Sunteți pe pagina 1din 25

BAILE HERCULANE

I. LOCALIZARE GEOGRAFICA

Staiunea este situat la altitudinea de 160m, n sud-vestul rii, pe valea rului Cerna, ntre Munii Mehedini la est i Munii Cernei la vest, la 19 km de Orsova, 41km fa de Drobeta Turnu Severin i la 71 km fa de Caransebe.

Fig.1.Baile Herculane Harta


1

II.

CAI DE ACCES

Staiunea este accesibil pentru toate mijloacele de transport, fiind situat pe una din principalele artere de circulaie rutier i feroviar ale Romniei. Se poate ajunge la Bile Herculane pe drumul european E70 (DN6), din direciile Bucureti sau Timioara, precum i pe DN67, din direcia Trgu-Jiu - Baia de Aram. Fa de Bucureti, staiunea se gsete la o distan de aproximativ 380 km, iar fa de Timioara la 178 km. Distanele pn la cele mai importante centre urbane din apropiere sunt: 60 km pn la Baia de Aram, 19 km pn la Orova, 50 km pn la Drobeta-Turnu Severin i 71 km pn la Caransebe. La Bile Herculane se poate ajunge pe calea ferat Bucureti-Timioara. Gara Bile Herculane, se gsete la 6 km de staiune, legtura gar-staiune fiind asigurat prin curse regulate de autobuz. Cele mai apropiate aeroporturi sunt cele de la Caransebe, Timioara i Craiova. Cu vaporul se poate ajunge pe Dunre pn la Orova, de unde drumul poate fi continuat cu trenul, cu autobuzul sau cu autoturismul, durata acestei ultime etape a cltoriei fiind de cca. 15 minute. Turitii pot ajunge la Bile Herculane i pe jos, existnd poteci marcate care traverseaz culmile Munilor Cernei i Mehedini.

III.

SCURT ISTORIC

Statiunea Baile Herculane este una dintre cele mai vechi statiuni balneare ale lumii, cu o vechime atestata documentar de peste 1848 de ani. Situata pe Valea Cernei, la 5 km de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti D.N. 6 (E70) si calea ferata internationala Bucuresti Timisoara Moravita, statiunea este accesibila si pe calea fluviala a Dunarii, fie dinspre est : Sulina Galati Drobeta Turnu Severin Orsova, fie dinspre vest : Viena Budapesta Belgrad Orsova. Aeroporturile cele mai apropiate se afla la Caransebes si Timisoara (aeroport international). Statiunea Baile Herculane este integrata n Parcul National Valea Cernei-Domogled, si are o pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta pe valea Cernei, la o altidudine de 160 m, pe aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, i confera un climat agreabil, cu influente mediteraneene. Originea Bailor Herculane se ntinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat ntr-o tabula votiva din bai : Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea n calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, ntorcndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta . n
2

perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. mpresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi n Dacia le-au nchinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. Centrul Vechi

Statiunea Baile Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1848 de ani de existenta (153 2001) nentrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) ncepe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, n cadrul Imperiului austriac. Din 1736 ncepe reconstructia si modernizarea bailor , a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, ntre care : mparatul Iosif al II-lea , mparatul Francisc I si mparateasa Charlotte, mparatul Franz Iosef si mparateasa Elisabeta. n 1852, mparatul Austriei considera Baile-Herculane ca fiind ceea mai frumoasa statiune de pe continent , iar mparateasa Elisabeta pasionata, ndragita, distincta, si armonioasa Sissi scrie un jurnal intim n care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si ncntatoare. n statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au nceput sa fie constituite ncepnd cu anul 1922. Existenta nentrerupta de doua milenii a statiuni Baile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii ntr-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim rang la un confort de nalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un nalt grad de atractivitate.

Mituri si legende
Legenda lui Iovan Iorgovan O prima legenda relateaza despre un tanar foarte puternic si curajos pe nume Iovan Iorgovan in care si-au pus ncrederea oamenii din asezarile care inconjurau muntii din aceast zona. Iovan Iorgovan a dus o lupta crancena cu un balaur infiorator cu sapte capete pentru a-si recapata iubita si pentru a-i salva pe oameni de grozaviile acestuia. n rezervatia Cheile Corcoaiei a avut loc ultima batalie dintre eroul mitic Iovan Iorgovan si balaur, aici fiind retezat ultimul cap al acestuia. Cheile, conform legendei, s-au format prin spintecarea acestora cu sabia lui Iovan Iorgovan pentru a ucide balaurul care s-a ascuns intre ele.

Legenda Crucii Albe

Aparitia Crucii Albe este invaluita in mister iar existenta ei a fost explicata prin legendele care au cucerit inima oamenilor din zona. Una dintre acestea spune ca un tanar pentru a-si arata dragostea fata de iubita lui a hotarat sa cucereasca muntele Domogled, ce se inalta impunator asupra statiunii Baile-Herculane, vrajit de grandoarea si spectaculozitatea peisajelor, a pasit in gol si a imbratisat astfel pentru totdeauna viata eterna. In unele scrieri putem afla ca aceasta cruce a fost inaltata in memoria unui ofiter care a luptat sub comanda generalului Ion Dragalina, in primul razboi mondial. Moartea nefericita a acestui ofiter a survenit n urma miseliei dusmanilor, care au retezat picioarele podului pe care il traversa in drumul lui de la Podeni spre Herculane.
4

Traditii si obiceiuri
Locuitorii din aceste zone cultiv legume , porumb i pomi fructiferi , cresc vite i pn n prezent i-au construit gospodrii permanente i mori de ap (i azi mai funcioneaz moara de ap de la Priscina ). Principala ocupaie tradiional a ranilor din aceste zone este creterea oilor i vitelor, fapt reflectat deopotriv n arhitectura popular, etnografie i folclor. Arhitectura popular prezint aspecte particulare de mare atracie pentru drumeii care iubesc muntele.Peste tot unde sunt puni i fnee , apar numeroase adposturi numite slae odi , sau conace, locuite numai n timpul cositului. Slaele sunt construite din lemn, au o singur ncpere i o tind, iar alturat pot avea un grajd, un arc pentru vite i o grdin cu pomi fructiferi i cu straturi cu legume. Referindu-ne la creaia artistic popular putem spune c nu exist, ca n alte pri centre vestite de meteri populari, dar nu lipsesc totui piesele remarcabile din piele i nici obiectele de lemn, sculptate miestrit (leagne de lemn in care se poarta pruncii pe potecile dintre asezari).

Portul popular traditional este pastrat cu grija de femei care il etaleaza duminica la biserica si la hora sau in zilele de sarbatoare. Obiceiurile populare din ciclul vietii nu au un repertoriu foarte variat, dar au un farmec deosebit.Din acest ciclu putem aminti obiceiurile legate de nunta si inmormantare. La alaiurile de nunta,la horele in aer liber si la ospetele de prin casa cu diferite ocazii familiale,nu participa numai localnicii,ci si rudele,sau cunoscutii de prin satele vecine,iar drumetii sunt intampinati ca niste vechi cunostinte. Drumetul mai poate asista,ca pretutindeni in tara,la obiceiurile de Anul Nou (plugusorul) si la cele de peste an,majoritatea legate deopotriva de primavara-vara si de ocupatii (strigaturile peste sat ,iesirea cu vitele la munte,masuratul oilor). Vorbirea populara este reprezentata prin graiurile subdialectului banatean.Astfel,se zice frace (frate),cinara (tanara),jinere (ginere),sinje (sange),dulse (dulce),unge (unde),pra (pe).Exista multe cuvinte mostenite din limba latina,comune cu dialectele romanesti sud-dunarene ; golamb (porumbel),a custa (a trai),dar si cuvinte care tradeaza o influenta germana ; crumpi (cartofi),gosti (musafiri),zacon (obicei).Din aceste influente a rezultat un fond de cuvinte specific banatene ca: ogas (parau),canta (galeata),uica(unchi),piparca(ardei).

Muzica populara, ca pretutindeni in Banat, este transmisa prin intermediul cantaretilor.Reprezentativ este cantecul de joc si mai ales doina,a carei linie melodica presupune multa maiestrie in interpretare.Folclorul muzical este vehiculat prin instrumente ca fluierul,taragotul si vioara. Dansul popular este exprimat in principal prin hora,doiul si braul.Se joaca de maini,cu bratele pe umeri,in perechi,in cerc si in semicerc.Cel mai obisnuit dans este hora care se dezvolta in serpuiri,in spirala,in cercuri simple sau concentrice,cu sau fara perechi la mijloc. Referitor la obiceiurile populare putem mentiona in aceste comunitati nedeea (ruga banateana), obicei ce se respecta in fiecare an, la o data stabilita exact de locuitorii fiecarei zone.La acest obicei participa in general rudele sau cunoscutii de prin satele vecine,obicei cu un farmec deosebit. Aceasta sarbatoare este o impresionanta parada in aer liber, care se desfasoara timp de trei zile, seara la Caminul Cultural din localitatea respectiva. Totul se desfasoara intr-o atmosfera de sarbatoare, locuitorii fiind imbracati in haine festive; sunt gazde primitoare pentru cei care vin la aceasta sarbatoare.Fiecare locuitor organizeaza masa pentru cei care vin in vizita, iar seara se merge la Caminul Cultural unde reprezentativ este cantecul de joc si dansurile populare (hora, doiul si braul). Aceasta sarbatoare se tine pana spre dimineata, cand fiecare gazda isi conduce musafirii spre casa, unde de obicei se continua petrecerea. Ruga banateana este o sarbatoare ce are un caracter complex, un minunat prilej pentru drumeti de a lua contact nemijlocit cu obiceiurile locului.

IV.

SPATIUL GEOGRAFIC

CLIMA: climatul statiunii este de depresiune intramontana, cu influente submediteraneene. Din aceasta cauza, precum si datorita protejarii de vanturi de catre muntii impaduriti ce o inconjura, statiunea se bucura de un climat de adapost. Temperature medie anuala este de 10C, cu o medie in luna iulie de cca22C si de <-1C in ianuarie. Precipitatiile anuale, 700-750mm. Aerul are o ionizare puternica cu efecte sedative asupra organismului.
1.

2.

APE:

Izvoare termominerale de la Baile Herculane(din amonte spre aval): Izvorul Crucea Ghizelei - a fost forat in anul 1970 pana la o adancime de 1210 m si este situat la 6 km nord de statiune. Acest izvor alimenteaza strandul termal de la 7 Izvoare. 7 Izvoare Calde - este alcatuit din trei izvoare calde si patru izvoare termo-minerale.Prima grupare de izvoare nu sunt utilizate in prezent, iar cea de-a doua grupare de izvoare estesituata in aval la cateva sute de metri fata de primele trei izvoare, fiind captate intr-un bazin incare se fac bai in aer liber. Izvorul Scorillo - a fost forat in anul 1970. Curiozitatea acestui izvor o reprezinta faptul ca apa iese din granit. In prezent acest izvor nu este utilizat. Izvorul Hercules I - se afla in spatele hotelului Roman, iese la suprafata dintr-opestera de calcare avand debitul cel mai mare dintre toate izvoarele. El alimenteaza BaileRomane din hotelul Roman, Baile Neptun si Strandul Termal din centrul statiunii. Izvorul Hygeea (48C) - se afla mai jos de hotelul Roman intr-o incinta zidita,impreuna cu izvorul Hercules II. Este utilizat in cura interna pentru afectiuni digestive siurinare, apa acestui izvor este asemanatoare cu apa de la Olanesti, Slanic Moldova, KarlovyVary, etc. Izvorul Hercules II - partial secat are totusi o captare artificiala care provine din izvorul Despicatura. Izvorul Despicatura - se afla la aproximativ 100 m de hotelul Roman, ivindu-se dindoua puncte diferite in pestera de la Despicatura, care au fost captate intr-un baraj de beton ininteriorul pesterei, de unde apa era pompata in conducte. Izvorul Apollo I - este captat din incinta bailor Apollo printr-un put de 7 m adancime care pana la deschiderea izvorului Apollo II era ca o fantana arteziana.
7

Izvorul Apollo II - a aparut cu ocazia sapaturilor la fundatia restaurantului Grota Haiducilor in anul 1972. Acest izvor alimenteaza baia Apollo. Izvorul Diana I si II - au fost captate intr-un put colector si conduse pe conducte pana la baile Diana pe care le si alimenteaza. Izvorul Diana III - a fost forat in anul 1958, are un debit scazut. Se foloseste pentrutratarea gastritelor hipoacide, colecistite, hepatite, diabet, intoxicatii, constipatii, urticarie,bronsite, sinuzite, etc. Izvorul Neptun II - i se mai spune si izvorul de stomac fiind utilizat in vindecareagastritelor, constipatiilor, diabetului, etc. dar este contraindicat in vindecarea ulcerului gastricsi duodenal, stomacul operat, tuberculoze si neoplasm. Izvorul Neptun III (54C) - i se mai spune si izvorul de ochi se afla situat langahotelul Hercules, este folosit pentru tratarea blefaritei alergice, mancarime ale pleoapelor sidiferite afectiuni ale ochiilor. Izvorul Neptun IV - a fost forat in 1968 si se afla situat langa izvorul Neptun I, iar apa lui este folosita in cure interne la baile Neptun. Izvorul Traian - se afla situat in zona Podu Rosu si alimenteaza cu apa termala hotelurile Diana, Dacia, Afrodita si Domogled. Izvorul Decebal - este forat in anul 1969 apa acestui izvor nu se utilizeaza in prezent, constituiind o rezerva pentru viitor la fel ca si izvoarele forate la fabrica de var. Izvorul Hebe - 41 oC Izvorul Iosif - 54 oC sunt prezente noua izvoare termale: Izvoarele Horia; Closca1; Closca2; 7Noiembrie; izvorul Hercule; izvorul Hygeea; Sapte izvoare.

V.

FACTORII NATURALI DE CURA:

Ape minerale termale sulfuroase, clorurate, sodice, hipotone, ape minerale termale clorurate sodice, calcice, ape minerale termale sulfuroase oligominerale, ape termale oligominerale(table nr.7). Temperatura apelor variaza intre 38-60C. Apele minerale termale de la Baile Herculane sunt slab radioactive; bioclimat de curatare. Principalii factori terapeutici sunt cele noua izvoare termale(cu temperaturi intre 45 C si 55C) folosite in cura balneara. Izvoarele Horia si Closca 1 au apa mineral sulfuroasa, clorurosodica, calcica, hipotona; izvoarele Closca 2, 7Noiembrie si izvorul de ochi cu apa sulfuroasa, sulfhidrica, cloruro-sodica, calcica, hipotona; izvorul Hercule cu apa bicarbonatata, clorurosulfatata, calcica, sodica, magneziana, oligometalica; izvorul Hygeea, apa cloruro-sodica, calcite,
8

hipotona. Pe langa acestea, la cca 4 km de statiune, la punctul denumit Sapte izvoare tasnesc la suprafata de sapte izvoare cu debit mic. Apele minerale de la Sapte izvoare sunt inzestrate cu cea mai ridicata radioactivitate cunoscuta in apele minerale din intreaga tara.

VI.

INDICATII TERAPEUTICE

Afectiuni si boli tratate la baile herculane: Considerata un important centru de sanatate, statiunea balneara Baile Herculaneofera turistilor o moderna si deosebita baza de tratament, principalul factor terapeutic fiindbogatia izvoarelor sulfuroase, termo-minerale si cloruro-sodice, indicate atat pentrutratamentele de cura externa cat si pentru cele de cura interna si tratamentul afectiunilorreumatismale. Cateva dn bolile ce pot fi tratate in statiunea Baile Herculane: In cura externa: boli de piele; boli ale sistemului nervos periferic; boli ale aparatului locomotor (afectiuni ale articulatiilor, muschilor, tendoanelor); intoxicatii cu plumb si alte metale grele; boli ale aparatului respirator; afectiuni ginecologice cronice; afectiuni ale ochilor; diabet zaharat incipient; In cura interna: boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe; boli de nutritie; unele boli ale rinichilor si cailor urinare; afectiuni ale aparatului respirator; reumatism cronic inflamator si degenerativ. Compozitia resurselor balneare:
9

Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, usor sulfuroase cu o mineralizareintre 0.5-2.6 g/l si o temperatura ntre 38.5-53.5oC; ape minerale termale clorurosodice,bicarbonatate, calcice cu o mineralizare ntre 0.6-3.5 g/l si o temperatura ntre 46-56oC; apeminerale termale clorurosodice, bromurate, iodate si sulfuroase cu o temperatura ce atinge62oC si o mineralizare ntre 3,87-7,93 g/l; O caracteristica a apelor minerale este ca ele contin hidrogen sulfurat n mare concentratie (pna la 60 mg/l); In prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Izvoarele de la Baile Herculane sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si Mont Dore. Aeroionizare naturala: 2000-2500 ioni negativi/cm3/s Statiunea este intens scaldata de aeroioni, predominant negativi, care induc o stare debine tuturor care viziteaza Baile Herculane. Aeroionizarea negativa este una dintre cele maiimportante surse de incarcare electrica a corpului uman, indiferent de varsta, actionand asuprasistemului nervos fiind un eficient tratament impotriva stresului. S-au descoperit de-a lungulVaii Cernei pana in prezent 18 izvoare cu apa minerala termala, pe o distanta de circa 4 km.Apele termominerale de la Baile Herculane contin cloruri de Sodiu, Potasiu, Magneziu,Carbonati si Sulfati de Calciu si Magneziu, Brom, Iod, Hidrogen Sulfurat, Ioni de Calciu,Sodiu, Clor, Litiu, Strontiu, Titan, etc. Aeroionii pot actiona asupra organismului in doua moduri: - patrunzand in plamani odata cu aerul inspirat - prin actiunea directa asupra pielii In toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a stariigenerale a organismului. Se regleaza hipertensiunea, tulburarile endocrine iar durerile de capsi insomniile sunt pozitiv influentate de aeroionizarea statiunii. Tipuri de proceduri:hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare functionala, cultura fizica medicala, acupunctura.Contr aindicatii: Boli acute, tumori, T.B.C., sarcina, epilepsie, tulburari psihice, sindrom hemoragic Sporturi practicabile pe Valea Cernei(Baile Herculane):

10

- Raf ting pe Cerna, pe trasee diferite, n functie de nivelul apei - Concurs de caiac pe lacul de acumulare de la Herculane - Canyoning usor n Cheile snei, Priscinei - Tirolian, rapel n Valea Cernei, - Tir cu arcul, etc.

VII.

PUNCTE TURISTICE

Descrierea statiunii
Statiunea dispune de locuri de cazare n marile si modernele hoteluri sanatorialbalneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici ntr-un cadru agreabil, de asemenea camping n interiorul sau exteriorul orasului. Multiplele mijloace de recreere si divertisment restaurant, baruri, terase de vara, bazine de not cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. precum si posibilitatile de drumetie si excursii n statiune si pe valea Cernei, constituie o atractie n plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile-Herculane. Grota Haiducilor - Fragmentele ceramice, uneletele si armele din piatra gasite cu prilejul sapaturilor arheologice din Grota Haiducilor releva ca civilizatia primitiva din aceasta zona atinsese un stadiu ridicat de dezvoltare. Tabula votiva - ridicata de cei cinci cetateni romani fruntasi din Dacia, trimisi la Roma pentru alegerea lui Severianus in anul 153 d.Ch., atesta 1848 de ani de existenta a Bailor Herculane.

Altar Votiva

11

Ape termale sulf Termele Romane - Termele romane si alte constructii utilitare(apeducte, bazine) valorifica izvoarele numite ape sacre ale lui Hercules. Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea bailor, cailor de acces si a edificiilor. In 1772 zona este vizitata de imparatul Iosif al II-lea. 1847 este anul in care se monteaza renumita statuie din bronz a lui Hercules, opera a maestrilor Romel Mayer si Glantz din Viena. Imagine Din Secolul XVIII. Grota Haiducilor Baile Herculane n anul 1852 imparatul Austriei considera Baile Herculane ca fiind cea mai frumoasa statiune de pe continent, iar mparateasa Elisabeta - pasionata, ndragita, distincta si armonioasa - Sissi - scrie un jurnal intim n care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si ncntatoare. n statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au nceput sa fie constituite ncepnd cu anul 1922. Existenta de doua milenii a statiunii Baile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, fiind socotite un dar al zeilor dar si de pitoreasca asezare a statiunii ntr-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico edilitara de prim rang la un confort de nalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un nalt grad de atractivitate. Multiplele mijloace de recreare si divertisment, restaurante, baruri, terase de vara, cluburi si discoteci, cazinouri, bazine de not cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. precum si posibilitle de drumetie si excursii n statiune si pe Valea Cernei, constituie o atractie n plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile Herculane.

12

TRASEE TURISTICE IN MUNTII CERNEI 1. Gara CFR Baile-Herculane Aleea-Simnicea Culmea-Seseminului Poiana-cuPeri Culmea-Mohornicului Culmea-mare.Marcaj: banda rosie (partial). Timp: 4ore. Caracteristica traseului : drum pe creasta, acoprit de paduri pe ultima prtiune. Lipsesteapa dar exista adaposturi. 2. Cartierul-Zavoi Platoul-Coronini Valea-Mare Cracul-Lui-Arendasu PoianaCu-Peri.Marcaj: punct galben si punct rosu (scurtatura). Caracteristica traseului estein continua ascensiune, recomandat drumetilor antrenati. Timp: 4 ore. Exista surse de apa(Platoul Coronini) si adaposturi (Poiana Cu Peri). 3. Cartierul-Zavoi Platoul-Coronini Foisorul-Schneler Izvorul-Munk GrotaCu-Aburi Piscul-Ciorici ( Belvedere).Marcaj: punct albastru, traseul este relativusor, exista apa. Timp: 4 ore. 4. Izvorul-Diana Izvorul-Munk Piscul-Jubiliar Culmea-Schneler Cracul-LuiArendasu. Marcaj: punct galben si banda galbena. Exista apa dar nu exista adaposturi.Timp : 2 ore. 5. Izvorul-Diana Izvorul-Munk Piscul-Jubiliar Piscul-Munk Piscul Rosu.Marcaj: punct galben , banda galbena si triunghi rosu. Traseul este dificil si nu existaadaposturi. Timp : 2 ore. 6. Capela Catolica Grota Cu Aburi Varful Ciorici Izvorul Elisabeta Poiana Cu Peri. Marcaj: triunghi albastru. Traseu dificil cu sursa de apa la final. Timp: 3 orejumatate. 7. Strandul termal 7 Izvoare Cantonul Rosu Culmea Vaii Slatina PiatraBanitei Poiana Culmea Mare.Marcaj: triunghi galben. Trasul relativ dificil si fara apa.Timp: 3 ore si jumatate. TRASEE TURISTICE IN MUNTII MEHEDINTI 1. Strandul Termal 7 Izvoare Poiana Lui Roseti Izvorul Mosului Balta Cerbului.Marcaj: triunghi albastru. Traseul este relativ usor si se parcurge in 3 ore. 2. Poiana Lui Roseti Cascada Cociu.Marcaj : punct rosu. 2 ore. 3. Uzina Electrica Cheile Saua Padina Valea Saua Padina La Marginea. Marcaj: banda galbena si punct albastru (prin Chei). 4. Izvorul De Apa Plata Aleea Domogled Soseaua DN 67 Crucea Alba Izvorul Jelarau La Ciucioare.Marcaj: cruce albastra. Traseul este ascendent si de parcurgein circa 4 ore. Exista apa si adaposturi. 5. Crucea Alba Grota Lui Serban Cararea Pisicii Varful Domogledul Mare. Marcaj: banda galbena. Traseu dificil; timp de parcurgere 2-3 ore
13

6. Izvorul Jelarau Varful Suscu.Marcaj : triunghi albastru. Traseul este relativ dificil, cu surse de apa si adapost si se parcurge in circa 2 ore. 7. Valea Jelarau Cabana Silvica Musuroane.Marcaj : banda albastra. Traseul este relativ usor cu adapost si sursa de apa si se parcurge in circa 2 ore. 8. La Ciucioare Varful Sulita Ogasul Poiana Saua Padina Valea Saua Padina Cantonul Silvic.Marcaj: traseul nu contine marcaj turistic. Traseu usor cu sursa de apa sise parcurge in circa 2 ore. 9. Cabana Silvica Musuroane Culme Obarsia Vaii Rucar Saua Comoristei.Marcaj: traseul nu contine marcaj turistic si se face pe un drum forestier. Exista sursa de apasi este relativ usor de parcurs acest traseu. 10. Cabana Silvica Musuroane Varful Domogledul Mare (1105 m). Marcaj: triunghi rosu. Traseul este usor in ascensiune prin padure de foioase. 11. Cabana Silvica Musuroane Cracul Radacinii Mari Obarsia Vaii Rucar.Marcaj: banda albastra si punct rosu . Traseul este relativ usor. Sunt surse de apa si adapost inValea Rucar (adapostul Brozba). Se parcurge in circa 1 ora. 12. Liceul Hercules Cheile Prolazului Valea Feregari Valea Rucar.Marcaj:punct rosu. Traseul este dur pe prima prtiune prin Chei. Exista sursa de apa si adapost laBrozba (Valea Rucar ). Se parcurge in circa 3 ore 13. Valea Feregari Varful Cracul Radacinii Mici Varful Domogledul MareMarcaj: banda galbena. Traseu se efectueaza in continua ascensiune, cu sursa de apa in ValeaRucar si dureaza circa 4 ore. 14. Cartierul Pecinisca Valea Satului Pestera Ungurului Valea Selistei Creasta Cocosului.Marcaj : cruce galbena. Traseul este relativ usor, cu surse de apa si seefecueza in circa 4 ore BAILE HERCULANE REFER 13. Valea Feregari Varful Cracul Radacinii Mici Varful Domogledul MareMarcaj: banda galbena. Traseu se efectueaza in continua ascensiune, cu sursa de apa in ValeaRucar si dureaza circa 4 ore. 14. Cartierul Pecinisca Valea Satului Pestera Ungurului Valea Selistei Creasta Cocosului.Marcaj : cruce galbena. Traseul este relativ usor, cu surse de apa si seefecueza in circa 4 ore .

REFERAT
14

Obiective turistice din Baile Herculane: Muzeul Nicolae Cena. Sint expuse relicve din perioada romana descoperite intimplator sau prin sapaturi in zona Podul Rosu unde se gasea o parte a castrului roman. Obiecte sau podoabe arheologice descoperite in Pestera Hotilor sau Valea Cernei. Parcul Szelecs - cel mai frumos parc natural in perioada austro-ungara. Statuile din centrul istoric al statiunii Strandul termalH er cules din Parcul Vicol Strada Zavoiului pentru plimbari . Arborele Seqoia din Parcul Central Zona Roman - Cascada Pestera Hotilor Gradina botanica din Parcul Central unde de remarcat sint arborele Seqoia adus din Canada 1825, dudul pletos originar din China, magnoliile, arborele de Tisa. Izvorul de apa plata - pentru aductiune si captare izvorului , austriecii au sapat un tunel pina in peretele Crucea Alba din Domogled. Biserica Catolica Biserica Ortodoxa Chioscul Apolo de linga podul din centru facut pentru regina Maria. Satul Pecinisca aflat pe partea dreapta a riului Cerna chiar la intrarea in statiune. Monumente arheologice din Baile Herculane Baile romane, cu basorileful lui Hercules, pe malul Cernei la cca 400 m mai sus de Biserica romano-catolica. Pe stinga drumului se vad resturile unui apeduct roman, iar mai sus bazineleromane; ruinele statiunii termale romane; tabule votive; podul de piatra de pe raul Cerna dincentrul istoric al statiunii; pestera Hotilor, cu urme de cultura materiala din Paleolitic,Neolitic, Epoca Bromzului si a Fierului. Monumente arhitectonice din Baile Herculane 1.Gara CFR Baile Herculane (cladirea) construita de austrieci in stil baroc (1866) 2.Complexul balnear din Sec. XVIII - XIX cuprinzind : Baia Horia, Pavilionul cu baile Crisan. 3.Podul cel mare peste Cerna .Biserica Catolica 1838 5.Biserica Ortodoxa din secolul al XIX-lea 6.Statuia lui Hercules.
15

7.Bustul Generalului Dr. Vicol, opera sculptorului Dumitriu Birlad din fata parcului. 8.Basorelieful lui Hercules de pe malul Cernei. 9.Statuia lui hercules turnata in bronz, datand din 1847 10. Cladirea Cazinoului 1862, azi muzeu al statiunii Intreaga portiune de cladiri cuprinsa intre Biserica romana-catolica din capatul de susal Pietii Hercules pina la Biserica Ortodoxa din capatul de jos al Parcului Central ( ParculSzelecs ) pe ambele maluri ale Cernei si podurile din aceasta zona sint declarate Rezervatie deArhitectura UNESCO . Aceasta zona face parte din patrimoniul istoric al statiunii si nu numai. Pentru agrement sint localizate in Baile Herculane : 30 de restaurante 40 de baruri 2 discoteci 18 terase de vara 7 Nightclub 4 stranduri termale in aer liber Pensiuni turistice Hoteluri Case de vacanta Campinguri Magazine Manifestari anuale: Pe parcursul unui an calendaristic, in statiunea Baile Herculane au loc mai multeevenimente cultural-artistice, avand semnificatie nationala, regionala sau locala. Vara sintorganizate evenimente culturale la care participa artisti din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Polonia,etc. In functie de data desfasurarii lor amintim: -Ziua "Eminescu" (15 ianuarie) -Unirea Principatelor Romane (24 ianuarie), -Sarbatoarea Martisorului (1 martie), -Ziua Internationala a Femeii (8 martie), -Festivalul "Pinul Negru de Banat" (1 iunie), -Colocviile Nationale "Reflex" (7-9 iulie), -Festivalul International de Folclor "Hercules" (11-15 iulie), -Zilele orasului Baile Herculane (8-10 septembrie).
16

-Congresul Spiritualitatii romanesti -Festivalul Rachiei din Banat -Nigeea la Bani. Ierarhizarea statiunilor balneare din Romania, conform indicelui de atrctivitate turistica este prezentata in tabelul de mai jos.

Precum se observa din aceasta ierarhizare, statiunea balneara Baile Herculane prezinta cel mai mare indice de atractivitate turistica.

17

VIII. CAZARE.DISTRACTII.SPORT.EXCURSII Capacitatea de cazare a statiunii este de peste 4.000 de locuri in moderne hoteluri sanatorial-balneare precum: Roman, Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia, Hercules; 800 locuri in pavilioanele din centrul istoric, recent renovate: Apollo, Decebal. In majoritatea locatiilor de cazare se gasesc baze proprii de tratament si dotari la cele mai inalte standarde. Atat in statiune cat si pe valea Cernei exista numeroase pensiuni agroturistice si locuri de camping in interiorul sau exteriorul orasului. O atractie in plus pentru vizitatorii statiunii o constituie numarul mare de mijloace de recreere si divertisment - restaurante, baruri, terase, bazine de inot, biliard dar si drumetiile si excursiile in statiune si pe Valea Cernei. Din punctul de vedere al gradului de calitate locurile se impart astfel: calitate gradul I 3.999 calitate grad II 2.374 calitate grad III 200 calitate grad IV 1.845 Sursa: - Eviden Autoritatea Naional pentru Turism Ministerul Turismului

Hoteluri de cura Roman si Diana cu baze proprii de tratament ( categ. I - 300 locuri si respective 400locuri), hotelul Hercules( categ. I 500 locuri) si hotelul Cerna( categ. I 130 locuri). Toate au camera cu 1 - 2 locuri, cu telefon si grup sanitary la fiecare camera. Pavilioane ; vile ; complexul sanatorial U.G.S.R. cu baza proprie de tratament (360 locuri); locinte particulare; popasuri turistice (245 locuri). Masa este asigurata la pensiuni, unde se servesc si meniuri dietetic, la indicatiile medicului si la restaurant. In statiune mai exista cofetarii, bufete, magazine alimentare etc. Noi hoteluri de cura si un complex sanatorial U.G.S.R. cu baze proprii de tratament se afla in constructie. Din punct de vedere al distractiei gasim o Casa de Cultura cu sala de spectacole( teatru,cinema,folclor, concerte, conferinte), biblioteca, televizor; sala cu diverse jocuri; jocuri mecanice; billiard; orchestra la restaurant; concerte de fanfare in parc(in sezon); plimbaricu trasura; piscine descoperita(langa hotelul Cerna); piscine acoperita(la hotelul de cura Roman); sauna(la Pavilionul nr.2); plimbari in imprejurimi( Platoul Coronini, Grota cu aburi, Izvor Munch, Piscul Ciorici, 7Izvoare, Stanca Ghizelei, Grota Haiducilor, Crucea alba etc.). Se organizeaza excursii cu autocarul la: Portile de Fier(vizitarea hidrocentralei de pe Dunare), Orsova( Dierna daco-romana), Drobeta-Turnu Severin(vizitarea ruinelor centrului
18

roman drobeta, ale bailor romane, ale podului lui Traian, ale cetatii Severinului, Muzeul Portile de Fier etc.), Sarmizegetusa(ruinele cetatii dacice) Timisoara etc. Demn de vizitat in statiune este muzeul din parc care pastreaza vestigii de pe vremea romanilor(resturi de instalatii balneare, fragmente de ziduri,statui, basoreliefuri,altare,monede etc.). In fata muzeului se afla un copac, conifer exotic, se pare milenar( Welingtonia gigantean), monument al naturii. In zona exista multe plante rare , peste 80 de specii si peste 1300 de specii de fluturi. In anul 2007, structura locurilor de cazare in Romania arata precum este prezentat in imaginile de mai jos.

Sursa: Anuarul statistic 2007, Institutul national de statistica Evaluarea calitativ a ofertei staiunilor balneare este sintetizat de indicele de atractivitate turistic ce poate fi calculat pe baza comensurrii factorilor ce o definesc, fiecare avnd o anumit pondere n atractivitatea total a staiunii, considerat 100%: - substane minerale terapeutice 30%
19

- mediu ambiant i antropic 20% - posibiliti de valorificare dezvoltare 10% - tradiia valorificrii 3% - accesibilitatea 6% - acces 5% - infrastructur 5% - structuri turistice 10% - dotri de interes general 4% - impactul la sfrsitul de sptmn 3% - alte forme de turism 4%

Analiza SWOT Baile Herculane


Pucte forte -izvoarele cu apa fierbinte, cu numeroase proprietati curative -cea mai veche statiune balneoclimaterica din Romania -parte integranta a Parcului National Valea Cernei Domogled, intre Muntii Mehedinti la est si Muntii Cernei la vest -flora si fauna impresionante -Rezervatia Naturala CoroniniBedina din Muntii Cernei; Valea Mare rezervatie
20

Puncte slabe -oferta de cazare insuficienta pentru numarul mare de turisti -posibilitati de agrement si distractie reduse -infrastructura -preturi destul de mari in comparatie cu calitatea serviciilor oferite -lipsesc resursele umane specializate -lipsa organizaiilor de promovare a turismului la nivel

botanica la nord-est de Moldova Noua, ce adaposteste specii mediteraneene-atlantice; Pestera Popovat pe versantul drept al Cheilor Carasului, monument al naturii; Cheile Carsuluirezervatie complexa (floristica, geologica si speologica); Cheile Corcoaia - rezervatie geologica (la 40 km amonte de Baile Herculane), pe cursul superior al Cernei; Cheile Nereirezervatie complexa; Schitu rezervatie botanica pe Valea Ciclovei; Zervesti cu narcise salbatice (langa Caransebes) -monumente de arta si arhitectura: statuia lui Hercules din bronz (montata in anul 1847); muzeul statiunii (unde se gaseste piatra de altar datand din anul 153 d.Hr.); baile imperiale romane (aflate la parterul Hotelului Roman); baile imperiale austriece (construite intre anii 1883-1886, dupa planul arhitectului Doderer); cabinele in care au fost tratati imparatul Franz Iosif si imparateasa Elisabeta; Basorelieful lui Hercules (sculptat in stanca, aflat la parterul Hotelului Roman); Centrul istoric al statiunii (construit in secolul al XIX-lea in stil baroc austriac); Gara Baile Herculane (ridicata in anul 1879 in stil baroc austriac); fosta casa de vanatoare a imparatului Franz Iosif;
21

local si nu numai -

Cladirea Cazinoului (construita n 1913). -traditii si obiceiuri -acces facil

Oportunitati -dezvoltarea infrastructurii -interesul turistilor romani si straini pentru statiunile balneare -fondurile acordate de UE pentru dezvoltare -implementarea unor trasee de drumeie -protecia mediului prin utilizarea drumurilor de pdure i a spaiului natural i nu prin izolarea acestuia

Amenintari -administraia public nu nelege importana dezvoltrii turismului i o blocheaz -ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive internaional -strategia de dezvoltare turistic nu se implementeaz n timp util i apare o concuren puternic din alte zone -investitii masive il alte zone -deschiderea de numeroase centre SPA moderne -deile preconcepute i lipsa de nelegere a cererilor actuale ale turismului intern si international -investitiile masive realizate in statiunea Baile Felix situata in apropiere

22

BIBLIOGRAFIE

1. Dr.Lavinia Munteanu, Dr. Constantin Stoicescu, Ludovic grigore, Ghidul statiunilor balneoclimatice din Romania, editura SportTurism, Bucuresti 1978 2. Costin Stefanescu, Statiuni balneare si climaterice din Romania * Ghid editura Meridiane Bucuresti 1967 3. Internet

23

INTRODUCERE

Pentru numeroase persoane vacantele in statiunile de recreere constituie o placuta si luxoasa relaxare.Pentru altii curele de ape minerale, mofetele (surse naturale de dioxid de carbon) precum si baile de noroi constituie componentele unui tratament complex al diverselor afectiuni. Pentru bele tipuri de vizitatori Romania poate fi un adevarat miracol. Preturile sunt foarte rezonabile. Exista nu mai putin de 3000 de izvoare termale aflate aici. Tara noastra are 70 statiuni balneoclimaterice intre care unele au fost fondate de catre vechii romani. Astazi pacientii vin de pe tot cuprinsul Europei pentru a primi ingrijirile unor specialisti foarte competenti in clinicile bine dotate din statiunile cele mai bune. In paralel cu aceste ingrijiri ei se pot bucura de minunatele privelisti oferite de aceste locuri de vacanta. Cele mai importante statiuni asigura tratarea afectiunilor reumatice, cardio-vasculare, respiratorii, precum si a numeroase tulburari ale sistemelor digestiv si nervos. Mai trebuie sa mentionam aici si tratarea unor probleme dermatologice si ginecologice. Toate tratamentele se desfasoara sub stricta supraveghere a Institutului Oficial de Medicina Generala, Balneologie si Recuperare. Durata normala a unui sejur este de doua sau 3 saptamani.
24

La sfarsitul acestei perioade se poate primi un buletin medical complet incluzand diagnosticul dumneavoastra, rezultatele testelor, precum si recomandari.

25