2.

Aspecte de etnografie şi folclor ale comunitaţii huţule

În ceea ce urmează se vor prezenta câteva dintre cele mai importante aspecte
ale vieţii oamenilor de la munte care aparţin comunităţtii huţule (huţani) din
comunele Brodina şi Ulma ( cu satele aferente). Se va face cunoscută viaţa acestei
comunităţi din zona Brodina-Ulma, împreună cu nepreţuitele comori de artă ale
folclorului huţul, cele mai răspândite şi întregite creaţii populare,, ce pulsează
încă, în contextul vietii spirituale ale satului Huţul şi bucovineann în acelaşi timp.

Se poate afirma că satul românesc şi huţul, cu pitorescul şi farmecul lui au

atras şi au fascinat dintotdeauna. Aici trăirile umane, iubirea de viaţă si munca,
dorul şi dragostea pentru frumoos şi bine, forţa şi talentul în creaţia artistică a
tăranului de la munte sunt sentimente profunde (huţan sau roman). Aici, în acest
spaţiu dominat de munte şi pădure legătura dintre munte şi pădure, legătura dintre
om şi natură este profundă şi veşnică.

Motivul abordarii acestui subiect este acela de a scoate la lumina unele

tradiţii şi obiceiuri care au fost transferate de la huţuli la români.

La petrecerile huţulilor, ocazionate de Sfintele Sărbători de Iarnă şi

Primăvară ( Sfintele Paşti, Floriile) sau alte evenimente din viaţa comunităţii, se
poate urmări cu admiraţie şi pioşenie ani de-a rândul, bogăţia, frumuseţea şi
varietatea jocului, cântecului şi portului popular.

Se remarcă încărcătura plină de poezie şi umor a cântecelor, jocurilor şi a

strigăturilor populare, cu texte de o puternică valoare şi forţă de comunicare
sufletească menită să anime şi să stimuleze buna dispoziţie a participanţilor şi
asistenţei prezente la petrecere.

Brodina şi Ulma – prezentare geografică şi istorică

Comuna Brodina, situată pe râul Suceava, este formată din mai multe sate,
răspândite în obcinile Bucovinei. Ea se învecinează cu comuna Ulma, Straja,
Izvoarele Sucevei şi marchează graniţa cu Ucraina din nordul Ţării.

Comuna Brodina, situată pe râul Suceava, este formată din mai multe sate,
răspândite în obcinile Bucovinei. Ea se învecinează cu comuna Ulma, Straja,
Izvoarele Sucevei şi marchează graniţa cu Ucraina din nordul Ţării.
 Numele comunei ,,Brodina” apare pentru prima dată în 1908, când s-a
constituit sub această denumire.

Brod = VAD sau loc de trecere cu piciorul a unui râu.

În prezent comuna Brodina cuprinde următoarele sate:

Brodina, Falcău, Sadău, Brodina de Jos, Cununski,Dubiusca, Ebrişte, Zalomestra,

Paltin, Norocu.

Primul sat ,,Sadău” a cărui denumire înseamnă ,,grădină” este explicat prin
apariţia în acest sat a primei grădini, unde au fost cultivaţi primii pomi fructiferi.

Celelalte aşezări au luat fiinţă prin migraţia populaţiei din împrejurimi.

Cele mai vechi familii din comună sunt de origine huţulă: Hudema,
Curaciuc, Ihnatiuc, Hlodec, Haleţa, Buceac.

Comuna Ulma – este situată de o parte şi de alta a râului Suceava, după

intrarea acestuia în ţară, ocupând teritoriul situat între Frontiera României cu
Ucraina, pârâiele Nisipitul şi Pogonicioara.

Satele care alcătuiesc comuna Ulma:

Ulma, Costileva, Lupcina, Măgura, Nisipitu- reşedinţă

Relieful acestui teritoriu, între comunele Brodina şi Ulma, se suprapune pe

versanţii râului Suceava şi a pâraielor aferente care fac parte din masivul
Obcinei,Brodina la Sud şi Obcina Lungu la nord, cu altitudini de 1336 m în Vârful
Arşiţa.

În această zonă principalele formaţiuni vegetale sunt pădurile.

Până nu demult cuvintele ,,huţul”, ,,huţan”, ,,huţulia” erau interpretate diferit

de istorici, etnologi, diferiţi jurnalişti, chiar din Ucraina. Se pare că această
problemă a fost lămurită; etnograful Iuri Boberski din Linov în jurnalul ,,Grajda”
lămureşte sensul cuvântului ,,huţul” având la bază dicţionarul sanscrit. Sanscrita e
limba emigranţilor de pe actualele teritorii ale Ucrainei care s-au stabilit în India în
secolele IV-III înainte de Hristos. De aceea şi în prezent sanscrita are peste 600
cuvinte ucraineşti; astfel s-a ajuns la concluzia că acest cuvânt – Huţulia- este
compus din ,,huţu” care înseamnă zgomot şi ,,lia” care înseamnă cursul, deci în