cele 3 straturi de pictura
care au fost pictate in interiorul bisericii, mormintele Bratienilor si, chiar deasupra intrarii in
naos, un portret al lui Basarab I, stand la picioarele lui Iisus, ca si ctitor al locasului.

Cele mai valoroase fresce sunt picturile din secolul al XIV-lea, din vremea domnitorilor
Vladislav I si Radu I, care sunt cele mai vechi din Tara Romaneasca. Acestea apartin stilului
bizantin din secolele XIII-XIV. Se apreciaza ca sunt peste trei sute de scene pictate, intre
care si scene din viata Sfintei Filofteia, ale carei Sfinte Moaste au fost aduse la Biserica
Domneasca din Curtea de Arges in anul
1396, unde au ramas pana in anul 1894, cand
vor fi mutate in locasul Manastirii lui Neagoe
Basarab - Manastirea Curtea de Arges.
Vreme de mai multe decenii, biserica
domneasca din Curtea de Arges a fost
folosita si pe post de necropola a
domnitorilor munteni, aici aflandu-se
mormantul lui Vlaicu Voda, in care sau gasit
numeroase marturii arheologice ale secolului al XIV-lea, printre care si "paftaua de la Arges".
In biserica se pastreaza si mormantul lui Radu I Basarab, expus sub sticla, aici putand fi
vazute cateva resturi din vesmantul feudal cu ornamente de aur si pietre pretioase. In
biserica se mai pastreaza si mormintele a sapte membri ai familiei Bratianu, ale caror epitafe
sunt originale si interesante.
Catedrala mitropolitana din Timisoara

Declarata monument de arta pentru arhitectura,

pictura si sculptura ei si inaltata la incrucisarea
celor mai importante artere de circulatie din
oras, catedrala mitropolitana impresioneaza prin
dimensiunile ei, prin gratia liniilor cat si prin invelisul
de tigla smaltuita care straluceste de departe in
razele soarelui. Interiorul are maretia
impresionantelor catedrale ale lumii, care te
copleseste prin grandoarea si splendoarea lor, dar
te indeamna in acelasi timp spre evlavie si
meditatie.
Constructia propriu-zisa a catedralei a inceput in
anul 1936 prin sfintirea pietrei fundamentale de
catre episcopul Andrei Magieru al Aradului. Au fost
necesari cinci ani de munca intensa pana la
ridicarea tuturor lucrarilor de arhitectura.
O atentie speciala merita cele sapte clopote al
caror sunet impresioneaza prin rezonanta neobisnuita care se aude pe tot cuprinsul
orasului.
In interior, catedrala a fost imbogatita cu moastele mitropolitului Iosif cel Nou, care au fost
stramutate de la manastirea Partos in anul 1956. Din initiativa mitropolitului Nicolae al
Banatului, s-a hotarat inca din anul 1962 organizarea unei colectii care sa cuprinda arta
religioasa veche din Banat, adapostita in subsolul din incinta catedralei. Partea de subsol
dinspre altar cuprinde necropola mitropolitilor Banatului. Primul mitropolit inhumat aici a
fost Vasile Lazarescu (1947-1961).
Intre anii 2003-2006 pictura catedralei mitropolitane a fost desprafuita, redandu-i-se
stralucirea originala. Asa cum se prezinta astazi, pictura si sculptura catedralei mitropolitane
dezvaluie privirilor un tot unitar axat pe filonul traditiei artistice romanesti, dar inainte de
toate reliefeaza talentul si arta celor ce au trudit la infrumusetarea acestui maret locas de
cult.
Manastirea Putna

Mănăstirea Putna, cu
hramul Adormirea Maicii Domnului, este
un lăcaș monahal creștin ortodox,
important centru cultural, religios și
artistic.

Mănăstirea se află la 33 km nord-vest

de orașul Rădăuți, în județul Suceava.
La Putna s-au copiat manuscrise și au
fost realizate miniaturi prețioase.

Lăcașul deține un bogat muzeu

mănăstiresc, cu broderii, manuscrise,
obiecte de cult, icoane etc.

Potrivit vechilor cronici moldovenești zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ștefan cel Mare (al cărui
mormânt se află aici), a început în anul 1466 și s-a terminat în 1469. Sfințirea sa a avut loc la 3
septembrie 1469, „fiind de față întreg clerul moldovenesc”. Slujba de sfințire a fost oficiată
de mitropolitul Teoctist. Acesta a fost înmormântat în pridvorul mănăstirii în anul 1478.
Incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în 1481. Mănăstirea Putna este
inclusă în Lista monumentelor istorice din România,
Manastirea Voronet
Mănăstirea Voroneț, supranumită
„Capela Sixtină a Estului”, este un
complex monahal medieval
construit în satul Voroneț, astăzi
localitate componentă a
orașului Gura Humorului.

Ea constituie una dintre cele mai

valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel
Mare (1457-1504). Biserica a fost
ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea
vreme. De mici proporții, având turla cu boltă moldovenească pe naos, biserica face parte
dintre puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care-și păstrează
în mare măsură forma inițială. În anul 1547 mitropolitul Grigore Roșca, văr al lui Petru Rareș a
inițiat adăugarea unui pridvor închis, pentru care adoptă o soluție unică, în cadrul căreia
arhitectura este vizibil subordonată decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un
perete plin fără nici o deschidere, precum și pictarea zidurilor exterioare, din temelie până în
streașină, lucrări ce au dat construcției o mare strălucire.

Mănăstirea Voroneț a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava in
2015 si din 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a
inclus Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Voroneț, împreună cu alte șapte biserici din nordul
Moldovei pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul
Moldovei.

***