Cetatea de Scaun a Sucevei, întâlnită și sub denumirea
de Cetatea Sucevei, este o cetate medievală aflată la marginea de est a orașului Suceava (în nord-estul României). Ea este localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei.
Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de
Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrașcu Cantacuzino. În prezent, Cetatea Sucevei se află în ruine.
Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista
monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015.
Manastirea Voronet
Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a
Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, astăzi localitate componentă a orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 4 luni ceea ce constituie un record pentru acea vreme. Manastirea Sucevita Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii 1583-1586 și situată în satul Sucevița din comuna omonină (județul Suceava).
Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la
care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura murală interioară și exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament.
Manastirea Moldovita
Mănăstirea Moldovița este una din vechile așezări
călugărești, cu un important și glorios trecut istoric, situată în comuna Vatra Moldoviței din județul Suceava.
Arhitectura bisericii cu hramul „Buna Vestire” de la
Mănăstirea Moldovița îmbină elemente de artă bizantină și gotică. Ea continuă stilul arhitectonic al mănăstirilor moldovenești, stil cristalizat în epoca lui Ștefan cel Mare. Ctitoria lui Petru Rareș aduce în plus dimensiunile mai mari, tendința de înălțare și de zveltețe. Elemente tipice goticului târziu transilvănean, care pot fi sesizate aici, dovedesc că la construcție au participat și meșteri pietrari din Ardeal.