Sunteți pe pagina 1din 20

STUDIU RECONVERSIA

FORŢEI DE MUNCĂ
PRIN SCENARII 2016
ALTERNATIVE

PROIECT :
ELABORARE
PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
PENTRU ORAŞUL COMĂNEŞTI
- JUDEȚUL BACĂU
STUDIU
PROIECTANT GENERAL: DE
S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L. FUNDAMENTARE

BENEFICIAR:
ORAŞUL COMĂNEŞTI
“ELABORARE PLANURBANISTIC GENERAL ȘI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PENTRU
ORAŞUL COMĂNEŞTI, JUDEŢUL BACĂU ”

STUDIU DE FUNDAMENTARE
STUDIU RECONVERSIA FORŢEI DE MUNCĂ
PRIN SCENARII ALTERNATIVE

BENEFICIAR: ORAŞUL COMĂNEȘTI

PROIECTANT GENERAL: S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L.

PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L.

FAZA: STUDII DE FUNDAMENTARE

COORDONATOR STUDIU: urb. Mariana UGLEA

ÎNTOCMIT: urb. Ana MIRON


urb. Andra-Filofteia ZAMFIR
arh. urb. Ioana-Ruxandra PRIE

2016

2 / 20
CUPRINS

CAPITOLUL I. - ANALIZA EVOLUŢIEI CADRULUI FORŢEI DE MUNCĂ ÎN


DEZVOLTAREA ORAŞULUI COMĂNEŞTI…………………………………………..pag.4

1.1. Delimitarea obiectului studiat……………………………………………………….... pag.4


1.2.Analiza situaţiei existente………………………………………………………………pag.5
1.2.1. Structura ocupaţionala pe sectoare de activitate………………………….. pag.5
1.2.2. Structura şomajului ……………………………………………………….. pag.7
1.2.3. Evoluţia disponibilizărilor pe sectoare de activitate……………………… pag.9
1.2.4. Oferta locurilor de munca ……………………………………………….....pag.10
1.2.5. Programe şi proiecte existente de reconversie a forţei de muncă…….…… pag.12
1.3.Disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie………………………………………....... pag.15

CAPITOLUL II. - PROGNOZA ŞI SCENARII ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE A


FORŢEI DE MUNCĂ ÎN ORAŞUL COMĂNEŞTI………………………………… pag.16
2.1.Scenariul dezvoltării inerţiale……………………………………………………… pag.17
2.2.Scenariul dezvoltării alternative…………………………………………………… pag.17
2.3.Scenariul de dezvoltare în condiţii de criză………………………………………... pag.19
2.4.Scenariul dezvoltării compuse……………………………………………………... pag.19

IV. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………pag.20

3 / 20
CAPITOLUL I
ANALIZA EVOLUŢIEI CADRULUI FORŢEI DE MUNCĂ ÎN
DEZVOLTAREA ORAŞULUI COMĂNEŞTI

1.1. Delimitarea obiectului studiat

 Structura documentului
În prima parte, studiul forţei de muncă a fost analizat în relaţie directă cu studiul
economic şi cel socio-demografic şi are ca scop evidenţierea capacităţii forţei de muncă, iar în
cea de-a doua parte se conturează prognoza forţei de muncă bazată pe scenarii alternative.
Oraşul Comăneşti se confruntă cu multiple provocări în ceea ce priveşte populaţia şi
problemele pe care aceasta le generează la nivelul teritoriului. În ultimii 20 de ani, populaţia a
suferit scăderi masive în ceea ce priveşte populaţia tânără (0-14 ani) aceasta scăzând cu 51,8%
iar din anul 2002 populaţia este în continuă scădere, aceasta reducându-se cu 6,45 % până în
prezent.
Totodată există dezechilibre demografice pe sexe, în anul 1992 la populaţia cu grupa de
vârsta 20 - 24 ani (excedent feminin-mai mult cu 21% față de numărul de bărbați din aceasi
categorie de vârstă); iar în anul 2014 dezechilibru în categoria de vârstă 45-49, când populația
feminină are un exces de 12,13 %.
Populaţia adultă este în creştere, ceea ce arată potenţialul dezvoltării localității şi astfel
trebuie create oferte de muncă atractive în acest sens. Altfel spus, sunt necesare investiţii în
unităţile de învăţământ şi cel medico-sanitar deoarece ambele structuri pot contribui la
bunăstarea populaţiei tinere şi la stablirea acesteia pe termen lung în oraşul Comăneşti.
Deşi România a suferit mari pierderi economice din cauza declinului industrial apărut
după anii 1990, în oraşul Comăneşti industria încă reprezintă cel mai important sector economic
la nivel local.
Schimbările produse în sectoarele de activitate a produs modificări majore în evoluţia
forţei de muncă iar acest fenomen trebuie analizat şi readaptat.

 Tipuri de date şi sursa lor, ani de referinţă


Pentru a elabora un studiu realist al forţei de muncă au fost folosite date din surse oficiale
precum Baza de date tempo-online - Institutul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă – Bacău, Oraşul Comăneşti 2012 – ”Strategia de dezvoltare a
Oraşului Comăneşti 2012-2020”, Date de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă
Tribunalul Bacău, Strategia de Dezvoltare a judeţului Bacău: Document - cadru pentru perioada
de programare 2014-2020. Au fost luaţi în considerare anii de recensământ (1992, 2002, 2011)
dar şi date din anii 2012- 2015 - în funcţie de sursa de provenienţa a datelor.

4 / 20
1.2.Analiza situaţiei existente

1.2.1 Structura ocupaţională pe sectoare de activitate


Structurarea populației, după criteriul economic, ne oferă măsura potențialului demografic
economic de care dispune localitatea.

Tabel 1. Populaţia activă şi ocupată în oraşul Comăneşti (2002-2011)


Populaţia activa
Populaţia neocupată% Populaţia ocupată % Total populaţie activa
Anul 2002 18.10% 81.90% 8980
Anul 2011 13.85% 86.15% 8652
Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo online, INSSE
Datele disponibile pentru analiza resurselor de muncă provin de la recensămintele din
2002 şi 2011. Astfel, la recensământul din 2011 au fost înregistrate mai puţine persoane active şi
inactive decât în anul 2002, numărul mai redus provenind din scăderea demografică a grupei de
vârstă 0-14 ani (cu 1684 mai puţini tineri în 2011 faţă de 2002).(Tabel 1)
În ceea ce priveşte gradul de ocupare al persoanelor active se observă o creştere, în anul
2011 fiind cu 4.25% mai mult decât în anul 2002. Situaţia înregistrată a şomajului la
recensăminte arată de asemenea o situaţie favorabilă în 2011 faţă de 2002.
Deşi oraşul Comănești deţine o populaţie adultă în creştere, evoluţia numărului de salariaţi
a fost una negativă între anii 1992-2014 acest lucru datorându-se atât scăderii economiei la nivel
naţional cât şi schimbării structurii activitatilor economice existente (diminuarea activităţilor
industriale, etc). (Fig.1).

Fig. 1. - Numărul de salariaţi şi şomeri în oraşul Comăneşti în perioada 1992-2014

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo online, INSSE

5 / 20
Nivelul şomajului din anul 2014 înregistrează o scădere cu 115 persoane faţă de ultimul
recensământ realizat în anul 2011, adică o scădere cu 29,3 %, conform datelor furmizate de către
INS (Institutul Naţional de Statistică).

Situaţia economică a oraşului Comăneşti încă mai prezintă efecte ale modificărilor
majore din ultimele decenii, mai exact a declinului industrial ce a marcat România
postdecembristă. Industria nu mai reprezintă cel mai important sector economic la nivel local, iar
rezultatele economico-financiare ale industriei locale nu se mai ridică la nivelul la care au fost
înainte de 1989. Ca activităţi industriale reprezentative se numără fabricarea şi prelucrarea
lemnului (HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER BACO SRL şi ERGIO-PROD SRL) şi
confecţiile (TROTUŞ TEX).
Conform datelor puse la dispoziţie de către ANOFM Bacău (Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă), evoluţia numărului de şomeri a fost una în scădere constantă pe tot
parcursul perioadei de referință 2010 - 2014, numărul acestora ajungând de la 526 de persoane în
2010, la 278 persoane în 2014, adică o scădere de 47,1%.
Transformările suferite de populația ocupată sunt reflectate și în structura acesteia pe
principalele activități ale economiei naționale.
În urma consultării datelor statistice din anii 2010 şi 2014 se poate observa faptul că în
sectorul secundar activează majoritatea populaţiei active, cu 65% din populaţie în anul 2014,
urmat de către sectorul terţiar cu o pondere de 30%. (Fig. 2).

Fig. 2. Distribuirea numărului de angajaţi pe sectoare de activitate în anul 2014

1
Sursă: Prelucrare date după Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă tribunalul Bacău

6 / 20
Fig. 3. Evoluţia numărului de salariaţi pe sectoare economice în intervalul 2010-2014

Sursă: Prelucrare date după Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă tribunalul Bacău

În urma comparării datelor statistice din anii 2010 şi 2014 se poate observa faptul că în
sectorul secundar activează majoritatea populaţiei active, cu 65% din populaţie în anul 2014 şi
62% din populaţie în anul 2010. Sectorul terţiar şi-a menţinut poziţia, iar sectorul primar a
câştigat 0.74 procente. (Fig. 3)

1.2.2. Structura şomajului


Nivelul şomajului din anul 2014 înregistrează o scădere cu 115 persoane faţă de ultimul
recensământ realizat în anul 2011, adică o scădere cu 29,3 %, conform datelor furmizate de către
INS (Institutul Naţional de Statistică).
Conform datelor puse la dispoziţie de către ANOFM Bacău (Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă), evoluţia numărului de şomeri a fost una în scădere constantă pe tot
parcursul perioadei de referință 2010 - 2014, numărul acestora ajungând de la 526 de persoane în
2010, la 277 persoane în 2014, adică o scădere de 47,1%. (Fig.4)
Fig 4. Evoluţia numărului de şomeri în oraşul Comăneşti

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo online, INSSE

7 / 20
Evoluţia lunară a numărului de şomeri înregistraţi la nivelul judeţului Bacău arata o
creştere a efectivului în perioada 2011-2013 fata de perioada 2010-2011.
Nivelul şomajului din anul 2014 înregistrează o creştere cu 981 de persoane faţă de
ultimul recensământ realizat în anul 2011, conform datelor furmizate de către INS (Institutul
Naţional de Statistică). (Fig.5)
Fig 5. Evoluţia numărului de şomeri în judeţul Bacău

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo online, INSSE


În ceea ce priveşte nivelul de pregătire al persoanelor şomere, acesta este în general unul
scăzut, cei mai mulţi fiind absolvenţi de şcoală primară, gimnazială sau profesională, urmaţi de
cea de-a doua mare categorie de someri-cei cu nivel liceal şi postliceal. (Fig.6)
Acest lucru denotă faptul că cerinţele/ofertele angajatorilor se adresează în special
persoanelor ce au un nivel de pregătire superior însă şi faptului că populaţia îmbătrânită este
nevoită să se adapteze noilor sectoare de activitate economică.
Fig 6. Evoluţia şomerilor după nivelul de pregătire în oraşul Comăneşti

Sursă:Prelucrare date după ANOFM Bacău

8 / 20
1.2.3. Evoluţia disponibilizărilor pe sectoare de activitate
Conform datelor furnizate de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă tribunalul
Bacău, am raportat evoluţia disponibilizărilor pe anii 2010-2014 în funcţie de numărul de
angajaţi. Astfel, se poate observa faptul că cele mai multe disponibilizări au provenit din sectorul
secundar - pe primul loc fiind ocupat de domeniul INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE,
DISTRIBUTIA APEI, SALUBRITATE, GESTIONAREA DEŞEURILOR, ACTIV, DE
DECONTAMINARE şi CONSTRUCŢII urmat de sectorul terţiar cu cele mai multe
disponibilizări din domeniu TRANSPORT ŞI DEPOZITARE, HOTELURI ŞI RESTAURANTE
şi ACTIVITĂŢI PROFESIONALE, ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE. (Tabel 3)

Tabel 3. Numărul disponiblizarilor în oraşul Comăneşti în perioada 2010-2014


Disponibilizări
DOMENIU DE ACTIVITATE 2010-2014
A-AGRICULTURA, SILVICULTURA ŞI PESCUIT -33
B-INDUSTRIA EXTRACTIVA 3
C-INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE -219
D-PRODUCTIA ŞI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI
TERMICA, GAZE, APACALDA ŞI AER CONDIŢIONAT 26
E-DISTRIB. APEI, SALUBRITATE, GESTIONAREA
DEŞEURILOR, ACTIV, DE DECONTAMINARE -71
F-CONSTRUCTII -40
G-COMERT CU RIDICATĂ ŞI CU AMĂNUNTUL, REPARAREA
AUTOVEHICULELOR ŞI MOTOCICLETELOR 59
H-TRANSPORT ŞI DEPOZITARE -20
I-HOTELURI ŞI RESTAURANTE -16
J-INFORMATII ŞI COMUNICAŢII 8
K-INTREPRINDERI FINANCIARE ŞI ASIGURĂRI -4
L-TRANZACTII IMOBILIARE -1
M-ACTIVITATI PROFESIONALE, ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE -15
N-ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ŞI
ACTIVITĂŢI DE SERVICII SUPORT 6
P-INVATAMANT 0
Q-SANATATE ŞI ASISTENTA SOCIALĂ -4
R-ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURA ŞI RECREATIVE -1
S-ALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII -5

Sursă: Prelucrare date după Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă tribunalul Bacău

9 / 20
1.2.4. Oferta locurilor de muncă
În anul 2015 prin intermediul finanţărilor PIDU (Planul Integrat de Dezvoltare Urbană)
au fost realizate mai multe investiţii în oraşul Comăneşti, printre care se numără şi Centrul de
Reconversie Profesională. Totodată reabilitarea Ambulatoriului Spitalului Orăşenesc “Vasile
Lascar” a dus la crearea mai multor locuri de muncă, după cum urmează1:
 asistent medical generalist-5 posturi;
 asistent medical-2 posturi;
 personal auxiliar-4 posturi;
 infirmiera-3 posturi;
 kinetoterapeut-1 post;
 medici specialişti şi rezidenţi în ultimul an.

Povestea lui Gerald Schweighofer în Comănești (județul Bacău) a început în anul 2010,
când Holzindustrie Schweighofer a achiziționat fabrica de panel Baco, pe care a transformat-o
într-o afacere recunoscută la nivel internațional. În urma unei creșteri a producției de 270%,
fabrica are în prezent cea mai mare producție de panel din lume. În numai cinci ani,
Holzindustrie Schweighofer a investit 25 de milioane de euro în extinderea și modernizarea
acestei fabrici cu tehnologii inovatoare. De asemenea, au fost create 750 de locuri de muncă,
Holzindustrie Schweighofer fiind cel mai mare angajator din Comănești.
Holzindustrie Schweighofer a deschis prima fabrică de cherestea în România în anul
2003, la Sebeș. În prezent, compania operează pe plan local alte două fabrici de chestea – la
Rădăuți și Reci, o fabrică de panouri încleiate din lemn masiv la Şiret și una de panel la
Comănești, generând peste 3.000 de locuri de muncă direct în aceste locații și mai mult de
10.000 de locuri de muncă indirect, în industrii conexe. De la intrarea pe piața locală și până în
prezent, Holzindustrie Schweighofer a investit 778 milioane de euro în România, iar în ultimii
patru ani a contribuit la bugetul statului cu peste 100 milioane de euro.2

Pentru anul 2015 Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bacau-prin
intermediul reţelei EURES (European Employment Services) a avut oferte de muncă în
Germania, Cehia şi Marea Britanie.
Germania a avut o ofertă de 236 locuri de muncă pentru personal cu studii medii:
comisionari, operatori stivuitori, factori poştali, bucătari/bucătari şef/bucătar specialist, ospătari,
lucrători în industria gastronomiei de sistem şi şoferi de tir, agenţi de securitate, agenţi de pază,
betonişti, fierari betonist, tâmplari/dulgheri, hamali şi muncitori metalurgi, lucrători depozit,
mecanici auto, electricieni, sudori MIG-MAG, barmani, mecanici instalaţii, instalatori/montatori
instalaţii de gaz, operatori CNC (laminor şi strung), zugravi - vopsitori, mecanici echipamente

1
Spitalul Orasenesc “Vasile Lascar “ - http://www.spitalulcomanesti.ro/posturi-vacante.html
2
http://www.bacau.net/gerald-schweighofer-facut-cetatean-de-onoare-al-comanestiului-afaceristul-austriac-
controleaza-holzindustrie-companie-implicata-in-scandalul-taierilor-ilegale-de-lemn/

10 / 20
(utilaje) prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului, sculeri, tehnicieni sistem de securitate.
Sunt disponibile şi posturi de manager vânzări sau optician.
Republica Ceha cu o ofertă de 195 locuri de muncă, a oferit tot locuri de muncă pentru
cei cu studii medii sau minime: lucrători în producţie: asamblarea aparatelor de aer condiţionat,
operatori, operatori de producţie, muncitori asamblare, croitori şi lucrători în prelucrarea
lemnului.
Şi Marea Britanie a fost o variantă pentru cei care au vrut să-şi încerce şansa peste hotare.
141 de locuri de munca vacante pentru: asistent medical de recuperare, anestezist, îngrijitor
persoane, asistent medical terapie intensivă, e asistent medical pediatrie, asistent medical pentru
centre de îngrijire particulare, şofer camion, îngrijitor persoane/infirmier, asistent, nouă de
bucătar, opt de îngrijitor copii/bonă, trei de asistent social/îngrijitor persoane şi asistent social,
asistent medical generalist, infirmier, pictor, vopsitor, polizator, carosier, pregătitor suprafeţe
pentru lăcuit şi montator componente auto. 3
Totodată pentru anul 2016, oferta locurilor de muncă în străinătate este următoarea4:
 Danemarca-culegatori de căpşuni;
 Marea Britanie-medic de familie şi îngrijitor persoane;
 Irlanda-tehnician;
 Germania-brutar.
Cu privire la oferta locurilor de munca din ţară, potrivit datelor rezultate din ofertele
angajatorilor privind locurile de muncă vacanţe, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea
Forței de Muncă Bacău erau înregistrate la data de 11.06.2015 - 454 locuri de muncă.
La nivelul oraşului Comăneşti oferta locurilor de muncă în funcţie de meseria/funcţia
ocupată este următoarea - Tabel 5.
Tabel 5. Locuri de muncă în oraşul Comăneşti (6 ianuarie 2016)
Denumire agent Meseria / ocupaţia/ Locuri de
munca vacante
SC DIMMER SRL personal compartimentele proiectare
şi marketing
SC COMERCIALĂ banzicar,circularist
VORTEX NIGHTDISCO Barman
- intermedieri asigurări, credite
asistenţi în brokeraj
TOTAL 5 LOCURI

Sursă: http://ro.indeed.com/

3
http://www.ziare.com/bacau/stiri-actualitate/sute-de-locuri-de-munca-in-strainatate-5629444
4
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca-http://eures.anofm.ro/

11 / 20
1.2.5. Programe şi proiecte existente de reconversie a forţei de muncă

Pe parcursul anului 2015 Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM)
Bacău a demarat mai multe programe de recalificare profesională pentru persoanele şomere
aflate în evidenţă AJOFM care caută un loc de muncă. De aceste programe pot beneficia atât
persoanele care beneficiază de şomaj indemnizat cât şi cele cu şomaj neindemnizat.
Conform Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Munca-Bacau în toamna anului
2015 în judeţul Bacău au fost contactaţi 650 de angajatori. Pentru cele 900 de locuri de munca
disponibile s-au prezentat 700 de participanţi, dintre care 650 absolvenţi. Dintre aceştia 350 au
fost selectaţi în vederea încadrării.
Pentru absolvenţii cu studii superioare, cele mai multe locuri de munca vacante au fost în
domeniile: activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, activităţi de servicii privind forţa de
muncă, lucrări speciale de construcţii, intermedieri financiare, comerţ cu amănuntul, activităţi de
asigurări, reasigurări, etc.
Pentru absolvenţii fără studii superioare au fost disponibile locuri de munca din
următoarele ramuri de activitate: fabricare articolelor de îmbrăcăminte, comerţ cu amănuntul,
activităţi de servicii privind forţa de muncă, fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
construcţii de clădiri, industria alimentară, etc.

Proiectul „Integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor 2015. Facilităţile fiscale


oferite de stat” 5
Acest proiect a fost lansat de Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Bacău în colaborare
cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, Universitatea „Vasile Alecsandri”, Universitatea „G. Bacovia”
şi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în luna iulie 2015 şi s-a adresat în special
absolvenţilor din anul 2015 din judeţul Bacău. Proiectul a avut ca obiectiv –in prima zi a
desfasurarii- sprijinirea absolvenţilor în formarea competentelor necesare prezentării la un
interviu, completarea unui CV, paşii pentru deschiderea unei afaceri, finanţarea unei afaceri,
avantajele oferite absolvenţilor 2015 la angajare. De asemenea, firmele angajatoare din zona
Bacău participante la Bursa s-au prezentat în cadrul unor sesiuni de informare privind activitatea
şi oferta pentru candidaţii care vor să se integreze în echipa lor. În cea de-a doua zi, au avut loc
sesiunile de interviuri dintre firme şi absolvenţi. La Bursă, au confirmat participarea peste 60 de
firme, inclusiv din zona de acoperire a Judecătoriei Bacău, Buhuşi şi Podu Turcului, care au
venit cu o ofertă de peste 300 de locuri de muncă.

 Proiectul „Picas te angajează în construcţii” 6


Datorită cererii pe piaţa de muncă a lucrătorilor specializaţi în construcţii şi agricultură,
în lună martie 2015 s-a demarat acest proiect prin intermediul “Forumului Regional în
Construcţii”, în cadrul căruia au fost organizate cursuri de calificare în judeţele Vaslui, Bacău,

5
http://www.desteptarea.ro/
6
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă-Bacau

12 / 20
Iași şi Suceava. Proiectul a avut ca obiectiv calificarea şi consilierea şomerilor cu vârste peste 40
de ani, peste 16 ani şi unui grup de 136 de femei pentru meserii precum: sudor electric, pavator,
dulgher, tâmplar, parchetar, fierar betonist, zidar, pietrar, instalator instalaţii tehnicosanitare şi de
gaze dar şi specializare/perfecţionare sunt pentru manageri de proiect, montatori faţade şi pereţi
cortină, lucrători comerciali, constructori – montatori de structuri metalizate. În paralel au avut
loc şi cursuri de iniţiere în limbi străine: limba engleză, franceză şi germană.

Proiectul “Aerotraining” 7
Proiectul a fost demarat în lună martie a anului 2013 şi a fost cofinanţat din Fondul Social
European şi din bugetul de stat al ţării noastre, aplicat de filială din România a companiei italiene
Quanta Risorse Umane, specializată în astfel de activităţi. Proiectul, intitulat generic
„Aerotraining”, a fost aplicat atât în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, cât şi în Regiunea
Bucuresti-Ilfov şi a fost orientat spre domeniul aeronautic pentru că aici s-a constatat o nevoie
considerabilă de personal calificat. În regiunea noastră, partenerii filialei Quanta Resurse Umane
România au fost, în ordine, compania Aerostar, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Munca
Bacău, Quanta Risorse Umane şi producătorul italian al designului de aparate de zbor Vulcanair.
Cursanţii au beneficiat atât de cunoştinţe teoretice avansate, dar şi de pregătire practica în
Aerostar şi în alte întreprinderi specializate din Bacău, precum Sudometal, cât şi în Italia, la
Vulcanair, pentru o parte dintre ei. Este vorba de cursuri pentru lăcătuşi de construcţii de
structuri de aeronave, de mecanici de aeronave, de electromecanici de instalaţii şi de aparatura de
bord, de operatori de poliesteri armaţi cu fibră de sticlă, de vopsitori industriali, de operatori la
maşini unelte cu comanda numerică, de galvanizatori, de specialişti în domeniul calităţii şi de
sudori electrici.
Aerotraining şi-a propus să crească şansele de integrare / reintegrare pe piaţa muncii a
652 de şomeri în cele două regiuni de dezvoltare, prin consiliere şi orientare profesională, prin
formare profesională, prin mediere şi plasarea pe piaţa muncii şi prin coaching colectiv de
carieră. O caravană a motivării şi mobilităţii în acest proiect a ajuns şi în întreprinderi din Tulcea,
din Galaţi şi din Braşov. Iar în total, grupul ţintă al proiectului a vizat 862 de persoane, dintre cei
instruiţi 197 fiind femei. Din cei 290 de băcăuani inactivi, şomeri sau în căutarea unui loc de
muncă, 40 au fost angajaţi deja de către compania Aerostar.


Proiectul „Sistem integrat de creştere a ocupabilitatii” 8
Proiectul a fost implementat de către Primăria Municipiului Bacău, în parteneriat cu
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Munca Satu Mare şi s-a desfăşurat în perioada 31
martie 2014-30 noiembrie 2015, acesta fiind cofinanţat din Fondul Social European, prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în
oameni!”, Axa prioritara 5 „Promovarea masurilor active de ocupare”, Domeniul Major de
Intervenţie 5.1 „Dezvoltarea şi implementarea masurilor active de ocupare”. Proiectul a fost

7
http://www.desteptarea.ro/
8
Idem

13 / 20
finalizat deja iar bilanţul derulării lui a fost prezentat pe 23 noiembrie, la Centrul de Afaceri, şi
este remarcabil. În total, numărul beneficiarilor, care provin din Regiunile Nord-Est şi Nord
Vest, a depăşit 700 persoane.

Obiectivul general al proiectului a fost cel de creştere a capacităţii de ocupare pe piaţa


muncii a unui număr de 558 persoane, prin participarea acestora la intervenţii integrate. Dar
grupul ţinta a fost şi mai numeros. Astfel, nu mai puţin de 708 persoane (dintre care 347 sunt din
municipiul Bacău) au fost informate şi mediate pe piaţa muncii, precum şi consiliate profesional
pentru a-şi găsi mai uşor un loc de muncă.
Din acelaşi grup 508 şomeri au fost cuprinşi la 24 cursuri de formare profesională
(calificare ori perfecţionare) în arta florală, vânzări sau IT, 200 au participat la activităţi de
dezvoltare a competentelor antreprenoriale şi pentru toţi au fost organizate 4 burse de locuri de
muncă.
Proiectul „Sprijinirea studenţilor în tranziţia spre viaţă activă prin stagii de
practică specializate, orientare în cariera şi consiliere profesională Sprijin
pentru viitor!” 9
Proiectul a fost demarat în luna august 2015 şi se desfăşoară pe o perioadă de 6 luni, iar
scopul acestuia este crearea unui parteneriat între mediul academic şi angajatori, astfel încât
studenţii să dobândească şi cunoştinţe practice înainte de a se angaja. De acest proiect pot
beneficia cel puţin 180 de studenţi înmatriculaţi în sistem naţional de învăţământ - licenţa sau
master, din cadrul universităţilor din regiunile Nord-Est. Facilitarea accesului la stagii de practică
performante pentru studenţi în vederea creşterii ratei de ocupare prin dezvoltarea de parteneriate
public private, intre universităţi şi angajatori în vederea îmbunatăţirii tranziţiei de la şcoală la o
viaţă activă, este posibil prin proiectul susţinut de Asociaţia "Sfântul Voievod Ştefan cel Mare"
şi SC. Kubert HPS SRL.
În luna ianuarie 2016 Centrul de Formare Profesională din oraşul Comăneşti a anunţat
începerea cursurilor de iniţiere/(re)calificare, perfecţionare organizate gratuit pentru someri-
pentru următoarele calificări:
 Agent de curăţenie, lucrător în comerţ, ospătar (chelner) vânzător în unităţi de
alimentaţie, bucătar, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, brutar,
electrician în instalaţii energetice, operator calculator, inspector resurse umane,
contabil, lucrător finisor pentru construcţii, ajutor mecanic auto, patiser, dulgher-
tamplar-pachetar, confecţioner îmbrăcăminte.10

9
http://www.desteptarea.ro/
10
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca-Bacau

14 / 20
1.3. Disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie

Plecând de la faptul că oraşul Comăneşti deţine o populaţie adulta-activa în creştere,


considerăm ca forţa de munca reprezintă o resursă foarte importantă cu ajutorul căreia economia
oraşului poate prospera. Conform analizei efectuate în acest studiu, în continuare vor fi
semnalate disfuncţionalităţile cu privire la forţa de muncă şi priorităţile de intervenţie în vederea
ameliorării şi a eliminării acestora.
 Disfunţionalitaţi
- Începând cu anul 2002 populaţia orașului este în continuă scădere aceasta reducându-se
cu 6,45 % până în prezent;
- Dezechilibre demografice, în anul 1992, pe sexe la populaţia cu grupa de vârsta 20 - 24
ani (excedent feminin-mai mult cu 21% față de numărul de bărbați din aceasi categorie de
vârstă); iar în anul 2014 dezechilibru în categoria de vârstă 45-49, când populația
feminină are un exces de 12,13 %;
- Reducerea cu 51,8% a populaţiei tinere (0-14 ani) între anii 1992-2011, ceea ce pune pe
termen lung problema înlocuirii generaţiilor şi a concentrării resurselor educaţionale,
restrângerea activităţii unor şcoli, grădiniţe, reducerea necesarului de cadre didactice;
- Populaţia adultă este în creştere, ceea ce arată potenţialul dezvoltării localității şi astfel
trebuie create oferte de muncă atractive în acest sens;
- În ceea ce priveşte nivelul de pregătire al persoanelor şomere, acesta este în general unul
scăzut;
- Capacitatea administrativă și financiară redusă a autorităților publice locale și a
structurilor asociative ale acestora;
- Nivelul scăzut al investiţiilor străine în localitate;
- Oportunităţi reduse de angajare (din punct de vedere al domeniilor de activitate);
- Oferta locurilor de muncă din afara ţării se adresează în special muncitorilor necalificaţi
în domenii precum agricultură, îngrijitor la domiciliu, barman/ospătar, sudor/strungar,
etc;
- Migrarea populaţiei tinere către zonele urbane mai dezvoltate și către alte țări;
- Nivel ridicat de fiscalitate şi birocraţie excesivă;
- Grad redus al absorbției fondurilor structurale;
- Migrarea investițiilor către alte destinații de afaceri mai atractive;
- Părăsirea localităţii de către tinerii căsătoriţi şi/sau cu studii;
- Între anii 2010-2014 cele mai multe disponibilizări au provenit din sectorul secundar - pe
primul loc fiind ocupat de domeniul INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE, DISTRIB.
APEI, SALUBRITATE, GESTIONAREA DEŞEURILOR, ACTIV, DE
DECONTAMINARE şi CONSTRUCŢII urmat de sectorul terţiar cu cele mai multe
disponibilizări din domeniu TRANSPORT ŞI DEPOZITARE, HOTELURI ŞI
RESTAURANTE şi ACTIVITĂŢI PROFESIONALE, ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE.

15 / 20
 Priorităţi de intervenţie
- Atragerea investitorilor în zonă;
- Colaborarea între mediul de afaceri şi instituţiile de învăţământ în vederea formării forţei
de muncă pe domenii cerute pe piaţă;
- Dezvoltarea comunicării între reprezentanţii mediului de afaceri şi reprezentanţii
autorităţilor publice locale;
- Creşterea calităţi serviciilor de educaţie, prin reabilitarea școlilor existente, crearea de noi
școli și dotarea lor cu utilități, în special în învăţământul primar, gimnazial şi liceal;
- Accesarea cadrului legislativ ce creează facilităţi pentru mediul economic ce angajează
persoane din grupurile vulnerabile în vederea integrării acestora în societate;
- Crearea de noi locuri de munca prin dezvoltarea economiei locale precum şi creşterea
nivelului salarial;
- Accesarea fondurilor europene pentru dotarea structurilor SMURD din Regiunea de
Dezvoltare Nord-Est;
- Dezvoltarea economiei locale în legătură cu economia la nivel judeţean şi naţional pentru
încurajarea schimburilor;
- Crearea infrastructurii necesare efectuării navetei în cadrul judeţului (în interes de
serviciu);
- Motivarea personalului didactic cât şi cel medical prin creşterea salariilor.

CAPITOLUL II
PROGNOZĂ ŞI SCENARII ALTERNATIVE DE
DEZVOLTARE A FORŢEI DE MUNCĂ ÎN ORAŞUL
COMĂNEŞTI

Scenarii alternative de reconversie a forţei de muncă


Reconversia forţei de muncă se face în concordanţă cu evoluţia activităţilor economice,
respectiv a cererii de forţă de muncă în anumite domenii. De aceea, studiul de faţă s-a realizat în
concordanţă cu scenariile de dezvoltare economică a oraşului Comăneşti elaborate în Studiul de
economie urbană şi Studiul privind evoluţia socio-demografică pe oraşul Comăneşti.
Acesta prevede 4 scenarii de dezvoltare, bazate pe avantajele competitive identificate la
nivelul oraşului, sub aspectul poziţiei geografice, al resurselor umane şi al unităţilor economice
şi educaţionale.

16 / 20
 Scenariul dezvoltării inerţiale
Primul scenariu, al dezvoltării inerţiale, este cel în care tendinţele şi modelul de
dezvoltare din ultimii 15 ani ai oraşului sunt preluate şi continuate întocmai. În această variantă,
se vor dezvolta:
- Industria prelucrătoare (67.8%)- Cea mai mare parte a agenţilor economici din
industria prelucrătoare (36.9%) au ca domeniu de activitate fabricarea şi prelucrarea
lemnului. Pe poziţia secundă, cu o pondere de 17.11% din totalul agenţilor economici din
industria prelucrătoare se află fabricarea materialelor de construcţii.
- Comerţul (17.9%) - Aproape o treime din agenţii economici din acest sector (28,5%)
este realizată în domeniul comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare
predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun iar pe poziţia secundă cu 12.5% în
domeniul intermedieri în comerţul cu material lemnos şi materiale de construcţii/cu
produse diverse.

Dintre sectoarele ce îşi vor continua în mod inerţial evoluţia, unele dintre ele în sens negativ,
trebuie amintite:
- Activitatea de construcţii, care formează în anul 2014, 1.9% din cifra de afaceri totală
şi angajează 4.6% din salariaţii înregistraţi, înregistrând o scădere cu 12 % fata de anul
2010;
- Activităţi de spectacole, cultura şi recreative, activitatea care a realizat la nivelul
anului 2014 o pondere de 0.0% din cifra de afaceri locală, în scădere fata de anul 2010
când a înregistrat 2.77%.
Conform acestui scenariu, aşadar, vor avea loc disponibilizări masive în sectorul
construcţiilor şi cel al activităţii de spectacole, cultura şi recreative, ceea ce va duce la
disfuncţionalităţi economice majore la nivelul oraşului, în mod obişnuit cererea de forţă de
muncă din domeniul comerţului şi al industriei nereuşind să absoarbă întreg efectivul existent.
În aceste condiţii, se impune reconversia forţei de muncă specializată în industrie către
sectorul construcţiilor, dat fiind faptul că oraşul Comăneşti deţine o structură a fondului funciar
nefavorabilă dezvoltării sectorului agricol, datorită ponderii scăzute a terenurilor agricole.
Reconversia poate fi realizată atât prin intermediul unităţilor de învăţământ, cât şi al
cursurilor de formare profesională organizate de AJOFM, precum şi al altor instituţii autorizate.
De asemenea, ar trebui încurajată iniţiativa primară în sectoarele pentru care există potenţial
de dezvoltare în acest scenariu, respectiv comerţ şi alte servicii dar şi turism.

 Scenariul dezvoltării alternative


Scenariul dezvoltării alternative este un scenariu care mizează pe dezvoltarea bazată pe
diversificarea sectoarelor şi activităţilor economice, în conformitate cu tendinţele şi principiile
menţionate în strategiile naţionale şi ale Uniunii Europene.

17 / 20
Conform acestui scenariu, principalul sector care se va dezvolta este cel terţiar, în special
următoarele subsectoare11:
- Turism şi ecoturism;
- Textile şi pielărie;
- Lemn şi mobilă;
- Industrii creative;
- Industria auto şi componente;
- Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor;
- Procesarea alimentelor şi a băuturilor;
- Sănătate şi produse farmaceutice;
- Energie şi management de mediu;
- Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică şi
biotehnologii.
Conform Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014-2020, aglomerările economice
de importanţa regională din regiunea Nord-Est vor fi bazate pe prelucrarea lemnului şi
producerea îmbrăcămintei. Totodată specializarea judeţului Bacău va fi axat pe produse de lemn,
pluta şi împletituri din nuiele; materii textile şi articole din acestea; încălţăminte, pălării, umbrele
şi articole similare.
Acestea vor susţine şi eficientiza producţia din celelalte sectoare (industrie, comerţ,
construcţii, agricultură, silvicultură, piscicultură).
În această perspectivă, va creşte semnificativ rolul unităţilor de învăţământ superior în
formarea forţei de muncă înalt calificată, prin înfiinţarea sau susţinerea aprofundată a unor
specializări adecvate, precum şi al cursurilor de formare profesională în domeniile mai sus
menţionate.
Dezvoltarea sectorului construcţiilor prin atragerea de investiţii străine va duce la
necesitatea existenţei personalului calificat, atât prin intermediul cursurilor de calificare
profesională, cât şi al instituţiilor de învăţământ. De asemenea, va antrena şi o dezvoltare a pieţei
muncii în domeniul construcţiilor, datorită lucrărilor de extindere şi consolidare a infrastructurii.
Turismul este la rândul său un domeniu care, conform acestui scenariu, va cunoaşte o
etapă de dezvoltare, cu accent pe calitatea serviciilor oferite. În acest sens, se impune calificarea
adecvată a personalului, precum şi a managerilor din domeniu şi din activităţile conexe
(restauraţie, alimentaţie publică). Este aşadar necesară orientarea învăţământului liceal,
profesional şi superior către aceste sectoare de activitate, în vederea formării optime a forţei de
muncă, atât prin creşterea numărului de locuri la admitere, cât şi prin asigurarea unei grile de
materii corespunzătoare, precum şi prin calitatea materialului didactic utilizat.

11
Strategia Nationala pentru Competitivitate 2014-2020

18 / 20
 Scenariul de dezvoltare în condiţii de criză
Este un scenariu care ia în calcul efectele crizei economice globale, ce îşi face simţită
prezenţa şi pe teritoriul ţării noastre şi implicit, în oraşul Comăneşti. Deja din primele luni ale
anului 2009 au fost afectate în lanţ diferite sectoare ale economiei.
Dintre acestea, sectorul imobiliar şi construcţiile au înregistrat o scădere vizibilă faţă de
anii precedenţi, antrenând dificultăţi şi în sectorul industriei de materiale de construcţii şi
comerţul aferent. Alte ramuri precum sectorul industrial au fost, de asemenea, direct sau indirect
afectate de criză.
Scenariul de dezvoltare economică în aceste condiţii se axează pe valorificarea unor
sectoare mai puţin vulnerabile: sectorul de utilităţi, serviciile în sănătate, industria
alimentară, telefonia, consultanţa în afaceri pe zona de restructurare şi fuziuni&achiziţii,
retail şi agricultură.
De altfel, ultimele informaţii primite de la AJOFM Bacău la data de 6 ianuarie 2016,
atestă faptul că există cerere de reconversie a forţei de muncă în următoarele sectoare de
activităţi: agent de curăţenie, lucrător în comerţ, ospătar (chelner) vânzător în unităţi de
alimentaţie, bucătar, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, brutar, electrician în
instalaţii energetice, operator calculator, inspector resurse umane, contabil, lucrător finisor
pentru construcţii, ajutor mecanic auto, patiser, dulgher-tamplar-pachetar, confecţioner
îmbrăcăminte.
Aşadar, o nişă importantă pentru forţa de muncă din oraş va fi comerţul, în special cel
alimentar (segmentul retail), ce poate absorbi atât personal cu studii medii, cât şi superioare, în
sectorul de management, resurse umane, salarizare, etc.
De asemenea, serviciile sanitare au posibilitatea de a se dezvolta, ele necesitând însă
personal cu grad ridicat de specializare. Pentru a asigura calificarea necesară şi pentru a menţine
în teritoriu forţa de muncă ce deţine astfel de calificare, ar fi necesară atât înfiinţarea mai multor
unităţi de învăţământ cu astfel de profil, precum şi sprijinirea iniţiativei private în sensul
înfiinţării cabinetelor ce oferă servicii de calitate şi preţuri competitive.
Dezvoltarea infrastructurii reprezintă la rândul său un punct cheie în acest scenariu, fiind
capabilă să revitalizeze şi alte sectoare de activităţi (industrie, comerţ de materiale de
construcţie), precum şi să absoarbă un procent semnificativ de forţă de muncă, atât în activitatea
de consultanţă şi proiectare, cât şi în cea de construcţie propriu-zisă.

 Scenariul dezvoltării compuse


Acest scenariu propune promovarea şi sprijinirea dezvoltării integrate a oraşului
Comăneşti, prin diversificare economică şi un grad sporit de cuprindere a forţei de muncă, care
să diminueze migraţia internaţională, bazându-se pe atuurile de care dispune localitatea.
Obiectivele de dezvoltare sunt gândite pe termen scurt, mediu şi lung, fiind axate pe
infrastructură, sub toate formele sale, pe calitatea şi diversificarea serviciilor, în special a celor
de învăţământ universitar şi preuniversitar, orientarea spre activitatea de cercetare-inovare,
dezvoltarea turismului şi a activităţilor din sectorul productiv.

19 / 20
Conform acestui scenariu, aşadar, forţa de muncă ar trebui reconvertită pe termen scurt şi
mediu către sectorul activităţilor din construcţii, servicii şi activităţi din domeniul cercetare-
inovare. În acest sens, trebuie stimulat învăţământul, atât prin creşterea numărului de unităţi din
ciclul preuniversitar şi universitar cu profil tehnic, servicii publice şi turistice, sanitar, economic,
ştiinţele naturii, etc.
Pe termen mediu şi lung, activitatea industrială va ocupa un loc semnificativ în economia
locală, astfel încât forţa de muncă va trebui să fie reconversionată către acest sector, prin cursuri
de (re)calificare sau specializare în vederea însuşirii tehnologiilor de ultimă oră.
În toate aceste scenarii alternative, este esenţial rolul colaborării dintre actorii ce
acţionează pe piaţa locurilor de muncă, precum şi informarea eficientă a populaţiei cu privire la
evoluţia economică şi la oportunităţile de angajare în domeniile ce se dovedesc eficiente.

BIBLIOGRAFIE
 Baza de date tempo-online - Institutul Naţional de Statistică
 Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă- Bacău
 Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014-2020
 Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă tribunalul Bacău
 Spitalul Orasenesc “Vasile Lascar “ - www.spitalulcomanesti.ro
 www.ziare.com

20 / 20