Râul Suceava

Proiect realizat de Chirilă Lucian

Vizionare plăcută!
 Râul Suceava izvorăște din Masivul Lucina al Obcinei Mestecăniș din Carpații Orientali (din regiunea
istorică Bucovina, aflată în nord-estul României), în apropiere de frontiera cu Ucraina. În cursul său superior, râul
marchează pe o porțiune de 6 km frontiera româno-ucraineană.
El curge pe o lungime de 170 km, bazinul său hidrografic ocupând 26 % din suprafața județului Suceava și are
o direcție generală de curgere NV-SE. Traversează Carpații Orientali și Subcarpații Bucovinei, având o cădere
importantă în zona de munte, peste 4 m/km și sub 3 m/km în zona de podiș.
Odată cu ieșirea din munți, cursul Sucevei se împarte pe anumite porțiuni în brațe, care în unele locuri se
unesc, iar în altele se ramifică și se depărtează formând o luncă întinsă, îndeosebi în depresiunea
Rădăuți[1]. Râul Suceava curge prin orașul Suceava, aici efectuându-se lucrări de îndiguire pentru a se
înlătura pericolul de inundații.
Suceava se varsă în râul Siret în apropiere de orașul Liteni, la o distanță de 21 km sud-est de
municipiul Suceava.

Imagine 1- Râul Suceava Imagine 2- Râul Suceava

 Poduri
În anul 1792, autoritățile imperiale austriece au construit un pod din lemn pe piloni de piatră pentru a lega orașul
Suceava de localitatea de frontieră, Ițcani. Podul era acoperit, fiind singurul de acest fel din Bucovina. Monografia
orașului Suceava publicată de Animpodist Dașchevici în anul 1899 și tipărită la Tipografia lui Hermann Beiner ne
oferă o descriere a podului. „Podul avea ferești și lungime de 300 de pași, el era construit în mod artificial mai tot din
lemn de stejar și fu aședat pe columne tari de peatră. Spre apĕrarea podului erau construcțiuni, de care se frângea
gheața. Astfeliu se putea crede că podul va pute resista prin multe secule tuturor evenementelor, însă marele puvoiu
din a. 1893 l’a rupt într’a 7. Iuniu la 3 ore după miedul nopții”[2]. Această știre este confirmată și de Czernowitzer
Zeitung, în numărul său din 9 iunie 1893.
Podul s-a prăbușit în noaptea de 7/8 iunie 1893, în urma unor inundații devastatoare. În prezent, din construcția
podului pot fi văzute doar resturile unui pilon de piatră aflate pe malul stâng al râului. Pilonul de pe malul drept al
râului s-a prăbușit în apă împreună cu o bucată de mal în anii '80 ai secolului al XX-lea.
Până la Unirea Bucovinei cu România din 1918, porțiunea râului cuprinsă între confluența cu râul Mitoc și confluența
cu râul Racova a reprezentat frontiera dintre Austro-Ungaria și Regatul României.[3]

Imagine 3- Pod peste râul Suceava

 Râul Suceava este un râu care străbate teritoriile Ucrainei și României, fiind afluent de dreapta al râului
Siret.
-Amonte, Aval, Bilca, Suceava, Brodina, Suceava, Bucovina, Burdujeni, Carpații Orientali, Dornești,
Suceava, Șipotele Sucevei, Putila, Frătăuții Noi, Suceava, Ițcani, Izvoarele Sucevei, Suceava, Județul
Suceava, Liteni, Obcina Mestecăniș, Paltin, Suceava, Pârâul Morii, Suceava, Râul Aluniș, Suceava, Râul
Ascuncelul, Suceava, Râul Ascunsu, Râul Baimac, Suceava, Râul Bilca Mare, Râul Bogdana,
Suceava, Râul Boul, Suceava, Râul Brodina, Râul Caraula, Suceava, Râul Climăuți, Râul Cobilioara, Râul
Dragomirna, Râul Șcheia, Râul Șicova, Râul Falcău, Suceava, Râul Hatnuța, Râul Horaiț, Râul Ilișești, Râul
Izvor, Suceava, Râul Laura, Râul Măleasa Vicov, Râul Nisipitu, Râul Pătrăuțeanca, Râul Pozen, Râul Putna,
Suceava, Râul Racova, Suceava, Râul Remezeu, Râul Ruda, Suceava, Râul Sadău, Râul Salcea, Râul
Siret, Râul Solca, Râul Soloneț, Suceava, ...

Harta 1- Râul Suceava

 Specii de pești din râul Suceava
Râul Suceava, cel mai nordic afluent al Siretului pe teritoriul României, izvorăşte din Obcina Feredeului
(în apropiere de vârful Lucina -1855 m) şi are printre afluenţii cei mai importanţi Brodina, Putna,
Suceviţa, Solca, Soloneţ - pe partea dreaptă - şi Falcău pe partea stângă. Are o lungime de 189 km (locul
22 pe ţară), bazinul său hidrografic ocupând 26% din suprafaţa judeţului. Direcţia generală de curgere este
NV-SE. Se varsă în râul Siret, imediat la ieşirea din judeţ, în aval de localitatea Liteni. În cursul său
superior, râul marchează pe o porţiune de 6 km frontiera româno-ucraineană.

Datorită faptului că pe parcursul celor aproape 200 km străbate forme variate de relief, de la munţi,
trecând printre dealuri şi şerpuind apoi foarte lin spre vărsarea în Siret, speciile de peşte (care încă mai
populează apa, deşi nu întotdeauna în cantităţi însemnate sau de dimensiuni apreciabile) sunt şi ele din ce
în ce mai reprezentate, începând de la păstrăv, de la izvoare, pe traseul montan, continuând în aval cu
cleanul, mreana (inclusiv cea vânătă), scobarul, morunaşul, bibanul, cosacul, dar şi crapul, avatul, ştiuca
şi chiar (mai rar) şalăul. O delimitare sigură 100% a locurilor în care îşi face simţită prezenţa fiecare specie
în parte este dificil de realizat, dar faptul că pe lângă avat apar, în mărturiile mai multor pescari sau…
braconieri ştiuca şi şalăul, mai ales în aval de Burdujeni, la Lisaura, de exemplu, la Roşcani sau la
confluenţa cu râul Siret, mă fac să afirm că râul Suceava are încă potenţial şi poate oferi în continuare
pescarilor sportivi clipe de neuitat. Spun asta cu atât mai mult cu cât defuncta industrie suceveană a
poluat sălbatic, ani de zile râul, în aval de Burdujeni.
Imagine 4- Păstrăv din râul Imagine 4- rau din râul Suceava
Suceava
 Date geografice
Bazin hidrografic bazinul Dunării
Zonă de izvorâre Masivul Lucina, Obcina
Mestecăniș
Emisar Siret
Punct de vărsare Liteni
Date hidrologice
Bazin de recepție 2625 km²
Lungimea cursului de apă 173 km
Debit mediu 20,2 m³/s
Debit maxim înregistrat 1700 m³/s
Debit minim înregistrat 0.94 m³/s
Bazinul hidrografic al râului Suceava

Bazinul hidrografc al râului Suceava se află amplasat în partea de nord-est a României, la frontiera
cu Ucraina, având o formă alungită, fiind dispus aproximativ pe direcția NV-SE. Râul Suceava
constituie primul afuent important pe care Siretul îl primețte după intrarea în țară.
Din punct de vedere geografc, bazinul râului Suceava ocupă extremitatea nordică a
Obcinei Feredeului, partea nordică și cea estică a Obcinei Mari, Obcinele Brodinei, Depresiunea
Rădăuților și parțial Podișul Sucevei Poodișul piemontan și Podișul Dragomirnei.

Harta 2- Poziţia bazinului hidrografic al Imagine 5- Bazinul hidrografic al râului

râului Suceava Suceava
 Proiecte pe râul Suceava
Unul dintre cele 16 proiecte propuse este „Managementul riscului la inundații în bazinul
râului Suceava, județul Suceava”, lucrările de amenajare propuse urmând a se realiza pe malul
drept și malul stâng al râului Suceava pe sectorul cuprins între Ulma și Satu Mare, malul stâng al
râului Putna pe sectorul cuprins de la confluența cu pârâul Putnișoara până la podul rutier, râul
Horodnic și râul Toplița în zona acumulărilor existente Horodnic 1, 2 și 3 și râul Boisa- ploder nou.
Amplasamentul proiectului, din punct de vedere administrativ cuprinde teritoriul unităților
administrativ teritoriale Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus, Bilca, Gălănești, Frătăuții Noi, Frătăuții
Vechi, Dornești, Satu Mare, Putna, Horodnic de Sus și Horodnic de Jos.
Scopul proiectului este reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic al râului Suceava și a
afluenților acestuia, având capătul amonte la intrarea râului Suceava în țară (granița cu Ucraina) și
capătul aval la confluența râului Pozen (afluent de dreapta) cu râul Suceava.

Imagine 6- Proiect pe raul Suceava

Surse imagini și hărți: Wikipedia,Google

Surse informați: Wikipedia, manual digital clasa a 8-a