Sunteți pe pagina 1din 2

Voinea Iro

Cls a VIII-a C

Cetatea de scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun a Sucevei, întâlnită și sub denumirea


de Cetatea Sucevei, este o cetate medievală aflată la
marginea de est a orașului Suceava (în nord-estul României).
Ea este localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la
o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate
vedea întreaga vale a Sucevei.

Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de


Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan
cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de
Dumitrașcu Cantacuzino. În prezent, Cetatea Sucevei se află
în ruine.

Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista


monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015.

Manastirea Voronet

Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a


Estului”, este un complex monahal medieval construit în
satul Voroneț, astăzi localitate componentă a
orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai
valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare (1457-1504).
Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 4 luni ceea ce
constituie un record pentru acea vreme.
Manastirea Sucevita
Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă din
România, construită între anii 1583-1586 și situată în satul
Sucevița din comuna omonină (județul Suceava).

Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la


care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor
biserici din lemn din Moldova. Pictura murală interioară și
exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă
narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament.

Manastirea Moldovita

Mănăstirea Moldovița este una din vechile așezări


călugărești, cu un important și glorios trecut istoric,
situată în comuna Vatra Moldoviței din județul Suceava.

Arhitectura bisericii cu hramul „Buna Vestire” de la


Mănăstirea Moldovița îmbină elemente de
artă bizantină și gotică. Ea continuă stilul arhitectonic al
mănăstirilor moldovenești, stil cristalizat în epoca
lui Ștefan cel Mare. Ctitoria lui Petru Rareș aduce în plus
dimensiunile mai mari, tendința de înălțare și de zveltețe. Elemente tipice goticului târziu
transilvănean, care pot fi sesizate aici, dovedesc că la construcție au participat și meșteri
pietrari din Ardeal.

S-ar putea să vă placă și