Mă nă stirea Suceviţa

Manastirea Sucevita, cu hramul Invierea Domnului, a fost construita in ultimele

decenii ale secolului al XVI-lea, cu cheltuiala familiei de boieri Movila. Traditia aseaza pe
valea raului Sucevita, intre dealuri, o biserica din lemn si o schivnicie de pe la inceputul
veacului al XVI-lea. Primii sihastri de pe valea paraului Sucevita au fost ucenici ai Sfantului
Daniil Sihastrul. Acesti sihastri se nevoiau sub Muntele Obcina Mare, unde mai tarziu si-au
facut o mica biserica de lemn cu hramul "Schimbarea la Fata". Locul se numeste pana astazi
"La Pustnici".

La inceputul secolului al XVI-lea intalnim aici pe Calistrat Sihastrul, un alt ucenic al

Sfantului Daniil de la Voronet. Acest mare isihast a adunat in jurul sau mai multi ucenici si a
innoit prima sihastrie, cunoscuta in traditie sub numele de "Sihastria lui Calistrat",
transformata spre sfarsitul secolului al XVI-lea in actuala Manastire Sucevita. Legenda spune
ca, mai tarziu, dupa secolul al XVI-lea, pentru rascumpararea a cine stie caror pacate, o
femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei
constructii. Documentar, Manastirea Sucevita este atestata la anul 1586, ca rezultat al
initiativei mitropolitului Gheorghe Movila.
 Dupa venirea pe tronul Moldovei, in anul 1595, Ieremia Movila adauga bisericii doua
pridvorase, amplasate la intrare, zidurile si turnurile de incinta, care confera manastirii
infatisare de cetate medievala, o casa domneasca, ale carei ruine se mai vad si astazi pe
latura de nord, precum si chilii pentru calugari. Tot in timpul domniei lui Ieremia Movila se
picteaza biserica in interior si exterior. Pictura, realizata in fresca, a fost executata de doi
pictori moldoveni, Ioan Zugravul si fratele sau Sofronie, si se pastreaza in forma originala.
Aceasta are o valoare artistica, culturala, istorica si duhovniceasca incontestabile in intreaga
lume. In camera mormintelor isi dorm somnul de veci fratii voievozi Ieremia si Simion
Movila ale caror lespezi funerare din marmura de Ruschita sunt, in traditia inaugurata de
Stefan cel Mare, valoroase obiecte de arta medievala romaneasca. Monumentul este in
realitate ctitorie comuna a familiilor Movilestilor - mari boieri, carturari si chiar domnitori ai
Moldovei si Tarii Romanesti intre secolele XVI-XVII.

Manastirea Sucevita, ultima biserica moldava zugravita in exterior, este un "testament al

artei vechi moldovenesti". Traditia si inovatia se impletesc original si pitoresc intr-o
desfasurare multicroma dominata de un verde crud, plin de viata. Programul iconografic al
picturii interioare si exterioare respecta traditia constituita in epoca lui Petru Rares (prima
jumatate a sec. al XVI-lea), dar introduce teme noi, cu caracter teologico-dogmatic, cum este
scena din conca naosului reprezentand imnul liturgic "Unul nascut.." si alte reprezentari ale
Sfintei Treimi. O trasatura caracteristica a picturii de la Sucevita este inclinatia spre
naratiune, configurand cicluri complete din vietile unor sfinti (Sfantul Pahomie, Sfantul Ioan
cel Nou de la Suceava, Sfantul Ierarh Nicolae, Sfantul Mucenic Gheorghe, Viata lui Moise
etc), prezentate cu scop educativ.
 Pictura murala de la Manastirea Sucevita, considerata de cercetatorul de arta francez
Paul Henry drept "testamentul artei moldovenesti", incheie epoca de mari creatii care a fost
secolul al XVI-lea, ale carei monumente cu pictura exterioara de la Humor, Moldovita,
Arbore si Voronet constituie capodopere ale artei universale. Pictura interioara este
repartizata pe toata suprafata disponibila conform schemelor traditionale, imbogatita insa
prin subiecte mai putin obisnuite in Moldova, dar familiare pentru Muntenia - spre exemplu:
reprezentarea Cortului Marturiei, in altar. Iconostasul Manastirii Sucevita este sculptat in
lemn de tisa, in stil baroc-rococo si dateaza din anul 1801.

Pridvorul intampina, ca de obicei, cu Judecata de Apoi si o foarte pamanteana

relatare istorica: Intampinarea moastelor Sfantului Ioan cel Nou la curtea lui Alexandru cel
Bun. Naosul cuprinde un mozaic miniatural de intamplari din Viata lui Iisus, trei imagini ale
Genezei unde natura si peisajul ies in prim plan - sunt tratate cu generozitate si semnificativ,
zugravii plasand fara sfiala in ambianta persano-mediteraneeana maci, garofite si vita de vie
- si "tabloul votiv", care este si el bogat in personaje. Unica in pictura noastra este
iconografia ocnitei - Viata lui Moise - tot miniaturizata, unde apar si catei, purcei, ba chiar
evrei cu caciuli tuguiate, elemente laice de sorginte locala, in timp ce Maica Domnului - pe
bolta - are flori in nimb si este incorporata unui peisaj montan.