Colegiul Național “Vasile Alecsandri”, Galați

ARHITECTURA
TRANSILVĂNEANĂ
PROFESOR COORDONATOR ELEVI
BEJAN DANIEL CAIA ANDRA
GHERASIM DRAGOȘ
MUNTEANU LAURA

An școlar 2019-2020
 Bisericile din lemn au apărut pe aceste meleaguri odată cu apariția
creștinismului. Deși documente scrise despre biserici de lemn în
această parte a Transilvaniei sunt relativ târzii(secolele XIV-XV), asta
nu înseamnă că ele nu au existat și înainte. Poate doar interdicțiile
impuse de vremelnicii cotropitori i-au oprit pe români să-și înalțe
biserici de zid. Aceste biserici au fost construite totuși din lemn,
îmbogățind repertoriul artistic al civilizației noastre populare cu fiecare
etapă istorică de dezvoltare.
 În Transilvania, din cauza situației de robie în care au fost ținuți
românii până la 1918, nu s-a putut dezvolta o artă arhitectonică
ortodoxă în aceeași măsură cu cea din Țara Românească și Moldova,
iar modestele biserici românești de zid construite aici au suferit, mai
mult decât cele din restul țării, infulența bisericilor romane și gotice
ale naționalităților conlocuitoare.
 Bisericile de lemn din Transilvania fac parte din familia de biserici de
lemn românești. În Transilvania, inclusiv Maramureșul, se mai
păstrează aproximativ 600 de biserici de lemn, jumătate din numărul
celor existente după Primul Război Mondial. Bisericile de lemn rămase
in Transilvania domină patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor
din aceste părți. Bisericile de lemn au o valoare identitară inegalabilă
si inestimabilă pentru românii ardeleni. Ele sunt documente palpabile
și grăitoare ale realităților istorice, sociale și culturale din trecutul
acestei regiuni.
 O particularitate a zonei este dată de bisericile fortificate; acestea sunt un
fenomen unic și foarte interesant. Ele pot fi găsite doar în câteva locuri din
Europa, iar în Transilvania existau mai mult de 300 de biserici săsești
fortificate. Unele dintre ele au dispărut, iar altele sunt pe cale de
dispariție, dar cea mai mare parte a lor s-a păstrat cu mândrie chiar și în
sate abandonate sau deja uitate. Șapte dintre ele au avut o soartă mai
bună și au fost declarate monumente de patrimoniu fiind acum incluse pe
lista UNESCO. Dintre acestea menționăm: Cetatea Biertan, Cetatea Calnic,
Cetatea Valea Viilor, Cetatea Viscri, Biserica Darjiu, Biserica Saschiz.
Biserica Fortăreață de la Biertan a fost timp de 300 de ani Sediul
Episcopiei Evanghelice(1572-1867), centrul religios al sașilor din
Transilvania. În 1993 a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, fiind
considerată cea mai valoroasă dintre cele 7 obiective sasești incluse pe
lista respectivă. Construit între secolele XV-XVI, în stil gotic dar cu
influențe specifice Renașterii, acest monument este singurul care și-a
conservat cel mai bine aspectul inițial. Datorită sistemului original de
închidere, care funcționează și astăzi, ușa sacristiei se bucură de faimă
internațională, fiind premiată la Expoziția Mondiala din 1900 de la Paris.
 Piesa de rezistență a cetății Biertan este altarul poliptic, cel mai mare din
Transilvania, alcătuit din 28 de panouri realizate intre 1482 si 1513 de un
pictor care s-a format probabil în ambianța culturală din Viena si
Nuerenberg. În centrul altarului se află sculpturi reprezentând un crucifix
care îi reprezintă pe Fecioara Maria, Iisus si Maria Magdalena îmbrățișând
crucea. Pe cele două panouri laterale ale registrului superior sunt
reprezentate viziuni ale lui Ezekiel și Împăratul Augustus.
 Cele mai vechi biserici ortodoxe care ni s-au păstrat in Transilvania sunt
cele de piatră, din ținutul Hunedoarei și Zarandului, construite în
secolele XIII și XIV. Ca plan și structură acestea sunt foarte variate.
Unele din ele, ca cea din Densus, de lângă orașul Hațeg, amintesc
monumente mult mai vechi din arhitectura creștină orientală: naos
aproape pătrat, acoperit cu turlă de tip romanic pe bază cubică și
susținută pe patru stâlpi puternici de piatră așezați în mijlocul navei și
legați între ei prin arcuri centrate, altar semicircular, cu o încăpere
dreptunghiulară pe latura de sud. Altele, ca cele din Strei, Cincis și
Santa Maria-Orlea, azi calvina reformată, sunt alcătuite dintr-o navă
dreptunghiulară acoperita cu boltă semicilindrică, cu absida
dreptunghiulară la est, acoperită cu calotă sau boltă cu nervuri și un
turn-clopotniță înalt la vest, legându-se astfel mai mult de arta
romanică, de tip lombard, cu unele infulențe gotice.
 O altă biserică reprezentativă pentru această perioadă este cea din
Sighișoara, care a fost construită înainte de 1345. A fost realizată inițial
în stil romanic și, după Reformă, când sașii transilvăneni au trecut la
Lutheranism a fost refăcută înm stil gotic. Interiorul bisericii este
decorat cu sculpturi în stil gotic flamboyant și picturi murale realizate
spre sfârșitul secolului al XV-lea. Tot specifică acelei perioade, existentă
și astăzi pe meleagurile țării, este Biserica Evanghelică din Sibiu,
construită între secolele XIII-XV, în stilul gotic transilvănean.
• În a doua jumătate a secolului XIV, călugărul Nicodim și ucenicii lui din
Țara Românească zidesc biserica mănăstirii Prislop, singura biserică de
tip treflat(cu turla pe naos) din Transilvania ( refăcută în secolele XVI și
XVIII). Celelalte biserici mănăstirești sau parohiale, atestate de
documente în aceeași vreme( mănăstirea din Cuhea, mănăstirea din
Peri, mănăstirea ortodoxă din Scorei, întemeiată de Mircea cel Bătrân la
1391, biserica Sf. Paraschiva din Rășinari, zidită de Radu I, ș.a), au
disparut de mult. În cursul secolului al XV, bisericile din Criscior(1404),
Ribita(zidită de jupânul Vladislav și jupânița Stana 1417), Zlatna(1424
refăcută) continuă planul și formele celor din secolul anterior(turn-
clopotniță la fațadă, naos și altar dreptunghiular), cu influențe gotice.
Biserica din Streiu-Sîngeorgiu(1409) are planul în cruce, cu un turn
lanternă peste punctul de întretăiere a brațelor crucii(plan asemănător,
în cruce greacă, cu turla scundă pe naos și altar semicircular, are și
biserica mănăstirii “Săraca” sau Sumig, din Banat, lângă Semlacul Mic,
tot din sec. XV). Biserica fostei mănăstiri Ramet(1487) adoptă planul
bizantin drept(fără turlă), adăugând la fațada de vest un turn masiv de
apărare, cu trei etaje. Din aceeași epocă datează biserica Sf. Nicolae din
Hunedoara(plan de cruce dreaptă înscrisă în dreptunghi, cu turn-
clopotniță masiv la fațada de vest). De la sfârsitul secolului al XV sau
începutul secolului al XVI datează unele biserici ctitorite de Ștefan cel
Mare în nordul Transilvaniei, ca cea din Felean(lângă Cluj, 1489,
restaurată) și cea din Vad(stil moldovenesc, plan treflat).
Biserica de lemn din Biserica Fortăreață
Fildu de Sus, Sălaj de la Biertan
Biserica din piatră din Biserica din Strei,
Densuș, Hunedoara Hunedoara
Biserica Evanghelică
din Sibiu Biserica cu Lună
BIBLIOGRAFIE
 https://
www.google.com/search?q=biserica+cu+luna&sxsrf=ALeK
k021YUYBiwKq5DSKta9QYh1O26DxCw:1585582359617&s
ource=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjBgrrKwsLoAh
Wo_CoKHVTRCpoQ_AUoAXoECBoQAw&biw=820&bih=383#
imgrc=sOCnU8YBdh-mrM
 https://
www.google.com/search?q=biserica+evanghelica+sibiu&sx
srf=ALeKk006Ekvzci97hPwkISg3iHPPYq2J5A:15855822800
55&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjV-cGkw
sLoAhXLrIsKHdlqAy0Q_AUoAXoECBkQAw&biw=820&bih=4
32#imgrc=wkoYN5iSl8zUIM
 https://www.google.com/search?q=biserica+din+strei&sxs
rf=ALeKk00mOORey-JacOq3sY2COpKmbYwawg:15855822
62477&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwi9ipG
cwsLoAhWxw4sKHb_ECF0Q_AUoAXoECBUQAw&biw=820&b
ih=432#imgrc=nZ6L9_-
jC43jRM
 https://www.google.com/search?q=biserica+din+strei&sxs
rf=ALeKk00mOORey-JacOq3sY2COpKmbYwawg:15855822