PROIECT

Caracterizarea geografică a orașului Suceava

Elevă:

1
Cuprins
I. Poziția geografică
II. Evoluția istorică
III. Caracteristicile populației
IV. Clima
V. Turismul (Obiective turistice simbol)
VI. Bibliografie

I. Poziția geografică

2
 Municipiul Suceava, este municipiul de reședință al județului cu același
nume în Bucovina, nordul României. Localitatea se află în sudul regiunii istorice
Bucovina. Orașul este situat în Podișul Sucevei, pe cursul râului cu același nume, la
21 km distanță de vărsarea în Siret.
Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale României.
Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul
Sucevei, subdiviziune a Podișului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri.
Luând Cetatea de Scaun a Sucevei ca punct de reper, zona Sucevei poate fi
localizată după coordonatele 47°39′5″ latitudine N și 26°15′20″ longitudine E.
Municipiul Suceava este reședința și totodată cel mai mare centru urban al județului cu
același nume, fiind localizat în partea central-estică a sa.
Orașul (cu excepția cartierului Burdujeni) se află în regiunea istorică Bucovina,
fiind localitate de frontieră austro-ungară și al doilea centru urban al Bucovinei ca
mărime și importanță după capitala Cernăuți.
Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la
distanța de 21 km de vărsarea în Siret și 149 km de locul de izvorâre. Râul separă
vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp
configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu
platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și Șipote (ambele localizate
în granițele orașului).
Teritoriul municipiului Suceava are o suprafață de aproximativ 52,1 km² și se
învecinează cu următoarele localități:
 comuna Șcheia (la vest);
 comuna Moara (la sud-vest);
 comuna Ipotești (la sud-est);
 orașul Salcea (la est);
 comuna Adâncata (la nord-est);
 comuna Mitocu Dragomirnei (la nord);
 comuna Pătrăuți (la nord-vest).

II. Evoluția istorică

Cetatea Sucevei este menționată pentru prima dată într-un document din 10
februarie 1388 al voievodului moldovean Petru al II-lea Mușat (1375-1391).
Începând cu domnia lui Petru al II-lea Mușat, Cetatea Sucevei devine principala
cetate de scaun a Țării Moldovei, această funcție îndeplinind-o și în vremea lui Aron
Vodă (1592-1595), Ștefan Răzvan (1595) și a Movileștilor. Odată cu Alexandru
Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568), reședința domnească este mutată la Iași. Anul
mutării reședinței este 1565.
3
 Epoca de apogeu este în timpul lui domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504). În
vara anului 1476, Mahomed al II-lea Cuceritorul își încearcă norocul sub zidurile cetății,
dar rezistența moldovenilor îl silește să se retragă. Ștefan cel Mare a făcut din Suceava un
fel de creier al sistemului său de apărare. În 1497, 21 de zile și nopți în șir, tunurile leșilor
au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin
forța armelor.
Perioada de înflorire urbană a Sucevei se produce în timpul mandatului lui Franz
Des Loges (1846-1914), om politic austriac din Bucovina. El a îndeplinit funcția
de primar al Sucevei timp de aproape un sfert de secol, între 1891 și 1914. În această
perioadă sunt construite o serie de clădiri pentru instituțiile locale, care schimbă peisajul
localității. O parte dintre aceste edificii există și în prezent, în ele funcționând: Prefectura
și Consiliul Județean Suceava (Palatul Administrativ orășenesc, finalizat în 1903-1904 și
în care inițial erau adăpostite administrația orașului, poliția, pompierii, o casă de
economii și muzeul de istorie), Muzeul Bucovinei (inițial sediul Căpităniei Districtuale,
datând din 1902-1903), Colegiul Național „Ștefan cel Mare” (Gimnaziul greco-oriental,
construit între 1893-1895 pe locul vechii Piețe de lemne), Spitalul Vechi (Casa publică
generală a bolnavilor din Suceava, construită în perioada 1891-1903), vechea Uzină de
Apă a Sucevei.

III. Caracteristicile populației

1. Număr de locuitori
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Suceava se
ridică la 92.121 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 105.865 de locuitori.
2. Structura etnică
Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor sunt români (91,3%), dar
există și minorități de ucraineni (2,55%),  germani (1%), necunoscută (3,57%), altă etnie
(1,56%).
3. Structura religioasă
Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,98%), dar
există și minorități de penticostali (4,11%) și romano-catolici (1,6%). Pentru 7,5% din
populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

IV. Clima
Din punct de vedere climatic oraşul Suceava se găseşte în zona climatului
temperat continental de dealuri.
Unele caracteristici ale mediului înconjurător care influenţează clima:
 altitudine, grad de fragmentare şi orientare a versanţilor
4
  peisajul urban, alcătuit din blocuri cu încălzire centrală, străzi pavate,
industrie etc, au determinat existenţa unor deosebiri mieroelimatice între diferite puncte
ale oraşului (centru, zona Iţcani-Gară, zona mănăstirii Zamca, zona Burdujeni-combinat
şi zona Burdujeni-Centru).
Evoluţia vegetaţiei confirmă şi ea existenţa deosebirilor mieroelimatice dintre
diferitele zone ale oraşului, diferenţa de producere a fenofazelor fiind de două pînă la trei
zile între centru şi zona Zamca, de trei pînă la cinci zile între centru şi Scheia şi de două
zile între centru şi dealul Cetăţii.

V. Turismul
Important punct turistic, fost punct militar semnificativ pe harta ţării, Suceava şi-
a scris istoria prin clădirile şi documentele păstrate. 
Unul dintre cele mai vechi orașe din România și fostă capitală a Principatului
Moldovei, dispune de numeroase obiective istorice și turistice, răspândite pe teritoriul
localității și în împrejurimile sale. Orașul se remarcă prin numărul ridicat de vechi
lăcașuri de cult ortodoxe, armenești, romano-catolice, evreiești etc. Aceste edificii
religioase sunt o dovadă a diversității etnice și a multiculturalismului așezării.
De asemenea, în Suceava există mai multe clădiri cu valoare de monument
istoric, majoritatea construite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al
XX-lea. Acestora li se adaugă o serie de statui, busturi, mozaicuri parietale și alte
monumente, care reprezintă puncte de atracție. Majoritatea obiectivelor istorice și
turistice se găsesc în perimetrul vechiului oraș, zonă ce se întinde între Cetatea de
Scaun (la est) și Cetatea Șcheia (la vest).

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun a Sucevei este
situată în partea estică a oraşului. A fost
construită în timpul domniei lui Petru I
Muşat (1374) şi a fost atestată
documentar la 10 februarie 1388.
Fortificată suplimentar de Alexandru cel
Bun, puternic consolidată în timpul
domniei lui Ștefan cel Mare, cetatea a
rezistat unor puternice asedii (1476,
1485, 1497, 1509), nefiind cucerită până
la sfârşitul primei domnii a lui Petru
Rareş (1538), când a fost ocupată nu
5
prin forţa armelor, ci prin trădarea unor boieri. Distrusă în anul 1675 din ordinul turcilor,
cetatea devine carieră de piatră, finalul său tragic durând până în 1895, când au loc
primele săpături arheologice ce au vizat redescoperirea și punerea în valoare a cetăţii.
În perioada 2010-2015, la Cetatea de Scaun s-au întreprins lucrări de reabilitare și
consolidare în cadrul unui proiect cu finanțare europeană.
În Cetatea de Scaun au fost amenajate expoziții muzeotehnice permanente în care
regăsim, pe lângă materialul informativ scris și audio – video, și momente interactive
pentru vizitatori.

Palatul Administrativ
Palatul Administrativ din
Suceava este o clădire în stil
baroc construită între anii 1903-
1904 în municipiul Suceava pentru
a servi ca sediu autorităților
administrative ale orașului. Ea se
află situată în centrul orașului.
Palatul Administrativ din
Suceava a fost construit între anii
1903-1904 în perioada conducerii
administrației orașului de către
primarul Franz Des Loges. Clădirea
urma să adăpostească administrația
orășenească a Sucevei.
Edificiul administrativ al orașului a fost folosit și de pompieri, care au amenajat
în turnul central o cameră de observare a incendiilor.
Clădirea avea inițial o forma literei „L”, având în curte un grajd, remiza de
pompieri și remiza de trăsuri.

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou

Este o mănăstire ortodoxă din România, construită în perioada 1514-1522.
Biserica mănăstirii are hramurile Sfântul Gheorghe  și Sfântul Ioan cel Nou .
Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a
Moldovei (1522-1677), fiind în prezent reședință a arhiepiscopilor Sucevei și Rădăuților
(din 1991). Aici se află moaștele Sf. Ioan cel Nou, aduse în anul 1589 de la Biserica
Mirăuți (fosta catedrală mitropolitană a Moldovei).
Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor
istorice din județul Suceava din anul 2015.
6
 Statuia ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare
Statuia ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare este o statuie din bronz, care
elogiază personalitatea voievodului Ștefan cel Mare (1457-1504). A fost realizată în anul
1975 de către sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasată în anul 1977 în Parcul Șipote -
Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, în partea de sud-est a orașului.
Constituie cea mai mare lucrare de acest gen din țară, având o înălțime totală de 23 de
metri (inclusiv soclul) și putând fi văzută din orice punct central al orașului.

7
 Casa Memorială „Simion Florea Marian”
Casa Memorială „Simion Florea Marian”, amenajată într-o clădire-monument
istoric de secol XVIII, supranumită „casa câştigată cu condeiul”, a fost deschisă
publicului la 22 iunie 1974, sub numele de Fondul memorial-documentar „Simion Florea
Marian”. A constituit căminul preotului cărturar din anul 1886 şi până la sfârşitul vieţii
(1907), locul unde şi-a scris opera, rămasă până astăzi fundamentală şi neegalată în
cultura română.

VI. Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org
2. https://www.brotacelul.ro
3. https://www.primariasv.ro
4. https://orasulsuceava.ro
5. https://destepti.ro/orasul-suceava-suceava/