Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Judetului Suceava
ARGUMENT
Judetul Suceava este situat in nordul regiunii Moldova a Romaniei, cea mai mare parte a
sa suprapunandu-se peste Bucovina de Sud.
Stema Judetului Suceava este formata dintr-un scut de culoare albastra pe care sunt
prezentate urmatoarele elemente : trei piscuri de munte, pe cel mai inalt dintre ele aflandu-se o
cruce, simbol al crestinismului(toate aceste elemente sunt din aur) ; crucea este strajuita de doi
lei din argint care tin in labele superioare o coroana voievodala de aur.
Simbolistica acestor elemente este evocarea cadrului natural, istoric si religios in care a
fost ctitorita cetatea de scaun a voievozilor Moldovei.
Zona Sucevei apare in scrierile marilor oameni politici, savanti, istorici ai neamului.
Balcescu o numea 'templul de glorie al moldovenilor'. Kogalniceanu - 'cea mai frumoasa parte a
Moldovei, cu Campulungul, vechea republica romana, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu
cele mai renumite si mai bogate manastiri, cu Putna, purtatoarea oaselor lui Stefan 151g63b cel
Mare'.
Pentru Nicolae Iorga aceasta zona, concentra, ca nici o alta parte a tarii, 'toata bogatia
stralucitoare, de arta, monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni si boieri'. Si tot marele
isoric spunea : 'Pentru putine popoare se gaseste un tinut relativ mic ca acesta in care sa se
cuprinda atata frumusete, atata bogatie de astazi si amintiri din trecut asa de imbelsugate, de
indepartate si sfinte“.
Dimitrie Onciul, scria: 'Nicaieri pe tot cuprinsul romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de
mic, atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale trecutului nostru. Fara
exagerare, putem zice ca, in ceea ce priveste arta veche romaneasca, Bucovina ocupa un loc din
cele dintai in toata lumea ortodoxa. Daca Ardealul, cu resturile sale arheologice din epoca
romana, este tara clasica a trecutului roman in Dacia, Bucovina este tara clasica a trecutului
romanesc'.
CAPITOLUL I
PREZENTAREA JUDETULUI SUCEAVA
1.1 SCURT ISTORIC
Odata cu domnia lui Petru Musat, statul Moldova s-a consolidat, capitala a fost mutata la
Suceava(1388), care a devenit cel mai important centru politic, cultural, economic si militar al
tarii. In aceasta perioada apar constructii impunatoare din piatra, fortificatii, cetati. Dintre acestea
se evidentiaza, cetatile de la Siret, Scheia(una dintre cele mai vechi din Moldova, daramata in
timpul domniei lui Alexandru cel Bun) si, mai ales, Cetatea de Scaun a Sucevei.
In timpul domniei lui Alexandru cel Bun, Moldova cunoaste o perioada de dezvoltare pe toate
planurile. Principalele elemente care definesc domnia de 32 de ani a voievodului sunt:
consolidarea si marirea Cetatii de Scaun a Sucevei, stabilirea Mitropoliei Moldovei la Suceava in
1401, iar pe plan economic, acordarea de privilegii negustorilor lipoveni fapt ce a dus la
inflorirea comertului.
Epoca de maxima inflorire avea sa fie in timpul domniei lui Stefan cel Mare. Calitatile
sale umane, cele de om politic, de diplomat, de strateg, actiunile sale pe plan militar pentru
apararea suveranitatii si independentei Moldovei, realizarile sale din domeniul culturii (Voronet,
Putna, etc), l-au transformat intr-un erou legendar. Sub domnia sa, Suceava devenise un adevarat
centru de comanda si coordonare a sistemului sau de aparare.
Traditia voievodului, experienta sa, au fost duse mai departe si de urmasii acestuia,
Cetatea Sucevei nefiind niciodata cucerita prin forta armelor.
Suceava a fost capitala a Moldovei timp de aproape doua veacuri, din 1388 pana in 1566,
cand, in timpul domniei lui Alexandru Lapusneanu, capitala a fost mutata la Iasi.
La 28 noiembrie 1918, Bucovina se uneste cu Romania, facand parte din Romania Mare
pana in 1940, cand in urma pactului Ribbentrop-Molotov, partea de Nord a Bucovinei a fost
anexata de Uniunea Sovietica, iar in prezent face parte din Ucraina.
Judetul Suceava este al doilea judet ca marime din tara, dupa Timis, avand o suprafata de
8553,5 km², reprezentand 3,6% din suprafata totala a tarii. Este situat in partea de nord-vest a
tarii si se invecineaza la nord cu Ucraina(granita), la vest cu judetele Maramures si Bistrita-
Nasaud, la sud cu judetele Mures, Harghita si Neamt, la sud-est cu judetul Iasi, iar la est cu
judetul Botosani.
rutiere :
- drumul european E 85, care traverseaza Europa de la nord la sud, facand legatura
intre Marea Baltica si Marea Egee, respectiv intre Lituania si Grecia, strabatand
Romania pe directia Siret-Suceava-Bacau-Bucuresti-Giurgiu ;
- drumul european E 58, care face legatura intre Rusia (Rostov pe Don) si Austria
(Viena), strabatand Romania pe directia Halmeu-Baia Mare-Bistrita-Suceava-
Botosani-Iasi-Sculeni (Rep. Moldova).
aeriene :
Astfel activitatile principale care s-au dezvoltat sunt legate de resursele enumerate,
respectiv activitatile extractive si de prelucrare a minereurilor, de exploatare si prelucrare a
lemnului, de crestere a animalelor si cultivare a pamantului, precum si cele din domeniul
industriei alimentare.
Industria
industria celulozei si hartiei, reprezentata de cea mai mare societate cu acest profil, S.C.
„Ambro” S.A. Suceava;
- industria constructiilor de masini, reprezentata prin societati comerciale care produc masini-
unelte, scule, rulmenti: S.C. „MES” S.A. Suceava, S.C. „ Romups” S.A. Suceava, S.C. „URB
Rulmenti” S.A. Suceava, S.C. „Dorna Mecanica” S.A. Vatra Dornei etc.
- industria usoara, reprezentata prin unitati de confectii, tricotaje si incaltaminte: S.C. „Modin”
S.A. Suceava, S.C. „ Starmod ” S.A. Suceava, S.C. „ Bucovina Tex ” S.A. Radauti, S.C.
„ Romalfa ' Campulung Moldovenesc.
- industria miniera este reprezentata in judet prin unitati de exploatare a minereurilor neferoase.
Agricultura
Conform datelor statistice furnizate de Directia Judeteana de Statistica Suceava, la nivelul anului
2008, Judetul Suceava dispune 349.310 ha de suprafata agricola (49% din suprafata fondului
funciar), din care: 181.316 ha suprafata arabila, 89.888 ha pasuni, 75.057 ha fanete si 3.049
livezi si pepiniere pomicole.
Terenurile arabile sunt cultivate, indeosebi, cu: cereale pentru boabe (81.974 ha), grau si
secara (27.021 ha), orz si orzoaica (5.448 ha), porumb (37.155 ha), plante uleioase (2.143 ha),
floarea soarelui (1.864 ha), sfecla de zahar (2.033 ha), cartofi (30.759 ha), legume (7.930 ha).
Conditiile pedo-climatice ale judetului au favorizat dezvoltarea pomiculturii. Aceasta activitate
este concentrata, cu deosebire, in bazinul Falticeni care detine ponderea ca suprafata si productie
pomicola, in cetrele : Radaseni, Falticeni, Preutesti, Vulturesti. Dintre speciile pomicole, marul
ocupa 70% din suprafetele cultivate, prunul 8%, ciresul si visinul 6%, parul 5%, alte specii 11%.
Un sector important il constituie si zootehnia, a carei dezvoltare este favorizata de suprafata mare
de pasune existenta in zona montana si in luncile raurilor. Din efectivele de animale existente la
nivelul judetului Suceava, ponderea o detin pasarile (1.525.000 capete), urmand apoi ovinele
(256.950 capete), bovinele (178.479 capete), porcinele (140.160 capete), si cabalinele (43.130
capete). Satele din zona de munte sunt specializate in cresterea bovinelor pentru lapte si carne si
a ovinelor.
Comertul
Transporturile (infrastructura)
Drumurile publice asigura legatura intre toate localitatile judetului, precum si cu judetele vecine.
Se evidentiaza in mod deosebit drumul european E85 – Bucuresti - Bacau - Suceava –Cernauti
(Ucraina), ce traverseaza judetul pe directia nord-sud. Lungimea totala a drumurilor publice este
de 2.482 km, din care drumurile modernizate insumeaza 1.023 km, iar cele cu imbracaminti
usoare rutiere 393 km. Din totalul drumurilor publice, lungimea drumurilor nationale este de 632
km (modernizate 613 km), iar drumurile judetene si comunale totalizeaza o lungime de 1.850 km
(modernizate 410 km).
Reteaua feroviara are o lungime de 526km, din care 242 km este electrificata. Liniile cu
ecartament normal insumeaza 524 km, iar cele cu ecartament larg, 2 km. Densitatea liniilor de
cale ferata este de 61,5 km / 1000 kmp teritoriu. Teritoriul judetului este strabatut de magistrala
europeana Bucuresti - Bacau - Suceava - Vicsani - Moscova.
CAPITOLUL 2
Potentialul turistic natural mai este cunoscut si sub numele de oferta turistica primara si este
alcatuit din totalitatea resurselor naturale valorificabile in scopul practicarii activitatii de turism
(relief, clima, resurse de apa, fauna si vegetatie, rezervatii naturale).
2.1.1. RELIEFUL
Raportat la marile unitati geografice ale tarii, teritoriul judetului se suprapune partial
Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei. Relieful judetului se caracterizeaza printr-o mare
varietate a formelor: munti, depresiuni intramontane, dealuri, podisuri, campii, vai terasate si
lunci. In alcatuirea geologica, arhitectura teritoriului judetului Suceava are drept caracteristica de
baza succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: zona vulcanica, zona
cristalinomezozoica, zona flisului si zona de platforma. In functie de suprafata ocupata de fiecare
forma de relief in parte, situatia la nivelul judetului se prezinta astfel:
Relieful muntilor Calimani (cei mai inalti munti vulcanici de pe teritoriul Romaniei, singurii
care depasesc 2.000 m altitudine - Varful Pietrosul Calimani) ofera cele mai pectaculoase forme
cu potential de mare atractivitate: craterul vulcanic Calimani, cu un diametru de circa 10 km,
formele ciudate de stanci vulcanice de pe Retitis, Tamau, Lucaciu si Pietrosul, stancile cu aspect
ruiniform ”12 Apostoli”, depozitul fosilifer Glodu (scoici mari), Rezervatia de Jnepenis cu Pinus
cembra, unde se gaseste un arboret natural in amestec intim de molid si zambru, unic in tara si
foarte rar in Europa, rezervatia naturala Pestera Izvorul Tausoarelor.
Relieful carstic si rezidual al masivului Rarau ofera una dintre cele mai interesante forme
geologice din lantul Carpatilor Orientali – „Pietrele Doamnei”, precum si dolinele de pe
Todirescu si de sub varful Rarau, sectoarele de chei de pe Valea Caselor si Izvorul Alb,
grohotisurile fosile din vestul Pietrei Zimbrului si Pestera Liliecilor. In partea estica a masivului
se afla rezervatia naturala ”Codrul secular Slatioara”, cu o bogatie de arbori diversi ca specie,
care n-a suferit modificari pricinuite de interventia antropica. Un alt factor de atractie turistica il
reprezinta Cheile Moara Dracului, un sector de chei foarte inguste (intre 2- 3 metri latime,
aproximativ 40 m lungime), situat pe paraul Caselor.
Muntii Giumalau, de origine cristalino-mezozoica, reprezinta principala atractie pentru iubitorii
de natura, platourile sale oferind una dintre cele mai grandioase privelisti din Carpatii Orientali.
Padurea seculara de la Giumalau, cu speciile masive de conifere, si Cheile Zugreni, sapate la
poalele de sud ale muntilor, constituie principalele atractii ale Muntilor Giumalau.
Muntii Suhard sunt cunoscuti mai ales datorita varfului Ousoru (1.639 m), care strajuie
Depresiunea Dornelor. Totusi, cel mai inalt varf se afla in partea de nord-vest a Muntilor Suhard
si anume Varful Omu, de 1.932 metri altitudine. Creasta principala a acestor munti reprezinta
principala atractie, datorita frumusetii peisajelor si a usurintei cu care poate fi parcursa.
Muntii Bistritei, ce se desfasoara pe dreapta raului Bistrita, formeaza gruparea cea mai
intinsa de munti cristalini. Creasta Pietrosu (cu o altitudine de 1.791 m) ofera o priveliste
fascinanta pentru cei ce se incumeta sa urce versantii puternic inclinati.
Obcinile Bucovinei cuprind trei mari subunitati, dispuse paralel pe directia nord-vest/sud-est,
separate de vaile superioare ale raurilor Moldova si Moldovita: Obcina Mestecanis, Obcina
Feredeu si Obcina Mare. Cea mai inalta si mai spectaculoasa dintre obcini este Obcina
Mestecanisului, cu altitudini ce depasesc 1.500 m (1.586 m – Varful Lucina). Urmeaza apoi
Obcina Feredeu (cu altitudini de 1.400 m), Obcina Brodinei (cu varfuri de 1.300 m) si Obcina
Mare care este cea mai intinsa, dar cu cele mai mici altitudini (sub 1.300 m). Cele mai
importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stanci Pietrele Muierii, creasta
principala a Obcinei Mestecanis si plaiurile Lucinei, cu Tinovul Gaina.
Incadrata de muntii Bistritei Aurii la nord, Muntii Bistritei la sud-est, Muntii Calimani la sud si
Muntii Bargaului la vest, se afla Depresiunea Dornelor. Unitate geografica distincta, aceasta se
ingusteaza spre est, spre cheile Zugrenilor, si se deschide larg spre vest, fiind drenata de raul
Bistrita.
Depresiunea Campulung Moldovenesc reprezinta cea mai mare arie depresionara din lungul
raului Moldova. Se remarca prin prezenta unui relief de terase cu altitudine relativa de circa 110
m, dezvoltat aproape in exclusivitate pe dreapta raului Moldova.
Depresiunile Vama, Frasin si Humor sunt alte arii importante de largire a vaii Moldova, fiind
separate de defilee, dintre care cel mai ingust se afla la Prisaca Dornei.
Zona de podis este mai coborata cu 200 m fata de cele mai joase culmi muntoase. Cele mai
importante subunitati de relief din aceasta regiune sunt: Podisul Sucevei, Depresiunea Radauti,
Valea Sucevei, Valea Siretului Subcarpatii si Valea Moldovei.
Podisul Sucevei are o inaltime medie de 460 m, dar cota maxima ajunge la 528 m in Vf.
Teisoara din Podisul Dragomirnei. Se intinde pana la valea Siretului in est si pana la valea
Moldovei in sud si sud-vest. Se imparte in cateva subunitati de relief diferit: masive deluroase,
arii depresionare si culoare de vai.
Depresiunea Radauti este cuprinsa intre raurile Suceava si Sucevita si are altitudinea medie de
360 m. Relieful este acumulativ de pseudo-campie, cu forme plane terasate si meandre.
Valea Sucevei se prezinta diferit, fiind impartita in trei sectoare: unul superior, prin Obcine,
pana la Straja, unul mijlociu, pana la Milisauti si unul inferior, pana la varsarea in Siret, la Liteni.
Are un caracter de culoar datorita dimensiunilor mariale luncii si teraselor.
Valea Siretului este cea mai reprezentativa si mai importanta din Podisul Moldovei. Are 6-8 km
latime, prezentandu-se ca un adevarat culoar acumulativ. In zona de confluenta cu raul Suceava
ia aspectul unei campii aluvionare intracolinare, cu o latime de 12 km.
aspect deluros, dar si cu unele depresiuni, cum sunt cele de la Solca si Cacica.
Valea Moldovei apare ca o depresiune intre Subcarpati si Podisul Sucevei. Datorita luncii largi
si joase, pana la Ciumulesti raul curge despletit, dupa care incepe sa bata malul stang. Latimea
cea mai mare a luncii si teraselor este la Baia, unde valea ia aspect depresionar.
2.1.2. CLIMA
Clima este temperat continentala. Spatiul geografic al judetului Suceava apartine aproape
in egala masura sectorului cu clima continentala (partea de est) si celui cu clima continental
moderata (partea de vest). Venind dinspre vest, masele de aer isi pierd treptat din umezeala in
timpul traversarii Carpatilor Orientali, astfel incat in partea estica a judetului ajung mai uscate,
clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordica aduce ninsori iarna si ploi
reci primavara si toamna. Din est, judetul primeste influente climatice continentale cu seceta
vara, cu cer senin, ger si viscole iarna. Temperaturile medii anuale sunt:
Temperaturile minime coboara uneori pana la -38,5 °C, iar temperatura cea mai ridicata a
fost de 39,8 °C (in iulie 2000). Temperaturile cele mai scazute din zona montana se inregistreaza
nu pe varfuri, ci in depresiuni si vai, datorita fenomenului de inversiune climatica. Temperatura
medie multianuala este de 2 °C la munte si 7,5 °C in zona de podis. Durata iernii este cu 1-2 luni
mai mare la munte, decat in regiunea deluroasa. Trecerea de la iarna la primavara se face brusc
in partea de est a judetului, fata de partea de vest unde, pe varfurile inalte si versantii umbriti ai
muntilor, zapada si inghetul se intalnesc pana la sfarsitul lunii mai si chiar inceputul lunii iunie.
Precipitatiile variaza de la an la an si sunt cuprinse intre 800 si 1200 mm, in functie de zona.
Precipitatiile cazute sub forma de ploaie reprezinta 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici
cantitati de precipitatii se inregistreaza in luna februarie, iar cantitatile cele mai abundente sunt,
de obicei, in lunile mai si iunie. Regimul vanturilor este determinat de sistemul terasat al
reliefului. In partea superioara a culmilor muntoase domina vantul de vest, iar in regiunea de
podis directia vantului este influentata de orientarea curentilor de vale. In decursul anului,
vitezele medii ale vanturilor din directia nord-vest sunt de 2,6 m/s. In zona de munte, acestea se
pot cifra la valori de 20-25 m/s, cele maxime depasind 40 m/s.
Resursele de apa cuprind : rauri, paraie, lacuri, iazuri, mlastini si importante rezerve de
ape subterane. Toate apele care dreneaza teritoriul judetului sunt tributare raului Siret. Principalii
afluenti sunt raurile Suceava, Moldova, Bistrita si Dorna, care isi au zonele de obarsie in coroana
de munti inalti de la vest si nord - vest, in timp ce afluentii mai mici isi au izvoarele in regiunea
deluroasa. Cel mai intins bazin hidrografic este cel al raului Moldova, care dreneaza impreuna cu
afluentii sai 35% din suprafata judetului. Urmeaza ca marime Bistrita (30%), Suceava (30%) si
Siretul (10%).
Apele statatoare sunt sub forma de lacuri naturale de mici dimensiuni, lacuri antropice,
iazuri pentru piscicultura, acumulari industriale si mlastini. Cele mai importante acumulari
antropice sunt cele 6 lacuri din lungul Somuzului Mare, intre care si vestitul lac 'Nada Florilor'.
Apele subterane din judet sunt cantonate in depozitele unor structuri cristalino-
mezozoice, de flis, in depozite miocene si, mai ales, in formatiunile aluvionare cuaternare.
Teritoriul judetului inglobeaza cantitati inepuizabile de ape minerale si mineralizate,
carbogazoase, sulfatate, sulfuroase si clorurate. Numai in Depresiunea Dornelor exista peste 40
de izvoare minerale, renumite fiind deja cele din Vatra Dornei, Saru Dornei, Poiana Negri, Cosna
s.a. Nepuse in valoare sunt numeroasele izvoare din zonele Brosteni, Gura Humorului, Solca.
Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul
si cerbul carpatin, capriorul, rasul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte,
cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite.
Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti - lostrita, pastravul curcubeu, lipanul,
mreana, cleanul, scobarul s.a.
- Rezervatia Tinovul Mare Poiana Stampei(reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala
din tara noastra; dintre speciile de arbori amintim, pinul silvestru, mesteacanul pufos, scorusul,
plopul tremurator ; flora erbacee este alcatuita din specii acidofile: feriga, merisorul, afinul,
rachiteaua, ruginarea, rogozul, iar dintre muschi - Saphagnum wulfianum - relict arctic si
subarctic caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic);
- Rezervatia Tinovul Sarul Dornei(vegetatia este alcatuita in marea majoritate de muschiul de tip
arctic (Sphagnum), peste care, in conditii vitrege de vegetatie s-a dezvoltat un arboret de pin
silvestru pe un strat de turba a carui grosime variaza intre 1,10 m si 3,20 m);
- Rezervatia Tinovul Gaina Lucina (mesteacanul pitic, mesteacanul pufos, merisorul, afinul);
- Rezervatia Codrul Secular Slatioara (monumentele naturii intalnite in codrul secular Slatioara
sunt: tisa, vulturica de stanca, tulichina, alga rosie de apa dulce; vegetatia lemnoasa cuprinde
numeroase specii: molidul, bradul, pinul silvestru, tisa, fagul, scorusul, carpenul; arbustii sunt
reprezentati de agris, cununita, zmeurul, afinul, merisorul);
- Rezervatia Cheia Lucavei(stanci calcaroase ce adapostesc cele doua monumente ale naturii:
strugurele ursului si floarea de colt) ;
Potentialul turistic antropic mai este cunoscut si sub numele de oferta turistica secundara si
cuprinde totalitatea resurselor create de om si valorificabile din punct de vedere turistic.
Amintim: vestigii si monumente istorice, asezari, monumente de arta, muzee si case memoriale,
datini si obiceiuri, etc.
Populatia judetului Suceava este de 705.878 locuitori(la 1 iulie 2007), din care in mediul
urban 302.897 locuitori, iar in mediul rural 402.981 locuitori. Se observa, conform analizelor
statistice, o usoara crestere a numarului de locuitori din mediul urban si o scadere a numarului
locuitorilor din mediul rural fata de anii precedenti.
Tabel 1
Populatia si densitatea populatiei la recensaminte
Numarul
Judetul Suceava Locuitori / km2
locuitorilor
1930 472111 55,2
Datorita intinderilor mari a zonelor muntoase, care reprezinta peste jumatate din suprafata
judetului, densitatea medie a populatiei se situeaza la un nivel relativ redus, respectiv 83
loc/kmp. Repartitia populatiei in cadrul teritoriului judetului prezinta mari diferentieri: in unele
comune din partea vestica-montana a judetului, datorita conditiilor naturale si tipului traditional
de economie, densitatea populatiei este frecvent sub 40 locuitori/kmp, in timp ce in Podisul
Sucevei, densitatea depaseste 100 si chiar 150 locuitori/kmp.
Tabel 2
numar persoane
Pe grupe de varsta
- 11 orase: Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,
- 97 comune
- 379 sate.
SUCEAVA
Prima atestare documentara scrisa despre Suceava dateaza din 11 februarie 1388, in
timpul domnitorului Petru Musat, care a mutat capitala Moldovei la Suceava. Stabilirea
scaunului domnesc la Suceava a impus o serie de masuri administrative, militare si edilitare,
acestea fiind succedate de o crestere a interesului mestesugarilor si negustorilor locali si straini
pentru noul centru administrativ si politic al tarii.
Suceava, leagan de civilizatie romaneasca – cetate de scaun a Moldovei timp de aproape doua
secole, a cunoscut pe deplin implinirea economico-sociala in timpul domniei voievodului Stefan
cel Mare.
Cele mai importante obiective turistice, pe care Suceava le ofera vizitatorilor sai sunt :
Cetatea de Scaun a Sucevei, situata pe un platou inalt, in partea de est, restaurata in
ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru Musat, mentionata pentru prima oara intr-un
document din anul 1388; construita din piatra, a fost intarita ulterior de Alexandru cel Bun si
apoi de Stefan cel Mare, cu ziduri de peste 10 m inaltime si o grosime de 4 m, inconjurata de un
sant cu apa, facand-o de netrecut. De altfel, Cetatea Sucevei nu a fost niciodata cucerita prin
forta armelor.
Ramasitele Cetatii Scheia, aflate in partea de nord-vest a orasului. Cetatea Scheia a fost
ridicata in sec.XIV sub forma unui romb cu latura de 36 m. in interior si ziduri groase de 3 m.
Cetatea este una dintre cele mai vechi cetati din Moldova si a fost daramata in timpul domniei lui
Alexandru cel Bun. In momentul de fata mai exista doar ruinele unui contrafort din partea de
Vest a fostei cetati.
Ruinele Curtii Domnesti, aflate in zona centrala a orasului de astazi. Peste resturile unui
palat de lemn datand din timpul domniei lui Petru Musat, voievodul Stefan cel Mare a ridicat o
cladire de piatra, refacuta apoi, in caramida, de Vasile Lupu. S-au pastrat urmele unor incaperi si
beciuri. In ultimii ani ruinele Curtii Domnesti au intrat intr-un proces de restaurare.
Biserica Beizadelelor, aflata in apropierea pietii centrale a orasului, denumita si Biserica
Domnitelor a fost fondata in 1642 de voievodul Vasile Lupu, cu rol de paraclis al Curtii
Domnesti. Planul bisericii este un dreptunghi, avand spre est o absida circulara (interior si
exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior si circular in interior. Pronaosul este
despartit de naos prin doi stalpi octogonali sustinand trei arcuri. Naosul este boltit in stil
moldovenesc, turla naosului fiind suprainaltata pe o baza patrata si una stelata. Decoratia
exterioara preia caracteristicile sec. XVII - braul in 'dinti de fierastrau' (deasupra soclului);
arcaturi oarbe , in acolada, pe aproape tot perimetrul bisericii. Turnul - clopotnita este alipit
bisericii pe latura de nord, iar inspre vest prezinta un subsol boltit a carei functionalitate nu se
cunoaste inca.
Biserica Invierii a fost fondata in 1551 de sotia voievodului Petru Rares, doamna Elena
(Brancovici). Constructia pastreaza planul initial intact, desi a suferit modificari in timp,
incadrandu-se tipului de biserica de targ, respectiv - in dreptul naosului absidele laterale sunt
inlocuite prin rezalite vizibile la exterior , limitate de contraforturi ; pronaosul este impartit
printr-un arc cu pilastri si console mai pronuntate. Cupola naosului nu este de tip moldovenesc
ceea ce inseamna ca, probabil, a fost refacuta. Biserica nu are turla. Nu se pastreaza urme de
pictura. in dreapta bisericii se afla o frumoasa clopotnita. Anul acesta, in cadrul programului
turistic <Pastele in Bucovina>, Biserica Invierii a fost locul de unde a plecat Lumina Invierii
adusa de la Betleem, catre toate zonele tarii.
Muzeul judetean, infiintat in anul 1900, expune interesante piese care evoca trecutul
bogat in evenimente si fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi
timpuri pana in zilele noastre; un interes aparte il reprezinta 'Sala tronului', in care, mobilier,
costume si alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Stefan cel Mare.
Muzeul de arta populara care functioneaza in cladirea fostului Han Domnesc, constructie
de la sfarsitul sec.XVI; adaposteste colectii de etnografie si arta populara.
Biserica 'Mirauti', ctitorie a lui Petru I Musat (sec. XIV), a fost refacuta din temelii in sec.XVII si
restaurata in forma actuala la sfarsitul secolului trecut.In acest edificiu avea loc incoronarea
domnitorilor Moldovei.
Manastirea Sfantul Ioan- prima constructie din cadrul complexului a fost ridicata in
sec.XVI, de cand dateaza si urmele de pictura exterioara de pe fata sudica; alte constructii apartin
secolelor XVII si XIX. Manastirea, cu obste de calugari, adaposteste in biserica sa moastele
Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, prilej de pelerinaj a zeci de mii de credinciosi.
Biserica Sf. Dumitru, ctitorie a lui Petru Rares din anii 1534-1535. Din punct de vedere
arhitectonic pastreaza caracteristicile stilului moldovenesc. Pisania, asezata deasupra usii de la
intrare, in partea dreapta, are in partea superioara doi ingeri ce poarta o cununa in interiorul
careia se afla stema Moldovei, elemente de arta renascentista. Turnul clopotnita (inalt de 45 m)
aflat in curtea bisericii a fost construit de Alexandru Lapusneanu in 1560, are baza patrata, trei
etaje si un al patrulea construit in sec. al XIX-lea. Turnul pastreaza incrustata pe una din laturile
sale una dintre cele mai bine realizate steme ale Moldovei.
Manastirea Zamca (armeneasca) a fost ridicata in 1606, pe un platou din partea de vest a
orasului de armenii refugiati in Moldova inca din sec.XVI. Este o manastire inconjurata de
ziduri, avand o poarta de intrare monumentala, boltita, pe latura de vest. Istoria consemneaza ca
aici si-a asezat tabara regele Sobieski in anul 1601.
Statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare, opera sculptorului Eftimie Barladeanu, dezvelita
in anul 1977, este amplasata pe inaltimea de unde Cetatea de Scaun domina orasul.
Statuia lui Petru Musat este situata in punctul zero al orasului si il reprezinta pe
domnitor, aratand cu degetul spre pamant, locul de zidire a Cetatii de Scaun a Sucevei.
Parcul central, aflat in inima orasului, adaposteste doua lucrari de arta: bustul
compozitorului Ciprian Porumbescu si bustul voievodului Petru Rares.
Gara Suceava (cunoscuta sub numele de Gara Burdujeni), este o copie la scara redusa a
celei din Freiburg (Germania). Gara a fost deschisa in 1869, cu ocazia inaugurarii caii ferate
Roman-Suceava, facand legatura la granita, intre Regat si Bucovina (aflata sub stapanire austro-
ungara). Pana in 1960, sala principala era singura sala festiva din municipiu, in care se
desfasurau balurile CFR si ale Primariei.
CAMPULUNG MOLDOVENESC
Dupa traditie, in apropiere de Campulung Moldovenesc, si-ar fi gasit sfarsitul Molda,
cainele de vanatoare al lui Dragos Voda, in apele raului pe care, mai apoi, l-a botezat Moldova.
Statuia voievodului se afla in zona centrala a orasului.
Cele mai importante obiective turistice pe care le intalnim in Campulung Moldovenesc sunt:
Muzeul „ Arta lemnului ”; Colectia de linguri a profesorului Tugui; doua monumente de
arhitectura populara: Casele Gramada si Prundeanu; sera si parcul dendrologic ale liceului
„Dragos Voda”; ulmul multisecular (cca 700 ani). Dintre obiectivele turistice ale orasului, o
atentie cu totul aparte merita:
Muzeul lemnului, o veritabila monografie inchinata unei indeletniciri tot atat de vechi ca si
asezarea – prelucrarea lemnului. Muzeul reprezinta in cele circa 20 de sali, intr-o conceptie
tematica si evolutie cronologica unitara, bazata pe criterii stiintifice si muzeistice moderne:
unelte, arme, obiecte de uz gospodaresc, elemente si complexe de arhitectura populara, mijloace
de transport, obiecte de artizanat si opere de arta, piese diverse, specifice zonei montane si cu o
evidenta nota de originalitate, care ne introduc, rand pe rand, in universul unor ocupatii stravechi
– vanat, cules, pastorit, albinarit, rotarit, dulgherit etc.
Colectia profesorului I.Tugui, cuprinde una dintre cele mai bogate colectii din tara de linguri
de lemn, de diverse forme, marimi si motive ornamentale. Cladirea mai adaposteste de asemenea
si valoroase colectii de prosoape, monede, ceramica, cusaturi etc.
VATRA DORNEI
Municipiul Vatra Dornei este situat in inima Carpatilor Orientali la altitudinea de 800 m, in
Depresiunea Dornelor. Asezat pe cursul superior al Bistritei Aurii cu cel mai important afluent al
sau, Dorna, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cateva importante cai de
comunicatie. Astfel Vatra Dornei este strabatuta de cea mai importanta cale ferata ce face
legatura intre Moldova si Transilvania. De asemenea, Vatra Dornei se afla pe sosele de
importanta nationala, ce leaga Moldova de Maramures peste pasul Prislop si de Transilvania
peste pasul Tihuta.
Legenda povesteste despre o intamplare din vremea domnitorului Dragos Voda. Aflat la
vanatoare in padurile din zona, lui Dragos i-a aparut in fata o caprioara. Sprintena, caprioara s-a
ferit mereu de sagetile vanatorului, dar ostenita, s-a oprit sa-si traga sufletul sub un brad cu
trunchiul gros. Dragos si-a intins arcul, a ochit si a tras. De dupa copac s-a auzit un strigat
omenesc de durere, iar caprioara a facut un salt si s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat si a
vazut ca in locul caprioarei a ucis o fata frumoasa pe care o chema Dorina. In amintirea ei,
domnitorul a botezat locul Vatra Dorinei, devenita mai tarziu Vatra Dornei de azi.
Municipiul Vatra Dornei este atestat documentar din anul 1410. Principalele puncte de
atractie de natura atropica sunt : cladirea in stil florentin a Primariei, edificata in anul 1897, gara
Vatra Dornei Bai, construita in anul 1910, Vila Cembra - 1895, Izvorul Sentinela - 1896,
Stabilimentul balnear si Cazinoul – 1899. Dintre muzee amintim : Muzeul de etnografie si
folclor, Muzeul de stiinte ale naturii. Vatra Dornei este o statiune balneo-climaterica renumita in
special pentru izvoarele sale minerale si pentru conditiile de practicare a sporturilor de iarna
(partia de ski de pe Dealul Negru, avand o lungime de 3000 m, fiind cea mai lunga partie de ski
din tara).
GURA HUMORULUI
Orasul face parte din acel strabun tinut al Bucovinei, unde nenumarate monumente si
vestigii ale trecutului sunt atestari ale statorniciei si continuitatii poporului roman.
Dintre obiectivele pe care le ofera orasul amintim: muzeul etnografic, zona de agrement
Lunca Moldovei, muzeul obiceiurilor populare din Bucovina(care a fost infiintat in 1959 si
detine peste 2000 de piese adunate din bazinul mijlociu al Moldovei, precum si din bazinul
Dornelor; aici sunt expuse piese, dupa urmatoarea tematica : culesul din natura si vanatoarea ;
pescuitul si albinaritul; pastoritul; agricultura, industria textila casnica; stergare decorative,
ceramica de Paltinoasa, fieraritul si prelucrarea artistica a lemnului; portul popular din bazinul
Dornelor; portul popular din zona Campulung; podoabe de gateala pentru costumul de sarbatoare
si stergare de cap (marame); portul din bazinul Humorului; interior taranesc. Anual aici se
organizeaza concursul de caricatura “Umor…La Gura Humorului”, care reuneste cei mai buni
caricaturisti din tara. Orasul Gura Humorului se recomanda ca baza de plecare spre cele doua
obiective turistice renumite din apropiere: Manastirea Humor (la nord) si Manastirea Voronet (la
sud).
Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti bine constituite, situate intr-un mediu nepoluat,
pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric, care in afara functiilor politico –
administrative, sociale, economice si culturale proprii, indeplinesc sezonier sau in tot timpul
anului si functia de primire si gazduire a turistilor. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta in
relevarea specificului localitatilor rurale si gruparea lor in cateva tipuri fundamentale, in vederea
promovarii in fiecare localitate a celor mai adecvate forme de turism, in functie atat de
principalele caracteristici geografice, sociale si economice, cat si
de principalele motivatii si optiuni ale categoriilor de turisti care frecventeaza localitatea
respectiva.
Judetul Suceava are 379 de sate, grupate in 97 de comune. Asezarile rurale se disting
dupa raspandirea lor in cele doua regiuni naturale – de munte si de podis, care le-a imprimat
diferentieri in evolutie, forma si structura, functie, marime, densitate. La contactul dintre munti si
regiunea deluroasa, in depresiunea Radauti, dar si in interiorul podisului Sucevei, se intalnesc
sate mari, de peste 4000 – 5000 locuitori: Marginea si Straja, al caror nume sugereaza foarte bine
pozitia lor pe o linie de contact geografic, apoi Arbore, Vicovu de Jos, Dumbraveni, Bosanci,
etc. Unele foste comune din aceasta zona, ca de exemplu Dolhasca, Vicovu de Sus, Liteni, cu
peste 10 000 locuitori fiecare au devenit mai nou orase. In zona de munte, satele cele mai mari,
situate pe vaile principale, au in jur de 2000 – 2500 locuitori : Fundu Moldovei, Pojorata si
Paltinoasa pe Valea Moldovei, Ostra si Stulpicani pe Suha, Moldovita, Vatra Moldovitei si
Frumosu pe Valea Moldovitei, Putna pe Valea Putnei, etc. Unele, cum sunt Vama si Iacobeni,
depasesc chiar 3000 locuitori, dar marea majoritate sunt mijlocii si mici. Satele din Podisul
Sucevei au o structura adunata a gospodariilor in vetre si se caracterizeaza printr-o economie
agricola complexa si cu trasaturi tot mai pronuntat intensive,evidentiindu-se cultura cerealelor,
pomilor fructiferi si cresterea animalelor. Asezarile rurale din zona de munte au gospodariile
rasfirate in lungul vailor, cu nuclee de adunare la principalele confluente, sau risipite pe versantii
muntilor, uneori pana pe plaiurile superioare ale acestora. Sunt specializate in cresterea bovinelor
pentru lapte si carne si a ovinelor, in exploatarile forestiere si industriale extractive.
Spatiul rural dispune de un bogat potential turistic care exista atat in zonele montane, cat
si in cele submontane. Pe langa monumentele istorice si naturale de care sunt strans legate,
interesul turistic este crescut de existenta unor valoroase resurse in campul biodiversitatii. O
atractie deosebita specifica zonei rurale o constituie numeroasele activitati artizanale care se
practica si astazi, fiind transmise din generatie in generatie: pictarea icoanelor incondeierea
oualelor, mestesugul lemnului (artizani care fabrica butoaie, sculptori in lemn, fabricanti de
instrumente muzicale traditionale), olarit (in special olaritul cu argila neagra), sculptura in piatra,
tesutul si lucraturile din piele, blanarie, masti populare.
Satele agroturistice mai renumite sunt : Arbore, Botosana, Ciprian Porumbescu,
Marginea, Moldova Sulita- Izvoarele Sucevei, Pojorata, Putna, Rasca, Slatina, Sucevita. Vama,
Vatra Moldovitei.
ARBORE, se afla la sud de Radauti (19 km), pe raul Solca, afluent al Sucevei, si poarta numele
celebrei familii din vremea lui Stefan cel Mare. In anul 1502, Luca Arbore, portarul Sucevei si
hatman, sfetnic al lui Stefan cel Mare , al fiului acestuia Bogdan al III-lea, precum si al fiului lui
Bogdan, Stefan cel Tanar, (acesta din urma l-a omorat pe Arbore, precum si doi copii) a ridicat
aici o biserica monumentala. In Arbore se afla si un interesant muzeu satesc, cu caracter istoric si
etnografic, rod al stradaniilor de o viata ale sateanului autodidact Toader Hrib. Muzeul adapostit
in doua camere si in cerdacul casei, impresioneaza prin autenticitatea pieselor expuse, printre
care se afla si adevarate unicate.
Pozitia de contact munte-podis dar si situarea satului la intersectia a doua importante retele
rutiere, favorizeaza dezvoltarea activitatilor comerciale, dar agricultura ramane una din ramurile
economice importante alaturi de industrie, turismul avand mari perspective de dezvoltare.
Localitatea si-a castigat un renume bine meritat prin traditia deosebit de valoroasa in mestesugul
olaritului. In sat exista mai bine de 30 de familii de olari care produc renumita ceramica neagra,
de diferite forme si cu decoruri variate. De asemenea, aici vizitatorii pot urmari intregul proces
tehnologic: pregatirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, decorarea prin lustruire si procesul
final de ardere. O expozitie permanenta cu vanzare pune la dispozitia vizitatorilor produsele de la
Marginea. Ceea ce impresioneaza foarte mult pe turist in aceasta zona este arhitectura populara,
al carei specific este dat de casele si portile de lemn frumos ornamentate. Marginea este si o
straveche vatra folclorica, cu obiceiuri si datini pastrate din strabuni, cu port bucovinean de o
rara frumusete si autenticitate.
MOLDOVA SULITA – IZVOARELE SUCEVEI, zona cunoscuta mai ales celor doua rauri
care izvorasc din muntii din apropiere : Suceava si Moldova. Tot aici se pot vizita cateva
rezervatii stiintifice interesante: Tinovul Lucina – Gaina care adaposteste mesteacanul pitic -
relict al erei glaciare, si Rachitisu Mare, unde se gaseste un alt relict glaciar – strugurele ursului,
apoi Cheile Lucavei, precum si vestita herghelie Lucina, centru de crestere si dresare a cailor de
rasa hutula .
POJORATA, se afla la cativa kilometri de Campulung Moldovenesc, pe drumul european ce
leaga Suceava de Bistrita, avand o pozitie pitoreasca, avantajoasa pentru turism, din aceasta
localitate deschizandu-se drumuri spre Mestecanis – Vatra Dornei, spre Campulung si, mai
departe, la Vatra Moldovitei, Voronet si Humor, spre zonele etnografice Fundu Moldovei si
Breaza si, mai departe, spre Iyvoarele Sucevei. De la Pojorata poteci de munte duc spre Rarau si
Giumalau. Local se pot face ascensiuni pe Magura (1176 m), Muncelu (1302 m), Adam si Eva
(1047 m si 1009 m). Avand in vedere aceste elemente, Pojorata se recomanda ca un centru
important pentru excursii. De mentionat este faptul ca in apropiere se afla rezervatia geologica
„Stratele de la Pojorata'.
PUTNA, este o vestita localitate din nordul Obcinelor Bucovinei, locul in care Stefan cel Mare a
infaptuit prima ctitorie bisericeasca din lunga si valoroasa sa serie de lacasuri construite in toata
Moldova si nu numai. In interiorul bisericii se afla mormantul domnitorului, loc de pelerinaj al
credinciosilor de pretutindeni. In cadrul manastirii se afla un muzeu cu exponate de mare
valoare.Tot in localitatea Putna, in cimitirul satului se afla o biserica de lemn, atribuita
domnitorului de legenda, Dragos Voda, si adusa aici de Stefan cel Mare din satul Volovat. In
partea de est a satului, sub padure, se afla 'Chilia lui Daniil Sihastrul', parintele duhovnic si
sfatuitorul lui Stefan cel Mare.
SLATINA, comuna situata in zona de contact a Podisului Sucevei cu Muntii Stanisoarei, pe raul
Suha Mica. In satul Slatina se afla Manastirea Slatina (de maici), ansamblu monastic fortificat si
bine conservat, ctitorie din anii 1554 – 1561 a domnului Alexandru Lapusneanu.
SUCEVITA, este un sat pitoresc asezat pe valea cu acelasi nume in interiorul Obcinelor
Bucovinei. Aici se afla celebra Manastire Sucevita, una dintre cele mai frumoase manastiri din
tara. Cu aspect de fortareata manastirea are o biserica centrala cu picturi interioare si exterioare
de mare valoare artistica. Astfel a fost restaurata si inclusa pe lista patrimoniului mondial
UNESCO. Sucevita este si o bogata zona etno- folclorica.
VAMA, comuna situata pe valea Moldovei, la confluenta acesteia cu Moldovita. Aici se afla o
veche biserica de lemn, cu sculpturi si crestaturi bogate, cu motive geometrice la grinzi, la stalpi
si la portalul de intrare. La Vama, ca si la Radauti este renumita ceramica smaltuita. In partea de
sud-vest, langa sosea se afla „stalpul lui Voda' monument ridicat de Mihail Racovita, dupa
campania intreprinsa in Transilvania, impreuna cu tatarii si zaporojenii, impotriva ungurilor.
VATRA MOLDOVITEI, comuna in judetul Suceava, alcatuita din 3 sate, situata la poalele
Obcinei Feredeului si cele ale Obcinei Mari, pe cursul superior al raului Moldova. In satul Vatra
Moldovitei se afla Manastirea Moldovita.
Judetul Suceava are un potential antropic deosebit de complex: manastiri, biserici, ruine
de cetati, case memoriale. Aici se afla principalele necropole domnesti, iar bisericile cu pictura
exterioara deosebita sunt recunoscute international pentru valoarea lor inestimabila.
Zona Sucevei este un pamant al legendelor, locul de nastere a unei vechi civilizatii,
cunoscut sub numele de Bucovina, un loc unde istoria este prezenta pretutindeni. Una din
trasaturile de baza ale acestei zone este faptul ca, pe o suprafata restransa, se gasesc un mare
numar de atractii turistice, se gasesc facilitati pentru practicarea sporturilor de iarna, pentru
pescuit si vanatoare, pentru odihna si recreere.
Vestigii istorice
Biserici si manastiri
Muzee si case memoriale
Mestesuguri si arta populara
Gastronomia traditionala suceveana
Festivaluri si sarbatori
Cetatea de scaun
Situata pe un platou inalt, in partea de est a orasului, restaurata in ultimii ani, este o
ctitorie a voievodului Petru I Musat, mentionata pentru prima oara intr-un document din anul
1388. Cetatea este construita din piatra, fiind intarita ulterior de Alexandru cel Bun si de catre
Stefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m si o grosime de aproape 4 m. Cetatea nu a fost niciodata
cucerita prin forta armelor. Prima armata « straina » care a intrat in cetate a fost armata lui Mihai
Viteazul in 1600.
Hanul Domnesc
Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi constructii civile din Moldova, parterul si
pivnitele dateaza de la sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea. Cladirea a
fost destinata mai intai adapostirii dregatorilor si negustorilor sositi in zona, iar mai apoi, in
perioada secolului al XVII-lea si al XIX-lea a servit ca han, casa domneasca, casa de vanatoare
pentru imparatul Franz Josef.
Biserica Mirauti este cel mai vechi monument religios din Suceava, opera a domniei lui
Petru Musat. Odata cu crearea Mitropoliei Moldovei si aducerea in 1402 de catre Alexandru cel
Bun a moastelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava, lacasul devine catedrala mitropolitana si implicit
loc de ungere a viitorilor domni ai tarii. Distrusa de turci, probabil la 1476, Stefan cel Mare o
recladeste dandu-i o noua infatisare.
Se afla la numai cativa zeci de metri de biserica Sf. Dumitru. Odata cu stabilirea
resedintei domnesti de la Siret la Suceava, Petru Musat construieste in extremitatea vestica a
asezarii o casa domneasca si un turn. Stefan cel Mare definitiveaza ansamblul Palatului Domnesc
prin care Curtea Domneasca de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument de gen din
intreaga Moldova.
Frumusetea frescelor, culorile vii, s-au pastrat pana in zilele noastre, identificandu-se si
dand o nota de originalitate creatiilor artistice. Astfel, culori precum Albastrul de Voronet, Rosul
de Humor sau Verdele de Arbore, au descris povestile biblice ale pamantului si ale raiului, scene
din viata Sfintei Fecioare si a lui Iisus Hristos, povestiri despre inceputurile omenirii si viata
dupa moarte. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atat religioase, cat si didactice: pentru a
promova ortodoxismul si pentru a educa oamenii de rand.
Manastirea Humorului
[2]A fost ctitorita de Stefan cel Mare, in 1488, in stilul moldovenesc al epocii. Pictura
interioara (exceptand pridvorul) dateaza din timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457 – 1504).
In naos se afla tabloul votiv, cu portretele membrilor familiei lui Stefan cel Mare.
Faima Voronetului se datoreaza mai ales picturii exterioare (secolul al XVI – lea),
realizata pe un fond albastru inimitabil, cunoscut in intreaga lume ca „albastru de Voronet”.
Lumina soarelui da culorilor si mai ales acestui albastru o frumusete aparte, ce a devenit astazi o
expresie care defineste o culoare specific romaneasca. Bisericii i s-a dat supranumele de 'Capela
Sixtina a Estului'. S-au scris multe randuri despre scenele religioase zugravite pe zidurile
exterioare ale Voronetului:,, Judecata de Apoi” de pe peretele vestic; ,,Arborele lui Eseu”
intruchipat pe fatada sudica; ,,Asediul Constantinopolului” , ,,Geneza” desfasurata pe fatada
nordica; cele doisprezece scene infatisand vietile Sfintilor Nicolae si Ioan cel Nou de la Suceava;
imaginea Sfantului Gheorghe – patronul locasului – ucigand balaurul.
Toate acestea au aparut folosindu-se var stins, nisip si paie tocate, din culori de extractie
minerala, se pare, savant amestecate, din piatra macinata, care au reusit sa dea inimitabila
culoare albastra. Stefan cel Mare este infatisat la Voronet in tabloul principal din naos, ca un
barbat viguros, rotund la fata, cu mustata si pletele blonde. Poarta in maini, miniatural, chiar
locasul Voronet. Langa el, se afla cea mai iubita dintre cele trei sotii, Maria Voichita, ce-i fusese
initial prizoniera, dupa ce il invinsese intr-o lupta pe tatal ei, Radu cel Frumos, domnitor al Tarii
Romanesti.
Manastirea Putna
Manastirea Sucevita
[5]Ctitorie din 1532 a domnitorului Petru Rares. Zidul de incinta inchide un patrulater cu
latura de 40 m, grosimea 1,20 m si inaltimea de 6 m. In coltul de nord - vest se afla clisiarnita,
construita la inceputul secolului al XVII - lea. Este una dintre putinele locuinte moldovenesti din
secolul XVI-XVII, fiind construita intre 1610-1612 de Efrem, egumenul Moldovitei. Biserica cu
hramul 'Buna Vestire', continua conceptia constructiva, deplin cristalizata de artistii epocii de
stralucire a lui Stefan cel Mare, aducand ca elemente specifice epocii raresiene, dimensiunile
marite, tendinta de inaltare si sveltete. Elemente tipice goticului tarziu transilvanean dovedesc ca
la constructie au participat mesteri pietrari transilvaneni. Pictura Moldovitei realizata la 5 ani
dupa ridicarea bisericii, reprezinta, alaturi de pictura Voronetului, un exceptional document
artistic al epocii de mare stralucire spirituala a lui Petru Rares. Tendinta de umanizare a figurilor
divine, prezenta simtamintelor profund omenesti in multe din scenele ciclului evanghelic, sunt
trasaturi proprii minunatelor fresce care si-au pastrat nealterate prospetimea si stralucirea
culorilor. Pictura interioara, repictata culoare peste culoare in secolul al XVII -lea, respecta
continutul ideatic si programul iconografic al epocii lui Stefan cel Mare. Tabloul votiv in care
este prezentat ctitorul impreuna cu familia sa, desi pastreaza caracterul unor portrete oficiale,
vadeste preocuparea artistului de a reda prin intermediul tehnicii proprii portretului, viata
launtrica a personajelor.
Biserica Arbore
[6]In anul 1503, Luca Arbore – boier si „Portar' al Sucevei pe vremea lui Stefan cel Mare
– a inaltat un paraclis la curtea sa din comuna care-i poarta numele, situata pe valea raului Solca
in Bucovina. Din intregul complex, astazi mai exista doar biserica; curtea boieresca a fost
distrusa de un incendiu in secolul al XIX – lea. Biserica poarta placa comemorativa dedicata
Sfantului Ioan Botezatorul. Conceputa si construita intr-o forma simpla, pornind de la ideea unei
biserici de tip longitudinal, constructia uimeste prin marea sa stilizare. Prelungirile zidurilor
laterale legate printr-un arc semicircular, delimiteaza in exterior, pe fatada apuseana, o mare nisa,
destinata lacasului clopotelor. Mesterii lui Arbore au realizat pereti drepti, cu imense suprafete
netede, conferind bisericii proportii elegante. In anul 1541, la initiativa Anei – sora boierului
Arbore – se va realiza ansamblul de pictura exterioara si interioara.
Manastirea Slatina
[8]Este prima ctitorie a domnitorului Petru Rares, ridicata in 1530 pe locul consacrat de o
bisericuta din lemn (1398) si alta din piatra (in jur de 1440) ale carei urme se mai vad in
vecinatate; de altfel „probota” inseamna fratie, desigur, a slujitorilor bisericii. In biserica se afla
21 de pietre tombale epigrafe, realizate intre 1464 – 1640, de o remarcabila valoare documentara
si artistica; pietrarii au trecut de la elemente decorative geometrice la cele accentuat vegetale,
inovatie reprezentativa pentru sculptura secolului al XVI –lea. Colectia de istorie si arta veche, in
organizare, cuprinde piese obtinute in urma sapaturilor arheologice, tesaturi din sec. XVI – XVII,
obiecte de cult, vesminte (sec. XVIII). Edificiu monumental armonios, cu turla deasupra
naosului, pridvor inchis de inalte ferestre gotice cu chenare din piatra cioplita, abside poligonale
marcate de arcade oarbe si ocnite, soclu prelungit cu banca de jur-imprejur „…una dintre cele
mai importante realizari ale arhitecturii romanesti, reprezentativa pentru secolul XVI” (V.
Dragut). Ziduri de aparare inalte de 6 metri, turnuri patrate si Casa domneasca (vestigii),
intregesc ansamblul monahal cu elemente ale arhitecturii civile moldovenesti – printre putinele
piese din secolul al XVI-lea care mai exista.
Manastirea Rasca
[9]Este construita in mai multe etape: 1512, Bogdan al III – lea a zidit chiliile, in 1540,
episcopul Romanului Macarie impreuna cu logofatul Ioan si Teodor Bals zidesc biserica cu
hramul „Sf. Nicolae', in jurul bisericii se construiesc din porunca lui Petru Rares, ziduri inalte si
puternice cu creneluri si turn, lucrare terminata in 1542. Pictura interioara si exterioara a fost
executata intre 1551 –1554. Tabloul votiv il prezinta pe domnitorul Petru Rares impreuna cu
familia. Biserica mai detine doua valoroase icoane din secolul al XV – lea. Intr-o camera din
clopotnita manastirii Rasca, a stat inchis timp de sase luni marele istoric si om de stat Mihail
Kogalniceanu, surghiunit in 1844 din porunca domnitorului Mihai Sturza.
Muzeul de arta populara Suceava, functioneaza in cladirea fostului han Domnesc, constructie
de la sfarsitul sec XVI; adaposteste colectii de etnografie si arta populara.
Muzeul de istorie Suceava, infiintat in anul 1900, expune interesante piese care evoca trecutul
bogat in evenimente si fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi
timpuri pana in zilele noastre; un interes aparte il reprezinta 'Sala tronului', in care, mobilierul,
costumele si alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Stefan cel Mare.
Muzeul de Arta 'Ion Irimescu' din Falticeni, contine 313 lucrari de sculptura, peste 1.000 de
lucrari de grafica, la care se adauga si biblioteca personala (peste 1.500 de volume) si o colectie
de pictura si grafica in dezvoltare.Muzeul este o institutie unica in Romania, prin faptul ca e cea
mai bogata colectie de autor din tara.
Casa muzeu Solca, situata pe drumul de acces spre manastirile Arbore, Humor este un
monument reprezentativ in ce priveste arhitectura traditionala si cultura si civilizatia populara
bucovineana. Casa este de tip camera-tinda-camera cu foisor si prispa lutuita. Bucataria are un
cuptor traditional cu vatra si plita reconstituit dupa tipologia mijloacelor de incalzit din zona.
Casa muzeu Bilca din zona etnografica Radauti, in localitatea cu acelasi nume fiind
reprezentativa pentru asezarile din zona. Interioarele sunt amenajate cu mobilier traditional
polite, laite, blidare, tesaturile de interior (scoarte, laicere, grindarase) infrumusetand peretii din
casuta si din casa mare. Obiectele din lemn si ceramica, de uz casnic completeaza inventarul
casei. Casa a fost donata de catre George Muntean si Adela Popescu.
Muzeul Satului Bucovinean din apropierea Cetatii de Scaun a Sucevei,pune in valoare
patrimoniul cultural-arhitectonic de factura populara din Tara de Sus. Cel mai tanar dintre
muzeele in aer liber ale Romaniei s-a infiripat in deceniul al VIII-lea al secolului trecut cand
satul bucovinean dispunea de nenumarate monumente de arhitectura populara dar din pacate
activitatea – concretizata prin transferul mai multor obiective si reconstruirea a trei dintre acestea
– a fost intrerupta.
Casa memoriala Nicolae Labis, aflata in satul Malini , inaugurata in 1975, Casa
Memoriala este amenajata in locuinta din centrul satului Malini, care a apartinut parintilor
poetului si unde acesta a trait un timp din scurta si fulgeratoarea sa viata, zamislind aici poate cea
mai semnificativa parte a inestimabilei sale mosteniri poetice.
Dintre mancarurile specifice zonei amintim: ciorba radauteana, borsul de sfecla rosie,
rasolul din hrean cu smantana, balmosul dornean, galustele cu crupe, raciturile de porc, pastravul
in cobza de brad, tocineii prajiti din „barabule”, etc.
Intre festivalurile si sarbatorile religioase si culturale, cele mai importante sunt)in ordine
cronologica):
aprilie-mai: Suceava- „ Pastele in Bucovina”
24 iunie: Suceava- „Zilele Sucevei”- Hramul manastirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava
iunie: Sucevita- „Urmasii Movilestilor” - Zilele Culturii Sucevitei
iunie-iulie: Gura Humorului- Zilele Municipiului Gura Humorului- „Umor la … Gura
Humorului”
iulie: Falticeni- Zilele Municipiului Falticeni ; Festivalul National de Folclor
„Sezatoarea”
iulie: Vatra Dornei - Zilele Municipiului Vatra Dornei
iulie: Campulung Moldovenesc - Festivalul International de Folclor „Intalniri
Bucovinene” (parada portului popular, spectacole folclorice, targ al mesterilor populari)
august: Suceava - „Festivalul de Arta Medievala Stefan cel Mare” din Cetatea Sucevei
CAPITOLUL 3
Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat „de interes turistic' , potentialul sau turistic trebuie sa
raspunda la doua cerinte esentiale:-sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie
preferate de turisti;-sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de
unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente, intr-un cuvant de baza materiala si
de inflastructura necesara pentru a facilita activitatile turistice.
Baza tehnico-materiala a turismului cuprinde urmatoarele componente:
Hoteluri si hoteluri-apartament;
Hosteluri;
Hoteluri pentru tineret;
Moteluri;
Vile;
Cabane si unitati de tip casuta;
Bungalouri;
Sate de vacanta;
Campinguri;
Pensiuni turistice rurale si urbane;
Camere de inchiriat in locuinte particulare;
Nave maritime si fluviale.
Tabel 3
Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la nivelul anului 2007 in Judetul
Suceava
Analizand datele prezentate in tabelul 3 se observa ca ponderea cea mai mare o detin
unitatile de tip pensiuni rurale, aproape 50%, ceea ce reflecta un nivel mare de dezvoltare a
turismului rural; ponderi mari detin si pensiunile urbane, hotelurile.
Tabel 4
Capacitate de cazare
Judetul Suceava Existenta In functiune
(locuri) (mii locuri-zile)
2000 5269 1335,4
2001 5034 1421,1
2002 5192 1399,5
2003 5577 1640,8
2004 5755 1760,8
2005 6526 1932,6
2006 7012 2056,7
2007 6831 2087,4
In judetul Suceava, baza unitatilor de cazare este constituita de patrimoniul fostului OJT,
preluat apoi de trei societati, Bucovina Turism, Rarau Turism si Dorna Turism, reprezentat de
majoritatea hotelurilor si motelurilor din judet. Alaturi de acestea, in categoria de hoteluri de
inscriu constructii noi, private, situate in special in orasele turistice din judet. Majoritatea
hotelurilor din judetul Suceava se inscriu in categoriile de 2- 3 stele, singurul hotel de 4 stele din
judet fiind inaugurat in urma cu 2 ani, Hotelul Best Western Bucovina din Gura Humorului.
Hotelul Best Western Bucovina 4* ofera turistilor o serie de servicii si facilitati dintre
care amintim: 130 de camere, 2 restaurante cu specific autohton si international, un centru de
conferinte cuprinzand 7 sali dotate si echipate corespunzator astfel incat sa faciliteze organizarea
evenimentelor business-conferinte, intalniri, simpozioane, cocktail-uri, evenimente de
inaugurare, etc, bar si terasa, centru spa, parcare, posibilitatea organizarii de programe turistice in
zona.
Dorna Turism administreza hoteluri din zona Vatra Dornei: Hotel Bradul si Hotel
Calimani, hoteluri modernizate recent si aduse la nivelul de clasificare de 3 stele. Acestea dispun
de asemenea de o baza de tratament proprie, 2 restaurante, un club, oferind multiple posibilitati
turistilor de a petrece sejururi placute.
O alta categorie, semnificativa din punct de vedere numeric si al amplorii luate in ultimii
ani, este reprezentata de pensiunile turistice si agroturistice. Pensiunile sunt intalnite in zona
oraselor, ca o alternativa la hotelurile existente precum si in zonele rurale, oferind turistilor
servicii suplimentare, in special legate de traditiile locale sau de viata la tara in special.
Baza materiala pentru alimentatie publica cuprinde totalitatea localurilor in care au loc o
serie de activitati complexe, de la prepararea mancarurilor, a produselor de cofetarie si patiserie,
pana la servirea acestora, impreuna cu alte produse, gen bauturi alcoolice si nealcoolice,
clientilor/ turistilor, intr-un mediu relaxant, placut, astfel incat sa fie satisfacute cerintele
acestora.
restaurant
-clasic;
-specializat
b) dietetic;
c) lacto-vegetarian;
-braserie;
-berarie;
-gradina de vara.
-bar
a) de noapte;
b) de zi;
-café-bar;
-disco-bar;
-bufet-bar.
-restaurant fast-food;
-pizzerie;
-snack-bar.
Merita mentionate cele mai cunoscute restaurante, din cadrul complexurilor hoteliere:
Restaurantul Arcasul, Restaurantul Central, Restaurantul Gloria, Restaurantul Bucovina-
restaurante de prima categorie din Suceava, apoi restaurantele Zimbru, Bradul, Calimani, etc.
O alta categorie este formata din restaurantele cu specific traditional: Popasul Caprioarei,
Casa Bucovineana- din Suceava; Restaurantul Hanul Obcina Voronetului, Popasul Bucur- Gura
Humorului ; Restaurant Taverna- Campulung Moldovenesc.
- baza destinata distractiilor. Exista in judetul Suceava diferite elemente ale bazei destinate
distractiilor, in special in zona oraselor si statiunilor turistice, cuprinzandS cluburi, sali de jocuri
electronice, sali de bowling si biliard, parcuri de distractii cu program sezonier, etc.
- baza de agrement sportiv, cuprinde terenuri de sport, centre de calarie( exista in judet o
multitudine de posibilitati de practicare a echitatiei, atat in cadrul delor doua renumite herghelii,
Radauti si Lucina cat si in cadrul unor centre mai mici, in zona montana, pe trasee foarte
apreciate de catre turisti), inot, in cadrul bazinelor special amenajate sau in cadrul strandurilor,
patinaj- in Suceava exista un patinoar artificial, schi- practicat pe partii special amenajate.
- Vatra Dornei:
Partia Parc 1: 900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, inclinare 28,5 %, dificultate medie; este
deservita de un babyschi si 2 teleschiuri;
Partia Parc 2: 550 m lungime, 50 m diferenta de nivel, dificultate usoara, serviciu teleschi;
Partia Dealu Negru: 3000 m lungime, cea mai lunga partie omologata din tara, 400 m diferenta
de nivel, dificultate medie; este deservita de un telescaun;
- Campulung Moldovenesc:
- Gura Humorului:
Partia Gura Humorului: in constructie; 1.476 m lungime, 283 m diferenta de nivel; va fi dotata cu
telescaun, nocturna si bazin olimpic; vor exista si 8 tunuri de zapada.
- Sucevita:
- Malini:
Partia Malini: inaugurata in decembrie 2007; este amplasata in partea de sud a comunei, la
iesirea spre pasul Stanisoara; de categorie medie, 800 m lungime, 106 m diferenta de nivel;
dispune de o instalatie de teleschi si de instalatie de nocturna.
- Carlibaba:
Partia Magura 1: 1010 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie, dispune de o
instalatie de teleschi de aproape 1,5 kilometri si, datorita orientarii spre Nord, pe ea se poate
schia pana in luna mai.
Baza materiala pentru tratament a judetului Suceava cuprinde spatii destinate intretinerii
sanatatii, in general integrate in cadrul complexurilor hoteliere din Vatra Dornei, statiune balneo-
climaterica renumita. Judetul Suceava dispune de un potential natural ridicat pentru tratamentul
balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase,
hipotone, atermale, bicarbonatate sodice si calcice din Vatra Dornei cat si cele din Bazinul
Dornelor, mofetele naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2, namolul de turba
din Tinovul Mare, Poiana Stampei, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul
tonic, constituie materia prima pentru zeci de proceduri care se efectueaza in bazele de tratament.
Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura sunt similare si chiar
superioare celor existente in statiunile balneare consacrate pe plan mondial. Beneficiaza de
factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburari functionale pe fond nervos
hiperactiv, cu sedentarism, activitate in mediu cu noxe, microtraumatisme etc. La nivelul
judetului Suceava, se remarca in mod deosebit statiunea balneoclimaterica de interes national
Vatra Dornei, inclusa in circuitul international si recomandata in tratamentul unor afectiuni ale
aparatului cardio-vascular, afectiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli
ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. Exista izvoare speciale pentru cura interna cu apa
minerala.
Din pacate, in ultima perioada, statiunea Vatra Dornei a intrat intr-o zona de declin in
ceea ce priveste serviciile oferite in sectorul de turism balnear si de tratament, alte ramuri cum ar
fi turismul montan si sportiv fiind practicate in prezent pe scara mai larga.
CAPITOLUL 4
Existenta unor forme de relief accesibile si armonios imbinate pe intreg teritoriul, clima
favorabila practicarii turismului in tot timpul anului, potentialul hidrografic, faunistic si floristic
bogat, patrimoniul cultural-istoric si arhitectural apreciat pe plan national si international,
precum si binecunoscuta ospitalitate bucovineana, traditiile si obiceiurile populare, specificul
gastronomiei fac din judetul Suceava o adevarata destinatie turistica.
a) Turismul Montan
Practicarea turismului montan in judetul Suceava este favorizata de potentialul oferit de
versantul estic al Carpatilor Orientali. Astfel, relieful muntilor Calimani cu complexul vulcanic
aferent, stancile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic si rezidual al masivului Rarau,
padurea seculara de la Giumalau, gruparea cea mai intinsa de munti cristalini – Muntii Bistritei
Aurii si Muntii Bistritei Mijlocii – precum si Masivul Suhard si Obcinele Bucovinei ofera
conditii pentru practicarea de drumetii montane, escalada, alpinism, echitatie, vanatoare, pecsuit,
mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarna.
Drumetiile
Turismul ecvestru
Bucovina ofera posibilitatea practicarii turismului ecvestru in toate formele lui: echitatie,
plimbari cu calul pe trasee de munte. Activitate de marca in cadrul Parcului National Calimani,
turismul calare a inregistrat pana acum o foarte buna evolutie, ca urmare a solicitarilor si prizei
de care s-a bucurat acesta in randul clientilor participanti. Au fost create o serie de trasee si
pachete turistice adecvate turismului ecvestru si s-au procurat echipamente si cai pe toate
gusturile. Traseele au grade de dificultate diferite: usoare (cu durate cuprinse intre doua si pana
la patru ore) si mai complexe (de una si pana la cinci zile). Punctul de plecare al acestor expeditii
il constituie baza hipica din Gura Haitii. Ca puncte de sosire mentionam: 12 Apostoli, Tamau,
Cariera, Calimanul Cerbului etc. Oferta de turism ecvestru este completata intr-un mod fericit de
cele 2 herghelii renumite, Radauti si Lucina care ofera turistilor multiple posibilitati de echitatie
pe poligoane special amenajate.
Escalada, alpinism
Locuri de desfasurare:
- Pietrele Doamnei – Masivul Rarau – ofera conditii optime pentru escalada si alpinism. Traseul
turistic desfasurat pe verticala unei stanci, utilizand tehnici specifice alpinismului are un grad
scazut de dificultate, insa ofera garantia parcurgerii unor peisaje inedite.
initiere in alpinism.
Schi
Judetul Suceava ofera conditii optime pentru practicarea acestui sport de iarna. Zone
precum: Vatra Dornei, Crucea, Brosteni, Saru Dornei, Gura Haitii, Dorna Candrenilor,
Ciocanesti, Carlibaba, Pojorata, Campulung Moldovenesc, Gura Humorului si Sucevita sunt
zone cu potential pentru dezvoltarea domeniului schiabil si practicarea altor sporturi de iarna.
In prezent, Vatra Dornei concentreaza cea mai mare densitate de turisti practicanti ai
sporturilor de iarna. Statiunea pune la dispozitie turistilor 2 partii de schi omologate, in lungime
de 900 si 3000 m, deservite de un telescaun, un teleschi si un babyschi, dar si 2 partii de schi
fond.
Schi fond
Este practicabil pe drumul ce leaga satul Gura Haitii de Fosta Incinta Miniera, dar numai in
anumite conditii, in functie de grosimea stratului de zapada.
Schi de tura
Schiul de tura combina placerile 'tehnice' ale schiului de coborare cu libertatea oferita de schiul
fond. Astfel, se pot explora foarte multe trasee alpine care de obicei sunt practicate vara, dar care
iarna sunt foarte spectaculoase. Solicitarea este maxima, coborarile se fac pe partii neamenajate,
acest lucru necesitand foarte bune cunostinte de schi de coborare. Traseele principale de creasta
ale muntilor Giumalau, Calimani, Suhard si Bistritei ofera posibilitati deosebite de practicare a
schiului de tura.
Un alt element important care caracterizeaza calitatea ofertelor pentru sporturile de iarna,
il reprezinta existenta scolilor de schi si dotarea lor cu monitori si calificarea acestora, precum si
programele oferite.
Mountain bike
Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta, datorita conditiilor deosebite
oferite de Muntii Suhardului, in special in Varful Ousorul, care este considerat unul dintre cei
mai prielnici pentru practicarea sporturilor aeronautice, in special a parapantei si deltaplanului.
River rafting
River rafting-ul reprezinta o activitate sportiva si de agrement in aer liber, care presupune
coborarea intr-o barca gonflabila a unui rau cu apa rapida. Raurile Dorna si Bistrita sunt perfecte
pentru plimbarile cu barca. Puterea curentilor apelor este variata, cursurile de apa fiind potrivite
atat pentru incepatori, cat si pentru turistii experimentati.
Traseul de rafting de pe raul Bistrita este unul dintre cele mai incitante din intreaga Europa.
Bistrita ofera senzatii tari in zona Vatra Dornei, unde exista cataracte, praguri si vartejuri care
provoaca emotii puternice. Bistrita are 3,5 gradul mediu de periculozitate, maximumul fiind de 5.
La Vatra Dornei, de obicei, raftingul este combinat cu alpinismul, rapelul, zborul cu parapanta,
schi extrem si calaria. Aici, toti cei care vor sa faca sporturi extreme pot incerca de la coborari pe
ape repezi, pana la catarari pe varfuri abrupte.
Teambuilding
Reprezinta in fapt priceperea de a folosi si dezvolta capacitati si calitati ale oamenilor de diferite
conditii si posibilitati fizice si cognitive, respectiv maiestria de a le aduna si folosi intr-un unic
mod: spiritul de echipa. Turistii pot participa, in cadrul unei echipe, la parcurgerea mai multor
activitati descrise mai sus(mountain-bike, escalada, river rafting, tiroliana), pe parcursul mai
multor zile, in cadrul unui program bine pus la punct, adaptat in functie de capacitatile si
cunostintele in domeniu ale intregii echipe.
b) Turismul Balnear
Definit ca fiind acea parte a turismului in care motivatia destinatiei este pastrarea sau
redobandirea sanatatii, turismul balnear este folosit de o larga categorie de turisti, in mod regulat.
Turismul balnear este o forma de turism social. Aceasta forma de turism aduce o
categorie specifica de turisti, care din punct de vedere economic nu sunt foarte profitabili. O alta
caracteristica a turismului balnear consta in faptul ca aceasta forma de turism este marcata de
sezonalitate.
Dezvoltarea turismului de afaceri, prin dotarea hotelurilor cu facilitati pentru organizarea
de conferinte, simpozioane si training-uri, este o metoda optima de reducere a sezonalitatii
turismului balnear. Agrementul balnear se dezvolta, in general, in functie de cadrul geografic,
profilul statiunii si grupele de varsta care frecventeaza statiunea. In statiunea Vatra Dornei
agrementul cuprinde: terenuri de sport, partie de schi cu teleschi si teleferic (pana la inaltimea de
1500 m), pista pentru sanii, excursii pentru vizitarea cunoscutelor manastiri din nordul Moldovei
si a altor monumente de arhitectura, cinematografe, biblioteci, muzee, discoteci, sali de
spectacole,
parcuri.
c) Turismul Cultural
Manifestarile artistice si sarbatorile populare traditionale din tot cursul anului aduc in
atentia publicului larg spiritul autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cantece si
dansuri, obiceiuri stravechi – festivaluri de arta plastica, de folclor, de datini si obiceiuri.
Aspectele problematice majore cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de
infrastructura de acces la obiectivele de interes, lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de
informare si promovare a obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificatii,
cetati medievale, monumente istorice etc.
d) Turismul Religios
e) Ecoturismul
Ecoturismul este definit ca fiind acea forma de turism in care principala motivatie a
turistului este observarea si aprecierea naturii si a traditiilor locale legate de natura. Actiunile
turistice trebuie sa conduca in mod obligatoriu la conservarea si protejarea naturii si sa aiba un
impact negativ minim asupra mediului natural si socio-cultural. Unicitatea Parcului National
Calimani, a Parcului Natural Bogdaneasa si a celui dendrologic de la Radauti, precum si
frumusetea rezervatiilor naturale (Fanetele seculare de la Calafindesti– Siret, Rezervatia Cheia
Lucavei – Campulung Moldovenesc, Rezervatia „12 Apostoli” – Dorna, Rezervatia Tinovul
Mare – Dorna etc.) constituie potential pentru practicarea ecoturismului la nivel local.
Turismul de afaceri este considerat principala sursa de venituri pentru industria hoteliera
autohtona. In ultimii ani, la nivel national, s-a inregistrat o crestere a numarului sosirilor in
interes de afaceri. Destinatiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt orasele mari, astfel
incat beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost inregistrate de catre
acestea si intr-o mai mica masura de catre orasele mai mici. La nivel local, unitatile hoteliere
sunt dotate cu facilitati pentru organizarea de conferinte, simpozioane si training-uri. Pe langa
organizarea congresului sau a conferintei, beneficiarii au parte de un intreg pachet de servicii:
cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de
traducere simultana, vizite pentru participanti, programe de divertisment si mese festive. O
oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din judetul Suceava o constituie
implementarea proiectului investitional «Centrul Economic Bucovina». Centrul Economic si de
Afaceri Bucovina este situat langa Aeroportul International «Stefan cel Mare» si cuprinde spatii
expozitionale, un parc tehnologic, un incubator de afaceri, mai multe sali de conferinte si un
restaurant.
Daca in anii trecuti turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hoteliera, in ultima
vreme si turismul rural a inceput sa ofere solutii pentru turismul de afaceri. In acceptiunea celor
implicati, turismul rural este o alternativa mai interesanta, in special pentru programele de
teambuilding, pentru grupuri ce nu depasesc 30 de persoane, deoarece ofera o plaja mult mai
larga de distractii, cum ar fi focul de tabara, gratarul in aer liber, aroma mancarurilor, practicarea
diverselor sporturi, excursii si drumetii.
CAPITOLUL 5
CONCLUZII SI PROPUNERI
5.1. CONCLUZII
Puncte tari:
Posibilitati de acces relativ usor: din sudul tarii se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe
drumul european E85, cu trenul pe ruta Bucuresti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea;
din vestul tarii se ajunge la Suceava pe drumul european E576 Cluj-Napoca - Suceava si pe calea
ferata Cluj Napoca- Suceava; din nord-vestul tarii, din Maramures se ajunge la Suceava prin
pasul Prislop, pe drumul national DN18 Baia Mare – Sighetul Marmatiei - Iacobeni; in zona
manastirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic aeroport pentru
avioane de capacitate redusa.
Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO, la care se adauga numeroase alte
manastiri, biserici, muzee si elemente ale arhitecturii traditionale, fac ca zona sa fie extrem de
atractiva pentru turisti:
patrimoniul UNESCO include manastirile, Humor, Moldovita, Probota, Sfantul Ioan cel Nou din
Suceava, Voronet, precum si bisericile Patrauti si Arbore;
muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Arta „Ion Irimescu” Falticeni, Muzeul
„Arta Lemnului” Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Tehnicii
Populare Radauti, Muzeul „Apelor” Falticeni, Muzeul Satului Bucovinean Suceava etc.;
arhitectura caselor bocovinene, cetati si cladiri medievale.
Fondul de vanatoare si pescuit. Suprafata mare a padurilor, raurile repezi de munte fac ca atat
fondul de vanatoare, cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate:
-27 fonduri de vanatoare, de un deosebit interes cinegetic: cerb, caprior, urs, mistret, ras, cocos
de mesteacan etc.;
Campulung Moldovenesc si Gura Humorului – statiuni turistice de interes national atrag turistii
pe tot parcursul anului, datorita cadrului natural deosebit de frumos, a partiilor de schi, a
posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber.
Dezvoltarea turismului rural. Satele aparute din timpuri stravechi, care au pastrat si mai
pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale, date si obiceiuri strabune, elemente valoroase
de etnofolclor etc., in care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului
ecologic.
Marca turistica « Bucovina » promovata in cadrul targurilor de turism atat pe plan intern cat si
international.
Puncte slabe :
-Lipsa unor rute internationale regulate pe Aeroportul „Stefan cel Mare” Salcea
5.2. PROPUNERI
includerea unor case de vacanta (pensiuni agroturistice) in reteaua de agentii de turism
din Romania si in retelele europene profesionale ;
Bibliografie
Internet
www.judetulsuceava.ro
www.orasulsuceava.ro
www.cjsuceava.ro
www.wikipedia.org
www.romanianmonasteries.org
www.bun-venit.ro
www.infotravelromania.ro
www.primariasv.ro
ANEXE