Monumente reprezentative de arta religioasa din Romania

Tuvene Ioana Alexandra

Biserica Sf. Trei Ierarhi

Unica in lume, sculptata in intregime in piatra si poleita cu aur la origine, in anul 1639, biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi ramane o mandrie a artei medievale romanesti. Ea a devenit celebra indeosebi prin extraordinara dantelarie in piatra care ii impodobeste fatadele, de la temelie pana in varful turlelor. Specialistii au numarat peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repeta. Decorul exuberant face ca biserica sa semene cu un chivot - sau cu o caseta pentru moaste. De altfel, biserica a fost anume conceputa pentru a adaposti moastele Sfintei Cuvioase Parascheva. In interiorul bisericii se afla mormantul domnitorului Dimitrie Cantemir, cel al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cel al ctitorului Vasile Lupu si al sotiei sale Tudosca, precum si al celor trei fii ai sai. O inscriptie in marmura aminteste ca aici a fost depusa initial racla cu moastele Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, aflata acum in impunatoarea catedrala a Mitropoliei Moldovei, situata foarte aproape de Biserica Sfintii Trei Ierarhi.

Manastirea Golia
Situata la limita de nord-est a Iasului medieval, Manastirea Golia apare ca o puternica fortareata medievala de aparare, cu ziduri si turnuri de incinta, cu porti mari din metal si lemn la intrarea sub turn si in biserica. Biserica "Inaltarea Domnului" este ctitorita de marele logofat Ioan Golia in sec. al XVI-lea. Denumirea de manastirea Golia apare pentru prima data intr-un act intarit de domnitorul Ieremia Movila, in anul 1606, cand lacasul bisericesc este inchinat manastirii Vatoped, din Sfantul Munte. O inscriptie din biserica ne informeaza ca pictura initiala este opera unui mester pe nume Matei.
A fost refacuta (inclusiv icoanele imparatesti) in 1754, cand au fost efectuate si mari reparatii la biserica. O mare parte a picturii a mai fost refacuta in anul 1838, dar cu mai putina valoare artistica bisericeasca. Turnul Goliei, ridicat in anul 1855, reprezinta o mare atractie turistica. Este inalt de 29 m, cu un gang de intrare in incinta. Alaturi de turn se afla prima casa de apa din Iasi, cu fantana turceasca in exterior. In incinta se mai afla o casa cu coloane, din sec. al XVIII-lea, in care a locuit temporar Ion Creanga, si staretia care adaposteste paraclisul "Braul Maicii Domnului", zidit de egumenul Grigorie in sec. al XIX-lea. Intr-o cladire din incinta functioneaza o tipografie care sustine activitatea editoriala a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei.

Manastirea Putna
Manastirea Putna, este prima si cea mai importanta ctitorie a VoievoduluiStefan cel Mare si Sfant, si strajuieste, de peste cinci veacuri, tinutul legendar al Bucovinei. In altarul bisericii sunt pastrate cu multa evlavie particele din moastele Sfintilor Trei Ierarhi Vasile, Grigorie si Ioan, Sfanta Ana - mama Maicii Domnului, Sfantul Ierarh Alexandru, Sfantul Ierarh Nectarie, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe,si degetul aratator al Sfantului Daniil Sihastru, iar in pronaos, craniul Sfantului Ierarh Ghenadie asezat intr-o frumoasa racla sculptata. Muzeul Manastirii Putna este poate cel mai bogat si valoros din tara, pastrand multe obiecte de la Stefan cel Mare, manastirea fiind renumita prin tezaurul sau de broderii, tesaturi, manuscrise, argintarie, obiecte de cult.

Conceputa dintru inceput ca necropola domneasca, biserica Manastirii Putna adaposteste paisprezece morminte din care trei sunt voievodale, apartinand familiei Musatinilor. Lucrat din porunca sa, cu doisprezece ani inainte de stramutarea la vesnicele locasuri, mormantul Voievodului Stefan se afla in partea de sud a gropnitei..Alaturi este mormantul Doamnei Maria Voichita (1511). Pe latura de nord se afla alte trei morminte: cel al Doamnei Maria de Mangop (1477) si ale fiilor Bogdan (1479) si Petru (1480). Pronaosul adaposteste mormintele Domnitorului Bogdan al III-lea (1517) - fiul lui Stefan, al Mariei (1518) - fiica, al Domnitorului Stefanita (1527) - nepotul lui Stefan si cel al Doamnei Maria (1529) - sotia lui Petru Rares. In pridvor se afla mormantul mitropolitului Moldovei Teoctist I (1477), cel care l-a uns ca Domn pe Stefan cel Mare la locul numit Direptate, iar in partea opusa sunt mormintele mitropolitului Iacov Putneanul si ale parintilor acestuia, Adrian ieroschimonahul si Mariana monahia.

Pentru romani, Manastirea Putna nu reprezinta numai rugaciune, arta sau cultura, ci si o pagina din istoria vie a neamului. Nume ca Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol, Mihail Kogalniceanu trezesc si astazi amintirea marii serbari de la Putna (14-16 august 1871) ocazionata de implinirea a 400 de ani de la sfintirea bisericii manastirii. Atunci Mihai Eminescu a rostit cuvintele: "Sa facem din Putna Ierusalim al neamului romanesc si din mormantul lui Stefan altar al constiintei nationale".

Manastirea Voronet
Prima atestare documentar a Mnstirii Vorone este 22 ianuarie 1472, cnd tefan cel Mare ddea clugrilor - n frunte cu egumenul Misail - scutire de vam pentru dou mji de pete care vor fi aduse de la Chilia sau din alt parte. nc de la nceput mnstirea a fost binecuvntat de clugri cu aleas via duhovniceasc, n vremea Sf. Cuvios Daniil Sihastrul fiind o adevrat lavr a isihasmului romnesc. Naosul i altarul pstreaz ansamblul iconografic din vremea lui tefan cel Mare. Bine adaptat spaiului, armonios, cu personaje impuntoare, ornduire scenic mai puin obinuit n Moldova (Patimile lui Iisus, n naos), compoziii nentrecute prin sobrietate, vigoarea gesturilor i formelor (Intrarea n Ierusalim, Rugciunea de pe Muntele mslinilor, n conc), elemente ce vdesc apropierea de mediul real, patetic uman (Coborrea de pe cruce, Sfntul Teodor, Tabloul votiv).

Pictura exterioar se datoreaz aceluiai Grigorie Roca, eruditul teolog care a urmrit personal realizarea operei clugrilor-zugravi anonimi. Rezultatul a fost excepional: Judecata de Apoi ocup tot peretele de apus ntr-o uria compoziie pe cinci registre, unic n arta orientului cretin. Specialitii o consider, prin amploare, tiina efectului decorativ i strlucirea policromiei, superioar compoziiilor de la Athos i celor de la Camposanto (Pisa), demn de a fi alturat Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Kahrie (Istanbul), imaginilor de la San Marco (Veneia), din Siena, Assisi, Orvieto. Originalitatea artistului const i n curajul su de a introduce n scen instrumente muzicale moldoveneti (bucium, cobz), peisaj local, tergare, veminte populare - totul pe un fond albastru ce a nscut sintagma albastru de Vorone egal verdelui Veronese i roului Titzian. Expresie artistic a dreptei credine, a rafinamentului i gustului pentru frumos, Mnstirea Vorone ndeamn la reculegere, ncnt inima i mintea privitorului ce ajunge la noi din toate colurile lumii.

Manastirea Neamt
Manastirea Neamt este asezata la o distanta de 12 kilometri nord-vest fata de Cetatea Neamtului.Manastirea Neamt mai este numita si "Ierusalimul ortodoxiei romane". Izvoare istorice, care sa determine cu exactitate timpul si imprejurarile in care ea a luat fiinta nu exista. Traditii locale puternice, in mai multe versiuni, dovedesc existenta manastirii la sfarsitul celui de-al XIV-lea secol. Arhitectura si bogata plastica decorativa exterioara adauga monumentului o maretie impunatoare. Un soclu, cu doua largiri succesive formeaza postamentul puternic din blocuri mari din piatra de talie, deasupra caruia se inalta peretii ziditi pana la doua treimi din inaltime cu bolovani de rau si piatra mai marunta. Turla, de forma octogonala, cu patru ferestre si patru contraforturi, se inalta pe doua baze suprapuse, prima cu opt laturi iar a doua de forma stelata cu opt varfuri. Atat bazele cat si fatadele turlei sunt decorate cu ocnite, firide, discuri si caramizi smaltuite.

In a doua jumatate a veacului al XVI-lea, sau mai tarziu, a fost adaugat langa altar, spre miazazi, un vesmantar, care in ansamblul planului cladirii inscrie o nota discordanta, dar fiind interesant din punct de vedere arhitectural, cu prilejul ultimelor lucrari de restaurare, a fost mentinut. Doi pictori din Suceava - Vasilache Chitascul si Vasili Eliman - au executat, in anul 1830, o reparatie generala a picturii. Ei au refacut unele scene vechi, deteriorate, si le-au intarit pe celelalte culoare peste culoare. Dupa incendiul din anul 1862 care a cauzat innegrirea picturilor, s-au facut unele incercari pentru curatirea lor, dar aceasta actiune n-a dus la rezultatele dorite. ca de la finele veacului al XIV-lea, intre zidurile manastirii, exista o scoala de caligrafi si miniaturisti in cadrul careia se copiau si impodobeau carti bisericesti pentru manastiri si biserici din targuri si sate.

Manastirea Agapia
Manastirea Agapia este situata pe valea paraului Agapia,intr-un cadru natural deosebit de pitoresc, inconjurata de culmi montane imbracate cu paduri seculare. Manastirea Agapia din judetul Neamt este singura asezare monahala din tara care poarta numele de "dragoste crestina" - grecescul "agapis". Noua manastire a fost construita intre 16 octombrie 1642 si 3 septembrie 1644 de hatmanul Gavriil Coci - fratele domnitorului Vasile Lupu si a sotiei sale, cneaghina Liliana. S-a sfintit la 12 septembrie 1647, in acest rastimp construindu-se chiliile ce formeaza incinta manastirii, iar la rasarit clopotnita, constructie masiva din piatra de granit.

Manastirea Agapia a fost locuita de calugari pana in anul 1803, cand, la initiativa mitropolitului Veniamin Costache, Alexandru Moruzzi hotaraste printr-un hrisov domnesc, ca Manastirea Agapia sa devina obste de maici. Stareta a fost numita maica Elisabeta Costache, sora Mitropolitului Veniamin Costache. Biserica a fost reparata dupa 1821, apoi intre 1858 si 1862, cand i s-au adaugat un nou pridvor, cel vechi inchizandu-se in sanul bisericii, si doua turle mai mici, una pe pridvor, alta pe altar, si s-au largit ferestrele. Deasupra usii de intrare in biserica este pisania, incrustata in marmura cu litere slavone si icoana hramului "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" in mozaic de Murano. Pictura este opera marelui pictor Nicolae Grigorescu. A fost executata in anii 1858-1862, cand artistul avea 20 de ani.

Manastirea Varatec
Manastirea Varatec nu a fost intemeiata de domni, nici de mari sfetnici ai tarii. Primele urme monahale pe acest loc sunt legate de numele maicii Olimpiada, o maica de la Manastirea Durau, tunsa in monahism in Schitul Topolnita, in apropierea actualului Varatec. Pisania bisericii celei mari spune urmatoarele: "La anul 1808 s-au zidit aceasta biserica ce sa praznuieste hramul Adormirea Maicii Domnului prin osteneala Sfin. sale a pre. cuvi. Parintelui Iosif Duhovnicul si a staritei Olimpiadii, iar cei intai ctitori au fost maicile din acest locas. Al doilea mari ctitori au fost Doamna Elenco Paladi, care au daruit 3 mosii si maica Elisabeta Bals au daruit mosia Vulturesti, maica Safta Brancoveanu au harazit mosiile Osica si Vladulenii cu mai multe indatoriri in testamentul sau, iar celelalte mosii, vii si acarete ce au daruit si alti ctitori sunt scrisa in cartea vietii spre vecinica lor pomenire. 1841, octomvrii 20."

Biserica manastirii, inchinata Adormirii Maicii Domnului, imbina stilul moldovenesc cu elemente noi, aparute in Moldova prin secolele XVIII-XIX. Biserica se afla inaltata in centrul curtii interioare, precum la mai toate manastirile ortodoxe, fiind zidita din piatra de rau, luata din zona, cat si din caramida. Biserica are forma de nava, avand pridvor, naos, pronaos si Altar. Cele doua turle ale acesteia sunt cilindrice, fiecare avand cate un acoperis in forma de clopot. In fata bisericii se afla statuia de bronz a Saftei Brancoveanu, care a ctitorit o parte din cele de folos manastirii. Statuia a fost lucrata de Ion Jalea, in anul 1935. Sfantul Altar este despartit de restul bisericii printr-o superba catapeteasma sculptata in lemn de tisa si poleita cu aur, lucrare cu o deosebita valoare artistica, executata de Constantin Zugravul, in anul 1816, pe cheltuiala logofetesei Elenco Paladi. Muzeul manastirii Varatec pastreaza un valoros patrimoniu cultural-artistic si istoric, alcatuit dintr-un mare numar de hrisoave autentice, acte de danie si de intarire, obiecte de cult din metal pretios, icoane vechi, broderii, covoare si vesminte preotesti.

Manastirea Nicula
Mnstirea Nicula este cunoscut ca unul dintre cele mai vechi aezminte monahale din spaiul romnesc 1552; coal pentru grija sufletelor i nvtura pruncilor 1659; centru de spiritualitate i cultur prin: Icoana fctoare de minuni, pelerinaj i pictura pe sticl.ncepnd cu 15 februarie 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictat de preotul ortodox Luca din Iclod n anul 1681, avea s plng timp de 26 de zile, ca o prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc n jurul anului 1700, att pentru viaa monahal, ct mai ales pentru ntreaga Ortodoxie romneasc din Transilvania. Plngerea icoanei va da natere picturii pe sticl, meteug clugresc nvat i de steni, Nicula devenind astfel prima coal de acest fel din ara noastr. Aceast tradiie este pstrat i astzi cu sfinenie de ctre monahi, adugnd i pe cea a picturii bizantine pe lemn. Biserica de zid s-a construit n perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioar s-a realizat n tempera de prof. Vasile Pascu n 1961. Iconostasul care o mpodobete este sculptat n lemn de tei de Samuil Keresteiu din Tnad la 1938 i are n centru Icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solar, iconostasul este unicat i de o rar frumusee.

Plngerea icoanei va da natere picturii pe sticl, meteug clugresc nvat i de steni, Nicula devenind astfel prima coal de acest fel din ara noastr. Aceast tradiie este pstrat i astzi cu sfinenie de ctre monahi, adugnd i pe cea a picturii bizantine pe lemn. Biserica de zid s-a construit n perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioar s-a realizat n tempera de prof. Vasile Pascu n 1961. Iconostasul care o mpodobete este sculptat n lemn de tei de Samuil Keresteiu din Tnad la 1938 i are n centru Icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solar, iconostasul este unicat i de o rar frumusee.

Manastirea Cozia
Una dintre cele mai autentice podoabe ale arhitecturii bisericeti autohtone, Mnstirea Cozia triete i va dinui n istoria poporului romn deopotriv prin nsemntatea ei artistic i spiritual, ct i prin vechimea ei. Pe plan istoric Mnstirea Cozia va aminti ntotdeauna de Voievodul rii Romneti Mircea cel Mare, gloriosul ei ctitor, precum i de ali mari domnitori romni i strini de care trecutul ei este legat.

Prin comorile de art din cuprinderea ei, Mnstirea Cozia a pus la ndemna cercettorilor un bogat, interesant i variat material arhitectonic, de sculptur n piatr sau lemn i pictur mural. Poeilor i scriitorilor le-a oferit teme pentru operele lor. n decursul frmntatei noastre istorii, mnstirea a fost i un nsemnat punct strategic. Fiind unul dintre cele mai vechi i complexe monumente istorice i de art, bucurndu-se i de o pitoreasc situare, Cozia este mult cutat de pelerinii din ar i din strintate.

Manastirea Dealu
Manastirea Dealu este una dintre marile vechi manastiri ale tarii noastre. Prima biserica de pe acest loc dateaza de la sfarsitul secolului al XIV-lea sau inceputul celui de al XV-lea, din timpul domnitorului Mircea cel Batran. Pe locul acesteia, domnitorul Radu cel Mare (1495-1508) construieste o prea mareata biserica din caramida placata cu piatra si impodobita in chip deosebit. Aceasta avea sa fie luata drept model de catre urmasul lui Radu, Neagoe Basarab (1512-1521), atunci cand a ridicat biserica episcopala din Curtea de Arges. Biserica de la Manastirea Dealu este cea mai mare necropola domneasca din tara. Dincolo de zidurile ei, mormintele voievozilor poarta nu numai plamada de istorie si sfintenie din care s-a alcatuit neamul caruia ii apartinem, dar si ecourile tradarilor, laolalta cu soaptele de alcov, patimile si asceza, intriga, blestemul si cainta.

Arhitectura bisericii, dei prezint analogii cu monumentele similare din spaiul bizantin, este o creaie original. n acest sens, planul cu pronaosul de o form aparte, prezena i modalitatea de dispunere a celor trei turle fac din Dealu un unicat. Att prin program, ct i prin compoziia spaial, biserica de aici apare ca o creaie autohton, fr echivalent nicieri n alte arhitecturi ale epocii,aducnd cu sine nouti structurale i decorative ce nu aveau s fie trecute cu vederea n secolele urmtoare. Oper de remarcabil frumusee i originalitate, biserica Mnstirii Dealu a inaugurat o nou epoc n istoria arhitecturii din ara Romneasc, oferind principalele elemente pe baza crora a fost elaborat aa-zisul vechi stil muntenesc."

Manastirea Curtea de Arges

Ctitorita in vremea domnitorului Neagoe Basarab, intre 1512 1517, manastirea este parte a celei mai celebre legende romanesti: Legenda Mesterului Manole. Cunoscuta si drept Biserica Episcopala, deoarece a fost scaun episcopal intre anii 1739 si 1748, lacasul de cult are o lungime de 18 metri, o latime de 10 metri si inaltimea de 25 de metri. Ca o curiozitate, naosul si pronaosul nu sunt despartite cu o usa, ci doar de un chenar de usa montat intre doua coloane.

De-a lungul timpului a fost supusa la mai multe lucrari de restaurare. Forma actuala a fost data de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy si de arhitectul roman Nicolae Gabrielescu, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Lucrarile de refacere au fost terminate in anul 1885 iar biserica a fost sfintita la 12 octombrie 1886.
In interior atrage atentia atat pictura murala in ulei executata de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard si de romanul N. Constantinescu din Curtea de Arges, cat mai ales grupul celor 12 coloane reprezentind pe cei 12 Apostoli. Tot in interiorul Manastirii de afla moastele Sfintei Filofteea, parti din moastele Sfintilor Serghie, Vach si a Mucenitei Tatiana si Evanghelia Invierii din Sambata Mare, scrisa cu litere de aur de Regina Elisabeta. De asemenea aici odihnesc ramasitele pamantesti ale Regilor Ferdinand si Carol I, precum si ale reginelor Elisabeta si Maria.

Izvoarele istorice spun ca la Curtea de Arges a avut loc canonizarea, la 16 august 1517, a Sfantului Ierarh Nifon (+1508), Patriarh al Constantinopolului si Mitropolit al Munteniei (1500-1505). De aici, moastele sale, asezate intr-un sicriu de argint, placat cu aur, au fost trimise la Manastirea Dioniseu-Athos. Tot in acest lacas s-a refugiat Sfantul Cuvios Martis Sofronie de la Cioara, unul dintre aparatorii credintei ortodoxe din Transilvania.