IDUL

ANEXA 1 LA LIVRABILUL AFERENT
SUBACTIVITĂȚII 2.1:
ACTUALIZAREA INDICELUI DE DEZVOLTARE UMANĂ
LOCALĂ PENTRU ANUL 2018 ȘI O METODOLOGIE PENTRU
CALCULAREA REGULATĂ A IDUL
www.poca.ro
CLAUZĂ DE LIMITARE A RESPONSABILITĂȚII
Prezentul raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Banca
Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă în mod
obligatoriu părerile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le
reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în prezentul document.
Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului Român.
DECLARAȚIE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR

Materialele din această publicație sunt protejate prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea
anumitor secțiuni din acest document fără permisiune poate reprezenta încălcarea legislației în
vigoare.
Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice secțiune a prezentului document, vă rugăm să
trimiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și
Administrației (Str. Apolodor nr. 17, București, România); sau (ii) Grupul Banca Mondială în România
(Strada Vasile Lascăr, nr. 31, et. 6, Sector 2, București, România).
Prezentul raport a fost transmis în luna septembrie 2020, în cadrul Acordului privind Serviciile de
Asistență Tehnică Rambursabile pentru Politica Urbană a României, semnat la data de 29 noiembrie
2019 între Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Banca Internațională pentru
Reconstrucție și Dezvoltare. Acesta reprezintă un document de sprijin pentru Livrabilul 2 în cadrul
acordului menționat mai sus - Raport privind sprijinul oferit pentru dezvoltarea bazei de date.
MULȚUMIRI
Prezentul raport este transmis în cadrul Acordului privind Serviciile de Asistență Tehnică Rambursabile
pentru Politica Urbană a României și a fost elaborat sub îndrumarea și supravegherea lui Christoph
Pusch (Director de Sector,, Managementul Riscurilor Sociale, Urbane, Rurale și al Rezilienței, Europa
și Asia Centrală) și a Tatianei Proskuryakova (Director de Țară, România și Ungaria). Raportul a fost
elaborat de o echipă coordonată de Dean Cira (Specialist Principal în domeniul Urban) și Paul Kriss
(Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Dumitru Sandu (Expert Principal în domeniul
Sociologie), Marcel Ionescu-Heroiu (Specialist Senior în domeniul Dezvoltare Urbană), Oana Franț
(Expert Operațiuni), Bianca Butacu (Expert Operațiuni) și George Moldoveanu (Asistent Informații).
Echipa dorește să își exprime mulțumirea pentru excelenta cooperare, îndrumare și feedback primit
de la reprezentanții Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în special Ministrului
Ion Ștefan, Secretarului de Stat Gheorghe Păsat, Directorului General Alexandru Soare, Directorului
Liviu Băileșteanu, Șefului Serviciu Radu Necșuliu, precum și Daniel Vâlceanu, Amalia Virdol, Bogdan
Micu, Beniamin Stoica, Alina Huzui, Georgiana Toth, Anca Ureche, Antonia Dudău, Andrei Giurăscu,
Andreea Chitrosan și celorlalți parteneri locali, regionali și naționali care au contribuit la elaborarea
acestui raport.
CUPRINS
PROVOCĂRILE ACTUALIZĂRII IDUL ................................................................................................ 1

PRINCIPII DE ACTUALIZARE IDUL................................................................................................... 3
ALGORITM ................................................................................................................................... 5
Calcularea IDUL 2018 .............................................................................................................................. 5
Recalculare valori IDUL 2002 și 2011 ...................................................................................................... 5
TESTAREA VALIDITĂȚII METODOLOGIEI DE ACTUALIZARE IDUL ..................................................... 6
NIVEL ȘI DINAMICĂ DE DEZVOLTARE ............................................................................................ 8
CONCLUZII ................................................................................................................................. 10
ANEXA 1. COMPARAREA IERARHIILOR DE STARE DE SĂNĂTATE LA NIVEL DE JUDEȚ ESTIMATE PRIN
DOUĂ METODE DIFERITE............................................................................................................ 11
ANEXA 2. GHID PENTRU FOLOSIREA INDICELUI DEZVOLTĂRII UMANE LOCALE 2018 (IDUL18) ...... 13
ANEXA 3. MĂSURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE LA NIVEL LOCAL ÎN IDUL 2018 ................................ 15
REFERINȚE ................................................................................................................................. 19
LISTA FIGURILOR
Figura 1. Reducere și schimbări de indicatori în modelul de actualizare .............................................. 1
Figura 2. Starea de sănătate a populației din orașele de peste 100 de mii de locuitori...................... 17
LISTA TABELELOR
Tabel 1. Predicție IDUL 2018 și a indicatorilor componenți ................................................................... 6
Tabel 2. Distribuția populației pe arii culturale și tipuri de dezvoltare umană locală, 2018/2011 (%) .. 8
Tabel 3. Distribuția populației pe categorii de mărime a localităților și pe tipuri de dezvoltare umană
locală, 2018/2011 (%) ............................................................................................................................. 9
Tabel 4. Medii județene ale RMS la nivel de localitate, ponderate cu populația UAT, 2018 ............... 11
Tabel 5. Comparație între predicțiile pentru doi indicatori ai mortalității la nivel local ...................... 16
ABREVIERI ȘI ACRONIME
IDUL Indicele dezvoltării umane locale
INS Institutul Național de Statistică
IVDL Indice al vitalității demografice
KMO Kaiser-Meyer-Olkin
NivDev Nivel de dezvoltare
OLS Ordinary least square (Metoda celor mai mici pătrate)
ONS Office of National Statistics
PIB Produs Intern Brut
RMS Raport standardizat al mortalității
SVN Speranța de viață la naștere
UAT Unitate administrativ-teritorială
PROVOCĂRILE ACTUALIZĂRII IDUL
Indicele dezvoltării umane locale (IDUL) a fost propus pentru estimarea gradului de dezvoltare a
localităților din România, în 2013, folosind date din 2009-2011, din statistica stării civile sau de la
recensământul din 2011 (M. Ionescu-Heroiu, 2013).
Premisele de la care am pornit sunt date de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (Malik,
2014) cu referire la construirea indicelui dezvoltării umane la nivel de țară și, în plan conceptual,
pornind de la ideea că fiecare comunitate locală dispune de un capital comunitar total (Emery & Flora,
2006) care poate fi măsurat.
În construirea IDUL 2011 am operaționalizat conceptul de capital comunitar prin raportare la patru
dimensiuni: capital uman, capital de stare de sănătate, capital material și capital vital. Pentru
măsurarea lor am folosit indicatorii din graficul de mai jos, coloana IDUL 2011 (Figura 1).
După aproape 10 ani, datele folosite pentru operaționalizarea capitalului comunitar sunt, evident,
vechi. Ideal ar fi ca actualizarea IDUL pentru o dată mai apropiată de prezent să fie făcută cu exact
aceiași indicatori astfel încât comparabilitatea în timp să fie asigurată1. Faptul nu este posibil în
principal datorită valorilor stocului local de educație care nu poate fi măsurat adecvat decât la
recensământ. Abia în 2021 vor fi culese astfel de date și vor deveni disponibile public, probabil, în
2022.
O tentativă de actualizare a valorilor IDUL 2011 a fost făcută pentru anul 2012, folosind evaluări de
evoluție tendențială pentru fiecare dintre cei patru indicatori componenți ai IDUL . În practica de
actualizare a IDUL în România metoda nu a găsit adepți. Este foarte probabil că o metodologie mai
simplă de actualizare a IDUL, cu renunțare la indicatori componenți derivați din date de recensământ,
va fi mai eficientă. În plus ipotezele de evoluție tendențială a diferitelor componente ale dezvoltării
umane pot fi problematice în condițiile în care schimbările se produc rapid iar țara de referință este
puternic marcată de inegalități teritoriale de dezvoltare. Depășirea unor astfel de provocări este ceea
ce încercăm să realizăm prin prezenta actualizare.
Figura 1. Reducere și schimbări de indicatori în modelul de actualizare
Dimensiuni ale capitalului

comunitar, la nivel de Indicatori IDUL 2011 Indicatori IDUL 2018
localitate
Indice conectare la internet la 100 locuitori

UMAN Stoc de educație 2011
din localitate ICONECT18 (ln)
MATERIAL *Suprafață locuibilă pe locuință 2011 *Suprafață locuibilă pe locuință 2018 (ln)
*Medie consum gaze de uz cascnic pe *Medie consum gaze de uz cascnic pe
locuitor 2011 locuitor 2018 (ln)
*Autoturisme private la 1000 de *Taxe pe venituri impozabile pe locuitor
locuitori 2011 2018 (ln)
Rata standardizată a mortalității estimată

DE STARE DE SĂNĂTATE Speranța de viață la naștere 2010-2012 prin metoda indirectă (2016-2018) RSM (ln)
Vârsta medie a populației adulte de 18

VITAL -
ani și peste 2011
Ln - transformare logaritmică
1 Strict vorbind, pentru asigurarea comparabilității IDUL în timp este necesară menținerea acelorași dimensiuni de analiză
(forme de capital comunitar, în speță). Anumite variații în operaționalizarea unor concepte pot fi utile. Gradul de
informatizare a societății, spre exemplu, devine tot mai mult un indice important de capital uman comunitar. Acesta
concurează din plin cu stocul de educație în estimarea gradului de dezvoltare locală.
1
Abordarea propusă aici încearcă să răspundă și la provocarea accesului la date care nu se produc în
mod sistematic , sau nu au condiții de producere sistematică asigurate prin statistica oficială. Este
cazul speranței de viață la naștere. Indicatorul este produs și difuzat de către INS la nivel național si
regional dar nu local. Pentru aplicațiile anterioare ale IDUL am reuși obținerea valorilor locale ale
speranței de viață la naștere , calcule INS, prin extinderea perioadei de măsurare la trei ani de zile
succesivi.
În fine, o altă categorie de date problematice în actualizarea IDUL sunt cele produse curent la nivelul
unor instituții centrale ale statului dar, din varii motive, greu accesibile în comunitățile de cercetare
științifică. Este cazul numărului de autoturisme la nivel local. Am reușit obținerea lor pentru 2002,
2011 și 2012 dar nu și pentru 2018.
2
PRINCIPII DE ACTUALIZARE IDUL
Metodologia de actualizare a indicelui dezvoltării umane locale folosită aici încearcă să ia în
considerație provocările anterior menționate. În algoritmul de lucru am operat două schimbări majore
față de modul de lucru anterior. Prima constă în renunțarea la vârsta medie a populației adulte ca
indicator al capitalului vital. Cea de-a doua vizează înlocuirea indicatorilor problematici (se produc
numai la recensământ, nu mai sunt disponibili prin accesare publică obișnuită etc.) cu alții care să fie
relativ echivalenți funcțional și accesibili pentru comunitatea de cercetare socială aplicată din țară.
Renunțarea la vârsta medie a populației adulte din ecuația IDUL a fost operată din motive teoretice.
Vârsta în genere, vârsta medie la nivel de localitate în particular, este o variabilă ambiguă, cu
semnificații multiple. Este mai relevantă pentru vitalitatea locală decât pentru dezvoltarea umană
locală. În condițiile în care pentru această cercetare am construit un indice al vitalității demografice
locale (IVDL), am preferat să avem o măsură a dezvoltării umane locale fără componenta vârstă medie
. În acest fel vom putea pune în relație IDUL și IVDL fără ca vârsta medie să fie implicată explicit în
ambii indicatori.
Stocul de educație, variabilă centrală în măsurarea capitalului comunitar, nu se produce decât la nivel
de recensământ. În consecință, variabila respectivă a fost înlocuită cu o alta, relativ echivalentă ca
semnificație, și disponibilă dincolo de momentele de recensământ. Este vorba de indicele de posturi
fixe de internet, la nivelul gospodăriilor populației. Ipoteza metodologică, pe deplin confirmată, este
aceea că o rată ridicată de posturi de internet la nivelul populației este direct și semnificativ
determinată de stocul local de educație2. Apropierea consistentă de marile orașe ale Transilvaniei și
de București și nivelul ridicat de dezvoltare a localității în 2011 contribuie semnificativ la o bună
conectare locală prin internet în 2018 (Tabel 1).
Speranța de viață la naștere am înlocuit-o, din motive de genul celor menționate anterior, prin raportul
standardizat al mortalității. Este vorba de calcularea unui raport între decesele observate în localitate
în perioada 2016-2018 și decesele teoretic așteptate , pentru aceeași localitate și perioadă, dacă la
nivel local s-ar impune ratele de mortalitate pe vârste de la nivel național pentru 2017, centrul
intervalului de referință3.
Pentru a spori legitimitatea metodologică a comparării valorilor IDUL pentru 2002 și 2011 cu cele
pentru 2018 am mai operat o standardizare care va fi imediat prezentată în descrierea algoritmului de
lucru.
Odată operată actualizarea IDUL pentru 2018 după noua schemă de lucru (Figura 1), apare problema
comparabilității acestuia cu valorile IDUL 2002 și IDUL 2011 anterior calculate și difuzate public4.
2 Stocul de educație în 2011 la nivel de localitate și distanța până la cel mai apropiat oraș de peste 200 de mii de locuitori
explică 45% din variația indicelui ICONECT2018 între localități (rezultate analiză de regresie neraportate aici în detaliu). În
plus, datele din Tabelul 1 indică și o puternică dependență a ICONECT2018 de regiunea de dezvoltare de apartenență.
Localitățile din regiunea Nord-Est au rate de penetrare a internetului semnificativ mai mici, controlând pentru educație și
distanța față de marile orașe.
3 Procedeul se subsumează calculării raportului standardizat de mortalitate calculat prin metoda de standardizare indirectă
(Caselli et al., 2001:341-342).Am aplicat ratele de mortalitate de la nivel național ,pe grupe cincinale de vârstă din 2016-
2018 (medie anuală) numărului de locuitori , pe aceleași grupe de vârstă, de la nivel de localitate. Prin însumarea deceselor
așteptate pe grupe de vârste în aceeași localitate s-a obținut numărul mediu anual de decese așteptate local. Raportul
standardizat de mortalitate (standardised mortality ratio) prin metoda indirectă este dat de împărțirea numărului mediu
anual de decese observate local, 2016-2018, la numărul mediu așteptat de decese. Raportul respectiv se exprimă procentual.
Rapoartele de peste 100 indica excedentul de mortalitate locală dat de factori diferiți de structura pe vârste. Metoda în sine
este destinată eliminării efectului de structură pe vârste asupra ratelor de mortalitate pentru a putea extinde comparațiile
multiple.
4 Pentru fișierul de date aferent IDUL 2002 și IDUL 2011, vezi Sandu, D. 2016. Index and typology of local human development
: data basis for all the localities of Romania, 2002 and 2011 (sav file). O variantă excel a aceluiași fisier este la aceeași pagină
de Research Gate.
3
Valorile indicelui pentru 2002 și 2011 au fost calculate inițial, în 2013, prin agregarea factorială (prin
scor factorial) a patru indicatori referitori la capitalul uman, capitalul material (măsurat prin trei
indicatori), capitalul de stare de sănătate și vârsta medie (M. Ionescu-Heroiu, 2013).Pentru a asigura
comparabilitatea noului IDUL 2018 cu valorile sale vechi pentru 2002 și 2011 am reluat calculele
folosind numai trei dimensiuni, ca și pentru 2018, respectiv capital uman, capital material și capitalul
de stare de sănătate. Indicatorii folosiți pentru estimarea valorilor la cele trei dimensiuni la IDUL 2002
și 2011 au rămas cei inițiali, de la prima proiectare.
4
ALGORITM
Calcularea IDUL 2018
1. Restrângerea bazei de calcul la toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) cu cel puțin
1000 de locuitori în 2018. În acest mod au fost eliminate din calcul aproximativ 100 de
comune foarte mici, generatoare de estimări instabile.
2. Calcularea celor trei indicatori constitutivi pentru capitalul material comunitar referitori la
suprafața medie locuibilă pe locuință, consumul mediu de gaze de uz casnic pe locuitor și
impozitul rezultat din taxa pe venituri pe persoană, 2018. Dat fiind variațiile foarte mari între
localități, fiecare dintre cei trei indicatori a fost transformat prin logaritmare.
3. Agregarea celor trei indicatori într-o măsură a capitalului material local a fost realizată printr-
un scor factorial.
4. Logaritmarea valorilor aferente indicilor pentru rata de penetrare a internetului în
gospodăriile populației (2018) și a raportului standardizat al mortalității (2016-2018).
5. Calcularea IDUL 2018 prin scorul factorial care integrează capitalul uman, material și de stare
de sănătate.
6. Standardizarea acestui scor factorial prin metoda normalizării MIN-MAX: 100* (valoarea de
caz- valoarea minimă în serie)/(valoarea maximă-valoarea minimă IDUL).
Recalculare valori IDUL 2002 și 2011

1. Generarea IDUL 2002 prin scor factorial prin integrarea multiplicativă a indicilor inițial
calculați pentru stoc de educație, speranța de viață la naștere, capitalul material și vârsta
medie a populației adulte. Calcule numai pentru UAT care aveau cel puțin 1000 de locuitori
în 2018.
2. Generarea IDUL 2011 prin exact același algoritm ca și pentru 20025.
3. Standardizare valori IDUL 2002 și IDUL 2011 prin metoda de normalizare MIN-MAX pentru a
avea aceeași scală de măsurare pentru toate cele trei serii de IDUL 2002, 2011, 2018. În acest
fel valorile IDUL pentru cei trei ani ajung sa aibă, fiecare dintre ele, aceeași scală de variație
între 0 și 100. Am admis ipoteza metodologică a echivalențelor de capacitate de măsurare
marcate în Figura 1 între indicatori diferiți de la o perioadă la alta pentru aceleași dimensiuni
ale capitalului comunitar.
5 Pentru toate cele trei analize factoriale coeficienții KMO au valori intre 0.50 si 0.55. În toate cele trei factoriale indicatorul
referitor la capitalul de stare de sănătate a are cele mai mici valori în seriile de scor factorial. Pentru IDUL 2018 scorurile
factoriale pentru capitalul uman si cel material sunt egale (0.55). În factoriale pentru IDUL 2002 si IDUL 2011 capitalul uman
are un scor (0.5) cu putin mai mare decat scorul pentru capital material (0.48).
5
TESTAREA VALIDITĂȚII METODOLOGIEI DE ACTUALIZARE IDUL
În cazul în care schimbările operate prin a) reducerea numărului de dimensiuni de estimare a
capitalului comunitar de la patru la trei și b) prin înlocuirea unor dintre indicatori cu alții disponibili în
spațiul de cercetare publică ar fi nefundamentate, ne așteptăm la următoarele consecințe:
 Valorile IDUL 2018 să nu fie predictibile, la modul statistic semnificativ, prin variabile dovedite
a fi eficiente în astfel de predicții (Ionescu-Heroiu 2013).
 Valorile pentru indicele dezvoltării umane locale reconstituit prin metodologia descrisă
anterior pentru 2011 (IDUL2011r) să nu funcționeze ca predictor relevant în modelele de
regresie de testare (Tabel 1).
 Relațiile multiple dintre IDUL 2018/indici constitutivi, pe de o parte, și indicii de localizare sau
de compoziție socio-demografică a localităților pe de altă parte să nu fie în concordanță cu
regularitățile în domeniu statuate deja prin cercetări de specialitate .
Atât IDUL 2018 cât și indicatorii care îl compun se dovedesc a fi măsuri valide ale diferitelor fațete ale
dezvoltării umane locale. Diferiții indicatori spațiali , istorici sau demografici incluși ca predictori în
modelele din Tabelul 1 funcționează și statistic și pe linie de conținut așa cum era de așteptat conform
cercetărilor anterioare.
Se manifestă puternic, semnificativ, o tendință de inerție a dezvoltării locale. UAT-urile care erau
puternic dezvoltare/sărace în anii 2010-2011 continuă să fie dezvoltate sau sărace și în 2018, dincolo
de efecte de distanță, dezvoltare regională sau apartenență la o regiune sau alte.
Tabel 1. Predicție IDUL 2018 și a indicatorilor componenți
Variabile dependentă
Indice de conectare
Raportul de mortalitate
la internet a Indice capital
standardizat prin
Predictori IDUL2018 populației din material în
metoda mortalității tip
localitate 2018 (ln) localitate 2018
(2016-2018) (ln) RMS
ICONECT
Coef. P>t Coef. P>t Coef. P>t Coef. P>t

Indicele dezvoltării umane locale 2011 revizuit,
0.793 0.000 0.024 0.000 0.056 0.000 -0.006 0.000
IDUL 2011r
Localitate urbană 1 da ,0 rurală 1.924 0.000 0.046 0.007 0.198 0.000 0.018 0.067
distanța la cel mai 100-200 de mii (ln) -1.568 0.000 -0.050 0.000 -0.120 0.000 -0.001 0.782
apropiat oraș de ......
peste 200 de mii (ln) -2.249 0.000 -0.067 0.000 -0.213 0.000 -0.029 0.000
Locuitori
Indice de vitalitate demografică locală 2016-2018 0.073 0.002 0.001 0.588 0.010 0.000 0.001 0.086
PIB per capita în județ față de media UE, 2017 5.035 0.000 0.020 0.543 0.626 0.000 -0.047 0.000
Nord-Est -3.753 0.000 -0.145 0.000 -0.284 0.000 -0.048 0.000
dezvoltare în care se
(referința - regiunea
Sud-Muntenia 0.088 0.851 0.104 0.000 -0.225 0.000 -0.015 0.115

află localitatea
Regiunea de
Oltenia -1.673 0.002 0.044 0.102 -0.432 0.000 -0.087 0.000

Sud-Est)
Vest 3.326 0.000 0.209 0.000 0.062 0.172 0.025 0.050

Nord-Vest 2.962 0.000 0.226 0.000 -0.032 0.435 0.020 0.053
Centru 2.699 0.000 0.125 0.000 0.089 0.035 -0.028 0.006
București-Ilfov 6.573 0.000 0.223 0.000 0.528 0.000 0.053 0.004
_cons 22.930 0.000 2.336 0.000 -2.298 0.000 5.126 0.000
R2 0.724 0.498 0.687 0.127
N 3032 3032 3032 3032
Sursă date: INS, și pentru PIB per capita EUROSTAT. Calcule proprii.
6
Modele de regresie OLS (metoda celor mai mici pătrate). Erori standard robuste. Ln – transformare logaritmică
pentru netezirea seriei de date. Prin umbrire am marcat coeficienții de regresie semnificativ diferit de zero, cu
probabilitățile asociate.
Dezvoltarea regională, estimată prin PIB per capita la nivel de județ, are un efect pozitiv și semnificativ
asupra dezvoltării umane locale. Îl înregistrăm ca atare nu numai în raport cu IDUL 2018 dar și în relația
cu ceea ce constituie capitalul material local (locuințe, infrastructură de uz public sau mediul de
afaceri). Aceeași dezvoltare regională măsurată prin PIB per capita se dovedește a fi un puternic factor
de descurajare, de reducere a mortalității observate în raport cu cea teoretică (vezi modelul referitor
la raportul de mortalitate standardizat din Tabelul 1).
Apropierea de orașele de peste 200 de mii de locuitori, în special, induce dezvoltare locală în genere
și, în special, dezvoltare economică.
Sub aspect regional, tendințele de reducere a dezvoltării locale se manifestă în special în contextul
regiunilor Nord-Est și Sud-Vest.
Este o întrebare de ce anume nivelul ridicat de dezvoltare din București-Ilfov nu reduce ci stimulează
un anume exces de mortalitate (vezi modelul RMS din Tabelul 1). Tema necesită aprofundare. O mai
bună specificare a modelului de analiză cu predictori de ordin cultural (pondere populație de religie
catolică, pondere de romi în populația locală și ponderea de maghiari în populația locală) duce la
anularea relației semnificative dintre apartenența localității la regiunea București-Ilfov și rata
standardizată a mortalității6.
Oricum, validitatea RMS este susținută și de analiza regională din Anexa 1.
6 Am lucrat cu un astfel de model extins de analiza care include și variabile culturale și am ajuns la constatarea menționată.
7
NIVEL ȘI DINAMICĂ DE DEZVOLTARE
Analizele pentru diagnoza problemelor comunitare pot beneficia nu numai de informațiile date de
indici precum cel al dezvoltării umane (IDUL) sau cel al vitalității demografice (IVDL). Astfel de
măsurători pot surprinde foarte bine nivelul de dezvoltare, sau de performanță. Contează, însă, foarte
mult și viteza de schimbare de la o perioadă la alta și structura în care se ordonează diferitele
componente ale capitalului comunitar.
Am încercat captarea informațiilor de acest gen prin elaborarea unei tipologii a nivelului și proceselor
de dezvoltare (NivDev) la nivel local. Care sunt diferențele de profil între UAT-uri dacă se iau simultan
în considerație IDUL 2018, diferența dintre IDUL 2018 și IDUL 2011 și cei trei indicatori componenți ai
IDUL 2018 (capital material, uman și de stare de sănătate). Din simularea mai multor variante de
clasificare automată7 funcție de cei cinci indicatori menționați a rezultat o varianta de clasificare
multicriteriala cu șase categorii sau clase. Aceasta distinge între comunități dezvoltate, mediu-
superior dezvoltate și cu dinamică pozitivă de dezvoltare. Mediu dezvoltate și cu dinamică pozitivă,
mediu-dezvoltate dar stagnante, în ieșire din sărăcie și în sărăcie stagnantă la fel de gravă și în 2011 și
în 2018 (Tabelul 2).
Tabel 2. Distribuția populației pe arii culturale și tipuri de dezvoltare umană locală, 2018/2011 (%)
Distribuția populației pe arii culturale și tipuri de localități, 2018 (%)
Tipuri de localități pe nivel de dezvoltare (2018) și dinamică 2018/2011*

mediu
mediu mediu in iesire
Arie cultural 2018 superior in saracie
dezvoltate dezvoltate dezvoltate din Total
dezvoltate stagnanta
dinamice stagnante saracie
dinamice
Bucuresti Ilfov 98.1 .6 0.0 1.2 .1 0.0 100
BV SB CJ TM 83.0 6.7 1.9 5.1 2.3 1.0 100
Muntenia de Nord 66.8 2.6 9.5 5.3 1.4 14.4 100
AB AD CS HD 59.9 5.2 11.6 6.9 1.3 15.1 100
CJ HG MS BH 59.3 5.8 13.0 4.2 3.2 14.5 100
SJ BN 54.5 9.7 14.0 5.0 4.4 12.4 100
CRISANA 49.6 5.2 11.9 5.4 3.9 24.0 100
Muntenia de Nord Est 56.7 4.8 12.9 2.9 6.1 16.6 100
Muntenia de Sud 38.2 5.8 22.4 4.6 6.0 23.1 100
BT VS 33.5 1.0 14.0 3.0 17.9 30.6 100
SV IS 51.1 1.9 5.2 13.2 4.2 24.4 100
NT BC VR GL 45.9 4.1 6.0 9.5 8.7 25.8 100
Dobrogea 61.7 5.5 2.7 8.5 8.1 13.4 100
Oltenia de Sud 35.1 1.9 10.3 2.4 6.8 43.6 100
Oltenia de Nord 52.0 0.0 10.0 1.6 5.1 31.3 100
Sursă date: INS. Calcule proprii.
Am marcat prin umbrire asocierile semnificative statistic între tipul de localitate și aria culturală (Sandu 2020).
Semnificația statistică a fost determinată prin reziduuri standardizate ajustate, ponderând numărul de
localități în celule prin populația localității (transformare logaritmică). Ariile culturale specificate pe rândurile
tabelului sunt grupări de județe fundamentate în Sandu 2020. Exemplu: 43.6% din populația județelor din
Oltenia de Sud (Mehedinți, Dolj, Olt) trăia, în 2018, în localități de sărăcie stagnantă, de aproximativ același
nivel în 2018 ca și în 2011.
Faptul că două clasificări complet diferite, elaborate la niveluri teritoriale diferite, duc la distribuții de
date pe deplin interpretabile este un exemplu de validare reciprocă. UATurile cele mai dezvoltate
conform IDUL 2018 sunt specifice ariilor culturale București-Ilfov și grupării de județe în care se află
marile orașe ale Transilvaniei. Localitățile în sărăcie stagnantă sunt specifice pentru cele două arii
7Clasificarea multicriteriala a fost realizată prin analiza cluster de tip ierarhic, metoda celui mai depărtat vecin, similitudini
măsurate prin coeficienți de corelație, variabile standardizate. Interpretabilitatea analizelor bi- sau multivariate în care am
implicat tipologia este un marcator de validitate a acesteia.
8
culturale din Oltenia de Nord și cea de Sud. Localitățile sărace dar cu evidente tendințe de ieșire din
sărăcie sunt situate în cinci arii culturale și sunt deosebit de evidente în cazul județelor Botoșani și
Vaslui.
Tot o validare a tipologiei nivel-procese de dezvoltare înregistrăm și prin rezultatele analizei din
Tabelul 3. Sărăcia stagnantă este specifică pentru comunele mici sau relativ mici, cu sub 4000 de
locuitori. Cum populația oficială de care dispunem este cea după domiciliu, nu cea cu rezidență
obișnuită, rezultă că, datorită migrației, comunele de sub 4 mii de locuitori sunt, foarte probabil
consistent mai mici decât o arată cifrele oficiale.
Tabel 3. Distribuția populației pe categorii de mărime a localităților și pe tipuri de dezvoltare umană locală,
2018/2011 (%)
Tip de localitate funcție de IDUL 2018/2011

Categorie de rezidență și de mediu superior mediu mediu în ieșire
în sărăcie Total
mărime a localității dezvoltate dezvoltate dezvoltate dezvoltate din
stagnantă
dinamice dinamice stagnante sărăcie
comune cu sub 4000 locuitori 15.3 10.5 20.6 7.3 11.6 34.7 100
comune cu peste 4000 locuitori 30.5 5.6 13.2 11.7 7.0 31.9 100
orase cu sub 20 mii locuitori 62.2 2.9 7.0 10.2 1.1 16.6 100
orase cu 20_50 mii locuitori 86.5 1.5 2.7 5.5 0.0 3.8 100
orase cu peste 200 mii locuitori 100.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 100
Total 61.5 3.9 8.2 5.6 4.1 16.8 100
Sursă date: INS

Dezvoltarea medie stagnantă este specifică pentru comunele mari, de peste 4000 de locuitori. Cea
mai mare concentrare de comunități dezvoltare este în orașele de peste 50 de mii de locuitori.
9
CONCLUZII
Actualizarea IDUL pentru localitățile României este propusă în condițiile menținerii a trei dintre cele
patru dimensiuni analitice folosite inițial, pentru anii 2002 și 2011. Capitalul comunitar măsurat prin
cele trei categorii de indicatori menținuți în evaluare se referă la capitalul uman, capitalul material și
capitalul de stare de sănătate. Am renunțat la includerea capitalului vital pentru că dispunem deja de
un indice al vitalității demografice locale (IVDL) și considerăm că IDUL și IVDL pot funcționa mult mai
bine în asociere dar măsurați cu indicatori complet diferiți.
Dintre cei cinci indicatori folosiți pentru estimarea IDUL 2018 numai doi sunt menținuți din vechiul
instrument de măsurare propus prin IDUL 2002/2011. Chiar în aceste condiții de puternică
restructurare metodologică, IDUL 2018 și IDUL 2011 revizuit apar ca fiind puternic corelați ca variație
, la aproape 8-10 ani decalaj de perioadă de măsurare.
Testarea noului IDUL este făcută în baza unui model de regresie multiplă prin care am urmărit să
testăm predictibilitatea IDUL 2018. Modelele din Tabelul 1 susțin din plin ideea de validitate a noului
algoritm de măsurare a dezvoltării umane locale. Noul instrument are și avantajul de a putea fi
calculat mai ușor, de a lucra cu date accesibile în mai mare măsură de către comunitățile de cercetare
din România.
Tipologia localităților funcția de nivelul de dezvoltare în 2018 și de viteza de dezvoltare între 2011 și
2018 se dovedește a fi extrem de utilă în înțelegere IDUL sun aspect structural și dinamic (Tabel 2 și
Tabel 3).
Pentru practicieni, este adăugat, în anexa 2, un ghid pentru folosirea indicelui dezvoltării umane
locale 2018 (IDUL18).
10
ANEXA 1. COMPARAREA IERARHIILOR DE STARE DE SĂNĂTATE LA
NIVEL DE JUDEȚ ESTIMATE PRIN DOUĂ METODE DIFERITE
Tabel 4. Medii județene ale RMS la nivel de localitate, ponderate cu populația UAT, 2018
Rata standardizată a mortalității (RMS) prin

Speranta de viata la nastere (SVN) 2018, calcule INS
metoda indirectă, calcule pentru IDUL 2018*
Rang Județ RMS Rang Județ SVN

1 Vâlcea 69.6 1 Vâlcea 80.0
2 Municipiul- 82.8 2 Municipiul- 78.2
3 Cluj 89.3 3 Cluj 77.5
4 Brasov 90.8 4 Braşov 77.0
5 Sibiu 91.7 5 Sibiu 76.9
6 Timis 92.5 6 Timiş 76.7
7 Alba 95.2 7 Alba 76.5
8 Suceava 95.6 8 Suceava 76.5
9 Harghita 96.4 9 Argeş 76.3
10 Arges 97.1 10 Iaşi 76.2
11 Iasi 98.3 11 Harghita 76.2
12 Vrancea 99.1 12 Prahova 76.0
13 Bistrita-Nasaud 99.4 13 Bistriţa-Năsăud 76.0
14 Gorj 99.4 14 Gorj 76.0
15 Mures 99.9 15 Ilfov 76.0
16 Neamt 100.4 16 Mureş 75.7
17 Prahova 101.3 17 Neamţ 75.7
18 Ilfov 101.4 18 Dâmboviţa 75.7
19 Buzau 102.1 19 Vrancea 75.6
20 Braila 103.1 20 Constanţa 75.5
21 Salaj 103.5 21 Buzău 75.4
22 Galati 103.7 22 Bihor 75.3
23 Constanta 103.8 23 Covasna 75.3
24 Dambovita 103.8 24 Hunedoara 75.3
25 Vaslui 104.3 25 Mehedinţi 75.2
26 Caras-Severin 104.9 26 Maramureş 75.2
27 Covasna 105.2 27 Caraş-Severin 75.1
28 Mehedinti 105.9 28 Dolj 75.1
29 Botosani 106.0 29 Galaţi 75.0
30 Dolj 106.5 30 Sălaj 75.0
31 Teleorman 106.6 31 Brăila 74.9
32 Maramures 106.8 32 Arad 74.9
33 Arad 107.5 33 Ialomiţa 74.7
34 Olt 107.9 34 Vaslui 74.6
35 Bihor 107.9 35 Teleorman 74.6
36 Hunedoara 108.0 36 Olt 74.5
37 Ialomita 108.2 37 Botoşani 74.5
38 Bacau 110.8 38 Bacău 74.4
39 Calarasi 112.2 39 Giurgiu 74.1
40 Giurgiu 114.1 40 Călăraşi 74.0
41 Satu Mare 116.6 41 Tulcea 73.8
42 Tulcea 118.1 42 Satu-Mare 73.8
TOTAL 99.7 TOTAL 75.9
Sursă date: INS

Prin metode diferite, aplicate la niveluri teritoriale diferite , se ajunge la ierarhii de stare de sănătate ale
județelor puternic consistente. SVN sunt calculate de către INS la nivel de județ iar RMS au fost estimate inițial
pe localități și ulterior au fost agregate pe județe .Consistența celor două ierarhii confirmă validitatea utilizării
11
RMS ca măsurare a stării de sănătate locale. La momentul redactării acestui material nu dispunem de un
calcul al SVN actualizat . Dacă folosim estimarea din 2011 a acestui indicator de către INS , pentru IDUL11,
atunci corelația dintre RMS 2018 și SVN 2011 este de -0.40, semnificativ statistic pentru p=0.01. Asocierea
negativă era mai puternică în urban decât în rural.
12
ANEXA 2. GHID PENTRU FOLOSIREA INDICELUI DEZVOLTĂRII
UMANE LOCALE 2018 (IDUL18)
1. IDUL18 este o măsură a nivelului de dezvoltare umană pentru unitățile teritorial administrative
(UAT) din România anului 2018. Valorile sale sunt estimate pentru toate UAT-urile care aveau peste
1000 de locuitori în anul 2018. Cu cât aceste valori sunt mai apropiate de 100, cu atât localitatea este
mai dezvoltată, mai bogată în stocuri de capital uman, material și de stare de sănătate. Valorile
apropiate de zero indică sărăcie.
2. Localitățile diferă între ele nu numai ca nivel de dezvoltare la un anume moment ci și ca poziție în
procesele de dezvoltare dintr-o anumită perioadă de timp.
2.1. Pentru a identifica grupul de apartenență al unei localități din acest punct de vedere poate
fi folosită tipologia sau clasificare denumită NivDev (nivel și viteză de dezvoltare) care compară
IDUL 2018 cu IDUL 2011. Acesta din urmă a fost actualizat ca mod de calcul astfel încât să fie
comparabil în cât mai mare măsură (nu pe deplin) cu IDUL 2011. O localitate care a fost săracă
în 2011 se poate regăsi în 2018 tot la extrema de sărăcie și vom spune că este în sărăcie
stagnantă sau tot săracă dar cu un bun parcurs care indică o tendință de ieșire din starea de
sărăcie. Similar se identifica localități mediu dezvoltate sau dezvoltate .
2.2. Este util, din perspectiva menționată, să urmărim nu numai nivelul relativ de dezvoltare
umană prin IDUL18 ci și raportarea sa la situația din 2011 (NivDev).
3. Comparații. Putem fi interesați în compararea unor grupuri de localități sub aspectul dezvoltării sau
a unei localități în cadrul grupării din care face parte, din perspective nivelului sau tipului de dezvoltare
umană.
3.1. Cea mai dezvoltată/săracă localitate din..... județul, regiunea de dezvoltare, regiunea
istorică sau dintre orașele de 20 de mii-50 de mii de locuitori etc. Să considerăm exemplu
orașelor mici între 20-50 mii locuitori. Cel mai dezvoltat în serie, în 2018, era Voluntari din Ilfov
(IDUL18=91). La extrema de sărăcie, în aceeași categorie de mărime , se afla orașul Borșa
(IDUL18=44), din județul Maramureș. Conform clasificării anterior menționate, Borșa este în
categoria localităților cu sărăcie stagnantă.
3.2. În situația în care urmărim compararea a două grupări de localități prin media nivelurilor
de dezvoltare, vom folosi media ponderată a IDUL cu populația localităților. Care este, spre
exemplu, județul din țară cu cel mai mare decalaj de dezvoltare umană între urban și rural?
Așa, calculând mediile IDUL18 , pe urban și pe rural, pe fiecare județ, ponderate cu populația
UATurilor, aflăm răspunsul. Este cazul județului Iași (media IDUL18 pe toate localitățile este de
53) cu o diferență de 26 de puncte IDUL in plus, în urban față de rural. De contrastat o astfel
de diferență cu cea de la Ilfov de numai patru puncte, sau de la Timiș de numai opt puncte.
4. În cazul în care dorim o aprofundare analitică este util să apelăm la o formă mai puțin agregată a
indicelui. Care este componenta de dezvoltare pe care o anume localitate stă mai bine sau mai
prost? Desigur, în astfel de cazuri este util să apelăm la ajutorul specialiștilor în analiza datelor.
4.1. Așa am putea afla, spre exemplu, care sunt orașele mari de peste 200 de mii de locuitori
care se aseamănă, ca profil și dinamică de dezvoltare. Conform unei astfel de analize (ne-
prezentată aici) am afla că există, conform datelor implicate în producerea IDUL, patru mari
grupări de orașe de maximă similitudine ca profil și dinamică de dezvoltare: Galați-Brăila,
Timișoara - Cluj-Napoca – Brașov- București , Constanța-Oradea, Craiova-Ploiești-Iași. Orașul Iași
deși se încadrează în grupa menționată, are cel mai înalt grad de specificitate de profil8. Și
8La acest rezultat se poate ajunge prin compararea pofilelor de dezvoltare IDUL 2018 (Capital material, uman și de stare de
sănătate, diferența dintre IDUL18-IDUL11, IDUL18) analizate cu o metoda adecvata (cluster ierarhic, metoda celui mai
depărtat vecin, similitudini estimate prin coeficienți de corelație, variabile standardizate cu scorul z).
13
analiza poate continua pentru a pune în evidență particularitățile de profil pentru fiecare
grupare.
4.2. Aprofundarea poate merge mai departe. Putem afla, spre exemplu, care este profilul
specific de capital material pentru o anumită localitate făcând analize similare cu cele anterior
menționate, pe total venituri bugetare la nivel local, calitatea locuințelor, alimentarea cu gaze.
4.3. Sau, dacă aflăm din datele IDUL că starea de sănătate a populației locale este deficitară, se
poate solicita o diagnoză de detaliu unei echipe specializate în epidemiologie și analiza datelor
de sănătate publică.
5. În același proiect al Băncii Mondiale care a produs IDUL 2018 există și mulți alți indicatori care ar
putea fi folosiți cu folos în diagnoza problemelor sociale-umane locale. Un exemplu este indicele de
vitalitate demografică locală (IVDL). Este de sperat că difuzarea rezultatelor de cercetare ale acestui
proiect de fundamentare a politicilor urbane va contribui la conștientizarea importanței unor bune
diagnoze ale problemelor de sărăcie-dezvoltare locală, urbană sau rurală.
14
ANEXA 3. MĂSURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE LA NIVEL LOCAL ÎN
IDUL 20189
Indicele dezvoltării umane locale, în varianta actualizată 2018, măsoară starea de sănătate a
populației din localitate prin raportul standardizat al mortalității (RSM). RSM este dat de valoarea
procentuală a deceselor dintr-un teritoriu dat , pentru o anume perioadă, la numărul de decese
așteptate în acel teritoriu dacă ratele de mortalitate pe vârste la nivel local ar fi cele de la nivel
național. Structura pe vârste a populației din România a fost luată ca standard de referință. RSM a fost
folosit pentru estimarea indicelui dezvoltării umane locale (IDUL) 2018 (vezi capitolul din raportul de
cercetare referitor la IDUL).
În calcularea IDUL pentru 2002 și 2011 am folosit speranța de viață la naștere (SVN) ca estimare a
stării de sănătate la nivel local, calcule INS. Înlocuirea SVN cu RSM a fost făcută, în estimarea IDUL
2018, pentru că nu am mai avut la dispoziție, la momentul redactării raportului de cercetare, estimări
actualizate ale SVN pentru 2016-2018. Ipoteza metodologică pe care am adoptat-o susține că RSM
este o mai bună variabilă de estimare indirectă a stării de sănătate comparativ cu SVN pentru
ariile mici. Ipoteza este parțial susținută de studiile de specialitate care au stabilit ecuații de conversie
a RSM în SVN funcție de tipuri de țări sau de unități teritoriale (Lai et al,1996 și Skriver et al 2018).
Obiectivul acestei scurte note metodologice este tocmai acela de a demonstra validitatea și
oportunitatea ipotezei respective și pentru actualizarea IDUL.
Estimarea SVN la nivel de unitate teritorial-administrativă (UAT) am realizat-o folosind algoritmul
Chiang II, în varianta utilizată de Office of National Statistics (ONS) din Marea Britanie (Toson si Baker
2003), folosind date de populație și mortalitate ale Institutului Național de Statistică (INS).
Premisa de la care am pornit în estimarea comparativă a validității SVN versus RSM este una de
conținut. Am considerat că este preferabil, sub aspect științific, să menținem în estimarea IDUL 2018
acel indice al stării de sănătate care are valori predictibile în mai mare măsură prin indicatori de
context comunitar-regional. Altfel spus vom reține în calcularea IDUL – atunci când vom dispune și de
SVN și de RSM - acel indice care are o mai mare validitate . La rândul ei, validitatea luată drept criteriu
de decizie se referă la posibilitatea dovedită empiric de a face predicții ale indicelui de stare de
sănătate prin variabile contextuale comunitar-regionale care pot explica starea de sănătate. Altfel
spus, la date egal disponibile, vom prefera indicatorul de stare de sănătate care poate fi prezis în
mai mare măsură prin factori de context comunitar-regional.
Am aplicat acest principiu în cadrul analizei prezentate în tabelul 1. Am comparat predictibilitatea
valorilor SVN versus RSM la nivel de UAT mai mari de 1000 locuitori, cu date de calcul disponibile.
Constatarea fundamentală este că RSM poate fi prezis și, implicit, explicat în mai mare măsură decât
SVN. Ne așteptam, spre exemplu, ca rata standardizată a mortalității să fie mai mare în localitățile cu
slabă accesibilitate la orașele mari. Datele de analiză din Tabelul 1 confirmă această așteptare. Cu cât
o localitate este mai aproape de orașe mari cu atât are o RSM mai mică. Gradul ridicat de dezvoltare
a unui centru urban reduce probabilitatea de îmbolnăviri și mortalitate în localitățile apropiate de
orașul respectiv prin condițiile sanitare și de dezvoltare pe care le asigură localităților din jur. Aceeași
relație nu mai apare ca fiind semnificativă dacă starea de sănătate se măsoară prin speranța de viață
la naștere (SVN). În consecință vom considera că , din punctul de vedere menționat, RSM măsoară mai
bine decât SVN starea de sănătate a populației din unele UAT.
În ansamblu cei șase indicatori din modelul de regresie din tabelul 1 explică 8.9% din variația RSM.
Aceeași indicatori explică mai puțin, numai 3.2% din variația SVN.
Cu aceste argumente , optăm pentru calcularea IDUL folosind RSM, indicatorul component care
poate fi înțeles mai bine prin condiționările comunitar-regionale de nivel de viață.
9 Dumitru Sandu
15
Tabel 5. Comparație între predicțiile pentru doi indicatori ai mortalității la nivel local
y=raport standardizat al y=speranța de viață la

Predictori mortalității 2016-2018 (ln) naștere 2016-2018
Coef. P>t Coef. P>t
indice capital material local 2016-2018 -0.017 0.000 0.431 0.000
Indicele accesibilității urbane* -0.013 0.037 -0.113 0.421
scală ordinală marime si tip de localitate** -0.034 0.000 0.477 0.000
produs intern brut (PIB) per capita 2017 la
nivel de județ (ln) -0.051 0.000 0.974 0.001
ponderea romilor în localitate 2011 (ln) 0.015 0.000 -0.182 0.093
vîrsta medie a populației în localitate 2018 -0.820 0.000 6.994 0.001
constanta 8.094 0.000 43.979 0.000
R2 0.089 0.032
N 2818 2818
Sursa de date: INS. PIB per capita la nivel de județ preluat din datele EUROSTAT. Calcule proprii.
*Indicele măsoară accesibilitatea fiecărei localități la cele mai apropiate orașe foarte mari, mari,
medii și mici, în distanțe euclidiene (Heroiu et al 2013:246-257). ** Scala „mărime demografică-tip
de localitate” are valorile 1 pentru comune mici sub 4000 locuitori, 2 pentru comune de 4000+
locuitori, 3 orașe de sub 20 mii locuitori, 4 orașe de 20-50 mii persoane, 5 orașe de 50-100 mii
persoane , 6 orașe de 100-200 mii, 7 orașe de peste 200 mii locuitori. Nu au intrat în calcul decât
UAT cu mai mult de 1000 de locuitori în 2018.
În afara acestor argumente de conținut, pe linie de interpretabiltate, mai există și o serie de argumente
formale care duc la aceeași concluzie. Analizele ONS au determinat care sunt consecințele statistice
ale calculării SVN în Marea Britanie pentru unități teritorial-administrative (wards) de diferite
dimensiuni. Nu dispunem de estimări similare pentru contextul românesc. Concluzia ONS este de
reținut însă:
It has therefore been accepted that 5,000 will be the minimum population base below
which life expectancy calculations will not be attempted by ONS. The data simulations
revealed that for populations of 5,000 and over, life expectancy and standard error results
approximated well to the reference data based on real underlying mortality rates from the
English Life Tables (Toson and Baker, 2003: 21).
Dacă am prelua recomandarea respectivă ca atare pentru cazul UAT-urilor din România ar însemna
că am putea calcula IDUL actualizat numai pentru 781 de localități. Fără analize tehnice de specialitate,
contextualizate pentru România, recomandarea nu poate fi preluată. Principiul , însă, rămâne valabil:
SVN este supra-estimată pentru localitățile mici. În consecință, dacă dorim să extindem
comparabilitatea dezvoltării uman pentru a include și localitățile mai mici, sub 5 mii de locuitori,
atunci este utila înlocuirea SVN din formula de calcul pentru IDUL cu un indicator de genul RSM.
Atât sub aspect teoretic dar și practic, în situația dată a României, este util să putem compara
nivelurile de dezvoltare social-umană ale localităților oricât de diferite ar fi între ele ca mărime10.
10Limita de minim 1000 de locuitori pentru ca o localitate (în sens de UAT) să fie luată în calculul pentru IDUL este relativ
convențională. Metodele de analiză statistică implicate funcționează optim pe date cu distribuție relativ normală. Localitățile
foarte mici favorizează abateri de la normalitate, instabilitatea estimărilor.
16
Mai există și un argument practic în favoarea construirii IDUL prin includerea RSM în locul SVN.
Primul indicator se calculează mult mai ușor decât cel de-al doilea, cu date care au o mai mare
circulație publică decât cele referitoare la SVN. Opțiunea pentru accesibilitate sporită la date și pentru
un algoritm simplu de calcul este esențială în actualizarea IDUL la intervale de timp mai mici și între
momentele de recensământ.
Desigur, sunt și situații în care analizele locale pot opera mai eficient cu SVN decât cu RSM. Acestea
apar mai ales atunci când analizele sau intervențiile bazate pe analize de date se referă la orașe, în
special la cele mari. Cantitatea de informație transmisă de SVN despre starea de sănătate este mai
mare decât cea asociată cu RSM.
Un exemplu referitor la orașele mari poate face mai intuitivă relația dintre cei doi indicatori de stare
de sănătate în discuție (Figure 1). Fiecare dintre orașele mari este plasat în diagrama de împrăștiere
de mai jos funcție de valorile specifice pentru SVN și RSM.
Figura 2. Starea de sănătate a populației din orașele de peste 100 de mii de locuitori
Cu cât punctul de reprezentare a orașului este mai apropiat de dreapta („de regresie”) din grafic, cu
atât este mai corectă predicția stării de sănătate marcată prin SVN funcție de indicatorul mai simplu
al RSM. Orașul Râmnicu Vâlcea11, spre exemplu, avea cea mai ridicată SVN în 2016-2018, perfect
11 Am puteatrezi interesul ce extindere a unor cercetări pornind de la astfel de constatări dacă am menționa că din anul 2016
SVN cea mai mare din România era în județul Vâlcea (data și calcule INS, neprezentate aici). Notăm, în context, că SVN foarte
mare de la Râmnicu Vâlcea din 2016-2018 calculată de noi, este consistentă cu rezultatele județene ale INS. Menționam
17
predictibilă prin RSM foarte redusă. La cealaltă extremă, starea de sănătate de la Baia Mare printre
cele mai problematice din țară, fapt pe deplin predictibil funcție de nivelul ridicat al RSM.
Din inspectarea unui astfel de grafic pot rezulta și întrebări care pot genera ipoteze de cercetare. De
ce SVN era consistent mai mare decât ar fi fost de așteptat în trei orașe de peste munți – Cluj-Napoca,
Sibiu și Timișoara – iar SVN era mult mai mică decât o prevestea RSM în trei orașe din Vechiul Regat,
respectiv la Galați, Brăila și la Botoșani? Demersuri de cercetare specifice ar putea da răspunsuri la
astfel de întrebări.
detaliul pentru a evidenția că analize cu metode diferite , pe cate diferite, duc la rezultate consistente. Revenind la
constatarea la nivel județean poate fi de interes pentru specialiștii în domeniu specificarea faptului că pentru perioada 2008-
2013 cea mai ridicată speranță de viață din România regională s-a înregistrat la București. De ce Bucureștiul a trecut, ulterior
pe locul al doilea? Efecte de poluare sau....? Astfel de constatări ar putea stimula cercetări epidemiologice necesare.
18
REFERINȚE
Caselli, G., Vallin, J., & Wunsch, G. (2001). Démographie: analyse et synthèse, vol. 1,«. La dynamique
des populations», Paris, INED.
Emery, M., & Flora, C. (2006). Spiraling-up: Mapping community transformation with community
capitals framework. Community development, 37(1), 19-35.
Malik, K. (2014). Human development report 2014: Sustaining human progress: Reducing
vulnerabilities and building resilience: United Nations Development Programme, New York.
Sandu, D.(2020). Ariile culturale de mod de viață în România de azi, în Rostasz, Z, Văcărescu, T.,
Butoi, I. (coord.) In Honorem Sanda Golopenția. Spanugino (în curs de publicare).
Ionescu-Heroiu, M. et al. (2013). Competitive cities. Reshaping the Economic Geography of Romania.
The World Bank.
Lai, D., Hardy, R. J., & Tsai, S. P. (1996). Statistical analysis of the standardized mortality ratio and life
expectancy. American journal of epidemiology, 143(8), 832-840
Skriver, M. V., Væth, M., & Støvring, H. (2018). Loss of life expectancy derived from a standardized
mortality ratio in Denmark, Finland, Norway and Sweden. Scandinavian journal of public health, 46(7),
767-773.
Toson, B., & Baker, A. (2003). Life expectancy at birth: methodological options for small populations.
London: Office for National Statistics.
19
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
Titlul proiectului: Elaborarea politicii urbane ca instrument de consolidare a capacității

administrative și de planificare strategică a zonelor urbane din România
Codul proiectului: SIPOCA 711/ MySMIS 129720
Denumirea beneficiarului: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
Data publicării: Noiembrie 2020
Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod obligatoriu

poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Material distribuit gratuit

INDICELE DE VITALITATE DEMOGRAFICĂ: METODOLOGIE ȘI
REZULTATE
www.poca.ro

vigoare.
MULȚUMIRI
Pusch (Director de Sector, Managementul Riscurilor Sociale, Urbane, Rurale și al Rezilienței, Europa și
Asia Centrală) și a Tatianei Proskuryakova (Director de Țară, România și Ungaria). Raportul a fost
(Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Dumitru Sandu (Expert Principal în domeniul
Sociologie), Marcel Ionescu-Heroiu (Specialist Senior în domeniul Dezvoltare Urbană), Oana Franț
acestui raport.
CUPRINS
1. CALEA DEMOGRAFICĂ ÎN STRATEGIILE DE DEZVOLTARE COMUNITAR-REGIONALĂ ............ 1
2. ROMÂNIA MIȘCĂRII NATURALE A POPULAȚIEI ÎN CONTEXT EUROPEAN ............................ 4
3. DEPENDENȚA VÂRSTNICILOR ........................................................................................... 7
4. ÎNTRE PERFORMANȚĂ ȘI DECLIN ÎN VITALITATEA DEMOGRAFICĂ LOCALĂ ....................... 10
5. CONFIGURAȚII REGIONALE ALE PERFORMANȚELOR DE MIȘCARE NATURALĂ................... 18
6. VITALITATEA DEMOGRAFICĂ A ORAȘELOR...................................................................... 21
6.1. Orașe mari................................................................................................................................ 21
6.2. Orașe mijlocii ........................................................................................................................... 24
6.3. Orașe mici ................................................................................................................................ 26
7. CONCLUZII ..................................................................................................................... 28
ANEXA 1. CONDIȚIONĂRI ALE VITALITĂȚII DEMOGRAFICE LA NIVEL NAȚIONAL............................ 31
ANEXA 2. PARTICULARITĂȚI ALE VITALITĂȚII DEMOGRAFICE LOCALE ÎN RURAL ........................... 34
REFERINȚE ................................................................................................................................. 37
LISTA FIGURILOR
Figură 1: Performanțe demografice locale: componente și determinanți ............................................. 2
Figură 2: Modul de construire a indicelui de performanță a mișcării naturale ...................................... 3
Figură 3: Grupări de similitudine între țările din UE sub aspectul performanțelor de mișcare naturală,
2018 ........................................................................................................................................................ 4
Figură 4: Decalajele județene urban-rural între ratele de dependență ale vârstnicilor (RDV), 2018 ..... 9
Figură 5: Distribuția performanțelor de mișcare naturală locală pe spații regionale I ......................... 18
Figură 6: Distribuția performanțelor de mișcare naturală locală pe spații regionale II ........................ 19
Figură 7: Distribuția dependenței vârstnicilor la nivel de localitate pe spații regionale, 2017 ............ 20
Figură 8: Impactul specific al apartenenței comunelor la un anumit județ asupra sporului natural local
2016-2018 ............................................................................................................................................. 34
Figură 9: Profilul demografic dominant al comunelor pe județe, 2016-2018 ..................................... 35
LISTA TABELELOR
Tabel 1: Performanțele de mișcare naturală și vârstă în Uniunea Europeană, 2018 ............................. 5
Tabel 2: Predicția ratelor de dependență pentru vârstnicii de peste 64 ani (RDV) la nivel de localitate
................................................................................................................................................................ 8
Tabel 3: Distribuția populației din România funcție de rezidență și performanțe de mișcare naturală
(%) ......................................................................................................................................................... 10
Tabel 4: Distribuția populației din România funcție de dezvoltarea umană locală și vitalitatea
demografică (%) .................................................................................................................................... 11
Tabel 5: Predicția apartenenței localităților la categoriile de performanță în mișcarea natural ......... 12
Tabel 6: Localități cu maxim declin demografic prin mișcare naturală negative.................................. 13
Tabel 7: Distribuția populației la nivel de județ pe patru categorii de vitalitate demografică locală .. 13
Tabel 8: Localități cu populație de cel puțin 1000 locuitori, cu nivel maxim de mortalitate infantile,
2015-2018 ............................................................................................................................................. 15
Tabel 9: Localități cu populație de cel puțin 1000 locuitori, cu nivel maxim de dezvoltare sub aspectul
mișcării naturale, 2015-2018 ................................................................................................................ 16
Tabel 10: Performanțe demografice și dezvoltare umană pe categorii de localități............................ 21
Tabel 11: Performanțe demografice și dezvoltare umană la nivelul orașelor de peste 100 de mii de
locuitori ................................................................................................................................................. 22
Tabel 12: Performanțe demografice și dezvoltare umană la nivelul orașelor de 50 mii -100 de mii de
locuitori ................................................................................................................................................. 25
Tabel 13: Profilul demografic al orașelor de mici pe categorii de vitalitate demografică .................... 26
Tabel 14: .Localități de vitalitate demografică extremă în categoria orașelor mici ............................ 27
.............................................................................................................................................................. 31
Tabel 16: Predicția apartenenței localităților la o anumită categorie în funcție de vitalitatea
demografică 2016-2018 (varianta cu patru categorii de localități) ...................................................... 32
Tabel 17: Predicția apartenenței localităților la o anumită categorie de vitalitatea demografică
(varianta cu cinci categorii de localități) ............................................................................................... 33
IDUL Indicele de dezvoltare umană locală
IIMB Indicele de îmbătrânire
INS Institutul național de statistică
IVDL Indicele de vitalitate demografică locală
OLS Ordinary least squares (Metoda celor mai mici pătrate)
RDV Rata dependenței pentru vârstnici
RINF Rata mortalității infantile
RSN Rata sporului natural
UAT Unitatea administrativ-teritorială
UE Uniunea Europeană
VIF Variance inflation factor
1. CALEA DEMOGRAFICĂ ÎN STRATEGIILE DE DEZVOLTARE
COMUNITAR-REGIONALĂ
Scopul acestui capitol este de a contribui la fundamentarea unor strategii publice menite să ducă la
dezvoltarea comunitar-regională pe calea înțelegerii mecanismelor demografice ale unui astfel de
proces. De obicei, țintele strategiilor de dezvoltare în profil teritorial sunt economice sau sociale: cum
să sporești competitivitatea economică a unor comunități sau regiuni sau cum să reduci deficitul de
forță de muncă, sărăcia sau inegalitățile sociale. Întrebările care vin din perspectiva demografiei sunt
legate de cum să fie rezolvate problemele de îmbătrânire, dependență demografică în sensul de
presiune a unor segmente demografice neproductive asupra celor productive, declin de populație,
mortalitate infantilă ridicată sau similar.
Desigur, aspectele economice, sociale și demografice sau culturale, politice și administrative sunt
legate între ele. O astfel de „legare”, însă, nu este posibilă decât după definirea și detalierea
perspectivelor specifice fiecărui gen de abordare. Este ceea ce vom încerca în continuare, pentru cazul
abordării demografice a problemelor de dezvoltare pentru comunitățile teritoriale din România.
Perspectiva pe care o folosim pornește de la ipoteza că performanțele și problemele demografice ale
comunităților locale sunt dependente de spațiile regional-urbane în care se află comunitățile și de
structurile interne de capital de care dispun aceste comunități (Figura 1).
Vitalitatea demografică1 locală este măsurate, în cadrul acestei secțiuni, numai prin raportare la
fenomene ale mișcării naturale și ale vârstei. Am considerat că performanțele de vitalitate
demografică sunt cu atât mai ridicate cu cât sporul natural (ca diferență între nașteri și decese) este
mai mare, rata mortalității infantile este mai redusă și ponderea tinerilor și a celor de peste 64 de ani
este mai mică în raport cu persoanele de 15-64 de ani (Figura 2). Indicele vitalității demografice propus
și adoptat aici diferă ca semnificație de indicele dezvoltării umane locale (Heroiu et al, 2014). Acesta
din urmă este o măsură a stocurilor de capital uman, material și de stare de sănătate la nivel local.
Vitalitatea demografică este o măsură a capitalului vital al comunității dat de potențialul ei de creștere,
de echilibrul dintre segmentele de populație de bază (copii, adulți, vârstnici) și de starea de sănătate.
În esență vitalitatea demografică reprezintă o precondiție de dezvoltării de durabile, sustenabile.
1 Vitalitatea demografică este una dintre componentele vitalității economice locale în cadrul unora dintre măsurătorile de
vitalitate economică (Institut de la Statistique du Quebeque, 2018). Conceptul de vitalitate demografică apare mai rar în
literatura de specialitate ( Lampič & Potočnik-Slavič, 2007).
1
Figură 1: Performanțe demografice locale: componente și determinanți
Distanța până la cel mai apropiat oraș de CONTEXT URBAN-REGIONAL Regiuni de dezvoltare
CONTEXTUL TEMPORAL dat de disponibilitatea datelor (recensăminte vs statistica stării civile, alte
multianuale pentru masurarea fernomenelor cu frecvență redusă la nivel local (2013-2015, 2016-
peste 200 mii , 100-200 mii 50-100 mii , 30- Regiuni urbane în jurul orașelor
statistici oficiale), etape ale migrației internaționale, crize , .naționale sau globale, grupări
50 mii locuitori mari
Fenomene demografice și
Structuri demografice
indicatori derivați
DEPENDENȚĂ DEMOGRAFICĂ, măsură a
VITALITATE DEMOGRAFICĂ LOCALĂ
dezechilbrelor demografice majore
*copii si vârstnici față de populația de
a) asociată mișcării naturale *rata sporului natural
vârstă activă de 15-64 ani
2018), procese demografice
*vârstnici față de populația de vârstă activă * IVDL indicelevitalității demografice asociată

*rata natalității
de 15-64 ani mișcării naturale (spor natural, rata mortalității
infantile,vârstnici în raport cu populația de 15-64
* vârstnici față de copii de 0-14 ani de ani, indice îmbătrânire ) *rata mortalității generale
*rata mortalității infantile
*speranța de viață
vârstă medie/mediană, pe total populație/
*tipologia performanțelor demografice locale
pentru populație adultă *rata migrației externe /interne,
temporare/definitive
*indicele experienței de migrație
GEN: raport de masculinitate b) asociată mișcării migratorii
externă
DEZVOLTARE UMANA LOCALĂ anterioară

PROFIL SOCIOCULTURAL
perioadei de analiză
Caracteristici interne ale comunităților
*stoc de educație urban-rural
locale:
etnic
*capital material religios
Schema introduce principalele categorii analitice ale capitolului. Prin umbrire sunt marcați indicatorii efectiv
folosiți în analiză. Neutilizarea unor indicatori este legată de particularități ale analizelor sau de lipsa de date.
Indiferent de nivelul teritorial la care am făcut analiza, local sau național, am pornit de la valorile a
patru indicatori referitori rata sporului natural (RSN), rata mortalității infantile (RINF), rata
dependenței pentru vârstnici (RDV) și indicele de îmbătrânire (IIMB). Prin agregare am obținut indicele
performanțelor mișcării naturale (IVDL) (Figura 2). Acesta este o măsură sintetică a efectelor pozitive
cumulative ale celor patru factori sau indicatori care sunt agregați în componența sa. Pentru că
performanțele fenomenelor demografice vitale și ale structurilor de vârstă asociate au și variații
calitative am folosit și tipologii ale performanțelor vitalitate demografică, în sensul de performanțe
ale factorilor asociați cu sporul natural.
Din motive care țin și de disponibilitatea și comparabilitatea datelor la nivel local nu am inclus și
măsurători centrate pe mișcarea migratorie a populației. Oricum, dincolo de această constrângere de
disponibilitate a datelor, structurile si fenomenele asociate cu mișcarea naturală a populației au, în
bună măsură, o dinamică proprie. Este motivul pentru care se justifică pe deplin o evidențiere analitică
a performanțelor și problemelor asociate cu mișcarea naturală, independent de cea migratorie.
Capitolul are șase secțiuni. Prima se referă la locul României în context european sub aspectul
performanțelor demografice de mișcare naturală. Cea de-a doua secțiune este consacrată ratelor de
dependență a vârstnicilor, indicator esențial în setul de măsuri folosite pentru analiza vitalității
demografice, a performanțelor locale de mișcare naturală. Cea de-a treia parte a capitolului este
consacrată înțelegerii modului în care se încadrează UAT-urile în clase sau tipuri de situații rezultate
din totalitatea indicatorilor de vitalitate demografică folosiți. Am preferat să prezentăm cazurile
extreme de performanță demografică asociată cu mișcarea naturală nu pe indicatori separați ci
simultan pe mai mulți indicatori. În acest fel masurile sunt mai stabile iar cei eventual interesați de
politici în domeniu să poată beneficia de grile suficient de bogate în informație asupra unităților
teritoriale analizate astfel încât să poată interveni eficient.
2
Aspectele regionale ale particularităților de mișcare naturală a populației sunt prezentare în cea de-a
patra secțiune. Ultimul subcapitol este consacrat vitalității demografice a orașelor mari, mijlocii și
mici.
În anexe prezentăm detalii tehnice și, separat, o analiză a „efectului de județ” asupra performanțelor
demografice în mediul rural. Deși accentul major al abordării este pe viața urbană, planificarea și
politicile de dezvoltare urbană nu pot fi elaborate fără o foarte bună cunoaștere a vieții rurale. În plus,
ceea ce apare sub numele de ”efect de județ” este , simultan, efect de microregiune și de sistem urban
regional.
Strategia de analiză pe care o urmăm este , în primul rând, cea de identificare a relațiilor tari dintre
indicatorii demografici și, în al doilea rând dintre indicatorii demografici și cei de apartenență și
dezvoltare regional-urbană. Indicele esențial în analiză2 referitor la dependența vârstnicilor în raport
cu populația de 15-64 de ani (RDV) este examinat în detaliu în relație cu sistemul distanțelor de la
fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) la principale orașe funcție de mărime acestora, regiunea
de dezvoltare de apartenență, dezvoltarea umană și materială a localității, experiența de migrație
internațională la nivel local și profilul socio-cultural al localității (Tabel 1 , Tabel 15 în anexă).
Figură 2: Modul de construire a indicelui de performanță a mișcării naturale
populație de 0-14
ani (P014)
indice de imbătrânire
IIMBAT=100*P65/P014
populație de 65+
aniP65+
rata de dependență pentru
vârstnici
RDV=100*P65+/P1564
populație de 15-64
indice de vitalitate demografică a
ani ( P1564)
localității IVDL= medie
geometrică (RSN * RDV * IIMBAR
decese (D)
*RINF)
rata sporului natural RSN=
populație (P)
1000*(N-D)/P
nașteri (N)
rata mortalității infantile
RINF= 1000*Dinf/N
decese copii sub un
an (Dinf)
Agregarea celor patru indicatori RSN, RINF, RDV, IIMBAT în IVDL se face prin media geometrică după ce
indicatorii respectivi au fost standardizați cu scorul z. RINF, RDV și IIMBAT, după standardizare, se înmulțesc
cu -1 pentru a avea scalare directă în raport cu variabila latentă „vitalitate demografică locală”. Dacă
distribuția variabilei este normală, la valorile ei se adaugă constanta 4 pentru pozitivizare. Dacă abaterea
acesteia de la normalitate este mai mare, va fi mai mare și constanta de pozitivizare a valorilor variabilei. În
cazul analizelor la nivelul țărilor din UE am adăugat constanta 3.
2Argumentul pentru evaluarea de importanță a RDV rezidă în faptul că acesta are cel mai mare scor în factorul rezultat din
analiza factorială pe toți cei patru indicatori constitutivi ai IVDL, operând cu datele ponderate cu populația localităților.
3
2. ROMÂNIA MIȘCĂRII NATURALE A POPULAȚIEI ÎN CONTEXT
EUROPEAN
Profilul de mișcare naturală al României anului 2018 este de maximă similitudine cu cel al Bulgariei
(Figura 3, Tabelul 1). Le caracterizează , în seria indicatorilor specifici acestei analize, un nivel foarte
ridicat al mortalității infantile, apropiat de 6‰, mult peste media de 3.5‰ pe total UE. Este un
indicator clar de stare de sănătate proastă. Poziția este confirmată și de nivelurile reduse ale speranței
de viață la naștere de aproximativ 75 de ani în cele două țării, față de media UE de 81 de ani. La rata
ridicată de mortalitate infantilă corespunde și un spor natural redus, mai ales în Bulgaria, oricum,
apropiat prin valorile foarte coborâte de niveluri specifice altei grupări de țări din estul Europei format
din Ungaria-Croația-Lituania-Letonia. În cazul acestei ultime grupări de țări declinul demografic dat de
mișcarea naturală negativă este însoțit, însă, de o mai bună stare de sănătate.
Împreună cu Bulgaria, Italia, Grecia și Portugalia, România se află în grupa celor cinci țări cu cele mai
slabe performanțe de mișcare naturală din UE (Tabelul 1).
Figură 3: Grupări de similitudine între țările din UE sub aspectul performanțelor de mișcare naturală, 2018
Sursă date: Eurostat
Analiza cluster de tip ierarhic, metoda celui mai depărtat vecin, distanțe euclidiene la pătrat între profilele
demografice de țară, variabile standardizate înainte de analiza. Țările cu sub un milion de locuitori nu sunt
incluse în analiză. Indicatorii pentru profilul de țară: RINF, RSN, RDV, IBAT, IVDL (vezi tabel 1).
4
Dintre fostele țări comuniste din estul Europei, numai Polonia , Slovacia și, mai ales Cehia, au o situație
foarte bună a mișcării naturale, o vitalitate demografică ridicată (vezi valorile IVDL în tabelul 1).
Tot la capitolul contextualizare a României demografice ar mai fi de menționat că trei dintre cele șapte
grupe de țări UE analizate în diagrama arborescentă (dendrograma) din Figura 3 sunt grupări cu profil
demografic problematic sub aspectul mișcării naturale și al structurilor pe vârste. Cea mai mare
îmbătrânire este specifică pentru Italia, Germania, Grecia și Portugalia, cu Finlanda gravitând ca profil
tot aici. A doua grupare de slabe performanțe demografice a fost deja menționată și include țări est
europene de dimensiune demografică relativ redusă, cu spor natural negativ (Ungaria, Croația, Letonia
și Lituania). Performanțele maxime asociate cu mișcarea naturală sunt specifice unui grup format din
trei țări din vechea Uniune Europeană (Suedia, Austria și Spania) și alte trei din valurile de aderare care
încep cu anul 2004 (Cehia, Slovenia și Estonia). Polonia și Slovenia reprezintă a treia grupare din familia
țărilor UE cu bune performanțe demografice de mișcare naturală. Irlanda este un caz extrem pozitiv
cu indice foarte ridicat de performanțe de vitalitate, cu cea mai tânără populația din seria de țări
analizate.
Tabel 1: Performanțele de mișcare naturală și vârstă în Uniunea Europeană, 2018
Profil dominant
Rata Rata Rata Indicele

Indicele de
Grupuri de mortalitatii sporului dependentei performanțelor de
îmbătrânire
țări infantile natural pentru varstnici mișcare naturală și
(IBAT) 2018
(RINF) 2018 (RSN)2018 (RDV)2018 vârstă (IPMN) 2018
Cea mai tânără
populație
Irlanda 2.9 6.2 21.2 66.4 153.5
Suedia 2.0 2.3 31.7 111.8 39.4

Îmbătrânire redusă maxime în mișcarea
Estonia 1.6 -1.0 30.6 120.1 31.5

Performanțe
naturală
Austria 2.7 0.2 27.9 129.4 31.4

Slovenia 1.7 -0.4 29.6 129.2 31.7
Cehia 2.6 0.1 29.6 122.1 30.7
Spania 2.7 -1.2 29.2 128.4 24.4
Marea
3.9 1.8 28.6 101.9 34.9
Britanie
Olanda 3.5 0.9 29.0 117.2 29.3
Danemarca 3.7 1.1 30.1 116.2 25.4
Belgia 3.8 0.7 29.1 110.2 28.3
Franta 3.8 2.2 31.7 108.7 25.0
RDV Polonia 3.8 -0.7 25.3 112.3 32.0
redusă Slovacia 5.0 0.6 22.5 99.4 29.6
Declin Ungaria 3.3 -3.9 28.5 130.2 14.3

prin Croatia 4.2 -3.9 30.7 138.9 7.2
mișcare Lituania 3.4 -4.1 30.1 130.9 11.4
naturală Letonia 3.2 -4.9 31.4 127.4 9.5
Finlanda 2.1 -1.3 34.2 132.4 13.6
Îmbătr
maxim
ânire
Germania 3.2 -2.0 32.8 158.5 6.5
5
Portugalia 3.3 -2.5 33.3 155.4 6.0
Grecia 3.5 -3.2 34.1 151.3 5.0
Italia 2.8 -3.2 35.2 168.9 2.7
Romania 6.0 -3.1 27.5 116.3 4.3
maximă
RINF
Bulgaria 5.8 -6.6 32.5 147.5 0.9
Sursă date: Eurostat
Grupările realizate pe baza dendrogramei din Figura 2. Sunt marcate prin umbrire valorile maxime pe coloană și prin
bold cele minime. Țările foarte mici, cu populație de sub un milion de locuitori (Cipru, Malta, Luxemburg) nu sunt
incluse în analiză.
6
3. DEPENDENȚA VÂRSTNICILOR
Rata de dependență a vârstnicilor în România în 2018 era relativ redusă , în contextul țărilor din
Uniunea Europeană, la relativă egalitate cu cea din Austria, dar sub media din UE3. Creșterea ratei
respective în perioada 2012-2018 a fost relativ egală în România comparativ cu cea din UE.
În interiorul României , însă, decalajele sunt foarte puternice. Le vom considera, în primul rând, pe
cele spațiale. Vom prezenta mai întâi relațiile tari, puternice, de localizare a situațiilor de
minim/maxim în materie de dependența a vârstnicilor și , ulterior cazuri exemplare la nivel de
localități.
Rata dependenței la vârstnici (RDV) are reguli de asociere sau localizare puternic diferențiate între
rural și urban (Tabel 2 și Tabel 15 în anexă)4. Comunele cu cele mai mari valori RDV sunt izolate,
departe de orașele mari de peste 200 mii de locuitori, apropiate de orașele mici , mai ales în regiunile
de dezvoltare Nord-Vest, Vest și Sud-Muntenia. Orașele cu RDV de nivel ridicat sunt izolate mai ales
în raport cu cele de 100 de mii-200 de mii de locuitori și se află mai ales în regiunile de dezvoltare Sud-
Muntenia și Vest. În timp, dacă urmărim relațiile cauzale în 2013 și în 2018 (Tabelul 15), rolul izolării
în accentuarea dependenței vârstnicilor pare să fi înregistrat o creștere. Pe medii rezidențiale, RDV a
avut valori mai ridicate în rural decât în urban, în 2013. Ulterior, în 2018, diferența dintre urban si
rural, sub aspectul intensității ratei de dependență pare să fie în declin. Localitățile din Ilfov
înregistrează cele mai mici valori de dependență a vârstnicilor.
Decalajele de dependență demografică între urban și rural sunt mult mai clare la nivel județean (Figura
4). Județul Teleorman înregistrează cel mai mare decalaj de dependență a vârstnicilor , cu valori foarte
mari în rural (43%) față de urban (23%). Olt și Vâlcea, tot în sud, au o situație similară. Aceleiași grupări
de maxim decalaj i se asociază și două județe din Transilvania, respectiv Hunedoara și Sălaj. De ce este
așa? Date suplimentare și cercetări de caz ar fi necesare. Ipotetic ar putea fi vorba de efectul de oraș
mare în apropierea unui județ cu rețea urbană slab structurată. Pentru Teleorman, spre exemplu,
plecările de lungă durată la București au putut duce la o mai puternică îmbătrânire la sat decât la oraș
și, implicit la decalajul discutat în legătură cu RDV. Efecte similare a putut avea Clujul asupra Sălajului
și Timișoara asupra județului Hunedoara.
Decalajul dintre rural și urban sub aspectul dependenței vârstnicilor este specific și unui larg grup de
nouă județe, relativ slab sau mediu dezvoltate din Moldova (Vaslui, Botoșani, Vrancea), Muntenia
(Buzău, Giurgiu și Ialomița) și din Oltenia (Gorj, Mehedinți și Dolj).
Există o singură grupare de județe în care situația este complet diferită, cu RDV mai mare în urban
decât în rural. Este vorba de județele cu nivel relativ ridicat de dezvoltare (indicele dezvoltării umane
locale din 2011), respectiv de Brașov, Timiș, Sibiu și Ilfov și Constanța. În rest sunt grupări de județe în
interiorul regiunilor istorice, cu diferențe minore între RDV pe rural versus urban.
Așa cum era de așteptat, ratele de dependență a vârstnicilor diferă nu numai prin statutul urban-
regional al UAT-urilor ci și prin situația internă a localităților, prin compoziția populației și prin capitalul
material comunitar.
Gradul de dependență a vârstnicilor este mai redus în comunele cu stoc de educație mai mare (Tabel
1 și Tabel 15). Relația este firească pentru că în spatele ei se află structura comunitară pe vârste. O
populație îmbătrânită tinde să aibă un stoc de educație mai redus și, implicit, ocupații care aduc
3 Rata dependenței vârstnicilor pentru UE, conform EUROSTAT, era de 30.5% iar cea din România de 27.5%.
4Pentru a evidenția specificul urbanului, de interes major în această analiză, este utilă și prezentarea pe scurt a situației din
rural. Menținerea sistematică a comparației dintre rural și urban este necesară și dat fiind faptul că România are multe
comune periurbane, cu situație specifică, mai apropiată de cea urbană, incluse însă administrativ în mediul rural. În plus,
după cum se va constata în ultimele două secțiuni din capitol, orașele mici au caracteristici de profil demografic apropiate
de cele ale comunelor mari. Renunțarea la comparația rural-urban ar putea reduce șansele de a înțelege urbanul.
7
venituri mai mici. În timp, efectul educației la nivel comunitar asupra dependenței vârstnicilor pare să
fie în declin (Tabel 15, comparație între 2013 și 2018).
Factori explicativi (predictori) ai RDV la nivel de unitate teritorial RDV 2018, RDV 2018,
RDV 2013 RDV 2018
administrativă (UAT) urban rural
200+ mii loc. +++ +++ +++
(ln) până la
oraș de ..
Distanța
apropiat
cel mai
100 mii-200 mii loc. +++ +++

50mii-100 mii loc.
30 mii-50 mii loc. - --
Dezvoltarea umana stocul de educație --- --- ---
UAT 2011 capital material comunitar - - --
etnic- dezvoltare (categorie
Moldova de nord-est (I) --- --- ++

religios al de referință Oltenia)
Gurile Dunării (II) --- --- +++

Regiune de
Sud-Muntenia (III) ++ +++

Vest (V) ++ +++
Nord-Vest (VI) + + +++
Transilvania centrală (VII) - - ++ +++
București (VIII) --- ---
localității
% romi în localitate 2011 (ln) --- --- ---

Profilul
% maghiari în localitate 2011(ln) + + ++

% populație de religie minoritară, 2011 (ln) --- --- --- ---
Experiența de migrație în străinătate, 2002, 2011 --- --- --- ---
Localitate urbană (1) sau rurală (0)
Puterea explicativă a modelului % 40.3 35.5 19.5 33.4
Localități incluse în analiză 2838 2838 317 2521
Tabelul prezintă în formă simplificată rezultatele analizei din Tabelul 15. Fiecare coloană introduce rezultatele
unui model de analiză de regresie multiplă în care variabile dependentă este rata de dependență pentru
vârstnici cu specificările de timp și spațiu date. Relațiile semnificative și pozitive dintre predictorul de pe rând
și variabila dependentă de pe coloană sunt marcate prin + iar cele negative, de inversă proporționalitate, prin
-. Nivelul de semnificație pentru coeficienții pozitivi este dat de numărul de semne +: 0.001 +++, 0.01 ++, 0.05
+. Similar, pentru relațiile negative : 0.001 ---, 0.01 --, 0.05 -.Exemplu de citire: UAT-urile, comune sau orașe,
aflate la depărtare de orașele mari de peste 200 de mii de locuitori tind să aibă rate de dependență ale
vârstnicilor semnificativ mai mari decât media națională. Relația este valabilă pentru anii 2013 si 2018.
Aceeași tendință se înregistrează și pentru comune, la nivelul anului 2018. Relația respectivă era
nesemnificativă sub aspect statistic pentru orașe în anul 2018. Transformările logaritmice pentru a reduce
abaterile de la normalitatea sunt marcate prin (ln).
Capitalul material al comunității locale - estimat prin consumul de gaze pentru uz casnic, calitatea
locuințelor și numărul de autoturisme personale – pare să fie, de asemenea, ca si capitalul educațional,
un factor de descurajare a ratelor ridicate de dependență pentru vârstnici. Relația este valabilă în
special în mediul rural.
În afara factorilor legați de statutul urban-regional al localității și de starea capitalului uman si material
local, am luat în considerație și alți patru factori cu semnificație mai puțin clară. Ei reprezintă ceea ce
se cheamă „variabilele de control”. Este ca și în cazul unui experiment efectiv. În afara factorilor
manipulați sau modificați pentru a înregistra efecte asupra variabilei de interes, sunt și factori
menținuți la un nivel relativ constant5.
5 Desigur, în analizele din Tabelul 15 si in proiecția simplificata a acestuia din Tabelul 2 este vorba de un gen de experiment
mental pe care tehnica de analiză îl permite. În acest sens am folosit ca variabile de control experiența de migrație în
străinătate la nivel de comunitate și caracteristici ale compoziției etnice și religioase din comunitate. Împreună, astfel de
variabile dau o estimare asupra stării capitalului socio-cultural din comunitate. Toate aceste variabile au putut fi măsurate
numai la nivel de recensământ, cu date vechi, din 2011 sau 2002. În toate cele patru cazuri, structurile etnice, religioase și
de migrație au o mare inerție și este de așteptat să fie semnificative si în timp, peste aproximativ 7-10 ani.
8
Figură 4: Decalajele județene urban-rural între ratele de dependență ale vârstnicilor (RDV), 2018
45 43
40
37
35 35
35 33 33 32
Rata de dependență pentru vârstnici, 2018
32
30 31 31 31
29 29 29 29 29
30 29
26 26 27
25 25 26 26 25
24 25 25 25
23 23 24
25 23 23 22 23
26
24
23 23 23 19
20 22 22 23
21 22 22 21 22 21 21
22
20 20 21 20
19 19 20 19 18 19
19
18
15 17
16 16 17 16
15
10
0
IS
IL
CT
IF
CV
CS
CJ
NT
CL
TM
BN
BV
BH
BR
BT
BZ
BC
TL
TR
OT
DB
DJ
VL
HD
SB
HR
SM
SV
PH
VS
VN
SJ
MS
MM
GL
GJ
GR
AB
AR
AG
MH
rural urban
Sursă date: INS, TEMPO
Mediile pe județe au fost calculate prin ponderare cu numitorul raportului, respectiv cu populația de vârstă
15-64 ani din localitate.
În comunitățile cu experiență mare de migrație în străinătate, cu mulți plecați și, eventual, cu mulți
reveniți, se manifestă tendința ca ratele de dependență pentru vârstnici să fie mai mici. Constatarea
este valabilă și în 2013 și în 2018, și în rural dar și la nivel de mediu urban (Tabelul 15)6. Este probabil
că avem două tipuri de situații în realitate, și de comunități relativ tinere cu mulți migranți în
străinătate și de comunități în care numai aparent, cifric, situația este astfel7.
Ambiguități similare sunt asociate cu variabilele referitoare la apartenența etnică sau religioasă.
Simplul fapt că în analize suntem obligați să operăm cu populația după domiciliu, care include și
persoanele plecate pe perioadă indefinită în străinătate și nu cu cea funcție de rezidența obișnuită
induce imprecizii de măsurare.
6 Nu este clar de ce înregistrăm aceste relații. Poate fi vorba de faptul că ponderile de populația de vârstă activă sunt mai
mari în comunitățile care au trimis mai mulți oameni în străinătate. Nu este sigur, însă, că lucrurile stau ca în formularea
ipotetică anterioară. Cei plecați în străinătate sunt , majoritar, tineri în vârstă de muncă. Prin plecarea lor comunitățile devin
mai „în vârstă” și, implicit , cu RDV mai ridicate. Corespunzător, ar fi fost de așteptat să avem o relație de directă
proporționalitate în sensul ca acolo unde experiența de migrație în străinătate este mai puternică să înregistrăm și o
dependență mai puternică pentru vârstnici
7 A doua variantă este și ea foarte probabilă pentru că situațiile referitoare la migrație, înregistrate la ultimul recensământ
din 2011, s-au schimbat nu se știe cât de mult. În plus, mai este o sursă de eroare de măsurare care funcționează în legătură
cu măsurarea RDV. Datele Institutului Național de Statistică pe care le folosim la nivel local se referă la populația după
domiciliu și nu la cea cu rezidența obișnuită. Din acest motiv este posibil ca acestea să subestimeze rata de dependență a
vârstnicilor pentru că se supraestimează numărul de persoane de vârstă activă din localitate.
9
4. ÎNTRE PERFORMANȚĂ ȘI DECLIN ÎN VITALITATEA
DEMOGRAFICĂ LOCALĂ
Performanțele de mișcare naturală ale localităților sunt puternic diferențiate funcție de mărime lor
sub aspect demografic și de mediul rezidențial, urban sau rural (Tabelul 3). Aproximativ 18% din
populația comunelor cu mai puțin de 4 mii de locuitori trăia în 2018 în localități îmbătrânite , cu spor
natural negativ consistent (decese mai multe decât nașterile). Numai 23% din populația acestor
comune se afla în localități performante sub aspect demografic, cu valori ridicate pentru toți indicatorii
de analiză8.
Le cealaltă extremă, pozitivă , se află localitățile performante din punct de vedere al mișcării naturale.
Acestea sunt concentrate în orașe cu peste 100 de mii de locuitori.
Tabel 3: Distribuția populației din România funcție de rezidență și performanțe de mișcare naturală (%)
Populație pe tipuri de localități sub aspectul vitalității

Tipul de rezidență și mărime a demografice, 2015-2018
Total
localității îmbătrânite, cu sănătate cu performanțe
performante
în declin precară medii
comune sub 4 mii locuitori 18 15 44 23 100
comune peste 4mii locuitori 3 3 36 58 100
orase sub 100 mii locuitori 1 28 71 100
oras cu peste 100 mii locuitori 0 0 17 83 100
Total 5 4 30 61 100
Sursă date: INS. Calcule propria
Cifrele reprezintă ponderile de populație din 2018 pe categorii de performanțe de mișcare naturală/vitalitate
demografică la nivel de localitate, pe categorii de rezidență-mărime a acestora. Exemplu: 18% din populația
comunelor care au mai puțin de 4 mii de persoane se află în localități îmbătrânite, cu populație în declin,
conform clasificării pentru perioada 2015-2018.
Cele patru categorii de localități anterior menționate, identificate din perspectiva performanțelor de
mișcare naturală , au o puternică localizare în spațiile de dezvoltare locală așa cum au fost identificate
printr-o tipologie a dezvoltării umane locale (Tabelul 4). Tipologia dezvoltării umane locale este mai
veche, din anul 2011, dar relevanța ei este cu atât mai mare cu cât tipul de dezvoltare-sărăcie la care
ne referim vizează o perioadă anterioară celei folosite pentru măsurarea vitalității demografice locale.
Din intersectarea celor două tipuri de clasificări, pe dezvoltare umană și pe performanțe asociate
mișcării naturale rezultă regularități importante.
Localitățile îmbătrânite, în declin demografic, și cele cu sănătate precară sunt, în principal, sărace. Le
caracterizează o sărăcie manifestă pe multiple aspecte, pe capital uman, material, de stare de sănătate
și vital9.
8 Clasificarea sau tipologia localităților sub aspectul vitalității demografice (performanțelor de mișcare naturală) a fost
realizată pornind de la un profil de cinci indicatori pentru fiecare dintre acestea. Profilul de UAT a fost determinat prin valorile
ratei de dependentă a vârstnicilor (RDV), ratei de mortalitate infantila (RINF), indicelui de îmbătrânire (IIMBAT), ratei sporului
natural (RSN) și indicelui performanțelor de mișcare naturală (IVDL) construit ca medie geometrică din toți cei patru indici
care îl preced în listă (vezi detalii în nota la Figura 2). Identificarea celor patru categorii de localități a rezultat din analiza
similitudinii între profilele demografice pentru 3080 de localități. Au fost eliminate din analiză 100 de comune cu populația
mai mică de 1000 persoane în 2018. Tehnica efectivă de grupare a fost analiza cluster de tip kmeans, aplicată la variabile
standardizate cu scorul z.
9 Pentru detalii asupra tipologiei de dezvoltare umană locală vezi analiza realizată la nivelul polului de creștere Ploiești (World
Bank, 2014)
10
Tabel 4: Distribuția populației din România funcție de dezvoltarea umană locală și vitalitatea demografică
(%)
Populație pe tipuri de localități sub aspectul vitalității demografice,

Tipuri de localități sub aspectul 2015-2018
Total
dezvoltării umane locale, 2011 îmbatrânite, in cu sanatate cu performante
performante
declin precară medii
sărăcie integrată 65 24 11 0 100
cu populație tânără, săracă 0 1 5 94 100
cu populație vârstnică, săracă 3 14 60 24 100
cu sărăcie structurală , pe capital
43 21 35 1 100
uman, material și vital
cu dezvoltare medie 1 6 54 39 100
dezvoltare integrată 21 79 100
valoare medie a indicelui dezvoltării
47.9 50.7 68.3 83.3 75.8
umane locale pe UAT
Sursă date: INS. Calcule proprii
Cifrele reprezintă ponderile de populație din 2018 pe categorii de vitalitate demografică și de dezvoltare
umană locală. Exemplu: 65% din populația comunelor foarte sărace (cu sărăcie „integrată”) se află în localități
îmbătrânite, cu populație în declin. Prin umbrire sunt marcate celulele din tabel pentru care se înregistrează
asocieri semnificative la nivelul p=0.05 pentru valorile de variabile de pe rânduri și cele de pe coloane. Pentru
estimare am folosit analiza prin reziduuri standardizate ajustate, neprezentată aici.
Localitățile performante ca mișcare naturală sunt de două categorii, respectiv cele asociate cu
dezvoltare umană de nivel ridicat și cele care se manifestă ca atare în condiții de sărăcie comunitară
pentru populații în care domină tinerii. Comunitățile cu sănătate precară, respectiv cele cu rată mare
a mortalități infantile sunt localizate în special în așezări sărace. Nivelul mediu de performanțe
demografice apare , cum era de așteptat, în condiții de dezvoltare umană medie.
Rezultă clar din această analiză că dezvoltarea umană și vitalitatea demografică sunt puternic asociate.
Performanțele reduse de vitalitate, cu populație afectată de declin demografic, îmbătrânire și stare de
sănătate precară sunt cele foarte sărace din toate punctele de vedere (material, educațional, ca stare
de sănătate și capital de vârstă).
O imagine mult mai detaliată în legătură cu localizarea fiecăruia dintre tipurile de localități sub
aspectul performanțelor lor de mișcare naturală obținem prin extinderea examinării.
Un tablou mult mai bogat pentru factorii care condiționează avantajele sau dezavantajele de mișcare
naturală pentru localități obținem din Tabelul 5 și din varianta sa extinsă sub aspect tehnic din Tabelul
16
Localitățile în declin demografic (Tabelul 6) sunt, majoritar, cu număr redus de locuitori, izolate de
orașele mari de peste 200 mii de locuitori și relativ sărace. Tipică, în acest sens, este comuna Slobozia
Mândra din sud-vestul județului Teleorman. Cel mai apropiat oraș de peste 200 de mii de locuitori ,
este Craiova, aflat la o distanță rutieră apreciabilă, de 101 km, relativ izolată din acest punct de vedere.
La izolare se adaugă nivelul ridicat de sărăcie, cu una dintre cele mai reduse valori din țară ale indicelui
dezvoltării umane. În aceste condiții a fost favorizată și migrația din localitate (nemăsurată în acest
context) , natalitatea redusă și mortalitatea de nivel ridicat. Toate sunt fenomene care au contribuit
la un declin demografic accentuat al comunei10.
10Cazul Slobozia-Mândra din Teleorman este reprezentativ pentru multe, foarte multe, dintre comunele României aflate în
stare de sărăcie demografică și umană mai ales datorită izolării în raport cu marile orașe. Accentul pe care îl punem și prin
acest comentariu este menit să scoată în evidență ideea că politicile de dezvoltare urbană se vor dovedi eficiente sub aspect
regional și în măsura în care vor contribui la reducerea izolării rurale. Formațiuni de tipul Grupurilor de Acțiune Locală sunt
un exemplu pozitiv de luat în considerație în acest sens.
11
Sporul natural negativ, cu mult mai multe decese față de nașteri, este o manifestare directă a
fenomenelor de îmbătrânire a populației dar și a reducerii natalității, nivelului ridicat al mortalității
infantile și gradului ridicat de mortalitate-morbiditate.
Tabel 5: Predicția apartenenței localităților la categoriile de performanță în mișcarea natural
Tip de localitate pe criterii de mișcare naturală

(categorie de referință - medie națională)
Predictori
îmbătrânită, cu sănatate performantă ca
în declin precară mișcare naturală
distanța (ln) până la 200+ mii loc. ++ +++
cel mai apropiat oraș
100 mii-200 mii loc. -
de ..
Indicele dezvoltării umane locale IDUL 2011 --- - +++
Profilul etnic- Regiune de dezvoltare
Moldova de nord-est (I) --- -

referință Oltenia)
Gurile Dunării (II) ---

(categorie de
Sud-Muntenia (III) -- --
Vest (V) --- ---
Nord-Vest (VI) - -
Transilvania centrală (VII) --- ---
București (VIII) ---
% romi în localitate 2011 (ln) --- +++
religios al
localității
% maghiari în localitate 2011(ln)

%adventiști în localitate 2011 (ln) ++
%penticostali în localitate 2011 (ln) --- +++
%catolici în localitate 2011 (ln) --- +++
Populația cu domiciliul în localitate, 2018 (ln) --- ---
Pseudo R2 0.311
N 2817
Tabelul prezintă, în formă simplificată, rezultatele analizei din Tabelul 16 Variabila dependentă este
apartenența localității la o anumită categorie funcție de performanțele de mișcare naturală. Relațiile
semnificative și pozitive dintre predictorul de pe rând și categoria de pe coloană sunt marcate prin + iar cele
negative, de inversă proporționalitate, prin -. Nivelul de semnificație pentru coeficienții pozitivi este dat de
numărul de semne +: 0.001 +++, 0.01 ++, 0.05 +. Similar, pentru relațiile negative : 0.001 ---, 0.01 --, 0.05 -
.Exemplu de citire: UAT urile, comune sau orașe, cu nivel ridicat de dezvoltare umană tind să facă parte din
categoria celor cu performanțe ridicate de mișcare naturală.
În fapt gruparea regională a localităților de același tip sub aspectul performanțelor demografice este
regula. Comunitățile îmbătrânite, în declin demografic prin mecanisme asociate sporului natural
negativ, sunt situate, majoritar, în sudul Munteniei și în sudul Olteniei (Tabelul 7). Localitățile cu
sănătate precară, marcată prin rate crescute de mortalitate infantilă sunt de găsit în special în
Botoșani, Vrancea, Tulcea, Călărași, Mehedinți, Vâlcea și Caraș-Severin. În fapt, județele care au ca
specific localități cu pondere mare de decese infantile sunt cele mai numeroase, prin raportare la cele
patru categorii de performanțe demografice locale. Primele 20 comune, cu mortalitate infantilă de
nivel maxim în perioada 2016-2018, erau risipite în 13 județe din cinci regiuni istorice (Tabelul 8).
12
Tabel 6: Localități cu maxim declin demografic prin mișcare naturală negative
Localități cu IVDL minim în Indice de vitalitate Rata sporului Indicele dezvoltării

cadrul categoriei și județul de demografică, IVDL natural, RSN umane locale ,IDUL
apartenență 2016-2018 2016-2018 2011
SLOBOZIA MÂNDRA TR 4.4 -30.5 24.7
UDA-CLOCOCIOV TR 5.0 -29.3 35.8
SAELELE TR 5.8 -22.7 47.2
BALACI TR 7.8 -27.3 29.7
FÂNTÂNELE TR 8.4 -21.9 50.2
CĂLMAȚUIU TR 8.7 -22.5 30.5
TROIANUL TR 8.8 -20.7 42.4
BOGDANA TR 9.1 -26.7 43.1
CĂLINESTI TR 9.2 -20.2 39.4
PRISTOL MH 8.6 -22.2 44.5
PADINA MH 8.7 -22.8 30.9
BĂRĂȘTI OT 6.8 -23.7 43.6
RADOMIREȘTI OT 10.1 -22.0 34.5
POPEȘTI AG 8.2 -24.9 32.6
BALTA ALBĂ BZ 9.6 -20.6 37.1
BLĂGEȘTI VS 10.0 -29.8 34.6
SOVEJA VR 10.0 -17.9 48.3
HĂLMĂGEL AD 10.2 -22.3 46.2
SÂNMARTIN CJ 7.3 -11.8 42.9
AITON CJ 7.8 -25.4 33.0
BĂBENI SJ 6.0 -20.8 44.5
Medie la nivel național 26.2 -5.6 56.8
Sursă date: TEMPO, INS. Calcule proprii
Tabel 7: Distribuția populației la nivel de județ pe patru categorii de vitalitate demografică locală
Județe pe grupări Ponderea populației din județ funcție de tipul de vitalitatea demografică din
de similitudine a localitățile componente 2016-2018. Localități ... IVDL
performanțelor de 2016-
vitalitate ...cu ...cu 2018
...îmbătrânite, in
demografică sănătate performanțe ...performante total
declin
precară medii
Teleorman 38 8 32 22 100 22.1
Giurgiu 15 8 58 20 100 25.9
Ialomița 12 7 31 51 100 28.6
Argeș 10 5 28 57 100 28.4
Buzău 15 6 36 43 100 25.9
Olt 21 6 35 38 100 26.2
Dolj 16 6 21 57 100 27.5
Vâlcea 16 10 24 49 100 27.1
Botoșani 2 12 33 52 100 28.3
Vrancea 8 9 31 51 100 28.2
Tulcea 2 11 38 49 100 27.8
13
Județe pe grupări Ponderea populației din județ funcție de tipul de vitalitatea demografică din
de similitudine a localitățile componente 2016-2018. Localități ... IVDL
performanțelor de 2016-
vitalitate ...cu ...cu 2018
...îmbătrânite, in
demografică sănătate performanțe ...performante total
declin
precară medii
Călărași 9 13 32 46 100 26.8
Mehedinți 11 13 16 60 100 27.4
Caraș-Severin 4 11 60 25 100 26.3
Prahova 4 2 72 22 100 27.4
Brăila 7 9 81 3 100 25.2
Arad 3 3 63 31 100 28.8
Hunedoara 7 4 63 26 100 27.0
Brașov 0 51 49 100 31.2
Alba 4 7 44 45 100 28.7
Covasna 0 2 40 58 100 30.2
Constanța 0 1 47 52 100 30.9
Dambovița 3 2 49 46 100 29.2
Ilfov 1 0 14 85 100 35.2
Timiș 1 2 15 82 100 31.2
Sibiu 0 17 82 100 31.5
Bihor 3 5 18 75 100 29.9
Satu Mare 4 18 78 100 31.1
Maramureș 1 3 21 75 100 30.8
Bistrița 5 3 17 75 100 32.2
Mureș 2 3 25 70 100 29.3
Harghita 0 5 22 73 100 30.1
Iași 2 11 86 100 33.8
Galați 1 4 18 77 100 29.3
Suceava 0 3 22 75 100 32.4
Vaslui 3 3 29 65 100 31.4
Bacău 0 4 32 64 100 30.2
Cluj 6 3 28 63 100 29.7
Neamț 3 5 30 61 100 28.8
Sălaj 8 9 28 56 100 29.4
Gorj 5 6 32 57 100 29.6
București 0 0 0 100 100 29.9
Total 5 4 30 61 100 29.4
Sursă date: TEMPO, INS, Calcule proprii
Exemplu: 38% din populația județului Teleorman era situată, în anul 2018, în localități aflate în declin
demografic (spor natural negativ, îmbătrânire, dependență crescută a vârstnicilor). Celulele din tabel marcate
prin umbrire indică asocieri statistic semnificative (p=0.05) între categoria de localități de pe coloană și județul
de pe rând conform unor rezultate de analiză neprezentate aici (prin reziduuri standardizate ajustate).
Grupările de celule din tabel delimitate prin cadran în bold indică dimensiunea de performanță demografică
specifică grupării de județe. În ultima coloană din tabel sunt notate valorile medii ale IVDL 2016-2018 în
cadrul județului, ponderate cu populația localității în 2018.
14
În țara cu cea mai mare mortalitate infantilă din Uniunea Europeană, cu o medie de mortalitate de
aproximativ 6.5‰ pentru perioada 2016-2018, valorile de maxim local erau imense, între 104‰ și
164‰. Prin semnificația lor de maxim negativ fiecare ar merita să constituie punct de pornire pentru
cercetări de acțiune socio-medicală. Dincolo de condiționările generale pe care am putut să le
identificăm – izolare față de marile centre urbane, sărăcie comunitară, dimensiune demografică
redusă a localității – este foarte probabil că acționează și cauze medicale instituționale și factori de
cultură sanitară.
Tabel 8: Localități cu populație de cel puțin 1000 locuitori, cu nivel maxim de mortalitate infantile, 2015-
2018
Rata mortalității infantile 2015-2018

Localitate Județ
(‰)
Transilvania (în sens extins)
VRANI Caras-Severin 103.5

BĂUȚAR Caras-Severin 66.7
TÂRNOVA Caras-Severin 58.8
FOENI Timis 60.6
USUSĂU Arad 58.8
BIRCHIȘ Arad 73.2
ILEANDA Salaj 81.6
RUS Salaj 66.7
SUHAIA Teleorman 71.4
Muntenia
CREVENICU Teleorman 60.6

BLĂJANI Buzău 66.7
MAIA Ialomița 58.8
CIOROIAȘI Dolj 83.3
CÂRNA Dolj 74.1
Oltenia
RACOVIȚA Vâlcea 63.8

MĂLAIA Vâlcea 71.4
PRUNIȘOR Mehedinți 69.0
MIHĂEȘTI Olt 62.5
Dobrogea CHILIA VECHE Tulcea 69.0
Moldova PRĂJEȘTI Bacău 64.5
Urban 5.3
Medie Rural 8.1
Total 6.5
Sursă date: TEMPO, INS, Calcule propria
Localitățile performante din punct de vedere al mișcării naturale sunt apropiate în special de orașele
mari de 100 mii-200 mii locuitori și , așa cum am menționat deja, diferă sub aspectul dezvoltării
umane. Unele, precum Dumbrăvița și Giroc din județul Timiș sau Chiajna-Bragadiru-Popești Leordeni
(Ilfov) , Valea Lupului (Iași) sau Florești (Cluj) sunt puternic dezvoltare, apropiate de orașe mari. Sunt
însă și localități mediu sau slab dezvoltate din punct de vedere uman dar cu accentuate performanțe
de dezvoltare natural-demografică (Tabelul 9). Slobozia Bradului din Vrancea sau Cojasca din
Dâmbovița fac parte din această categorie paradoxală de inconsistență între performanțele
demografice ridicate și cele umane relativ reduse. Ambele sunt performante din punct de vedere
demografic dar din perspectiva dezvoltării umane fac parte din categoria localităților cu populație
tânără dar săracă. Sub aspectul compoziției etnice înregistrau, la recensământul din 2011, peste 60%
populație roma. În fapt , o bună parte dintre comunități foarte performante din punct de vedere al
15
mișcării naturale (Tabelul 9) dar care nu erau și foarte dezvoltate, conform IDUL 2011, aparțin
categoriei de localități cu pondere mare de populație tânără, dar săracă (toate localitățile din
categoriile mediu sau mediu-inferior dezvoltate din Tabelul 9, exceptând Bărbulești pentru care nu am
dispus de datele necesare clasificării). Constatarea trimite la ideea de a specifica tipologia UAT sub
aspectul performanțelor demografice prin segmentarea categoriei de localități performante
demografic , în subcategorii care să ia în considerație și nivelul de dezvoltare umană 11.
Pornind de la această constatare am realizat și o variantă de clasificare a UAT-urilor în cinci, în loc de
patru categorii. Noua categorie include localitățile performante din punct de vedere al mișcării
naturale dar care sunt sărace (în prima quartilă funcție de indicele dezvoltării umane locale)12.
Tabel 9: Localități cu populație de cel puțin 1000 locuitori, cu nivel maxim de dezvoltare sub aspectul
mișcării naturale, 2015-2018
Tip de localitate
Rata Indicele
performantă Indicele vitalității Rata sporului
dependenței dezvoltării
demografic, Localitate Județ demografice natural 2016-
de vârstă umane locale
funcție de valorile locale 2016-2018 2018
2017 2011 (IDUL)
IDUL
DUMBRĂVIȚA Timiș 43.2 11.6 12.9 139.6
GIROC Timiș 42.7 12.4 13.1 104.7
CHIAJNA Ilfov 44.8 15.8 12.4 112.9
ORAS BRAGADIRU Ilfov 42.9 10.6 10.0 107.7
foarte dezvoltată
ORAS POPEȘTI Ilfov 45.2 13.4 10.8 100.7
LEORDENI
VALEA LUPULUI Iași 43.6 12.2 12.2 104.5
FLOREȘTI Cluj 48.0 17.2 8.7 104.2
ORAȘ ROVINARI Gorj 43.8 5.2 4.4 80.3
mediu-superior
ORAȘ CAJVANA Suceava 43.1 12.5 13.6 67.1
dezvoltată
IASLOVĂȚ Suceava 44.3 13.0 15.9 62.2
VOITINEL Suceava 44.2 20.2 13.3 56.9
VALEA MOLDOVEI Suceava 42.4 14.7 15.4 50.3
cu dezvoltare
APOLD Mureș 42.5 8.7 13.0 58.5
medie
CUZA VODĂ Constanța 43.3 9.5 10.6 57.5
IACOBENI Sibiu 44.0 10.6 13.2 51.0
AUGUSTIN Brașov 48.8 16.0 10.9 46.3
BUDILA Brașov 47.8 19.8 11.0 49.8
mediu-inferior VÂLCELE Covasna 43.6 21.4 13.7 46.9
dezvoltată sau
SLOBOZIA BRADULUI Vrancea 51.3 25.9 11.5 37.1
săracă
COJASCA Dambovița 46.1 12.2 10.3 47.5
BĂRBULEȘTI Ialomița 52.3 19.0 4.3 14.0
11 Specificarea respectivă poate fi realizată în două variante, cu indicele dezvoltării umane locale (IDUL) actualizat, cu date
recente sau cu cel din 2011. Varianta 2011 a indicelui poate fi utilă pentru că, în mod clar, starea actuală a performanțelor
demografice locale este efect al situației anterioare, din 2011. Varianta actualizată ar permite o analiză sincronă a stării
umane și demografice a localităților țării. În contextul acestui subcapitol folosim o intersectare a tipologiei performanțelor
de vitalitate cu sărăcia dezvoltării umane locale din 2011 estimată prin plasare localității în prima quartilă a valorilor ordonate
ale IDUL 2011. În acest fel, în tipologia performanțelor de mișcare naturală apare o a cincea categorie a localităților
performante demografic dar sărace din punct de vedere sociouman.
12 Motivul pentru care prezentăm detaliat și particularități ale clasificării demografice a localităților în cinci categorii este ,
în esență , acela de a scoate în evidență utilitatea abordărilor comparative strict demografice (clasificarea în patru categorii)
cu cele socio-demografice (cinci categorii).
16
Tip de localitate
Rata Indicele
performantă Indicele vitalității Rata sporului
dependenței dezvoltării
demografic, Localitate Județ demografice natural 2016-
de vârstă umane locale
funcție de valorile locale 2016-2018 2018
2017 2011 (IDUL)
IDUL
Medie națională (ponderată cu populația 29.4 -2.6 23.3 75.7
localității)
Sursă date: TEMPO, INS, Calcule propria
Analiza de detaliu relevă, așa cum era de așteptat, o puternică segmentare între localitățile
performante sub aspect demografic dar sărace și cele mediu sau puternic dezvoltate (Tabelul 17 din
anexă). Distanța față de marile orașe împreună cu mărime UAT de referință dau cadrul esențial al
acestei segmentări. Performanțele demografice ridicate în condiții de sărăcie sunt specifice
localităților mici, apropiate de orașele de peste 200 mii de locuitori. Localitățile performante
demografic dar cu nivel de dezvoltare mai ridicat sunt mai mari, ca număr de populație, și apropiate
de orașele de 100 mii-200 mi locuitori. Orașele de 100 mii-200 mii de locuitori par să fie mai eficiente
în a iradia dezvoltare umană decât cele foarte mari. Specificul regional al celor două categorii de
localități este bine pus în evidență de analiză: localitățile performante demografic dar sărace sunt
localizate prioritar în Moldova de nord-est iar cele performante cu localități dezvoltate sunt specifice
regiunii București-Ilfov. Sub aspect etnic-religios, localitățile cu performanțe demografice ridicate dar
sărace tind să aibă în componență ponderi mai mari de romi și de populație de religie penticostală13
decât cele performante demografic și relativ dezvoltate. Ponderile sporite de populație de religie
catolică sunt specifice localităților performante sub aspectul mișcării naturale și dezvoltate socio-
uman, în același timp. Formulările anterioare sunt strict constatative și nu trimit la o semnificație
cauzală a etniei sau religiei. Este foarte probabil că factori asociați cu aceste caracteristici (educația,
spre exemplu), dar nemăsurați în prezenta analiză, sunt responsabili de explicarea asociațiilor
menționate.
Distribuția regională celor cinci tipuri de localități cu profiluri diferite de performanțe de mișcare
naturală apare mai clar în momentul în care trecem la o analiză cartografică și punem în evidență în
mai mare măsură diferențierile rural-urban și interjudețene.
13 Pentru rolul religiei în fenomenele de dezvoltare locală și migrație internațională poate fi utila analiza din Sandu (2018).
17
5. CONFIGURAȚII REGIONALE ALE PERFORMANȚELOR DE
MIȘCARE NATURALĂ
Localitățile de maximă performanță demografică, în noua variantă cu cinci categorii de localități, sunt
localizate nu numai în regiunea de dezvoltare București-Ilfov, așa cum rezultă din analiza cantitativă
din Tabelul 17 Cea mai largă concentrare a acestor localități (Figura 6 și Figura 7) este în centrul
Transilvaniei, în special în județul Sibiu, cu extensii în bandă continuă în județul Brașov și în partea
sudică a județul Mureș. Alte arii de performanță de mișcare naturală sunt în județul Timiș și în parte
de sud a județului Arad14 și în județul Constanța. Toate acestea sunt arii structurate în jurul unor orașe
mari precum București sau Constanța sau în relație cu unele conurbații de tip Sibiu-Brașov , Timișoara-
Arad.
Figură 5: Distribuția performanțelor de mișcare naturală locală pe spații regionale I
Sursă date: INS

Harta prezintă distribuția pentru toate cele cinci tipuri de performanțe demografice locale.
O altă bandă de performanțe demografice ridicate este în nordul țării, în nordul județelor Satu-Mare,
Maramureș și Suceava, cu o puternică extensie în județul Bistrița-Năsăud. Aici nu mai este vorba de o
bandă de dezvoltare demografică situată în apropierea orașelor mari . Este o întrebare dacă factorii
explicativi sunt legați semnificativ de condiționări culturale de tip etnic-religios sau de experiențe de
migrație în străinătate (Tabelul 17)15.
14 Județul Arad, în sine, nu are un profil specific de performanță demografică. Toate referirile din această secțiune la profilul
demografic specific al unui întreg județ sunt bazate nu numai pe datele vizuale, din hărți, ci și pe rezultate ale analizei prin
reziduuri standardizate ajustate, neincluse ca atare în prezentare.
15 Cercetări regionale pe temă sunt necesare pentru a lamuri lucrurile. Posibil să avem de-a face și cu un efect secundar al
supra-estimării populației de vârstă activă (15-64 ani) asociat cu folosirea populației după domiciliu ca bază de calcul în
condițiile în care multe din localitățile din nordul țării au, în fapt, un număr mare de plecați în străinătate.
18
Figură 6: Distribuția performanțelor de mișcare naturală locală pe spații regionale II
Sursă date: INS
Harta prezintă distribuția pentru toate cele cinci tipuri de performanțe demografice locale dar cu accentuarea
contrastelor dintre localitățile performante și cele cu probleme, prin marcarea celor aflate la medie cu alb.
Performanțele sau, mai exact spus, problemele demografice asociate cu îmbătrânirea demografică a
populației sunt evidente în dispunerea în bandă continuă, în sudul țării, a localităților care reprezintă
acest tip de situație. Sudul Olteniei (Olt, Dolj) dar și Vâlcea în nordul Olteniei, Teleorman, Argeș,
Giurgiu și Buzău în Muntenia, apar ca fiind locații specifice pentru comunități în declin demografic.
Comunitățile performante demografic dar sărace sunt specifice județelor Iași, Vaslui și Bacău (Figura
6), în special localităților mici , apropiate de orașele mari, cu ponderi mari de romi și penticostali
(Tabelul 17).
Comunitățile cu sănătate precară sunt mici ca dimensiune demografică și izolate față de orașele mari
și sunt situate în special în zone istorico-geografice diferite din vest (Caraș-Severin), sud (Mehedinți,
Călărași, Brăila) și est (Vrancea, Botoșani).
Localitățile cu profil demografic apropiat de media națională se află în special în nordul Munteniei
(Dâmbovița și Prahova) dar și în Tulcea și Neamț (Figura 6).
Pentru 10 dintre județe - Alba, Sălaj, Covasna, Maramureș, Bihor din Transilvania, Gorj din Oltenia,
Ialomița și București din Muntenia și Galați din Moldova - nu se poate vorbi, cu datele de care
dispunem, de un profil demografic specific din perspectiva mișcării naturale.
Comunitățile în declin demografic, așa cum apar în harta din Figura 6, se regăsesc cu distribuție
regională similară și atunci când reprezentarea cartografică se face numai funcție de rata de
dependență a vârstnicilor (Figura 7). Sudul țării și sud-estul Munteniei apar ca fiind regiunile de
maximă concentrare a comunităților teritoriale cu rate ridicate de dependență a vârstnicilor.
19
Figură 7: Distribuția dependenței vârstnicilor la nivel de localitate pe spații regionale, 2017
Sursă date: INS

În acest tablou al performanțelor demografice de mișcare naturală surprinde cazul județului Cluj. În
2017, PIB per capita din media Uniunii Europene (conform datelor EUROSTAT) reprezenta, în județul
Cluj, 45% din nivelul mediu al Uniunii, imediat după cel al Bucureștiului (83%) și peste cel al județelor
Constanța (39%) și Brașov (38%). În acest context este surprinzător să vezi că, în seria județelor care
au , în 2018, pe teritoriul lor un oraș de peste 300 de mii de locuitori (București, Iași, Timișoara, Cluj-
Napoca, Constanța, Galați și Craiova), județul Cluj are o foarte mare concentrare de comune cu
populație în declin, ca și județul Dolj. Desigur intensitatea sporului natural negativ este mai mare in
ruralul din Dolj (aproximativ -9‰) față de ruralul din Cluj (aproximativ -3‰ in comunele din Cluj).
Rămâne , însă, semnificativ faptul că în ambele județe ponderea comunelor cu populație în declin este
similară. De ce este așa, în pofida nivelului lor de dezvoltare economică foarte diferit, rămâne neclar.
Performanțele sau problemele specifice asociate mișcării naturale pot fi notate nu numai în abordarea
regională ci și în cea specifică rețelelor de localități. Vom face o astfel de specificare în primul rând
pentru orașele mari, de peste 100 de mii de locuitori. (Pentru cititorul interesat de comparații, o
secțiune dedicată mediului rural este în anexa 2.) Ulterior vom prezenta pe scurt și particularități de
profil demografic pentru orașele mijlocii de 50 mii – 100 mii de locuitori și cele mici de 20 mii-50 mii
locuitori.
20
6. VITALITATEA DEMOGRAFICĂ A ORAȘELOR
6.1. Orașe mari
Deși performanțele demografice tind să fie cu atât mai accentuate cu cât localitatea este mai mare,
orașele de peste 100 de mii de locuitori nu sunt omogene. Cele foarte mari, de peste 200 de mii de
locuitori, sunt mai puțin performante decât cele din categoria 100-200 de mii (Tabelul 10). În special
îmbătrânirea demografică este consistent mai mare în orașele de peste 200 de mii de persoane.
Desigur există avantaje ale îmbătrânirii demografice, constatate deja, considerate drept ”dividende
demografice” (Mason et al, 2016). Îmbătrânirea este componentă normală a tranziției demografice, a
creșterii speranței de viață. În condițiile în care îmbătrânirea este însoțită de creșterea capitalului
uman sau material, avantajele (”dividendele”) pe care le aduce compensează, în bună măsură,
probabil, dezavantajele biologice.
În analizele la nivel teritorial - local, regional sau național – diagnosticul pe efectele negative de
îmbătrânire trebuie pus prin corelarea factorilor. În seria orașelor de peste 100 de mii de locuitori,
spre exemplu, vârsta medie cea mai ridicată era la orașul Brăila (44 de ani în 2018). Ceea ce contează
în special sunt raporturile de dependență. Indicele îmbătrânirii demografice (=persoane de 65 ani și
peste raportate la 100 de tineri sub 15 ani), spre exemplu, era în 2017 de 148% la Brăila, față de o
medie de 120% pentru orașele de peste 200 de mii de locuitori. Dacă la acest indice de îmbătrânire
demografică ar corespunde un stoc de educație ridicat, atunci situația nu ar fi problematică. În fapt,
este puțin probabil ca lucrurile să stea așa, la Brăila16. Prin contrast, Timișoara este un oraș cu nivel
ridicat al îmbătrânirii demografice dar cu bune performanțe de dezvoltare umană .
Tabel 10: Performanțe demografice și dezvoltare umană pe categorii de localități
Tip de
localitate
Rata Indicele
funcție de Rata Rata Indicele de Indicele de
sporului Vârsta dezvoltării
mediul mortalității dependenței îmbătrânire vitalitate
natural medie umane
rezidențial și de infantile vârstnicilor demografică demografică,
2016- 2017 locale
categoria de 2016-2018 2017 2017 IVDL, 2016-2018
2018 2011
mărime a
localității
comune cu sub
-7.1 8.9 31.1 143.1 24.3 41.8 51.5
4000 loc.
comune cu
-2.3 7.3 22.7 97.8 30.1 39.3 62.1
peste 4000 loc.
orase cu sub 20
-2.1 7.4 20.7 100.3 30.5 40.2 72.7
mii loc.
orase cu
-1.1 6.1 19.0 98.0 31.7 40.7 83.2
20_50 mii loc.
orase cu
-1.1 5.9 18.3 100.4 31.9 41.2 90.2
50_100 mii loc.
16La recensământul din 2011, stocul de educație la Brăila era minim în raport cu cel al orașelor din categoria de peste 200
de mii de locuitori. Pentru anul 2018 nu dispunem de date referitoare la stocul de educație pe localități. O aproximare a
valorii respective o avem , însă, din rata de conexiune la posturi fixe de internet la nivel de UAT (Coeficientul de corelație
Bravais-Pearson dintre stocul de educație locală în 2011 și rata de conectare la internet posturi fixe în gospodării, în 2015,
este de 0.75. Mulțumim dr. Manuela Stănculescu pentru ajutorul dat pentru accesarea valorilor indicelui din 2015.) Cu datele
din 2015, din Tabelul 11, se poate observa ca indicele respectiv are o valoare redusă. Evaluarea este susținută și de rata
extrem de mare (Tabelul 11) a mortalității infantile din orașul Brăila în perioada 2016-2018. Afirmația este făcută în baza
constatării că în localitățile cu nivel de educație relativ ridicat rata mortalității tinde să fie mică (corelație negativă și
semnificativă pentru p=0.01 între stocul de educație 2011 și rata mortalității infantile 2013-2015, logaritmată).
21
Tip de
localitate
Rata Indicele
funcție de Rata Rata Indicele de Indicele de
sporului Vârsta dezvoltării
mediul mortalității dependenței îmbătrânire vitalitate
natural medie umane
rezidențial și de infantile vârstnicilor demografică demografică,
2016- 2017 locale
categoria de 2016-2018 2017 2017 IVDL, 2016-2018
2018 2011
mărime a
localității
orase cu
100_200 mii -0.3 4.2 19.2 101.0 32.4 41.2 94.0
loc.
orase cu peste
-1.0 4.4 22.5 120.0 30.3 42.3 98.7
200 mii loc.
Sursă date INS.
Valorile referitoare la volumele de populație se referă la populația după domiciliu. Cifrele marcate prin
umbrire semnifică date de maximă relevanță pozitivă pentru performanțele de mișcare naturală sau de
dezvoltare umană iar cele scrise cu bold se referă la semnificații negative pentru calitatea mișcării naturale
sau a dezvoltării umane. Cifrele din tabel sunt medii ponderate ale valorilor la nivel de UAT pentru categoria
de localitate specificată pe rând. Ponderarea a fostă făcută cu populația localității din 2017.Dimensiunea
medie a unei comune în 2017 era de aproximativ 3400 (3393) locuitori, estimată după populația cu domiciliul
în localitate. În consecință prima categorie de UAT din tabel se referă la comunele care aveau populația cel
mult la nivel de medie pentru comune.
O examinare a datelor pe orașele mari (Tabelul 11), comparativ cu cele pe categorii de orașe (Tabelul
10) permite formularea unor recomandări de la care să pornească strategii de acțiune urbană menite
să ducă la rezolvarea unor probleme de performanță demografică:
 Gruparea orașelor sudice Brăila-Galați-Buzău-Pitești, spre exemplu, ar putea fi un exemplu de
comunități pentru care cercetătorii pot furniza un gen de avertizare (târzie, este drept)
referitoare la gravitatea pe care o are starea de sănătate precară a populației așa cum este
semnalată prin valorile ridicate ale ratelor de mortalitate infantilă.
 Problemele de declin demografic urban, identificate prin spor natural negativ accentuat, sunt
specifice, în seria orașelor mari, pentru municipalitățile Ploiești, Constanța, Galați, Brăila și
Satu Mare.
Tabel 11: Performanțe demografice și dezvoltare umană la nivelul orașelor de peste 100 de mii de locuitori
Rata
Rata
Rata Rata Indicele de Indicele de Indicele conexiuni
sporului Vârsta
mortalități dependenței îmbătrânire vitalitate dezvoltării internet în
natural medie
i infantile vârstnicilor demografică demografică, umane locale gospodării
2016- 2017
2016-2018 2017 2017 2016-2018 2011 la 100 pers.
2018
2015
VASLUI 5.0 1.3 10.2 47.1 41.0 36.7 89.2 21.3
IAȘI* 2.9 3.4 18.1 82.0 35.2 39.6 98.6 29.4
SUCEAVA 2.8 5.4 16.9 74.7 35.3 39.4 94.8 27.9
BACĂU -0.1 4.1 17.8 89.5 33.3 40.6 94.0 25.3
BOTOȘANI 0.7 6.4 14.2 74.2 34.8 39.7 89.5 31.2
RÂMNICU VÂLCEA 1.4 4.1 17.3 93.8 34.0 40.9 94.9 25.6
DROBETA TURN. SEV. -0.6 3.9 17.1 101.9 32.7 41.5 86.2 22.5
BAIA MARE -0.1 5.5 17.3 90.4 33.1 40.4 95.6 26.2
CLUJ NAPOCA* 1.3 3.6 22.5 117.1 31.6 42.1 106.3 31.1
TIMIȘOARA* 0.1 3.5 21.7 122.6 31.0 42.2 100.3 30.2
22
Rata
Rata
Rata Rata Indicele de Indicele de Indicele conexiuni
sporului Vârsta
mortalități dependenței îmbătrânire vitalitate dezvoltării internet în
natural medie
i infantile vârstnicilor demografică demografică, umane locale gospodării
2016- 2017
2016-2018 2017 2017 2016-2018 2011 la 100 pers.
2018
2015
ARAD -2.9 1.5 22.9 124.5 29.7 42.5 90.8 26.6
CRAIOVA* -0.7 3.0 19.7 108.5 32.0 41.6 98.4 25.1
PIATRA NEAMȚ -2.0 2.0 21.5 118.7 30.7 42.5 89.6 25.7
BRAȘOV* -1.9 4.1 23.2 132.9 29.2 43.4 100.9 26.8
SIBIU -0.5 4.0 23.4 119.0 30.4 42.4 103.7 29.2
TÂRGU MUREȘ -1.3 4.8 24.4 126.9 29.2 42.7 98.2 28.0
PLOIEȘTI* -3.0 4.0 24.4 129.1 28.6 43.0 94.0 27.0
CONSTANȚA* -2.5 5.3 25.6 133.6 28.0 43.1 91.2 29.4
ORADEA* -0.4 6.3 20.3 112.3 30.9 41.7 90.9 27.3
SATU MARE -2.8 4.6 19.1 104.8 30.9 41.6 94.0 24.8
PITEȘTI 0.0 6.0 21.3 114.1 30.8 42.0 98.5 25.4
BUZĂU -1.6 5.0 19.7 106.6 31.1 42.1 90.8 24.6
GALAȚI* -2.2 6.2 19.7 116.3 30.2 42.0 89.1 26.4
BRĂILA* -5.4 7.0 23.3 147.7 26.5 43.6 86.1 23.6
Sursă date INS
Cifrele referitoare la volumele de populație se referă la populația după domiciliu. Am marcat cu * orașele care,
în 2018, aveau peste 200 mii de locuitori. Cele patru grupe de orașe din tabel au fost identificate printr-o
analiză cluster (de tip ierarhic, metoda celui mai depărtat vecin, similitudini de profil măsurate prin coeficienți
de corelație. Profilul fiecărui oraș a fost date de valorile standardizate cu scorul z pentru primele cinci coloane
de date din tabel. Ordonarea în cadrul sugrupelor aparține autorului și este făcută pe criterii de apartenență
la o anume regiune istorică (DS). Valorile marcate prin umbrire semnifică date de maximă relevanță pozitivă
pentru performanțele de mișcare naturală iar cele scrise cu bold se referă la semnificații negative pentru
calitatea mișcării naturale. Municipiul București nu este inclus în această analiză dat fiind situația sa specială
de oraș capitală, greu de comparat cu cea a orașelor luate în considerație în acest cadru.
23
6.2. Orașe mijlocii
Orașele de mărime medie cu performanțe demografice maxime sunt Zalău și Alba Iulia în Transilvania
și Târgu Jiu și Slatina în Oltenia (Tabelul 12). Trei dintre acestea - Slatina, Zalău și Alba Iulia - au o
situație consolidată în sensul că ratele de îmbătrânire demografică sunt reduse (față de media pe total
orașe mijlocii - Tabelul 10) și ratele de mortalitate infantilă sunt consistent mai mici decât cele pe total
grupă de mărime mijlocie a orașelor. Târgu Jiu are o situație contradictorie, cu o rată de îmbătrânire
redusă dar cu o stare de sănătate proastă, marcată ca atare prin rata ridicată de mortalitate infantilă17.
Implicația directă a acestei constatări pentru cei care țintesc formularea unor politici de dezvoltare
urbană trimite la necesitatea de a gândi strategii de acțiune în funcție de profilul demografic al
localității și nu numai pornind de la indici sintetici de tipul celui referitor la performanțele de mișcare
naturală (vitalitate demografică). La Târgu Jiu, spre exemplu, ar fi de inițiat acțiuni de îmbunătățire a
stării de sănătate a populației, în special. Reducerea îmbătrânirii populației este de urmărit în special
la Hunedoara și la Turda unde ratele de îmbătrânire demografică sunt foarte ridicate, ratele sporului
natural extrem de mici, comparativ cu cele specifice grupei și, în același timp, nivelul de dezvoltare
umană este redus (Tabelul 12).
17Folosirea extensivă a ratei de mortalitate infantilă pentru a estima starea de sănătate a populației se justifică prin faptul
că România este încă țara cu cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE și, în consecință, indicele are o relevanță
deosebit de mare.
24
Tabel 12: Performanțe demografice și dezvoltare umană la nivelul orașelor de 50 mii -100 de mii de locuitori
Rata
Rata Indicele de Indicele conexiuni
Rata Rata Indicele de
Orașe de 50 sporului vitalitate Vârsta dezvoltării internet în
mortalității dependenței îmbătrânire
mii- 100 mii natural demografică medie umane gospodării
infantile vârstnicilor demografică
locuitori 2016- locală IVDL, 2017 locale la 100
2016-2018 2017 2017
2018 2016-2018 2011 persoane,
2015
FOCȘANI .0 6.1 17.0 93.9 32.8 41.4 93.9 22.3
BISTRIȚA 2.8 6.3 14.0 69.4 36.1 39.5 98.8 28.0
TÂRGU JIU 1.0 7.0 15.2 82.7 34.1 40.0 96.0 24.5
CĂLĂRAȘI -1.0 6.3 17.6 86.5 32.5 40.2 83.3 20.7
ALBA IULIA 1.0 2.6 17.4 89.1 34.4 40.8 102.0 28.7
ZALĂU 3.9 2.9 12.3 64.8 38.3 39.2 97.8 27.3
TÂRGOVISTE -.3 4.5 17.4 92.4 33.1 40.8 95.3 25.9
SLATINA 2.6 4.1 12.8 74.3 36.7 39.8 93.6 24.2
SLOBOZIA -.9 4.3 16.2 92.1 33.2 41.1 88.6 27.5
ROMAN -1.4 8.4 18.2 101.6 31.0 41.4 86.7 25.0
BÂRLAD -2.4 7.7 19.4 103.2 30.3 41.3 84.7 20.5
TULCEA -1.9 7.6 17.1 93.5 31.5 41.3 82.9 27.1
SFÂNTU -.8 6.7 20.0 100.4 31.3 41.4 90.6 26.3
GHEORGHE
DEVA -4.0 9.8 25.2 139.5 26.4 43.3 93.0 27.1
MEDIAȘ -3.6 9.5 23.2 133.7 27.3 42.7 88.7 23.5
REȘIȚA -3.9 6.2 21.3 127.4 28.6 42.7 86.9 23.9
TURDA -4.6 7.1 22.6 122.7 27.9 42.2 86.1 22.0
ONEȘTI -4.2 5.5 20.0 121.7 29.2 42.5 88.8 24.4
HUNEDOARA -4.3 5.9 23.6 128.4 27.9 42.4 82.3 20.9
GIURGIU -4.3 3.5 20.1 123.5 29.5 42.2 79.5 24.9
ALEXANDRIA -1.5 1.8 18.5 106.0 32.3 41.7 86.3 20.9
Sursă date: INS
Cifrele referitoare la volumele de populație se referă la populația după domiciliu. Cele cinci grupe de orașe din
tabel au fost determinate printr-o analiză cluster (de tip ierarhic, metoda celui mai depărtat vecin, similitudini
de profil măsurate prin coeficienți de corelație. Profilul fiecărui oraș a fost date de valorile standardizate cu
scorul z pentru primele cinci coloane de date din tabel. Valorile marcate prin umbrire semnifică date de
maximă relevanță pozitivă pentru performanțele de mișcare naturală iar cele scrise cu bold se referă la
semnificații negative pentru calitatea mișcării naturale.
Alba Iulia și Zalău sunt orașele cele mai performante din grupă atât sub aspect uman cât și demografic.
De ce este așa, ar putea fi lămurit numai prin studii de caz. Alba Iulia se află în poziția respectivă
datorită avantajelor (”dividendelor demografice”) asociate cu calitatea de centru universitar. La Zalău,
în schimb, contează, explicit, efectele pozitive ale unui spor natural crescut și ale nivelului redus de
îmbătrânire demografică.
25
6.3. Orașe mici
Vitalitatea demografică a orașelor este dependentă nu numai de dezvoltarea lor umană ci și de
dimensiunea localității18. Acesta este motivul pentru care e de preferat ca măsurile referitoare la
vitalitatea demografică locală (IVDL) să fie specificate nu numai pentru toate categoriile de mărime de
localități ci și pe categorii date. În speță, pentru orașele mici de 20 de mii la 50 de mii de locuitori am
calculat indicele de vitalitate locală (IVDL) astfel încât să aprofundăm comparațiile pe dimensiunea
respectivă în interiorul categoriei de mărime demografică de 20-50 de mii de locuitori. A rezultat tot
o segmentare a localităților în cinci categorii (Tabelul 13) ca și la nivel național (Anexa 1), cu ușoare
diferențe de semnificație. Orașele mici de 20-50 de mii de locuitori sunt cu vitalitate demografică
mare, peste medie, medie, cu populație în declin și cu probleme accentuate de stare de sănătate.
Tabel 13: Profilul demografic al orașelor de mici pe categorii de vitalitate demografică
Categorii de orașe mici din perspectiva vitalității demografice

Total
Valori medii definitorii de
cu stare de cu populație de de orașe
referitoare la .. vitalitate
sănătate în declin vitalitate vitalitate mici
peste
precară accentuat medie mare
medie
Indice de vitalitate
demografică locala 2016- 32.2 29.0 30.1 33.9 35.3 31.7
2018
Rata sporului natural 2016-
-1.0 -3.3 -2.4 0.8 1.6 -1.2
2018
Rata mortalității infantile
9.6 6.8 5.5 6.2 4.5 6.1
2016-2018
Rata de dependență a
16.2 21.7 21.1 17.2 15.3 19.0
vârstnicilor
Indice de îmbătrânire
82.9 117.8 112.3 77.1 77.1 98.2
demografică 2016-2018
Rata de imigrare internă
12.2 11.9 10.7 11.4 28.2 15.3
2016-2018
Populația cu domiciliu la 1
25953 24769 38700 35880 28861 30936
ian 2018
Număr localități 6 17 16 8 14 61
Sursă date: INS
Cifrele de pe primele șase rânduri indică valori medii ale indicatorilor de rând pentru categoriile de localități
de pe coloane. Unitățile de analiză sunt cele 61 de UAT cu populație între 20 de mii-50 de mii de locuitori la 1
ianuarie 2018. Exemplu: rata medie de imigrare în localitățile de mare vitalitate demografică a fost de 28.2
‰. Orașele au fost clasificate funcție de cei cinci indicatori definitorii pentru profilul de vitalitate - rata sporului
natural, rata mortalității infantile, rata de dependență a vârstnicilor, indicele de îmbătrânire demografică,
indicele sintetic al vitalității demografice și rata de imigrare internă în localitate în perioada 2016-2018. Acest
ultim indicator nu a fost inclus în seria celor care au permis calcularea IVDL dar este tot un indicator
demografic, relevant pentru atractivitatea socio-demografică locală. Procedeul de clasificare folosit a fost
analiza cluster ierarhică, folosind metoda celui mai depărtat vecin , corelațiile între profilele demografice și
normalizarea prealabilă a variabilelor de grupare prin scoruri z.
18 Corelația IVDL 2016-2018 și IDUL2011 este de 0.52 iar cea dintre IVDL 2016-2018 și mărimea demografică a localității
(logaritmată) este de 0.51. Relațiile au fost măsurate pe toate orașele din România.
26
Primele cinci orașe ca vitalitate demografică (Tabelul 14) sunt Popești-Leordeni și Pantelimon în Ilfov,
Mioveni în Argeș, Năvodari în Constanța și Cisnădie în Sibiu. Un puternic marcator al vitalității
demografice este rata de imigrare, sosirile în localitate la 1000 de locuitori. Astfel de sosiri, din alte
localități ale țării, contribuie, prin vârsta medie redusă a celor sosiți, la creșterea vitalității demografice
din localitatea în care s-au stabilit, permanent sau temporar. Toate cele cinci orașe mici menționate,
de maximă vitalitate, înregistrau indicatori de atracție migratorie foarte mari, de peste 25‰. Prin
contrast, oricare dintre cele cinci orașe mici în declin demografic avea rate de sosire a migranților de
sub 15%. Orașele cu maxim declin demografic înregistrau și rate de sosiri ale migranților din țară foarte
reduse.
O altă categorie cu situație problematică este cea a orașelor mici cu rate ridicate de mortalitate
infantilă, indicator de maximă relevanță pentru starea de sănătate a populației. La Codlea și la Zărnești
(județul Brașov), Dorohoi (Botoșani), Comănești (Bacău) și Lupeni (Hunedoara) starea de sănătate a
populației așa cum rezultă din valorile ratelor ridicate de mortalitate infantilă era mult mai mare decât
cea specifică pentru media orașelor mici.
Tabel 14: .Localități de vitalitate demografică extremă în categoria orașelor mici
Indice de Rata de Rata

Profil
vitalitate imigrare în mortalității
demografic Județ Oraș de 20-50 mii locuitori
demografică localitate infantile
specific
2016-2018 2016-2018 2016-2018
Ilfov POPEȘTI LEORDENI 45.2 106.4 0.5
demografică
cu vitalitate
puternică
Argeș MIOVENI 41 13.0 6.1

Constanța NĂVODARI 37.3 25.2 7.3
Ilfov PANTELIMON 35.6 44.3 4.7
Sibiu CISNĂDIE 34.7 58.5 6.0
Alba AIUD 28 10.0 8.4
cu populație în
Teleorman TURNU MĂGURELE 27.6 12.0 5.7

declin
Satu Mare CAREI 26.8 11.0 12.6

Mureș TÂRNĂVENI 26.8 10.4 14.9
Prahova CÂMPINA 25.5 14.0 6.7
Brașov CODLEA 33.5 12.1 11.1
cu stare de
Botoșani DOROHOI 32.6 11.3 10.4

sănătate
precară
Brașov ZĂRNEȘTI 32.2 10.6 8.8

Bacău COMĂNESTI 31.2 12.7 7.2
Hunedoara LUPENI 29.4 10.4 11.5
medie orașe mici 31.69 15.31 6.11
Sursă date: INS, Calcule proprii
Mediile pe total orașe mici sunt neponderate cu populația.
27
7. CONCLUZII
Perspectiva demografică a mișcării naturale a populației, aplicată la nivel local și regional, permite
evidențierea unor performanța și probleme specifice ale dezvoltării în profil teritorial. Pornind de la o
astfel de diagnoză pot fi structurate strategii de dezvoltare teritorială complementare celor strict
umane, economice sau sociale , dar, desigur, corelate cu acestea19.
Pentru promovarea unei astfel de abordări se pornește de la premisa că o localitate sau o regiune este
cu atât mai performantă din punct de vedere demografic, are o vitalitate cu atât mai ridicată cu cât
are un spor natural mai mare, o stare de sănătate mai bună și un grad mai redus de dependență
demografică pentru tineri și vârstnici. Măsurarea performanțelor demografice asociate mișcării
naturale este realizată prin indicatori demografici adecvați domeniului (Figura 2), un indice sintetic al
vitalității demografice a localităților (IVDL) și o clasificare sau tipologie a localităților din perspectiva
vitalității. Prin tipologie sunt identificate cinci categorii de localități – în declin demografic, cu stare de
sănătate precară, cu performanțe medii, cu performanțe demografice ridicate dar sărace sub aspect
sociouman și cu performante cumulative , demografice și de dezvoltare (Figura 6, Anexa 1).
Conceptul de vitalitate ( performanță demografică de mișcare naturală) folosit aici are trei dimensiuni
legate de sporul natural (rata sporului natural), structura populației pe vârste favorabilă dezvoltării
(dependența vârstnicilor, indicele de îmbătrânire) și de starea de sănătate a populației (estimată prin
rata mortalității infantile). Vizează, în consecință, o estimare a calității populației sub aspectul
potențialului de creștere, stării de sănătate și îmbătrânirii populației. Dacă indicele dezvoltării umane
locale măsoară nivelul de dezvoltare socio-umană, indicele de vitalitate este o măsură a potențialului
de dezvoltare dat de sporul natural, echilibrul între grupele de vârstă și starea de sănătate a populației.
Este de așteptat ca cei doi indici – de dezvoltare umană și de vitalitate demografică – să funcționeze
complementar și cumulativ.
Cele cinci tipuri de localități referitoare la vitalitatea demografică au o distribuție regională puternic
structurată funcție de sistemul distanțelor față de marile orașe, apartenența localităților la anumite
regiuni istorice sau de dezvoltare și particularități de cultură etnic-religioasă (Anexa 1).
Regionalizarea performanțelor demografice este evidentă atât pentru comune cât și pentru orașe.
Comunele în declin, cu spor natural negativ, sunt localizate în special în sudul țării iar cele cu
performanțe demografice multiple sunt de identificat mai ales în centrul Transilvaniei. Comunele
performante din punct de vedere demografic dar sărace sunt specifice Moldovei centrale (Anexa 2).
Comunitățile urbane sau rurale în declin demografic sunt, tendențial, cu populație de dimensiuni
reduse (din mediul rural, în special) și izolate în raport cu orașele mari de peste 200 de mii de locuitori.
Județele din sudul Munteniei și cele din Oltenia (Tabelul 7) concentrează, în special, localitățile din
această categorie demografică problematică. Există, însă, localități problematice din același punct de
vedre și în Cluj, Sălaj și Hunedoare, în Transilvania.
Au fost identificate și condiționări socio-culturale ale vitalității demografice reduse, fără a dispune de
datele necesare pentru detaliere. Prezența unora dintre minoritățile religioase mărește sau
micșorează probabilitatea ca unele comunități locale să fie în categoria celor în declin demografic
(Tabelul 16).
Comunitățile cu stare de sănătate precară identificate, în principal, prin rate sporite ale mortalității
infantile, sunt caracterizate, iarăși, prin dimensiune demografică redusă și având localizare
predominant în situații de izolare față de marile centre urbane. Factorii de natură etnică-religioasă nu
par să aibă un impact semnificativ asupra apartenenței la respectiva categorie de demografie
19Capitolul include și o secțiune referitoare la specificul de mișcare naturală a României în context european. În analiză sunt
folosite variante metodologice apropiate sau identice cu cele de analiză la nivel local în Româna. Interpretabilitatea
rezultatelor comparative la nivel național constituie o validare a metodologiei folosite în abordarea la nivel local.
28
teritorială. La nivel regional-județean, localitățile care aparțin acestei categorii problematice sunt
concentrate în special în Botoșani, Vrancea, Tulcea, Călărași, Mehedinți, Caraș-Severin și Sălaj.
Localitățile cu bune performanțe demografice și dezvoltate sub aspect socio-uman tind să fie mai mult
în apropierea orașelor de 100 mii-200 mii de locuitori . Județele care concentrează în cel mai înalt grad
localități cu astfel de valențe de performanță demografică sunt Iași, Timiș, Ilfov și Sibiu (pentru listă
completă vezi Tabelul 7). Există localități care sunt simultan performante sub aspect demografic dar
și dezvoltate din perspectivă socio-umană (Dumbrăvița și Giroc în Timiș, Chiajna, Bragadiru și Popești
Leordeni în Ilfov, Vale Lupului în Iași, Florești în Cluj). Există însă și categoria localităților performante
demografic dar sărace din punct de vedere uman (Tabelul 9). Lista lor este lungă. Cazuri exemplare
pot fi Slobozia Bradului în Vrancea, Augustin și Budila în județul Brașov, Voitinel și Valea Moldovei în
județul Suceava etc.
În genere, cercetarea și acțiunea socială pentru a fi eficiente trebuie să considere perspectiva
performanțelor demografice în corelare cu cea a dezvoltării umane locale.
Analizele centrate pe performanțele demografice ale unor categorii sau tipuri de localități și cele
efectuate centrat pe explicarea ratei de dependență a vârstnicilor (RDV) se susțin reciproc. Regăsim,
și în cazul analizei pe RDV, un impact major al distanței față de marile orașe, nivelul de dezvoltare
umană a localității, regiunile de dezvoltare etc. În plus, din analiza referitoare la factorii care
influențează RDV la nivel local se constată că factorul izolare față de marile orașe are o creștere de
importanță în explicarea performanțelor demografice. În plus, analiza din perspectiva RDV evidențiază
foarte clar că marile probleme demografice sunt la nivel de mediu rural, de comune mici, în special.
Constatarea ar putea să fie semnificativă pentru repunerea în dezbatere publică a oportunității de
reveni la proiecte de sporire a descentralizării administrative prin regândirea rolului centrelor urbane
în dezvoltarea integrată rural-urban. Eșecul tentativei de descentralizare administrativă prin
regionalizare funcțională în 2013 are și va avea efecte negative pe termen lung legate de costurile
mari ale administrațiilor local-regionale, ineficiența administrației și a guvernării în rezolvare
problemelor de infrastructură, disparităților de dezvoltare etc.
Performanțele demografice ale orașelor sunt puternic diferențiate în funcție de categoria de mărime
a acestora. Cele mai performante sunt orașele mari cu populație între 100 de mii și 200 de mii de
locuitori.
Intervențiile pentru reducerea problemelor asociate cu mișcarea naturală din orașe și starea de
sănătate a populației pot avea ca puncte utile de reper situații negative de tipul celor identificate în
acest capitol pentru orașele mari sau mijlocii. Deciziile de structurare a unor strategii de acțiune pot fi
fundamentate prin corelarea caracteristicilor demografice cu cele de dezvoltare umană. Îmbătrânirea
demografică, spre exemplu, nu constituie o problemă în sine ci numai în măsura în care este asociată
cu un nivel redus de dezvoltare umană. Acesta este cazul, spre exemplu, pentru orașul Brăila. La Deva,
însă, deși există un grad de îmbătrânire ridicat, situația este mai puțin problematică deoarece
contextul este acela al unui oraș cu nivel ridicat de dezvoltare umană. Problematic este sporul natural
negativ, factor relevant pentru declin potențial de populație.
În ansamblu, capitolul susține ideea că strategiile de dezvoltare urbană din România este util să aibă
în vedere faptul că performanțele și problemele demografice sunt puternic dependente de:
 distanța față de orașele mari sau izolarea în raport cu acestea,
 dimensiunea demografică a localităților (comune sub 4 mii locuitori, comune cu mai multe de
4 mii locuitori, orașe mici, orașe de dimensiune medie, orașe mari, orașe foarte mari),
 modul în care funcționează sistemele urbane micro- și mezoregionale ,
 particularități de regiune istorică, de dezvoltare sau de arie culturală care grupează mai multe
județe.
29
În seria principiilor care pot ghida astfel de proiecte de dezvoltare urbană, în legătură cu conținuturile
tratate prin acest capitol, menționăm:
 operarea simultană cu criterii de performanță de dezvoltare socio-umană și cele strict
demografice,
 elaborarea unor strategii de dezvoltare urbană pe categorii de localități, pe regiuni și pe rețele
sau sisteme de localități,
 integrarea explicită a comunităților urbane și rurale prin abordări care să vizeze dezvoltarea
urban-rurală,
 producerea sistematică de către instituții specializate , de stat, a informațiilor necesare pentru
diagnoza problemelor de dezvoltare local-regională și pentru fundamentarea strategiilor de
dezvoltare în domeniu.
Capitolul oferă și sugestii explicite de generare a unor politici de dezvoltare care să ducă la reducerea
mortalității infantile în orașe mari precum Brăila-Galați-Buzău-Pitești sau la reducerea declinului
demografic în centre urbane precum Ploiești, Constanța, Galați, Brăila și Satu Mare.
Asumarea de către o unitate de cercetare a misiunii de a realiza periodic, la câțiva ani odată, cercetări
de diagnoză a situației demografice, economice și de dezvoltare umană și demografică ar constitui un
puternic stimulent pentru elaborarea și corectarea strategiilor de dezvoltare locală. Calcularea unor
indicatori sintetici de tipul IDUL și IVDL și a tipologiilor aferente lor ar ajuta foarte mult la calibrarea
corectă a țintelor de dezvoltare locală și regională în România.
30
ANEXA 1. CONDIȚIONĂRI ALE VITALITĂȚII DEMOGRAFICE LA NIVEL
NAȚIONAL
RDV 2018, RDV 2018

Factori explicativi (predictori) ai RDV la nivel RDV 2013 RDV 2018
urban rural
de unitate teritorial-administrativă (UAT)
Coef. P>t Coef. P>t Coef. P>t Coef. P>t
Distanța (ln)
200+ mii loc. 1.219 0.000 1.770 0.000 0.853 0.086 1.776 0.000
până la cel
oraș de ..
apropiat
100 mii-200 mii loc. 0.546 0.069 0.913 0.001 1.300 0.009 0.556 0.062
mai
50mii-100 mii loc. -0.112 0.694 -0.012 0.963 0.333 0.451 -0.362 0.215
30 mii-50 mii loc. -0.429 0.128 -0.568 0.026 0.369 0.469 -0.826 0.003
Dezvoltarea stocul
capitalde educație
material -0.306 0.000 -0.197 0.000 0.008 0.837 -0.251 0.000
umana UAT 2011 comunitar -0.095 0.028 -0.087 0.029 0.081 0.127 -0.115 0.017
dezvoltare (categorie
Moldova de nord-est (I) -3.839 0.000 -5.395 0.000 2.234 0.100 1.441 0.021
de referință Oltenia)
Gurile Dunării (II) -4.283 0.000 -4.104 0.000 2.282 0.067 4.853 0.000
Regiune de
Sud-Muntenia (III) -0.852 0.221 -0.845 0.192 2.806 0.014 6.516 0.000
Vest (V) -0.826 0.270 0.046 0.949 3.567 0.010 6.305 0.000
Nord-Vest (VI) 1.722 0.050 1.810 0.029 2.820 0.082 8.015 0.000
Transilvania centrală (VII) -1.710 0.037 -1.513 0.047 3.817 0.006 3.860 0.000
București (VIII) -5.560 0.000 -6.653 0.000 -2.898 0.250 -0.859 0.488
% romi în localitate 2011
-1.827 0.000 -2.046 0.000 -0.303 0.409 -2.124 0.000
Profilul etnic-
(ln)
religios al
localității
% maghiari în localitate
2011(ln) 0.446 0.032 0.383 0.049 0.900 0.013 0.322 0.123
% populație de religie
-1.193 0.000 -1.275 0.000 -1.318 0.002 -1.155 0.000
minoritară, 2011 (ln)
Experiența de migrație în străinătate, 2002, -0.270 0.000 -0.206 0.000 -0.105 0.000 -0.234 0.000
Localitate urbană (1) sau rurală (0) -0.955 0.074 -0.358 0.478
Constanta 56.226 0.000 45.295 0.000 14.208 0.001 46.995 0.000
R2 0.403 0.355 0.195 0.334
N 2838 2838 317 2521
Sursă date: TEMPO, INS, Calcule propria, DS
Cele patru modele regresie multiplă sunt rulate cu algoritmul de regresie multiplă bazată pe metoda
celor mai mici pătrate (ordinary least squares OLS) în STATA. Nivelele de semnificație sunt determinate
în baza unor erori standard robuste. În modele sunt incluse toate UAT pentru care am dispus de date
pentru toate variabilele implicate în analize ( 2838 din 3181 UAT). Toate modele sunt testate pentru a
nu avea coliniaritate între predictori cu VIF mai mare de 4. Distanțele de la fiecare UAT la cele patru
categorii de orașe de maximă apropiere (peste 200 mii locuitori, 100 mii-200 mii, 50 mii-100 de mii,
30 mii-50 de mii, conform populației din 2011) sunt de tip euclidian, au fost măsurate în km și sunt
transformate prin logaritmare. Stocul de educație și capitalul material pentru fiecare localitate, în sens
de UAT, sunt calculate după metodologia folosită în estimarea indicelui de dezvoltare umană a
localității 2011, IDUL 2011 (Heroiu et al 2014). Datele de calcul pentru cei doi indici sunt preluate de
la t.ly/DmDBl .
31
Tabel 16: Predicția apartenenței localităților la o anumită categorie în funcție de vitalitatea demografică
2016-2018 (varianta cu patru categorii de localități)
Tip de localitate pe criterii de vitalitate demografică ( referință -

medie națională)
Predictori performană ca
îmbătrânită, în declin cu sănatate precară
mișcare naturală
Coef. P>z Coef. P>z Coef. P>z
distanța (ln) până la
200+ mii loc. 0.368 0.022 0.659 0.000 -0.039 0.885
cel mai apropiat
oraș de .. 100 mii-200 mii loc. -0.019 0.908 0.020 0.895 -0.458 0.044
Indicele dezvoltării umane locale IDUL 2011 -0.080 0.000 -0.032 0.046 0.054 0.000
Moldova de nord-est (I) -2.924 0.000 -0.663 0.042 0.253 0.445
Regiune de dezvoltare
(categorie de referință
Gurile Dunării (II) -1.458 0.000 -0.441 0.161 -0.644 0.291

Sud-Muntenia (III) -0.646 0.020 -0.461 0.118 -1.316 0.004
Oltenia)
Vest (V) -0.718 0.057 -1.312 0.001 -2.488 0.000

Nord-Vest (VI) -0.199 0.572 -0.817 0.035 -1.095 0.026
Transilvania centrală (VII) -1.797 0.000 -1.416 0.001 -1.269 0.080
București (VIII) -0.205 0.849 -19.048 0.000 1.626 0.116
% romi în localitate 2011 (ln) -0.238 0.020 0.097 0.372 0.626 0.000
Profilul etnic-
0.031 0.768 -0.067 0.496 -0.143 0.191

religios al
% maghiari în localitate 2011(ln)

localității
%adventiști în localitate 2011 (ln) 0.471 0.003 -0.219 0.241 -0.200 0.273
%penticostali în localitate 2011 (ln) -0.282 0.022 0.212 0.089 0.719 0.000
%catolici în localitate 2011 (ln) -0.550 0.002 0.084 0.439 0.337 0.001
Populația cu domiciliul în localitate, 2018 (ln) -1.404 0.000 -1.688 0.000 -0.029 0.903
Constantă 14.006 0.000 11.581 0.000 -1.530 0.395
Pseudo R2 0.311
N 2817

Regresie multinomială în care variabila dependentă este apartenența la un anume tip de localitate
definit prin performanțele demografice asociate mișcării naturale. Rulare în STATA cu date ponderate
cu populația localității. Distanțele de la fiecare UAT la cele două categorii de orașe de maximă
apropiere (peste 200 mii locuitori, 100 mii-200 mii) sunt de tip euclidian, au fost măsurate în km și
sunt transformate prin logaritmare. Pentru modul de calcul folosit în cazul IDUL 2011 vezi Heroiu et al
2014. Prin umbrire sunt marcați coeficienții de regresie semnificativ diferiți de zero.
32
Tabel 17: Predicția apartenenței localităților la o anumită categorie de vitalitatea demografică (varianta cu
cinci categorii de localități)
Tip de localitate pe criterii de vitalitate demografică (categorie de

referință - medie națională)
cu vitalitate cu vitalitate
Predictori îmbătrânită, în cu sănătate demografică demografică
declin precară sporită, dar mare,
săracă dezvoltate uman
Coef. P>z Coef. P>z Coef. P>z Coef. P>z

distanța (ln) până la 200+ mii loc. 0.289 0.056 0.508 0.003 -0.939 0.000 -0.190 0.461
cel mai apropiat
oraș de .. 100 mii-200 mii loc. 0.187 0.246 0.053 0.730 0.197 0.533 -0.573 0.009
Moldova de nord-est (I) -1.949 0.000 -0.268 0.349 2.609 0.000 -0.268 0.384
Regiune de dezvoltare
(categorie de referință
Gurile Dunării (II) -0.978 0.001 -0.278 0.370 0.797 0.269 -1.066 0.089
Oltenia)
Sud-Muntenia (III) -0.421 0.116 -0.443 0.138 -1.757 0.016 -1.263 0.006
Vest (V) -1.401 0.000 -1.637 0.000 -27.057 0.000 -2.382 0.000
Nord-Vest (VI) -0.325 0.353 -0.881 0.027 -2.064 0.009 -1.001 0.038
Transilvania centrală (VII) -2.314 0.000 -1.670 0.000 -3.104 0.001 -0.941 0.206
București (VIII) -0.412 0.705 -21.653 0.000 -22.548 0.000 1.357 0.047
% romi în localitate 2011 (ln) 0.023 0.819 0.228 0.043 1.457 0.000 0.475 0.001
Profilul etnic-
religios al
localității
% maghiari în localitate 2011(ln) -0.008 0.942 -0.094 0.360 0.121 0.578 -0.181 0.102
%adventiști în localitate 2011 (ln) 0.423 0.009 -0.258 0.184 -0.698 0.220 -0.185 0.303
%penticostali în localitate 2011 (ln) -0.307 0.016 0.222 0.081 0.861 0.000 0.731 0.000
%catolici în localitate 2011 (ln) -0.538 0.002 0.099 0.395 0.287 0.103 0.376 0.001
Populația cu domiciliul în localitate, 2018 (ln) -2.336 0.000 -2.099 0.000 -1.585 0.000 0.519 0.000
Constantă 16.592 0.000 13.651 0.000 11.155 0.000 -1.657 0.352
Pseudo R2 0.303
N 2817

Regresie multinomială în care variabila dependentă este apartenența la un anume tip de localitate
definit prin vitalitatea demografică a localității. Rulare în STATA cu date ponderate cu populația
localității. Distanțele de la fiecare UAT la cele două categorii de orașe de maximă apropiere (peste 200
mii locuitori, 100 mii-200 mii) sunt de tip euclidian, au fost măsurate în km și sunt transformate prin
logaritmare. Acest tabel diferă de Tabelul 17 prin faptul că variabila dependentă distinge cinci categorii
de localități din perspectiva vitalității demografice a localităților. În cadrul clasificării din acest tabel
comunitățile performante ca vitalitate demografică sunt segmentate între cele sărace, cu dezvoltare
umană redusă, și cele cu dezvoltare umana medie sau ridicată. Diferențierea este fundamentală și
duce la rezultate cu grad sporit de interpretabilitate. Prin umbrire sunt marcați coeficienții de regresie
semnificativ diferiți de zero.
33
ANEXA 2. PARTICULARITĂȚI ALE VITALITĂȚII DEMOGRAFICE LOCALE
ÎN RURAL
Deși nu constituie obiectul specific al acestei cercetări, regionalizările demografice din mediul rural
contează în analiză. Configurația lor este, foarte probabil, funcție de cea a sistemelor urbane care le
influențează. Nivelul de abordare pe care îl folosim pentru delimitarea lor este cel județean.
Deschidem această anexă prin evidențiere efectului specific de județ asupra sporului natural la nivel
de comune (Figura 8). Ceea ce desemnăm ca fiind efect de județ este o măsură a impactului specific
pe care județul ca unitate regională îl are asupra diferitelor fațete ale performanțelor demografice .
Identificarea efectelor respective este extrem de importantă analitic pentru că ”județ”, în acest
context analitic, semnifică nu numai județul în sine ci și sistemul urban care caracterizează respectiva
unitate regională. Și mai clar spus, ”efectul județului Cluj”, spre exemplu, asupra comunelor clujene
este , foarte probabil, efectul modului de structurare a sistemului urban din județ, cu ierarhia și
relațiile dintre orașele care îl compun. Corectarea efectelor negative de județ asupra comunelor
implică, pe cale de consecință, gândirea unor politici regional-urbane care să ia în considerație orașe
și comune care interacționează între ele pe piața muncii și în spațiul social.
Cu o analiză mult mai riguroasă, dincolo de ceea ce permite inspecția cartografică (Figura 5, Figura 6),
județele Cluj și Arad apar ca fiind de maximă defavorabilitate pentru sporul natural din comunele lor.
Efecte negative puternice asupra sporului natural rural au și configurațiile cauzale din câteva județe
sudice – Teleorman, Olt, Dolj și Buzău, în special. Efectul opus de maximă favorabilitate pentru sporul
natural se constată în șase din cele opt județe ale Moldovei (Iași, Suceava, Bacău, Vaslui, Vrancea,
Neamț) dar și în Transilvania (Covasna, Harghita, Brașov, Sibiu, Satu Mare, Maramureș, Bistrița-
Năsăud) și în sudul țării (Ilfov, Gorj, Vâlcea). În rest, efectul de apartenență la județ asupra sporului
natural este nesemnificativ, pentru 15 județe (Bucureștiul nu a fost inclus în această analiză).
Figură 8: Impactul specific al apartenenței comunelor la un anumit județ asupra sporului natural local 2016-
2018
Sursă date: INS

Graficul prezinta intensitatea efectului specific de apartenență a comunelor la un anumit județ asupra ratei
sporului natural al acestora în 2016-2018, ca variabilă dependentă. Variabilele de control sunt cele din Tabelul
16 , fără regiunile de dezvoltare, plus indicele experienței de migrație la nivel de localitate și indicele dezvoltării
umane locale 2011. Cifrele din grafic sunt coeficienți de regresie parțială corespunzători fiecărui județ de
34
referință. N=2838. R2=0.565. Exemplu: apartenența unei comune la județul Cluj , ținând sub control toate
celelalte variabile independente din model, reduce rata sporului natural în comune, în medie, cu aproximativ
3.1 promile.
Ipotetic putem porni de la ideea ca în cazul județelor cu impact negativ maxim asupra sporului natural
din rural – Cluj, Arad și Teleorman – un rol important revine rețelei urbane dezechilibrate care obligă
la migrația definitivă din rural în urbanul mare, nu la navetism spre orașele mici sau mijlocii, slab
dezvoltate din apropiere. Reversul, cu județe care favorizează sporul natural prin ele însele – gen Sibiu,
Brașov, Constanța – poate fi valid. Aici, sporurile naturale mai mari în comune decât ar fi de așteptat
se pot datora rețelelor urbane județene mai bine echilibrate. Sunt însă și factori culturali, legați de
tradiția de lungă durată a unei fertilități sporite precum în șase din cele opt județe ale Moldovei.
Dacă revenim la analiza pe tot setul de indicatori relevanți pentru performanțele demografice ale
comunelor și la clasificarea acestora în cinci categorii (Figura 9), diferențierea regională devine și mai
clară. Fenomenele de declin demografic în mediul rural sunt specifice județelor din estul Olteniei,
continuând, în bandă, cu județe din Muntenia. Teleorman și Olt au comunele cu cea mai îmbătrânită
populație, urmate de Dolj și Cluj, la niveluri de intensitate relativ egale.
A doua mare concentrare de județe cu profil demografic similar este cea din centrul Transilvaniei,
dominat de modelul comunelor performante din punct de vedere demografic, relativ dezvoltate sub
aspect sociouman, dispuse în bandă continuă Sibiu-Brașov-Covasna-Harghita-Mureș- Bistrița-Năsăud.
Acest nucleu regional are o extensie clară în Suceava și , în vest , în Timiș, Bihor și Satu Mare. În sudul
țării numai Ilfov și Constanța se încadrează în aceeași grupare performantă. Funcție de localizarea
dominantă a județelor pe cele două tipuri menționate anterior se poate vorbi, prin
simplificare/accentuare, de localizarea preponderent sudică a modelului de declin demografic în rural
și de cea din centrul Transilvaniei dominat de modelul localităților performante demografic, relativ
bogate.
Figură 9: Profilul demografic dominant al comunelor pe județe, 2016-2018
Harta are la bază o analiză prin reziduuri standardizate ajustate în care am intersectat județul cu tipul de
localitate definit prin performanțele demografice specifice, fără ponderare cu populația comunelor. Fiecare
dintre județ este încadrat în categoria de performanțe demografice semnificativ asociată cu județul de
referință. Județului Teleorman îi sunt specifice comunele cu populație în declin, îmbătrânită. La fel stau
lucrurile cu toate celelalte județe care sunt marcate prin modele grafice identice. Desigur, în același județ
35
există mai multe tipuri de comune. Clasificările din această hartă indică tipul dominant de comune. Specificul
demografic al comunelor din județ este dat de tipul de hașurare folosit și de mod de transcriere a numelor de
județ.
Județele dominate de comune care au performanțe demografice ridicate dar sunt relativ sărace au
localizare exclusiv în Moldova, în Iași, Vaslui și Bacău. Este, ca si pentru cele două grupări anterioare,
vorba de localizare în bandă continuă , în vecinătate. Județele dominate de comune cu probleme de
sănătate, respectiv de mortalitate infantilă de nivel ridicat sunt risipite două în sud-vest (Caraș-Severin
și Mehedinți), două în Muntenia de sud-est (Călărași și Brăila), și unul în nord-est (Botoșani).
Media națională rurală este de identificat în special în nordul Munteniei (Dâmbovița și Prahova), în
nordul Dobrogei (Tulcea), Neamț în Moldova și Maramureș în nordul țării. În rest sunt județe fără o
anume dominantă sau specific de profil de mișcare naturală.
36
REFERINȚE
Institut de la Statistique du Quebeque. (2018). Indice de vitalité économique des territoires.Rapport
technique et méthodologique . ISBN 978-2-550-83035-1
Ionescu-Heroiu, M., Burduja, S., & Sandu et al. D. (2014). Competitive cities. Reshaping economic
geography of Romania: World Bank.
Lampič, B., & Potočnik-Slavič, I. (2007). Demographic vitality and human resources as important factors
for rural areas development. Glasnik Srpskog geografskog drustva, 87(2), 103-114.
Mason, A., Lee, R., & Jiang, J. X. (2016). Demographic dividends, human capital, and saving. The Journal
of the Economics of Ageing, 7, 106-122.
Sandu, Dumitru. (2018). Dezvoltarea umană, religie și migrație la Bistrița-Năsăud: introducere unui
atlas prin contextualizare. In Luca Mircea Chira (Ed.), ATLAS STATISTICO-DESCRIPTIV AL
LOCALITĂȚILOR JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD: Institui Național de Statistică, pp: 17-35
Wiechmann, T., & Wolff, M. (2013, July). Urban shrinkage in a spatial perspective: Operationalization
of shrinking cities in Europe, 1990–2010. In AESOP-ACSP Joint Congress (Vol. 1519).
World Bank. (2014). Strategia de dezvoltare pentru Polul de Crestere Ploiesti 2014-2020 W. B. Group
(Ed.)
37



EVALUAREA MUNICIPIILOR ȘI ORAȘELOR DIN ROMÂNIA
CARE ÎNDEPLINESC CRITERIILE LEGII NR. 351/2001
www.poca.ro
Clauză de limitare a responsabilității
Declarație privind drepturile de autor

vigoare.
MULȚUMIRI
(Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Raularian Rusu (Expert Dezvoltare Urbană)
beneficiind de contribuții din partea următorilor: Marcel Ionescu-Heroiu (Specialist Senior în domeniul
Dezvoltării Urbane), Carli Venter (Specialist Senior în domeniul Dezvoltării Urbane), Yondela Silimela
(Specialist Senior în domeniul Dezvoltării Urbane), Oana Franț (Expert Operațiuni), și George
Moldoveanu (Asistent Informații).
acestui raport.
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................. 1
INDICATORI ................................................................................................................................. 4
Numărul de locuitori (populația) ............................................................................................................ 4
Populația ocupată în activități neagricole .............................................................................................. 4
Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă........................................................................... 5
Dotarea locuințelor cu baie și WC în locuință......................................................................................... 5
Dotarea locuințelor cu instalație de încălzire centrală ........................................................................... 6
Număr de paturi în spitale la 1000 de locuitori ...................................................................................... 6
Număr de medici la 1000 de locuitori..................................................................................................... 6
Unități de învățământ ............................................................................................................................. 7
Dotări culturale și sportive...................................................................................................................... 7
Locuri în hoteluri ..................................................................................................................................... 8
Străzi modernizate .................................................................................................................................. 8
Epurarea apelor uzate............................................................................................................................. 9
Spații verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri) ....................................................................................... 9
Depozit controlat de deșeuri cu acces asigurat ...................................................................................... 9
ANALIZA ÎNDEPLINIRII INDICATORILOR DIN LEGEA 351/2001 ...................................................... 10
Dinamica numărului de locuitori .......................................................................................................... 11
Densitatea populației ............................................................................................................................ 12
Cifra de afaceri ...................................................................................................................................... 13
Populația ocupată în sectorul terțiar .................................................................................................... 13
Durata medie de școlarizare ................................................................................................................. 13
ANALIZA ÎNDEPLINIRII INDICATORILOR DIN PROIECTUL DE LEGE ................................................. 15
CONCLUZII ȘI PROPUNERI........................................................................................................... 16
LISTA FIGURILOR
Figura 1. Municipiile și orașele care îndeplinesc toți indicatorii din Legea 351/2001 .......................... 10
Figura 2. Municipii și orașe care îndeplinesc toți indicatorii din proiectul de lege .............................. 14
LISTA TABELELOR
Tabel 1. Indicatorii din Legea 351/2001, actualizată cu Legea 100/2007, și sursele de date aferente .. 2
Tabel 2. Indicatorii din proiectul de lege privind aprobarea PATN – Secțiunea a IV-a: Rețeaua de
Localități, Anexa nr. 3............................................................................................................................ 11
MT Ministerul Turismului
RPL Recensământul Populației și Locuințelor
INTRODUCERE
Prin Legea 351/2001 s-a încercat pentru prima dată în România definirea unui set de indicatori
minimali pentru centrele urbane, scopul fiind în principal acela de a avea niște criterii stabile și
cuantificabile de selectare a unităților administrativ-teritoriale care doreau să acceadă la un statut
superior – fie acela de oraș, fie acela de municipiu. Acești indicatori au fost utilizați ca ”praguri”
minimale, care trebuiau să fie atinse sau depășite de potențialele orașe sau municipii, înainte de a
trece la celelalte etape prevăzute în lege, de exemplu cea de organizare a referendumului. În realitate,
multe din noile orașe și municipii, declarate ca atare în perioada 2002-2006, nu îndeplineau o bună
parte a acestor indicatori. Mai mult decât atât, doar o mică parte din municipiile și orașele existente
în momentul promulgării legii îndeplineau toți indicatorii menționați în lege.
Astfel, analiza realizată în prezent indică faptul că doar 37 centre urbane (11,6% din toate centrele
urbane) îndeplinesc toți indicatorii din Legea 351/2001. Majoritatea acestora sunt municipii, respectiv
București și 25 de municipii reședință de județ, la care se adaugă trei municipii care nu sunt reședință
de județ (Hunedoara, Roman și Bârlad), în total 29 de municipii (28,2% dintre municipii). Cele 8 orașe
(3,7% din totalul orașelor) care îndeplinesc toate criteriile sunt: Mioveni, Găești, Luduș, Târgu Neamț,
Sinaia, Vălenii de Munte, Gura Humorului și Sânnicolau Mare.
Analiza s-a realizat pe doar 14 din cei 17 indicatori din lege, deoarece pentru trei indicatori (străzi cu
rețele de distribuție a apei - % din lungimea totală a străzilor, străzi cu conducte de canalizare - % din
lungimea totală a străzilor, și străzi cu rețele de hidranți exteriori - % din lungimea totală a străzilor)
nu există date, iar încercarea de a raporta lungimile rețelelor de distribuție la lungimea totală a
străzilor a dat rezultate neconvingătoare sau anormale (cu valori de peste 100%, ceea ce este
imposibil).
De altfel, doar pentru o mică parte din indicatori există date certe și recente. Pentru unele din dotările
culturale și sportive, ca și pentru stațiile de epurare, nu există nici o bază de date la nivel național, și
pentru a analiza îndeplinirea acestor indicatori este nevoie de cercetări exhaustive, cu rezultate uneori
incerte. Pentru alți patru indicatori – populația ocupată în activități neagricole (% din totalul populației
ocupate), dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă (%), dotarea locuințelor cu baie și WC
în locuință (% din totalul locuințelor) și dotarea locuințelor cu instalație de încălzire centrală (% din
total) – singura sursă de date este recensământul, cel mai recent fiind cel din 2011. Aceste date nu pot
fi deci analizate într-un context actual.
Surprinzător, un indicator problematic este și numărul de locuitori. În analiză s-a luat în calcul
populația stabilă de la recensământ, deoarece populația după domiciliu conform datelor bianuale (1
ianuarie și 1 iulie) de la INS, de pe platforma TEMPO ONLINE, este în general mai mare decât populația
reală a centrelor urbane analizate, discrepanțele cele mai mari înregistrându-se în Moldova. Astfel, și
pentru acest indicator s-au folosit date de la recensământul din 2011. În plus, acest indicator afectează
în mod direct alți trei indicatori care se raportează la populație: numărul de paturi în spitale la 1000
de locuitori, numărul de medici la 1000 de locuitori și spațiile verzi (m2/locuitor).
Indicatorul privind depozitul controlat de deșeuri cu acces asigurat nu mai este de actualitate, și a fost
considerat ca fiind îndeplinit de toate centrele urbane, deoarece în contextul sistemelor de
management integrat al deșeurilor, toate depozitele orășenești s-au închis și există gropi ecologice la
nivelul fiecărui județ sau, acolo unde acestea încă nu sunt funcționale, deșeurile sunt transportate în
alte județe sau au fost amenajate rampe temporare.
Rezultă că doar trei indicatori pot fi analizați prin prisma unor date certe și aduse permanent la zi:
unitățile de învățământ, numărul de locuri în hoteluri și lungimea străzilor modernizate (% din
lungimea totală a străzilor).
În ultimii ani a existat o dorință de reformare a acestei legi, și au apărut mai multe proiecte de lege. S-
a analizat ultima versiune a proiectului de lege, în care, la anexa 3, numărul de indicatori este redus
1
aproape la jumătate, respectiv 9 (comparativ cu 17). Sunt de fapt 10 indicatori, dar unul este exclusiv
pentru municipii, iar unul exclusiv pentru orașe, deci fiecare centru urban se raportează în mod real la
un număr de 9 indicatori. Jumătate dintre indicatorii din noul proiect de lege sunt similari cu cei din
Legea 351/2001: numărul de locuitori (populația) – indicatorul e identic; populația ocupată în activități
neagricole – indicatorul a fost puțin modificat și se aplică doar la orașe, nu și la municipii; dotarea
locuințelor cu apă, canalizare și energie electrică – indicatorul a devenit mai complex, comasând doi
indicatori din lege (cu privire la dotarea locuințelor cu instalații de apă, respectiv canalizare), și a fost
ușor modificat; lungimea străzilor modernizate – indicatorul este identic; și numărul de medici la 1000
de locuitori – indicatorul este identic.
În ansamblu, deși numărul de indicatori a scăzut, îndeplinirea acestora a devenit mai dificilă, în special
pentru municipii, unde nivelul de ”prag” a fost substanțial ridicat. Astfel, doar 25 de centre urbane
(7,8% din centrele urbane) îndeplinesc toți indicatorii: 9 municipii (8,7% din totalul municipiilor), între
care capitala și 8 reședințe de județ, și 16 orașe (7,4% din totalul orașelor).
Trei indicatori nu se pot analiza decât prin prisma datelor de la recensământ: populația ocupată în
activități neagricole (pentru orașe), respectiv populația ocupată în sectorul terțiar (pentru municipii);
durata medie de școlarizare – care oricum se poate calcula doar cu o oarecare aproximație, și dotarea
locuințelor cu apă, canalizare și energie electrică.
Indicatorul privind numărul de locuitori ridică aceleași probleme menționate mai sus, și afectează
direct alți patru indicatori: dinamica populației, densitatea populației, cifra de afaceri (lei/locuitor) și
numărul de medici la 1000 de locuitori.
Rezultă că există un singur indicator, lungimea străzilor modernizate (% din lungimea totală a străzilor),
care poate fi analizat pe baza unor date certe și permanent actualizate.
Analiza de ansamblu indică faptul că foarte puține centre urbane îndeplinesc în proporție de 100%
indicatorii atât din Legea 351/2001, cât și din noul proiect de lege: 11 centre urbane (3,4% din totalul
centrelor urbane), respectiv 6 municipii (5,8% din municipii) și 5 orașe (2,3% din orașe). Este vorba de
municipiile București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea și Râmnicu Vâlcea, și orașele Mioveni,
Găești, Luduș, Vălenii de Munte și Gura Humorului. La polul opus, destul de multe orașe și câteva
municipii, în special cele care au promovat la acest statut în perioada 2002-2006, nu îndeplinesc nici
măcar jumătate din indicatori.
Analiza este însă în mod evident influențată de lipsa unor date certe și/sau actualizate pentru o bună
parte din indicatori.
Tabel 1. Indicatorii din Legea 351/2001, actualizată cu Legea 100/2007, și sursele de date aferente
Nr Indicator Municipiu Oraș Sursa de date

RPL, INSSE
1 Număr de locuitori 40000 10000 (POP107D,
POP108D)
Populația ocupată în activități neagricole (% din
2 85% 75% RPL
totalul populației ocupate)
Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare
3 80% 70% RPL
cu apă (%)
Dotarea locuințelor cu baie și WC în locuință (%
4 75% 55% RPL
din totalul locuințelor)
Dotarea locuințelor cu instalație de încălzire
5 45% 35% RPL
centrală (% din total)
INSSE
6 Număr de paturi în spitale la 1000 de locuitori 10 7
(SAN102C)
INSSE
7 Număr de medici la 1000 de locuitori 2,3 1,8
(SAN104B)
2
Liceal sau altă
INSSE
8 Unități de învățământ Postliceal formă de înv.
(SCL101C)
secundar
Săli de
spectacol,
Săli de
eventual
spectacol,
teatre, INSSE
biblioteci
instituții (ART101B,
9 Dotări culturale și sportive publice, spații
muzicale, ART103B) +
pentru
biblioteci diverse surse
activități
publice,
sportive
stadion, săli de
sport
INSSE (TUR
10 Locuri în hoteluri 100 50
102C), MT
INSSE
Străzi modernizate (% din lungimea totală a
11 60% 50% (GOS104A,
străzilor)
GOS105A)
Străzi cu rețele de distribuție a apei (% din INSSE
12 70% 60%
lungimea totală a străzilor) (GOS106B)?
Străzi cu conducte de canalizare (% din lungimea INSSE
13 60% 50%
totală a străzilor) (GOS110A)?
Racordarea la Racordarea la o
o stație de stație de
epurare cu epurare cu
14 Epurarea apelor uzate
treaptă treaptă
mecanică și mecano-
biologică chimică
Străzi cu rețele de hidranți exteriori pentru
15 stingerea incendiilor (% din lungimea totală a 70% 60%
străzilor)
Spații verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri) INSSE
16 15 10
m2/locuitor (GOS103A)
17 Depozit controlat de deșeuri cu acces asigurat
3
INDICATORI
Numărul de locuitori (populația)
Acest indicator a fost analizat prin prisma a două surse de date: populația stabilă la ultimul
recensământ (cel din 2011) și populația după domiciliu la 1 iulie 2019 (conform INS, baza de date
TEMPO ONLINE). Populația după domiciliu conform datelor de la INS este în majoritatea cazurilor mai
ridicată decât cea de la recensământ, mai exact pentru 299 de orașe și municipii (93,7% din total), în
ciuda faptului că populația a scăzut în cele mai multe centre urbane în ultimul deceniu. Cele mai mari
discrepanțe se înregistrează în cazul capitalei, București, și a unor reședințe de județ din Moldova (Iași,
Vaslui, Galați, Bacău), unde diferențele depășesc 50000 de locuitori. În general, plecând de la
realitățile curente, datele de la recensământ pot fi considerate mai fiabile în ceea ce privește numărul
efectiv de locuitori ai centrelor urbane.
Atât pentru Legea 351/2001, cât și pentru noul proiect de lege, numărul de locuitori constituie primul
indicator (criteriu). Ambele acte normative stipulează un număr minim de 10000 de locuitori pentru
un oraș și 40000 de locuitori pentru municipiu. Legea 351/2001 a fost modificată în acest sens de
Legea 100/2007; anterior, criteriul era de 5000 de locuitori pentru un oraș și 25000 de locuitori pentru
un municipiu. Mai multe orașe și municipii au promovat la statutul lor actual în perioada 2002-2006,
când acest prag mai accesibil, de 5000, respectiv 25000 de locuitori, era cel prevăzut de lege.
Conform datelor de la recensământul din 2011, doar 46 de municipii din 103 (44,7%) îndeplineau acest
indicator, deci aveau peste 40000 de locuitori. Dintre acestea, 40 erau municipii reședință de județ, și
capitala București. Doar municipiile Hunedoara, Bârlad, Roman, Turda, Mediaș și Lugoj îndeplineau
criteriul dintre cele care nu sunt reședință de județ. Un municipiu reședință de județ – Miercurea Ciuc
– de asemenea nu îndeplinea acest indicator. Dintre cele 57 de municipii care nu îndeplineau criteriul,
24 (23,3%) ar fi îndeplinit vechiul prag, de 25000 de locuitori pentru un municipiu, iar 33 de municipii
(32%) nu îndeplinesc nici măcar indicatorul mai vechi, două municipii (Beiuș și Orșova) având cu puțin
peste limita inferioară prevăzută de lege pentru un oraș, respectiv 10000 de locuitori.
În cazul orașelor, se constată că doar 83 de orașe din 216 (38,4%) îndeplineau acest indicator conform
datelor de la recensământul din 2011. Dintre acestea, unul singur (Voluntari) depășea pragul de 40000
de locuitori pentru un municipiu, iar 35 de orașe (16,2% din total) se aflau periculos de aproape de
limita inferioară de 10000 de locuitori, având o populație între 10000 și 12000 de locuitori, fiind posibil
ca între timp unele să fi coborât sub acest prag. Dintre cele 133 de orașe care nu atingeau pragul de
10000 de locuitori, 104 (48,1% din total) aveau o populație între 5000 și 9999 de locuitori, deci ar fi
îndeplinit indicatorul anterior, în vreme ce 29 de orașe aveau o populație de sub 5000 de locuitori, cu
un minim de 1641 locuitori la Băile Tușnad.
Populația ocupată în activități neagricole

Acest indicator prevedea un minim de 85% populație ocupată în activități neagricole în municipii și un
minim de 75% în orașe conform Legii 351/2001. În noul proiect de lege, indicatorul se aplică doar
pentru orașe, unde procentul a fost ridicat la 80%.
Singura sursă de date disponibilă este recensământul din 2011. Marea majoritate a municipiilor (100
din 103, 97,1%) îndeplineau indicatorul precizat în Legea 351/2001. Singurele 3 municipii care nu îl
îndeplineau sunt situate în partea de sud-vest a țării: Băilești, Calafat și Turnu Măgurele.
De asemenea, 161 de orașe din 216 (74,5%) îndeplineau acest indicator, așa cum era el definit în Legea
351/2001. În schimb, doar 145 de orașe (67,1%) îndeplineau acest criteriu conform noului proiect de
lege, cu un prag superior, de 80% populație ocupată în activități neagricole.
În general, orașele care nu îndeplinesc acest criteriu sunt dintre cele care au primit acest statut după
1989, sau orașe mici, localizate de cele mai multe ori în ariile de câmpie din sudul și estul țării. Minimul
absolut se atinge la Cajvana (24,1% populație ocupată în activități neagricole).
4
Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă
Acest indicator este prevăzut în Legea 351/2001, cu un minim de 80% pentru municipii și 70% pentru
orașe, dar și în noul proiect de lege, cu un prag superior, de 85% pentru municipii și 80% pentru orașe,
dar împreună cu canalizarea (care are de obicei valori mai reduse) și energia electrică.
Unica sursă de date pentru acest indicator este recensământul din 2011.
La momentul respectiv, marea majoritate a municipiilor, respectiv 95 din 103 (92,2%), îndeplineau
indicatorul din lege (80% din locuințe cu instalații de alimentare cu apă), și doar 8 municipii nu îl
îndeplineau: Băilești, Calafat, Fetești, Huși, Tecuci, Roșiori de Vede, Turnu Măgurele și Adjud. Raportat
la noul indicator din proiectul de lege, de 85% din locuințe cu instalații de alimentare cu apă, acesta
era îndeplinit de 90 de municipii (87,3%), dar este posibil ca acest număr să fi crescut din 2011.
În ceea ce privește orașele, 131 de orașe (60,6%) depășeau pragul de 70% din locuințe cu instalații de
alimentare cu apă conform Legii 351/2001, dar numai 92 de orașe (42,6%) îndeplineau noul prag de
80% prevăzut de proiectul de lege. Valoarea minimă era înregistrată, la recensământul din 2011, în
orașul Liteni (18,3% din locuințe cu instalații de alimentare cu apă).
Dotarea locuințelor cu baie și WC în locuință

Acest indicator este prevăzut în Legea 351/2001, cu un minim de 75% pentru municipii și 55% pentru
orașe. În noul proiect de lege, el apare doar prin prisma indicatorului mai complex, care prevede
dotarea locuințelor cu instalații de apă, canalizare și energie electrică pentru 85% din locuințele din
municipii și 80% din cele din orașe.
Singura sursă pentru acest indicator este recensământul din 2011, dar practic se pot lua în calcul două
valori precizate acolo: procentul locuințelor cu baie și procentul locuințelor cu canalizare. În general,
procentul locuințelor cu baie este mai scăzut; doar în 6 orașe (1,9%) procentul locuințelor cu baie îl
depășește pe cel al locuințelor cu canalizare.
De aceea, pentru verificarea îndeplinirii indicatorului din Legea 351/2001, s-a luat în calcul valoarea
cea mai mică dintre cele două, deci în majoritatea cazurilor procentul locuințelor cu baie.
Este demn de remarcat că 96 de municipii (93,2%) îndeplineau indicatorul din lege, respectiv un
procent de minim 75% din locuințe cu baie și canalizare. Municipiile care nu îl îndepineau sunt Băilești,
Fetești, Huși, Calafat, Tecuci, Adjud și Pașcani.
De asemenea, 146 de orașe (67,6%) îndeplineau indicatorul din lege, respectiv un minim de 55% din
locuințe cu baie și canalizare. Este posibil ca, între timp, și o bună parte dintre orașele care nu
îndeplineau acest indicator în 2011, să-l îndeplinească în prezent. Valoarea minimă era consemnată
tot la Liteni (15,8% din locuințe aveau baie în locuință).
În proiectul de lege, indicatorul mai complex privind dotarea locuințelor cu instalații de apă, canalizare
și energie electrică se poate reduce de fapt doar la procentul cel mai redus dintre acestea, respectiv
procentul locuințelor cu canalizare; dacă acesta este îndeplinit, cu siguranță și celelalte sunt
îndeplinite. De altfel, toate centrele urbane au un procent superior lui 85% (la municipii) și 80% (la
orașe) în privința locuințelor racordate la energie electrică, cu o singură excepție (Vișeu de Sus, cu
79,6%, deci foarte aproape de pragul impus). Procentul locuințelor dotate cu instalații cu apă a fost
analizat mai sus.
78 de municipii (75,7%) îndeplineau la recensământul din 2011 și pragul de 85% de locuințe dotate cu
instalații de apă, canalizare și energie electrică, prevăzut de noul proiect de lege. Dintre celelalte, 12
municipii (11,7%) îndeplineau indicatorul cu privire la procentul de locuințe cu instalații de apă și
energie electrică, dar nu și pe cel cu privire la locuințele cu canalizare. 13 municipii (12,6%) nu
îndeplineau indicatorul nici cu privire la locuințele cu apă, nici la cele cu canalizare, dar este posibil ca
între timp situația să se fi îmbunătățit.
5
Tot la recensământul din 2011, 78 de orașe (36,1%) îndeplineau indicatorul de minim 80% din locuințe
dotate cu instalații de apă, canalizare și energie electrică, prevăzut de noul proiect de lege. Alte 14
orașe (6,48%) îndeplineau indicatorul cu privire la apă, dar nu și la canalizare, iar restul de 124 de orașe
(57,4%) aveau procente inferioare lui 80% atât la locuințele dotate cu instalații cu apă, cât și la cele
dotate cu instalații de canalizare. La fel ca și în cazul municipiilor, numeroasele investiții făcute în
ultimii ani ar putea să fi modificat această situație.
Dotarea locuințelor cu instalație de încălzire centrală

Acest indicator se regăsește doar în Legea 351/2001 și nu este reluat în noul proiect de lege. Procentul
minimal prevăzut în lege este 45% din locuințe în cazul municipiilor și 35% în cazul orașelor.
Singura sursă de date este recensământul din 2011.
Indicatorul era respectat, conform datelor din 2011, de 91 municipii (88,3%), în vreme ce 12 municipii
au mai puțin de 45% din locuințe cu încălzire centrală, cu un minim la Băilești (7,8%). Dintre orașe,
doar 82 (38%) respectau acest indicator în 2011, respectiv aveau un procent de peste 35% din locuințe
cu încălzire centrală, iar celelalte aveau valori mai mici, cu un minim la Berești (0,7%). Și în cazul acestui
indicator, datele mai recente ar putea indica o îmbunătățire a situației în centrele urbane.
Număr de paturi în spitale la 1000 de locuitori

Indicatorul se regăsește doar în Legea 351/2001, nu și în noul proiect de lege, și prevede un minim de
10 paturi în spitale / 1000 de locuitori în municipii și 7 paturi în spitale / 1000 locuitori în orașe.
Sursa de date pentru numărul de paturi în spitale este INS (TEMPO ONLINE), și au fost luate în calcul
toate paturile din unitățile publice sau private de tip spital, centru de sănătate, centru de diagnostic și
tratament, unitate medico-socială, centru medical de specialitate cu paturi de spital, centru de dializă,
sanatoriu balnear, preventoriu.
Ultimul an cu date disponibile este 2018, și în mod obișnuit această cifră ar trebui să se raporteze la
populația din 2018. Întrucât datele de la INS cu populația după domiciliu nu sunt foarte fiabile, s-a
preferat raportarea la populația stabilă de la recensământul din 2011, care reprezintă o aproximație
mai exactă.
Doar 78 de municipii (75,7%) respectă acest indicator, raportat la populația lor de la recensământul
din 2011. Printre celelalte 25 de municipii care nu îndeplinesc indicatorul, se numără și 3 reședințe de
județ (Giurgiu, Constanța și Pitești). Dacă numărul de paturi în spitale ar fi raportat la populația după
domiciliu din 2018, conform INS (mai mare decât cea din 2011), doar 56 de municipii (54,4%) ar
îndeplini indicatorul. Valoarea minimă este în municipiul Săcele (0,7 paturi de spital / 1000 de
locuitori).
Dintre orașe, doar 89 (41,2%) au un număr de peste 7 paturi de spital / 1000 de locuitori. Alte 37 de
orașe (17,1%) nu îndeplinesc indicatorul, dar au totuși un anumit număr de paturi în spitale. Celelalte
90 de orașe (41,7%) nu au un spital, și deci nici paturi în spital, valoarea fiind zero.
Număr de medici la 1000 de locuitori

Acest indicator se regăsește atât în Legea 351/2001, cât și în noul proiect de lege, și în ambele cazuri
prevede un număr minim de 2,3 medici / 1000 locuitori pentru municipii și 1,8 medici / 1000 de
locuitori pentru orașe.
Sursa de date este tot INS (baza de date TEMPO ONLINE), ultimul an cu date disponibile privind
numărul medicilor fiind 2018. La fel ca și în cazul spitalelor, s-a preferat raportarea numărului de
medici la populația de la recensământul din 2011, și doar comparativ s-a analizat și raportarea la
populația după domiciliu din 2018.
6
Indicatorul este îndeplinit de 92 de municipii (89,3%) dacă se raportează numărul de medici la
populația stabilă de la recensământul din 2011; dacă s-ar raporta la cea după domiciliu de la 1 iulie
2018, numărul s-ar reduce la 82 de municipii (79,6%). Alte 11 municipii nu îndeplinesc oricum acest
criteriu, cu un minim de 1,28 medici / 1000 de locuitori la Vulcan.
98 de orașe (45,4%) îndeplinesc indicatorul, în general aceleași cu cele care îl îndeplineau și pe cel
anterior, cu paturile în spital. Orașele fără spital, și deci fără medici specialiști, nu prea au cum să
îndeplinească acest indicator doar pe baza numărului de medici de familie. Dacă s-ar raporta numărul
de medici la populația după domiciliu din 2018, doar 88 de orașe (40,7%) ar îndeplini acest indicator.
Alte 118 orașe (54,6%, deci majoritatea) nu îndeplinesc nicicum acest criteriu, având un număr mai
mic de 1,8 medici / 1000 de locuitori, cu un minim de 0,2 medici / 1000 de locuitori la Bălan, Isaccea
și Bucecea, unde există de fapt un singur medic în oraș.
Unități de învățământ
În Legea 351/2001, acest indicator apare exprimat prin existența în centrele urbane a unor instituții
educaționale de un anumit nivel: postliceal în municipii, liceal sau altă formă de învățământ secundar
în orașe.
Sursa de date pentru acest indicator este INS (baza de date TEMPO ONLINE), care prezintă numărul
de unități din învățământul profesional, liceal și postliceal (inclusiv învățământul special) la nivelul
fiecărei unități administrativ-teritoriale de bază în anul 2018. Din păcate, nu sunt incluse universitățile
și extensiile acestora; în acest sens au trebuit găsite și alte surse de informații, deoarece multe
municipii (inclusiv unele reședințe de județ) nu au școli postliceale, dar au universități sau extensii ale
acestora, și deci îndeplinesc indicatorul.
76 municipii (73,8%) îndeplinesc indicatorul; din acestea, 35 municipii (34%) găzduiesc sedii ale unor
universități sau extensii universitare iar celelalte 41 municipii (39,8%) au cel puțin o școală postliceală.
27 de municipii (26,2%) nu îndeplinesc indicatorul, având doar unități de învățământ liceal.
Marea majoritate a orașelor, respectiv 197 orașe din 216 (91,2%), îndeplinesc acest indicator, având
cel puțin o unitate de învățământ liceal sau profesional. 19 orașe (8,8%) nu au învățământ liceal sau
profesional; acestea sunt în general orașe mici, care au trecut mai recent la statutul urban, sau care
sunt în apropierea unui centru urban mai important (cum sunt cele din județul Ilfov).
Dotări culturale și sportive

Acesta este un indicator mai complex din Legea 351/2001, definit într-o manieră ambiguă și pentru
care sursele de date sunt extrem de sărace și de disparate. Atât pentru municipii, cât și pentru orașe,
se cere existența unor ”săli de spectacol”, în condițiile în care datele de la INS relevă doar prezența
unor instituții de spectacol, a căror frecvență în teritoriu este mult mai scăzută. În acest context, am
considerat că existența unei case de cultură (centru cultural, palat al culturii, cămin cultural) este
condiția suficientă pentru ca un centru urban să aibă și o sală de spectacol. Toate municipiile și
aproape toate orașele (207 orașe din 216, respectiv 95,8%) au o casă de cultură funcțională, sau cel
puțin o sală de spectacole.
La municipii, legea devine ambiguă prin introducerea cuvântului ”eventual”, în contextul în care
indicatorul, după mențiunea sălilor de spectacol, cere ”eventual teatre, instituții muzicale...”. Deși am
analizat distribuția teatrelor și a instituțiilor de spectacol, am considerat că acel cuvânt, ”eventual”,
anulează obligativitatea existenței acestor instituții, care de altfel sunt destul de rare: doar 28 de
municipii (27,2%) dețin teatre dramatice, și doar 36 de municipii (35%), în mare cam aceleași, și
îndeosebi reședințele de județ, au și instituții de spectacol.
Următoarea condiție este dată de prezența unor biblioteci publice. Pentru acestea, există din fericire
o sursă de date certă, și anume INS (TEMPO ONLINE), cu date privind numărul bibliotecilor publice
până în anul 2018 inclusiv. Analiza a relevat că 100 de municipii (97,1%) au bibliotecă publică, doar 3
7
(Lupeni, Orșova și Turnu Măgurele) nu îndeplinesc această condiție. Dintre orașe, 193 (89,4%) au
bibliotecă publică, în vreme ce 23 de orașe (10,6%) nu au bibliotecă publică, deși majoritatea au avut
mai demult, dar acestea s-au închis din diferite motive.
Din punct de vedere sportiv, este necesară existența a unui stadion și a unei săli de sport la municipii,
și a unor spații pentru activități sportive în orașe. Date centralizate cu privire la stadioane și săli de
sport nu există nicăieri, așa că a trebuit făcută o cercetare pe fiecare centru urban în parte. Analiza a
relevat că există cel puțin un stadion în fiecare municipiu, deci condiția este îndeplinită de toate
municipiile, și că există cel puțin un stadion în 212 orașe (98,1%), deci doar 4 orașe nu au stadion:
Slănic Moldova, Vicovu de Sus, Sulina și Ocnele Mari, dar în aceste orașe există fie săli de sport, fie alte
spații pentru activități sportive, deci indicatorul este îndeplinit de asemenea de toate orașele.
În ansamblu, în ceea ce privește dotările culturale și sportive, 100 de municipii (97,1%) și 184 orașe
(85,2%) îndeplinesc indicatorul.
Locuri în hoteluri
Legea 351/2001 prevede ca fiecare municipiu să aibă minim 100 de locuri în hoteluri și fiecare oraș să
aibă minim 50 de locuri în hoteluri.
Pentru acest indicator s-au utilizat două surse de date: INS (TEMPO ONLINE), bază de date actualizată
la nivelul anului 2019, și Ministerul Turismului, bază de date actualizată la 13 martie 2020. Datele de
la Ministerul Turismului s-au dovedit a fi mai fiabile. S-au luat în calcul locurile atât din hoteluri, cât și
din hosteluri și hoteluri-apartament, echivalate în general cu hotelurile.
73 municipii (70,9%) îndeplinesc acest criteriu, în această categorie intrând toate reședințele de județ,
cu o singură excepție (Vaslui). 30 de municipii (29,1%) au mai puțin de 100 de locuri în hoteluri; dintre
acestea, 9 municipii (8,7%) nu au nici un loc în hoteluri, pentru că nu dețin o unitate de cazare de tip
hotel.
La nivelul orașelor, 73 dintre acestea (33,8%) îndeplinesc indicatorul, având un număr de cel puțin 50
de locuri în hoteluri. Alte 35 de orașe (16,2%) au un anumit număr de locuri în hoteluri, mai mic decât
cel prevăzut de lege, dar superior lui zero, în vreme ce 108 orașe (50%) nu au nici un loc în hoteluri,
fiindcă le lipsește acest tip de unitate de cazare.
Străzi modernizate
Acest indicator din Legea 351/2001 a fost preluat în mod identic și în noul proiect de lege și prevede
ca străzile modernizate să reprezinte minim 60% din lungimea totală a străzilor în municipii și minim
50% din lungimea totală a străzilor în orașe.
Sursa de date pentru acest indicator este INS (TEMPO ONLINE), unde există date cu privire la lungimea
totală a străzilor, respectiv lungimea totală a străzilor modernizate, la nivelul anului 2018.
89 de municipii (86,4%) îndeplinesc indicatorul, având o lungime totală a străzilor modernizate de
peste 60% din totalul lungimii străzilor, cu un maxim la Pitești de 99% străzi modernizate. Celelalte 14
municipii (13,6%), între care și o reședință de județ (Alba Iulia), au procente inferioare lui 60%,
ajungând la o valoare minimă de 29,7% la Gheorgheni.
De asemenea, 146 de orașe (67,6%) îndeplinesc indicatorul, având o lungime a străzilor modernizate
de minim 50% din lungimea totală a străzilor, ajungând și la procente de 100% (în 8 orașe). Pe de altă
parte, 70 de orașe (32,4%) nu îndeplinesc indicatorul, întrucât mai puțin de jumătate din străzi sunt
modernizate. Minimul, sub 2%, se înregistrează la Valea lui Mihai.
8
Epurarea apelor uzate
Legea 351/2001 prevede ca municipiile să fie racordate la o stație de epurare cu treaptă mecanică și
biologică, iar orașele la o stație de epurare cu treaptă mecano-chimică.
Din nefericire, sursele de date cu privire la stațiile de epurare sunt puține și disparate, nu există în mod
surprinzător date centralizate. La INS (TEMPO ONLINE), datele cu privire la capacitatea stațiilor de
epurare se opresc în anul 2004. Date mai actuale (la nivelul anilor 2015-2016) s-au putut compila de
pe planurile de management ale bazinelor hidrografice, iar date actualizate, printr-o cercetare la
nivelul fiecărui UAT.
Se constată că 94 de municipii (91,3%) îndeplinesc indicatorul, fiind racordate la stații de epurare cu
treaptă mecanică și biologică, și unele chiar și terțiară. 9 municipii (8,7%), inclusiv 2 reședințe de județ
(Călărași și Drobeta Turnu Severin), nu îndeplinesc indicatorul: 6 dintre ele sunt racordate doar la o
stație de epurare cu treaptă mecanică, iar 3 municipii (Codlea, Săcele și Băilești) nu sunt racordate
deloc la o stație de epurare.
176 de orașe (81,5%) sunt racordate la o stație de epurare, și în consecință îndeplinesc indicatorul.
Celelalte 40 de orașe (18,5%) nu sunt racordate la o stație de epurare, dar, la fel ca și în cazul
municipiilor, există numeroase investiții în infrastructura de apă uzată aflate în derulare.
Spații verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri)

Acest indicator este definit de Legea 351/2001, care prevede o suprafață minimă de 15 m 2/locuitor
pentru municipii și 10 m2/locuitor pentru orașe.
Sursa de date pentru acest indicator este INS (TEMPO ONLINE), care are date cu privire la spațiile verzi
urbane până în anul 2018. În ceea ce privește numărul de locuitori, s-a raportat suprafața de spații
verzi la populația stabilă de la recensământul din 2011, și doar comparativ s-a raportat și la populația
după domiciliu conform INS (TEMPO ONLINE) de la 1 iulie 2018, aceste date demografice fiind mai
puțin fiabile.
Se observă că 81 de municipii (78,6%) îndeplinesc indicatorul, respectiv au o suprafață de minim 15
m2 de spațiu verde / locuitor. Numărul ar scade la 75 municipii (72,8%) care îndeplinesc indicatorul,
dacă raportăm suprafața spațiilor verzi la populația după domiciliu de la INS din 2018, și nu la cea de
la recensământ. Celelalte 22 de municipii (21,4%), între care și 9 reședințe de județ, nu îndeplinesc
indicatorul indiferent la ce date de populație raportăm suprafețele de spații verzi. Valoarea minimă
este la Sighetu Marmației, și anume 3,45 m2/locuitor.
161 de orașe (74,5%) îndeplinesc acest indicator dacă raportăm suprafața spațiilor verzi la populația
stabilă din 2011; dacă am raporta la populația după domiciliu (INS, 2018), doar 154 de orașe (71,3%)
ar îndeplini această condiție. Celelalte 55 de orașe au o suprafață de spații verzi mai mică de 10 m2 de
spațiu verde / locuitor indiferent la ce indicator demografic ne raportăm, cu un minim de 0,77
m2/locuitor la Bolintin Vale.
Depozit controlat de deșeuri cu acces asigurat

În contextul sistemelor de management integrat al deșeurilor, toate depozitele orășenești s-au închis
și există gropi ecologice la nivelul fiecărui județ sau, acolo unde acestea încă nu sunt funcționale,
deșeurile sunt transportate în alte județe sau au fost amenajate rampe temporare.
În această situație, indicatorul prevăzut de Legea 351/2001 poate fi considerat ca fiind îndeplinit de
toate centrele urbane.
9
ANALIZA ÎNDEPLINIRII INDICATORILOR DIN LEGEA 351/2001
37 centre urbane (11,6% din toate centrele urbane) îndeplinesc toți indicatorii din Legea 351/2001.
Majoritatea acestora sunt municipii, respectiv București și 25 de municipii reședință de județ, la care
se adaugă trei municipii care nu sunt reședință de județ (Hunedoara, Roman și Bârlad), în total 29 de
municipii (28,2% dintre municipii). Cele 8 orașe (3,7% din totalul orașelor) care îndeplinesc toate
criteriile sunt: Mioveni, Găești, Luduș, Târgu Neamț, Sinaia, Vălenii de Munte, Gura Humorului și
Sânnicolau Mare.
Alte 118 centre urbane (37% din toate centrele urbane) îndeplinesc între 75% și 95% dintre criterii,
109 centre urbane (34,2% din toate centrele urbane) îndeplinesc cel puțin jumătate dintre criterii
(50%), dar mai puțin de 75%. 55 de centre urbane (17,2% din toate centrele urbane) îndeplinesc mai
puțin de jumătate dintre criterii: între acestea sunt doar 2 municipii (1,9% din totalul municipiilor) –
Fetești și Băilești, iar celelalte 53 sunt orașe (24,5% dintre orașe), în special cele care au primit acest
statut între anii 2002 și 2006. Pe ultimele poziții sunt Budești (cu un singur indicator îndeplinit, cel
privitor la depozitul de deșeuri, considerat ca fiind îndeplinit de toate centrele urbane), Dragomirești
și Salcea (cu doar 2 indicatori îndepliniți).
Figura 1. Municipiile și orașele care îndeplinesc toți indicatorii din Legea 351/2001
10
Tabel 2. Indicatorii din proiectul de lege privind aprobarea PATN – Secțiunea a IV-a: Rețeaua de Localități,
Anexa nr. 3

RPL, INSSE
1 Număr de locuitori 40000 10000 (POP107D,
POP108D)
RPL, INSSE
2 Dinamica numărului de locuitori (%) -10 -15 (POP107D,
POP108D)
RPL, INSSE
3 Densitatea populației (locuitori/km2) 2000 1000 (AGR101B,
GOS102A)
4 Cifra de afaceri (lei/locuitor) 25000 20000 INS, Topfirme
Populația ocupată în activități neagricole (% din
5 Nu se aplică 80% RPL
totalul populației ocupate)
6 Populația ocupată în sectorul terțiar (%) 50% Nu se aplică RPL
7 Durata medie de școlarizare (ani) 12 10 RPL
Dotarea locuințelor cu apă, canalizare și energie
8 85% 80% RPL
electrică (%)
INSSE
9 Lungimea străzilor modernizate (%) 60% 50% (GOS104A,
GOS105A)
INSSE
10 Număr de medici la 1000 de locuitori 2,3 1,8
(SAN104B)
Jumătate dintre indicatorii din noul proiect de lege sunt similari cu cei din Legea 351/2001 și au fost
analizați mai sus: numărul de locuitori (populația) – indicatorul e identic; populația ocupată în activități
neagricole – indicatorul a fost puțin modificat și se aplică doar la orașe, nu și la municipii; dotarea
locuințelor cu apă, canalizare și energie electrică – indicatorul a devenit mai complex, comasând doi
indicatori din lege (cu privire la dotarea locuințelor cu instalații de apă, respectiv canalizare), și a fost
ușor modificat; lungimea străzilor modernizate – indicatorul este identic; și numărul de medici la 1000
de locuitori – indicatorul este identic.
Dinamica numărului de locuitori

Noul proiect de lege prevede un astfel de indicator, conform căruia populația unui municipiu nu ar
avea voie să scadă cu mai mult de 10%, iar populația unui oraș nu ar avea voie să scadă cu mai mult
de 15%. Nu se precizează intervalul luat în considerare pentru calculul acestei dinamici demografice.
În consecință, sunt posibile mai multe variante de calcul, din mai multe surse, pe mai multe perioade.
Două variante par a fi cele mai fezabile: fie dinamica demografică dintre ultimele două recensăminte,
fie cea reflectată de populația după domiciliu de la INS, pe un interval de timp similar cu cel dintre
recensăminte.
Pentru prima variantă, s-a luat în calcul populația stabilă de la ultimele două recensăminte, 2002 și
2011. Au fost necesare câteva ajustări, în cazul orașelor care au suferit reorganizări administrative în
această perioadă (Curtici, Budești, Cristuru Secuiesc, Sovata, Tălmaciu, Milișăuți, Solca, Ciacova,
Gătaia), îndeosebi prin pierderea unor localități componente sau sate aparținătoare, care au devenit
comune de sine stătătoare. Astfel, pentru anul 2002 s-a luat în calcul populația acestor orașe în
versiunea actuală, pentru ca dinamica să reflecte schimbări demografice reale, și nu schimbări
administrative.
Doar 36 de municipii (35%), din care 17 reședințe de județ, îndeplinesc acest indicator. Dintre acestea,
trei municipii (Cluj-Napoca, Timișoara și Săcele) au o dinamică ușor pozitivă între 2002 și 2011, iar
celelalte 33 de municipii înregistrează o scădere a populației cu până la 10%. 67 de municipii (65%),
11
inclusiv 24 de reședințe de județ (majoritatea), nu îndeplinesc indicatorul, deoarece au înregistrat o
scădere a populației cu peste 10%, cu o scădere maximă de 26,8% în cazul municipiului Roman.
Situația este mai bună în cazul orașelor, unde și pragul este mai permisiv, respectiv o scădere de până
la 15%. 180 de orașe (83,3%) îndeplinesc acest criteriu. Dintre acestea, 29 de orașe (13,4%) au
înregistrat chiar o creștere demografică, multe dintre acestea având o localizare periurbană, în
apropierea unui oraș mai mare, precum cele din județul Ilfov, unde a avut loc și cea mai semnificativă
creștere (Bragadiru 87,7%). Alte 151 de orașe (69,9%) au înregistrat scăderi demografice, dar nu au
depășit 15%. Un număr de 36 de orașe (16,7%) nu îndeplinesc indicatorul, înregistrând scăderi mai
mari de 15%, cu valoarea cea mai mare la Baia de Arieș, care a scăzut cu 25,9% între cele două
recensăminte.
A doua variantă a presupus analiza dinamicii demografice prin prisma datelor privind populația după
domiciliu de la INS, publicate bianual, la 1 ianuarie și 1 iulie. Ținând cont de faptul că ultimele date
disponibile sunt din 1 iulie 2019, și că perioada dintre ultimele două recensăminte a fost de 9 ani, s-a
decis ca analiza să fie efectuată pe același interval, de 9 ani, având drept reper datele demografice de
la 1 iulie 2010 și de la 1 iulie 2019.
Situația este complet diferită față de recensăminte, fiind totodată adevărat și faptul că perioada este
mai recentă, diferită față de cea luată în calcul la recensăminte. Deși dinamica demografică rămâne
preponderent una negativă, scăderea este mai lentă. În cazul municipiilor, marea majoritate, respectiv
95 din 103 (92,2%) îndeplinesc indicatorul, și doar 8 municipii (7,8%) înregistrează scăderi demografice
mai mari de 10%. Toate municipiile reședință de județ îndeplinesc indicatorul, iar 10 municipii (9,7%)
înregistrează chiar creșteri demografice.
În cazul orașelor, situația este și mai bună, cu 214 orașe (99,1%) îndeplinind indicatorul. Doar două
orașe, Slănic și Băile Herculane, au înregistrat scăderi cu puțin peste 15% în această perioadă. Mai
mult, 51 de orașe (23,6%) au avut o dinamică pozitivă, cu un maxim tot în cazul orașelor ilfovene, și în
mod deosebit la Bragadiru (135,6%).
Densitatea populației
Acest indicator prevede o densitate minimă a populației de 2000 locuitori/km2 pentru municipii și
1000 de locuitori/km2 pentru orașe.
Există mai multe variante de a calcula acest indicator. O primă variantă ar fi calcularea densității prin
raportarea populației la suprafața unității administrativ-teritoriale de bază. Pentru această suprafață
totală, există date disponibile de la INS (TEMPO ONLINE) până în anul 2014. Un calcul simplu al
densității, raportând populația stabilă (recensământul din 2011) la suprafețele unităților
administrativ-teritoriale de bază (tot din 2011) a relevat faptul că doar 12 municipii (11,7%) și 6 orașe
(2,8%) ar îndeplini acest indicator, dacă într-adevăr acesta s-ar referi la suprafața unității
administrativ-teritoriale.
În mod cert însă, indicatorul face referire la densitatea ”în vatră”, deci populația ar trebui raportată la
suprafața intravilanului sau la suprafața construită. Pentru suprafața intravilanului există date de la
INS (TEMPO ONLINE) pentru centrele urbane, actualizate anual, până în anul 2018 inclusiv.
S-au utilizat așadar datele privind suprafața intravilanelor din 2018, dar se poate utiliza pentru calculul
densității atât populația de la 1 iulie 2018 (populația după domiciliu de la INS) sau, mai veridic,
populația stabilă la recensământul din 2011.
Din analiză, rezultă că 74 de municipii (71,8%) îndeplinesc indicatorul (densitate minimă a populației
de 2000 locuitori/km2) dacă raportăm populația din 2011 la suprafața intravilanului din 2018. Numărul
ar crește la 84 de municipii (81,6%), dacă s-ar utiliza populația din 2018. Dintre cele 19 municipii care
nu îndeplinesc acest indicator în niciuna dintre variante se numără și o reședință de județ, Alba Iulia.
Densitatea minimă se înregistrează la Toplița (1075,3 locuitori /km2).
12
De asemenea, majoritatea orașelor (130 din 216, adică 60,2%) îndeplinesc indicatorul, adică au o
densitate de peste 1000 locuitori/km2 prin raportarea populației de la recensământul din 2011 la
suprafața intravilană din 2018. Dacă s-ar lua în calcul populația după domiciliu din 2018, numărul
orașelor care ar îndeplini indicatorul ar crește la 148 (68,5%). Celelalte 68 de orașe (31,5%) nu
îndeplinesc indicatorul în niciuna dintre variante. Densitatea minimă se înregistrează la Șomcuta Mare
(145,1 locuitori/km2).
Cifra de afaceri
Acest indicator este definit în proiectul de lege, care prevede o cifră de afaceri de minim 25000 de
lei/locuitor pentru municipii și 20000 lei/locuitor pentru orașe.
Cea mai fiabilă sursă de date pentru acest indicator este INS, deși a fost luată în calcul și cifra de afaceri
de pe site-ul Topfirme, în ambele cazuri ultimul an disponibil fiind 2018. De asemenea, această cifră
de afaceri s-a raportat atât la populația stabilă de la recensământul din 2011, cât și la populația după
domiciliu conform INS (TEMPO ONLINE) de la 1 iulie 2018.
Raportând cifra de afaceri de la INS la populația stabilă de la recensământul din 2011, rezultă că 91 de
municipii (88,3%) au o cifră de afaceri de peste 25000 lei/locuitori și deci îndeplinesc acest indicator.
Dacă cifra de afaceri s-ar raporta la populația din 2018, doar 89 de municipii (86,4%) ar îndeplini
indicatorul. 12 municipii (11,7%) nu îndeplinesc indicatorul indiferent la ce date demografice l-am
raporta, cu un minim la Vulcan, de 11481 lei/locuitor.
De asemenea, 141 de orașe (65,3%) îndeplinesc indicatorul rezultat din raportarea cifrei de afaceri la
populația din 2011. Dacă raportarea s-ar face la populația după domiciliu din 2018, numărul orașelor
care au o cifră de afaceri de peste 20000 lei/locuitor ar scădea la 135 (62,5%). Alte 75 orașe nu
îndeplinesc acest criteriu indiferent de datele demografice luate în considerare, cu un minim la Berești,
de 2755 lei/locuitor.
Populația ocupată în sectorul terțiar

Noul proiect de lege a gândit acest indicator ca unul complementar celui privind populația ocupată în
activități neagricole. Dacă cel privind populația ocupată în activități neagricole privește exclusiv
orașele, cel privind populația ocupată în sectorul terțiar vizează doar municipiile, unde este prevăzut
un minim de 50% din populație ocupată în sectorul terțiar.
Singura sursă de date pentru acest indicator este recensământul din 2011. Conform datelor de atunci,
83 de municipii (80,6%) respectă acest indicator, cu un maxim de 78,9% populație ocupată în sectorul
terțiar în București. Alte 20 de municipii (19,4%) nu îndeplineau acest indicator, dar aveau valori
apropiate de 50%, ceea ce presupune că unele dintre ele ar fi putut atinge acest prag între timp.
Minimul s-a înregistrat la Vulcan (41,5%).
Durata medie de școlarizare

Acest indicator din noul proiect de lege înlocuiește indicatorul privind unitățile de învățământ din
Legea 351/2001, dar este mult mai greu de calculat. El prevede o durată medie de 12 ani în cazul
municipiilor și de 10 ani în cazul orașelor.
Practic, singura sursă disponibilă pentru un calcul (și acela, aproximativ) este tot recensământul din
2011, unde există date cu privire la nivelul ultimei instituții de învățământ absolvite pentru populația
de 10 ani și peste. Pentru a calcula, s-a estimat că absolvenții cu studii superioare de masterat și/sau
doctorat ar avea în medie 18 ani de școală, cei cu studii superioare (nivel licență) ar avea în medie 16
ani de școală, absolvenții de școli postliceale ar avea în medie 14 ani de școală, absolvenții de liceu ar
avea în medie 12,5 ani de școală, cei de școală profesională și/sau de ucenici – 11 ani de școală,
absolvenții de învățământ gimnazial – 8,5 ani de școală, absolvenții de școală primară – 4,5 ani de
școală, cei fără școală absolvită, dar care nu sunt analfabeți – 2 ani de școală, iar analfabeții – zero ani
de școală. Adăugarea unei valori de 0,5 ani la absolvenții de liceu, de gimnaziu și de școală primară se
13
justifică prin luarea în considerare a studenților (în cazul absolvenților de liceu), a elevilor de liceu (în
cazul absolvenților de gimnaziu) și a elevilor de gimnaziu (în cazul absolvenților de școală primară),
care erau la studii în acel moment și aveau de fapt mai mulți ani de școală, urmând să încheie, în viitor,
un nivel superior celui în care au fost clasificați. La aceștia se adaugă absolvenții unor licee pedagogice
sau care au terminat la seral (cu 13 ani de studii), sau persoane care au început o anumită școală și au
abandonat studiile pe parcurs.
Conform acestor calcule, doar 17 municipii (16,5%, mai precis capitala și 16 reședințe de județ) aveau
o populație a cărei durată medie de școlarizare era de 12 ani sau peste. Între timp, cu siguranță mai
multe municipii ar îndeplini acest indicator, având în vedere creșterea continuă a duratei medii a
școlarizării. Toate cele 86 de municipii (83,5%) care nu îndeplineau acest indicator aveau valori ale
duratei medii de școlarizare între 10 și 11,99 ani, cu un minim la Băilești (10,03 ani).
O durată medie de minim 10 ani reprezintă un indicator mai accesibil pentru orașe. Astfel, mai mult
de jumătate dintre orașe (118 din 216, respectiv 54,6%) îndeplineau acest indicator conform calculelor
făcute pe baza datelor de la recensământul din 2011, cu un maxim la Otopeni (11,93 ani). Celelalte 98
de orașe (45,4%), care nu îndeplineau acest criteriu în 2011, aveau valori ale duratei medii de
școlarizare cuprinse între 8 și 9,99 ani, cu un minim la Budești (8,09 ani).
Figura 2. Municipii și orașe care îndeplinesc toți indicatorii din proiectul de lege
14
ANALIZA ÎNDEPLINIRII INDICATORILOR DIN PROIECTUL DE LEGE
Doar 25 de centre urbane (7,8% din centrele urbane) îndeplinesc toți indicatorii, mai puține decât în
cazul indicatorilor din Legea 351/2001. Totodată, distribuția este mai echilibrată: 9 municipii (8,7% din
totalul municipiilor), între care capitala și 8 reședințe de județ, și 16 orașe (7,4% din totalul orașelor).
Alte 38 de centre urbane (11,9% din toate centrele urbane) îndeplinesc 8 din 9 indicatori, deci toți
indicatorii cu excepția unuia. Între acestea se numără 12 municipii reședință de județ (11,6% dintre
municipii) și 26 de orașe (12% dintre orașe). 54 de centre urbane (16,9%) îndeplinesc 7 indicatori din
9 (cu puțin peste 75% dintre indicatori), între acestea se găsesc și 4 municipii care nu sunt reședință
de județ, categorie care nu este reprezentată mai sus în ierarhie. 92 de centre urbane (28,8% dintre
centrele urbane) îndeplinesc între 50% și 75% din indicatori, între care acestea fiind 30 de municipii
(29,1% dintre municipii), dar nici o reședință de județ, și 62 de orașe (28,7% dintre orașe).
110 centre urbane (34,5% dintre centrele urbane) nu îndeplinesc nici măcar jumătate dintre indicatori.
Această cifră este practic dublă față de numărul de centre urbane care nu îndeplinesc jumătate din
indicatorii din Legea 351/2001. În această categorie se includ și 28 de municipii (27,2% dintre
municipii), dintre care 3 municipii (Toplița, Vulcan și Turnu Măgurele) nu îndeplinesc decât 2 indicatori
din 9 (22,2% din indicatori). Totodată, 82 de orașe (38% din numărul total al orașelor) se încadrează
tot aici, îndeplinind mai puțin de jumătate din indicatori. Orașul Darabani este singurul care nu
îndeplinește nici un indicator, iar alte 8 orașe (toate declarate ca atare între 2002 și 2006) îndeplinesc
un singur indicator din 9.
15
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Doar 11 centre urbane (3,4% din totalul centrelor urbane), respectiv 6 municipii (5,8% din municipii)
– București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea și Râmnicu Vâlcea – și 5 orașe (2,3% din orașe) –
Mioveni, Găești, Luduș, Vălenii de Munte și Gura Humorului – îndeplinesc toți indicatorii, atât din
Legea 351/2001, cât și din proiectul de lege. Pe de altă parte, destul de multe orașe și câteva municipii,
în special cele care au promovat la acest statut în perioada 2002-2006, nu îndeplinesc nici măcar
jumătate din indicatori.
Analiza este însă în mod evident influențată de lipsa unor date certe și/sau actualizate pentru o bună
parte din indicatori.
Pentru evitarea acestei probleme, este nevoie de indicatori mai fiabili, permanent actualizați, incluși
în mod transparent în baze de date naționale. Astfel, analiza îndeplinirii acestor indicatori ar trebui să
se poată face oricând, să fie ușor de verificat, și totodată să poată să constituie fundamentul unor
politici și strategii urbane consistente, axate, printre altele, și pe atingerea nivelului de prag pentru
anumiți indicatori, respectiv pe îmbunătățirea permanentă a cifrelor pentru indicatorii pentru care
nivelul de prag a fost deja atins.
Totodată, această evaluare ar trebui să se facă la nivel global, incluzând astfel și comunele care ar
putea, în mod potențial, să acceadă la statutul urban. În acest fel, ar exista o evidență, actualizată, a
îndeplinirii indicatorilor de către toate unitățile administrativ-teritoriale, ceea ce ar putea forma baza
unei posibile strategii naționale de urbanizare. În fond, acești indicatori au fost inițial creați, în Legea
351/2001, tocmai pentru a selecta acele comune care își doreau, la momentul respectiv, să devină
orașe. Până în anul 2006, numărul de orașe a crescut semnificativ (și, într-o mai mică măsură, și
numărul de municipii), fără a se ține cont în totalitate de acești indicatori, care au fost, în realitate,
”relativizați”, respectiv au fost luați în calcul doar acei indicatori care erau îndepliniți. Din anul 2007
tendința s-a inversat, pragul demografic s-a modificat, astfel încât nu s-au mai înregistrat noi orașe sau
municipii, ba chiar numărul acestora a scăzut, Băneasa (județul Constanța) renunțând la statutul de
oraș și revenind la statutul de comună.
Noul proiect de lege accelerează această tendință, incluzând posibilitatea și chiar obligativitatea
tuturor centrelor urbane de a îndeplini toți indicatorii. În acest fel, nu doar unitățile administrativ-
teritoriale care doresc să acceadă la un nou statut sunt luate în calcul, ci absolut toate centrele urbane.
Mai mult, noul proiect de lege indică faptul că neîndeplinirea indicatorilor ar putea conduce la
”retrogradarea” centrelor urbane respective la un statut inferior (municipiile să devină orașe, orașele
să devină comune). În mod cert, responsabilitatea alegerii unor indicatori fiabili și durabili crește.
Politica de urbanizare din secolul trecut și de la începutul acestui secol, până în 2006, a condus la o
creștere permanentă, uneori exagerată, a numărului de centre urbane. O politică inversă, de reducere
a numărului de centre urbane, ar fi însă la rândul său periculoasă, injustă și oarecum unică la nivel
mondial. Dimpotrivă, politica urbană a statului ar trebui să plece de la un set de indicatori compatibili
cu cei existenți pe plan internațional sau cel puțin european, adaptați într-o oarecare măsură la
realitățile românești, și să analizeze gradul de îndeplinire a acestor indicatori de către centrele urbane
existente. Pasul următor ar fi o strategie coerentă la nivel național pentru îmbunătățirea situației în
centrele urbane care nu îndeplinesc indicatorii, și nu abandonarea și ”retrogradarea” acestora la
statutul de comună, cu atât mai mult cu cât România este printre țările europene cu cel mai scăzut
nivel de urbanizare.
Pe de altă parte, nivelul de urbanizare ar putea crește și prin luarea în considerare a comunelor care
ar putea accede la statutul urban și sprijinirea acelor comune care îndeplinesc indicatorii sau se
apropie de nivelul de ”prag”, în vederea declarării lor ca orașe. Deși există o astfel de politică a
Guvernului explicit semnalată atât în Legea 351/2001, cât și în proiectul de lege (în oricare din
versiunile sale), în realitate foarte puține dintre aceste comune s-au bucurat de un sprijin real din
16
partea autorităților centrale. În perioada 2002-2006, sprijinul a constat în special din încurajarea și
aprobarea accederii la statutul urban a acelor comune care doreau acest lucru și îndeplineau măcar o
parte din indicatori. După 2007 nu a mai existat aproape nici un fel de sprijin.
În momentul de față, acest sprijin ar fi absolut necesar și ar trebui să aibă la bază o strategie bine
fundamentată. Pentru acele comune care ating un anumit prag demografic (de exemplu, cel de 10000
de locuitori) sau care se ”califică” la statutul de poli rurali de rang supracomunal în zonele lipsite de
orașe, ar fi de dorit să existe o politică unitară la nivel național care să conducă la crearea unor condiții
cât mai aproapiate de standardele urbane, prin înființarea sau dezvoltarea unor instituții cu rol
teritorial (liceu, spital), dezvoltarea infrastructurii, și alte măsuri menite să favorizeze îndeplinirea
progresivă a indicatorilor și, în cele din urmă, accederea comunelor în cauză la statutul urban.
O situație mai aparte se înregistrează în cazul anumitor comune periurbane, printre puținele unități
administrativ-teritoriale care au beneficiat de o creștere demografică semnificativă în ultimele decenii.
Și în acest caz, există două posibile direcții. Una este cea menționată mai sus, și anume ca aceste
comune să devină orașe, ceea ce s-a întâmplat în cazul multor comune din apropierea capitalei,
precum și în cazul unor comune din apropierea municipiilor Brașov, Baia Mare, Suceava, Târgu Mureș
sau Constanța. O altă variantă, poate mai puțin dorită de unele administrații locale, este aceea a
comasării acestor comune cu municipiul sau orașul în jurul căruia gravitează și de care, de multe ori,
sunt ”lipite”. Este mai ales cazul acelor comune care au devenit așezări-dormitor și funcționează în
prezent mai degrabă ca niște cartiere ale municipiilor centrale, chiar dacă au administrație proprie. Și
acest fenomen, de comasare, de înglobare a localităților din jur de către un oraș mare care are nevoie
de spațiu pentru a se extinde, există peste tot la nivel mondial, a existat și în România în decursul
istoriei, și este parte a unui proces firesc și ireversibil de expansiune urbană, pentru care este nevoie
de o strategie coerentă, dincolo de înființarea și funcționarea zonelor metropolitane, care la rândul
lor trebuie să beneficieze de o atenție sporită.
Un alt concept care este rareori folosit este cel de zonă de influență. Mereu, indicatorii se utilizează
exclusiv cu privire la ceea ce este pe teritoriul administrativ-teritorial al centrului urban respectiv:
numărul de locuitori, numărul de medici raportat la numărul de locuitori, și așa mai departe. În
realitate, o bună parte a instituțiilor și dotărilor cu rol teritorial nu sunt dedicate exclusiv locuitorilor
municipiului sau orașului. Medicii din spitale îngrijesc și bolnavii din zonele rurale înconjurătoare,
dotările culturale și sportive sau unitățile de învățământ deservesc o populație mai amplă decât
populația urbană. Din acest punct de vedere, este esențial să se ia în considerare și populația din zona
de influență a municipiului sau orașului, nu doar cea din perimetrul administrativ al acestuia.
Comunele din zonele lipsite de orașe rareori au o populație suficient de mare pentru a accede la
statutul urban. Cu toate acestea, ele pot deservi mai multe comune din jur, deci o populație
considerabil mai mare. În sens opus, comunele periurbane, deși uneori ating și depășesc pragul
demografic impus pentru a ”promova” la statutul de oraș, rareori deservesc și alte comune din jur,
mai ales că, în majoritatea cazurilor, nu au nici dotările necesare: toate instituțiile și dotările cu rol
teritorial sunt localizate în municipiul sau orașul central, de care sunt puternic polarizate și atrase.
Viitoarea politică urbană va trebui să țină cont de aceste diferențe semnificative dintre comunele de
tip ”pol rural” (de rang supracomunal) din zonele lipsite de orașe, și comunele periurbane, și să
utilizeze indicatori mai flexibili și adaptați pentru fiecare din cele două variante.
17



CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA
www.poca.ro

vigoare.
MULȚUMIRI
(Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Ana Bulai (Expert Principal în domeniul
Sociologie), Cristina Ștefana (Expert în domeniul Sociologie), Marcel Ionescu-Heroiu (Specialist Senior
Dezvoltare Urbană), Carli Venter (Specialist Senior Dezvoltare Urbană), Yondela Silimela (Specialist
Senior Dezvoltare Urbană), Claudia Pamfil (Expert Senior Dezvoltare Urbană), Adina Vințan (Expert
Operațiuni), Oana Franț (Expert Operațiuni), Bianca Butacu (Expert Analist) și George Moldoveanu
(Asistent Informații).
acestui raport.
CUPRINS
SUMAR METODOLOGIC ................................................................................................................ 1
1. PRINCIPALELE REZULTATE ................................................................................................ 2
1.1. SATISFACȚIA FAȚĂ DE VIAȚA URBANĂ ....................................................................................... 2
1.1.1. Satisfacția locuirii în urban .......................................................................................... 2
1.1.2. Satisfacția față de infrastructura și facilitățile urbane ................................................ 2
1.2. PERCEPȚIA PRIVIND CALITATEA MEDIULUI ȘI LUPTA ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRII CLIMATICE ...... 4
1.2.1. Spații verzi, parcuri și grădini ...................................................................................... 4
1.2.2. Calitatea aerului .......................................................................................................... 4
1.2.3. Nivelul zgomotului ...................................................................................................... 4
1.2.4. Curățenia urbană ........................................................................................................ 4
1.2.5. Schimbarea climatică .................................................................................................. 5
1.3. PERCEPȚIA CETĂȚENILOR DESPRE ORAȘUL LOR ........................................................................ 5
1.3.1. Siguranță și încredere ................................................................................................. 5
1.3.2. Administrarea și guvernarea locală ............................................................................ 6
1.3.3. Locurile de muncă ....................................................................................................... 7
1.3.4. Calitatea locuirii .......................................................................................................... 8
1.3.5. Condițiile de viață pentru seniori................................................................................ 8
1.3.6. Condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri................................................. 8
1.3.7. Prezența și integrarea străinilor .................................................................................. 8
1.4. PERCEPȚIA PRIVIND SITUAȚIA PERSONALĂ ............................................................................... 8
1.4.1. Percepția privind situația locului de muncă................................................................ 8
1.4.2. Percepția privind situația financiară a gospodăriei .................................................... 8
1.4.3. Satisfacția față de viață în general .............................................................................. 9
1.4.4. Satisfacția față de locul în care trăiește ...................................................................... 9
1.4.5. Migrația ....................................................................................................................... 9
1.5. PROBLEME ȘI PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE ............................................................................... 9
1.6. IERARHII URBANE ....................................................................................................................... 9
2. SATISFACTIA FAȚĂ DE VIAȚA URBANĂ ............................................................................ 10
2.1. Satisfacția locuirii în urban....................................................................................................... 10
2.2. Satisfacția față de infrastructura și facilitățile urbane ............................................................. 13
2.2.1. Transportul urban ..................................................................................................... 14
2.2.2. Serviciile de sănătate ................................................................................................ 18
2.2.3. Facilități sportive ....................................................................................................... 21
2.2.4. Facilități culturale...................................................................................................... 22
2.2.5. Facilitățile educaționale ............................................................................................ 25
2.2.6. Starea străzilor .......................................................................................................... 26
2.2.7. Starea clădirilor ......................................................................................................... 29
2.2.8. Spațiile publice .......................................................................................................... 30
2.2.9. Disponibilitatea magazinelor .................................................................................... 32
3. PERCEPȚIA PRIVIND CALITATEA MEDIULUI ȘI LUPTA ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRII CLIMATICE 34
3.1. Spații verzi, parcuri și grădini ................................................................................................... 34
3.2. Calitatea aerului ....................................................................................................................... 35
3.3. Nivelul zgomotului ................................................................................................................... 38
3.4. Curățenia urbană ..................................................................................................................... 38
3.5. Schimbarea climatică ............................................................................................................... 42
4. PERCEPȚIA CETĂȚENILOR DESPRE ORAȘUL LOR ............................................................... 44
4.1. Siguranță și încredere .............................................................................................................. 44
4.1.1. Siguranța în spații publice ......................................................................................... 44
4.1.2. Siguranța în oraș ....................................................................................................... 46
4.1.3. Siguranța în cartier .................................................................................................... 47
4.1.4. Încrederea în oameni în oraș .................................................................................... 50
4.1.5. Încrederea în oameni din cartier............................................................................... 51
4.2. Administrarea și guvernarea locală ......................................................................................... 54
4.2.1. Investițiile realizate de către primărie ...................................................................... 54
4.2.2. Prezența, atragerea investițiilor private ................................................................... 55
4.2.3. Activitatea administrației în domeniul urbanismului ............................................... 57
4.2.4. Serviciile administrative în sprijinul oamenilor ......................................................... 58
4.2.5. Încrederea în administrația locală ............................................................................ 60
4.2.6. Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative............................... 62
4.2.7. Administrarea orașului .............................................................................................. 64
4.3. Locurile de muncă .................................................................................................................... 67
4.3.1. Disponibilitatea locurilor de muncă .......................................................................... 67
4.3.2. Calitatea locurilor de muncă ..................................................................................... 70
4.3.3. Rolul investițiilor private ........................................................................................... 72
4.4. Calitatea locuirii ....................................................................................................................... 73
4.5. Condițiile de viață pentru seniori............................................................................................. 74
4.6. Condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri ............................................................. 76
4.7. Prezența și integrarea străinilor............................................................................................... 77
4.7.1. Prezența străinilor ..................................................................................................... 77
4.7.2. Integrarea străinilor .................................................................................................. 77
5. PERCEPȚIA PRIVIND SITUAȚIA PERSONALĂ ..................................................................... 80
5.1. Percepția privind situația locului de muncă ............................................................................ 80
5.2. Percepția privind situația financiară a gospodăriei ................................................................. 80
5.3. Satisfacția față de viață în general ........................................................................................... 84
5.4. Satisfacția față de locul în care trăiește ................................................................................... 84
5.5. Migrația .................................................................................................................................... 87
6. PROBLEME ȘI PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE ..................................................................... 88
6.1. Cele mai importante trei probleme urbane............................................................................. 88
6.2. Ierarhia direcțiilor strategice de dezvoltare ............................................................................ 88
7. IERARHII URBANE .......................................................................................................... 96
7.1. Top 20 de orașe în 2020........................................................................................................... 96
7.2. Atractivitate urbană 2020 ........................................................................................................ 98
LISTA GRAFICELOR
Grafic 1: În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc
în…[orașul dvs.] ..................................................................................................................................... 10
Grafic 2: În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc
în…[orașul dvs.]-comparație ................................................................................................................. 12
Grafic 3: În general vorbind, vă rog să îmi spuneți cât de mulțumit /ă sunteți de următoarele aspecte
în orașul dvs. ......................................................................................................................................... 13
Grafic 4: Într-o zi obișnuită, ce mod(uri) de transport utilizați cel mai des? ........................................ 14
Grafic 5: Cât de mulțumiți sunteți de transportul în comun (autobuze, tramvaie, troleibuze, metrou)
din…[orașul dvs.]-comparație ............................................................................................................... 16
Grafic 6: Într-o zi obișnuită utilizează cel mai des transportul în comun (autobuze, tramvaie, troleibuze,
metrou) din…[orașul dvs.]-comparație ................................................................................................. 17
Grafic 7: Corelație între nivelul de utilizare și gradul de satisfacție pentru transportul în comun ...... 18
Grafic 8: Cât de mulțumiți sunteți de serviciile de sănătate din…[orașul dvs.]-comparație ................ 20
Grafic 9: Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile sportive precum terenurile sportive și sălile de sport
acoperite din…[orașul dvs.]-comparație ............................................................................................... 21
Grafic 10: Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile culturale, precum sălile de concerte, teatrele,
cinematografele, muzeele și bibliotecile din…[orașul dvs.]-comparație .............................................. 24
Grafic 11: Cât de mulțumiți sunteți de școlile și facilitățile educaționale din…[orașul dvs.]-comparație
.............................................................................................................................................................. 25
Grafic 12: Cât de mulțumiți sunteți de starea străzilor din…[orașul dvs.]-comparație ........................ 28
Grafic 13: Cât de mulțumiți sunteți de starea clădirilor din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație .... 29
Grafic 14: Cât de mulțumiți sunteți de spațiile publice, precum piețele publice, zonele pietonale din
orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație .................................................................................................. 31
Grafic 15: Corelație între nivelul de mulțumire privind locuirea în oraș și satisfacția față de spațiile
publice ................................................................................................................................................... 32
Grafic 16: Cât de mulțumiți sunteți de disponibilitatea magazinelor de vânzare cu amănuntul din orașul
dvs…..[orașul dvs.]-comparație ............................................................................................................. 33
Grafic 17: Cât de mulțumiți sunteți de spațiile verzi, precum parcurile și grădinile din orașul
dvs…..[orașul dvs.]-comparație ............................................................................................................. 34
Grafic 18: Cât de mulțumiți sunteți de calitatea aerului din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație ... 37
Grafic 19: Cât de mulțumiți sunteți de nivelul zgomotului din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație 40
Grafic 20: Cât de mulțumiți sunteți de curățenia din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație .............. 41
Grafic 21: Corelație între nivelul de mulțumire privind locuirea în oraș și satisfacția față de spațiile verzi
.............................................................................................................................................................. 42
Grafic 22: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația că orașul dvs. este dedicat luptei împotriva
schimbării climatice (eficiență energetică, transport ecologic)- comparație ....................................... 43
Grafic 23: Corelație între mulțumirea privind siguranța în locuri publice și mulțumirea privind locuirea
în oraș.................................................................................................................................................... 44
Grafic 24: În ce măsură sunteți mulțumit de siguranța în spațiile publice din orașul dvs- comparație45
Grafic 25: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în orașul meu” .............. 46
Grafic 26: Corelație între siguranța în cartier și mulțumirea locuirii în oraș ........................................ 48
Grafic 27: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în cartierul meu” .......... 49
Grafic 28: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în general te poți baza pe majoritatea oamenilor
din orașul în care trăiesc” ..................................................................................................................... 50
Grafic 29: Corelație între încredere și siguranță la nivel de cartier ...................................................... 52
Grafic 30: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în general te poți baza pe majoritatea oamenilor
din cartierul meu” ................................................................................................................................. 53
Grafic 31: În ce măsură sunteți mulțumit de proiectele de investiții realizare de către primărie-
comparație ............................................................................................................................................ 54
Grafic 32: Corelație între mulțumire privind atragerea investirilor private și mulțumire privind
invențiile realizate de către primărie .................................................................................................... 55
Grafic 33: În ce măsură sunteți mulțumit de prezența, atragerea investițiilor private - comparație .. 56
Grafic 34: În ce măsură sunteți mulțumit de activitatea administrației publice locale in domeniul
urbanismului-comparație ..................................................................................................................... 57
Grafic 35: În ce măsură sunteți mulțumit de acord cu următoarea afirmație: „serviciile administrative
ale orașului (meu) ajută în mod eficient oamenii”-comparație ........................................................... 59
Grafic 36: Corelație între satisfacția față de activitatea în domeniul urbanismului și încrederea în
administrația locală............................................................................................................................... 60
Grafic 37: Corelație între percepția eficienței serviciilor și încrederea în administrația locală............ 60
Grafic 38: În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: „în general, te poți baza pe
administrația publică din orașul meu” - comparație ............................................................................ 61
Grafic 39: Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative .......................................... 63
Grafic 40: Media aprecierii indicatorilor de performanță administrativă urbană la nivel național ..... 64
Grafic 41: Media aprecierii indicatorilor de performanta administrative ............................................ 66
Grafic 42: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în orașul meu este ușor să găsești un loc de
muncă”? ................................................................................................................................................ 69
Grafic 43: Pe o scală de la 1(foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cat de mulțumit sunteți de
calitatea locurilor de muncă din orașul dvs.? (media aprecierilor) ...................................................... 70
Grafic 44: Corelație între calitatea locurilor de muncă și disponibilitatea acestora ............................ 71
Grafic 45: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în orașul meu este ușor să găsești o locuință
bună la un preț rezonabil”? .................................................................................................................. 73
Grafic 46: Pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cât de mulțumit sunteți, în
orașul dvs., de condițiile de viață ale persoanelor în vârstă? ............................................................... 75
Grafic 47: : Pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cât de mulțumit sunteți, în
orașul dvs., de condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri? ................................................. 76
Grafic 48: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru orașul
meu”?.................................................................................................................................................... 78
Grafic 49: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „străinii care locuiesc în orașul meu sunt bine
integrați”? ............................................................................................................................................. 79
Grafic 50: În general, cât de mulțumit sunteți de situația locului dvs. de muncă? .............................. 82
Grafic 51: În general, cât de mulțumit sunteți de situația financiară a gospodăriei dvs.? ................... 83
Grafic 52: În general, cât de mulțumit sunteți de viața pe care o duceți? ........................................... 85
Grafic 53: În general, cât de mulțumit sunteți de locul în care trăiți? .................................................. 86
Grafic 54: Intenționați să migrați pentru o perioada mai mare de 2 ani? Dacă da, unde? .................. 87
Grafic 55: Care sunt principalele trei probleme cu care credeți că se confruntă orașul dvs. (% din total
populație) .............................................................................................................................................. 88
Grafic 56: Care dintre următoare cinci aspecte credeți că va fi cea mai importantă în următorii 10 ani.
.............................................................................................................................................................. 88
Grafic 57: Care sunt principalele trei probleme cu care credeți ca se confruntă orașul dvs. (% la nivel
de oraș) ................................................................................................................................................. 89
Grafic 58: Care dintre următoare cinci aspecte credeți ca este cea mai importantă în următorii 10 ani.
(% la nivel de localitate) ........................................................................................................................ 94
Grafic 59: Vă rugăm acordați o notă de la 1 (cel mai slab) la 10 (cel mai bun) pentru orașul dvs. pentru
fiecare dintre următoarele aspecte (media la nivel de oraș): .............................................................. 95
Grafic 60: Vă rog să vă gândiți la orașele din România ca fiind aflate într-o competiție, iar dvs. sunteți
una/unul din membri juriului. Vă rog să numiți un „oraș de nota 10” din România sub aspectul:...... 96
Grafic 61: În final, care este, din punctul dvs. de vedere, cel mai atractiv oraș din România? ............ 98
NR Nu răspund
PUG Plan Urbanistic General
SDL Strategia de Dezvoltare Locală
SUMAR METODOLOGIC
În perioada 1 iulie – 15 august 2020 a fost elaborat un sondaj cuprinzător privind calitatea vieții în 41
de localități urbane din România. Sondajul a fost modelat după Eurobarometrul Flash, care se aplică
periodic unor orașe selectate din Uniunea Europeană. Orașele din România care au fost incluse în
Eurobarometrul Flash sunt București, Cluj-Napoca și Piatra Neamț. Pentru Politica Urbană, a fost
adoptată Metoda Eurobarometrului Flash, care a fost extinsă și aplicată la un număr total de 41 de
orașe reprezentative din România. Acest Document de sprijin include o listă a celor 41 orașe și
rezultatul final al chestionarului.
Sondajul de opinie a avut un număr de 13.380 respondenți, din tot atâtea gospodării. Numărul total
al persoanelor din gospodăriile intervievate a fost de 32.978 indivizi cu vârste de peste 15 ani.
Sondajul este reprezentativ la nivel național pentru mediul urban, cu o marjă de eroare statistică de
+/-1% pentru un interval de încredere de 99%. Colectarea datelor s-a realizat în sistem mixt: telefonic
și față în față.
Eșantionarea s-a realizat în conformitate cu metodologia utilizată în Eurobarometru urban nr. 419,
stadial, stratificat, pe cote. Eșantionul a inclus 41 de localități urbane selectate în funcție de trei criterii:
 dimensiunea localității: 9 straturi de clasificare a localităților în funcție de dimensiunea
demografică;
 regiunea de dezvoltare: 8 straturi – au fost selectate centre urbane din toate regiunile de
dezvoltare;
 profil urban: 3 straturi – profil economic, geografic, administrativ.
La nivelul fiecărei localități au fost selectați, în funcție de categoria de dimensiune a localității, între
250 și 500 de respondenți. Selecția s-a realizat pe baza cotelor determinate de ponderea populației
pe categorii de vârstă și gen, în conformitate cu prognozele demografice calculate de Institutul
Național de Statistică pentru 1 ianuarie 2020. La nivelul unei gospodării a fost selectat un singur
respondent.
1
1. PRINCIPALELE REZULTATE
1.1. SATISFACȚIA FAȚĂ DE VIAȚA URBANĂ
1.1.1. Satisfacția locuirii în urban
Peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește. Nivelul cel mai
ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele urbane din
Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut în orașele din Sud-Muntenia (74%).
Satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta și cu
veniturile individuale.
În 9 orașe nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%),
Brașov, Drobeta Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%).
1.1.2. Satisfacția față de infrastructura și facilitățile urbane

Infrastructura educațională și de siguranță publică și disponibilitatea magazinelor sunt aspectele care
înregistrează nivelele cele mai ridicate de satisfacție în mediul urban. Pe ultimele locuri, în ierarhia
aprecierii facilităților și infrastructurii urbane se situează serviciile de sănătate și starea străzilor (52%
mulțumire), urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului (51% mulțumire).
1.1.2.1. Transportul urban
Transportul urban se realizează prioritar (44%) cu autoturismul.
Utilizarea autoturismului tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii urbane, a veniturilor
respondentului și a nivelului acestuia de educație. În majoritatea localităților, gradul de utilizare a
transportului public se poziționează sub nivelul de apreciere a calității acestuia.
Regional, se remarcă o tendință mai ridicată de utilizare a autoturismului în Regiunea Nord-Vest (55%)
și o tendință semnificativ mai scăzută de utilizare a transportului în comun în regiunea Sud-Vest
Oltenia (11%).
Opt orașe înregistrează valori de satisfacție de peste 70%, în trei dintre acestea mulțumirea depășind
80% din total populație: Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%) și Brașov (81%). Patru centre urbane
înregistrează valori de satisfacție sub 20%: două municipii, Moreni (14%) și Băilești (14%), și două
orașe, ambele stațiuni, Băile Herculane (17%) și Tășnad (14%).
1.1.2.2. Serviciile de sănătate
Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătate oferite
la nivel local.
În șase din orașele selectate în eșantion au fost înregistrate nivele de satisfacție peste 60%: Iași (70%),
Drobeta-Turnu Severin (67%), Oradea (67%), Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca (66%), Târgu Secuiesc (64%)
și Slatina (61%). La capătul celălalt al distribuției, tot șase localități înregistrează un nivel de satisfacție
sub 40%, dintre care se remarcă localitatea Băile Herculane cu grad de mulțumire de doar 18%. Tg. Jiu
(41%) și Piatra Neamț (37%) sunt reședințele de județ la nivelul cărora se înregistrează cele mai scăzute
grade de mulțumire.
1.1.2.3. Facilități sportive
56% din total populație urbană este mulțumită de facilitățile sportive din localitate. Nivelul de
mulțumire față de facilitățile sportive este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de
locuitori (medie 62%) prin comparație cu cele sub acest prag demografic (medie 46%). Nord-Vest este
regiunea care înregistrează nivelul cel mai ridicat de satisfacție (64%), iar Sud-Muntenia regiunea cu
nivel cel mai scăzut (48%).
2
În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%, Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și Drobeta-Turnu
Severin (74%) situându-se pe primele poziții. În șapte localități se înregistrează nivele de satisfacție
sub 40%, în trei dinte acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane (25%), Buhuși
(18%).
1.1.2.4. Facilități culturale
63% din total populație urbană se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului lor. În
regiunile Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere, iar în regiunile
Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%) cea mai scăzută apreciere. Cinci centre urbane înregistrează nivele
de satisfacție de peste 80% din total populație: Cluj-Napoca (88%), Oradea (85%), Drobeta-Turnu
Severin (83%), Iași (82%) și Vatra Dornei (81%).
1.1.2.5. Facilitățile educaționale
Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție față de
școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență. Trei regiuni înregistrează
ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și Sud-Vest Oltenia (70%). În
regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%).
Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80%:
Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%). Polul opus al ierarhiei concentrează trei
localități urbane, care au cumulat o pondere a mulțumirii de sub 50%: Caransebeș, Ștefănești (Argeș)
și Mihăilești.
1.1.2.6. Starea străzilor
52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Nivelul cel mai
ridicat de apreciere privind starea străzilor s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (66%), nivelul cel mai
scăzut în regiunea Sud-Muntenia (37%).
Peste 70% nivel de mulțumire privind starea străzilor se înregistrează în cinci localități urbane, dintre
care două reședințe de județ: Constanța (76%) și Oradea (76%) și trei orașe mici: Isaccea, Bicaz și
Moldova Nouă. Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție (22%).
1.1.2.7. Starea clădirilor
Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României
(56% din total).
Un nivel de satisfacție de peste 70% din populație a fost înregistrat în opt localități urbane: patru
reședințe de județ: Alexandria, Suceava, Drobeta-Turnu Severin și Suceava; trei orașe: Bicaz, Sinaia și
Isaccea și un municipiu, Vatra Dornei. Sub 40% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități
urbane, singura reședință de județ în acest prag fiind Ploiești (24% mulțumire).
1.1.2.8. Spațiile publice
Satisfacția față de spațiile publice este determinantă pentru satisfacția privind locuirea în oraș. 65%
din populația urbană este mulțumită de spațiile publice de care dispune. Aprecierea față de spațiile
publice este în general ridicată. Regiunea Nord-Vest înregistrează cota cea mai ridicată (71%), iar Sud-
Muntenia nivelul cel mai scăzut (57%).
11 centre urbane înregistrează ponderi de mulțumire de peste 70% din totalul populației intervievate.
În trei dintre acestea mulțumirea depășește 80% din total: Oradea (88%), Drobeta-Turnu Severin
(84%), Sinaia (82%). Sub 50% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane: Bicaz (50%),
Caransebeș (48%), Bolintin Vale (46%) și Ploiești (42%).
3
1.1.2.9. Disponibilitatea magazinelor
Disponibilitatea magazinelor reprezintă aspectul cel mai puțin problematic la nivel urban (76%
mulțumire). Cinci localități urbane înregistrează valori ale mulțumirii peste 80%: Drobeta-Turnu
Severin (95%), Oradea (89%), Cluj-Napoca, Tg. Jiu (88%) și Moreni (87%). Valoarea cea mai scăzută s-
a înregistrat în Ștefănești (Argeș), de 26%.
1.2. PERCEPȚIA PRIVIND CALITATEA MEDIULUI ȘI LUPTA ÎMPOTRIVA

SCHIMBĂRII CLIMATICE
1.2.1. Spații verzi, parcuri și grădini
La nivel național, 66% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de spațiile verzi, precum parcuri și
grădini, din orașele în care locuiesc. Nivelul cel mai ridicat de satisfacție privind calitatea spațiilor verzi
a fost înregistrat în Regiunea Sud-Est (71%), iar cel mai scăzut în Sud-Muntenia (49%). În patru
municipii reședință de județ nivelul de mulțumire depășește 80%: Oradea (80%), Drobeta-Turnu
Severin (81%), Cluj-Napoca (82%) și Iași (82%). Alexandria este reședința de județ care înregistrează
valori sub 40% (respectiv 38% mulțumire).
1.2.2. Calitatea aerului

60% din populația urbană a României este mulțumită de calitatea aerului din orașele de reședință.
Gradul cel mai ridicat de mulțumire față de calitatea aerului a fost înregistrat în Regiunile Nord-Est și
Sud-Est (75%), iar cea mai scăzută apreciere în regiunea București-Ilfov (34%). Distribuția mulțumirii
privind calitatea aerului înregistrează disparități mari la nivel național, de la 91% apreciere în Suceava,
până la 14% apreciere în Ploiești. Deși doar șase din cele 17 reședințe de județ se poziționează sub
media la nivel național, gradul ridicat de insatisfacție măsurat în București și Ploiești alterează media
generală a reședințelor de județ cu 10% din total.
1.2.3. Nivelul zgomotului

Puțin peste jumătate din populația urbană (57%) se declară mulțumită de nivelul zgomotului din
localitatea urbană în care trăiește. În afara regiunii București-Ilfov, care se situează pe ultimul loc în
ierarhia mulțumirii față de calitatea aerului, Sud-Muntenia înregistrează de asemenea valori sub
medie (54%), prin prezența localității Ploiești în segmentul inferior al ierarhiei. În toate celelalte regiuni
au fost măsurate ponderi ale satisfacției peste medie, regiunea Nord-Est clasându-se pe primul loc, cu
un nivel de mulțumire de 75% din total populație.
Printre cele nouă orașe care înregistrează cote de apreciere de peste 80% se poziționează două
municipii reședință de județ: Suceava (85%) și Piatra Neamț (81%). Sub 40% apreciere înregistrează
București (33%) și Ploiești (29%).
1.2.4. Curățenia urbană

Ponderea celor care se declară mulțumiți de curățenia din orașul în care trăiesc este de 57%. La nivel
regional, Sud-Muntenia se poziționează pe ultimul loc în privința mulțumirii față de curățenia urbană
(42%), urmată de București-Ilfov (46%). Ponderea cea mai ridicată de satisfacție a fost înregistrată în
Sud-Est (71%). Trei localități înregistrează valori ale satisfacției peste 80%: Sinaia (88%), Suceava (84%)
și Bicaz (81%). Cinci dintre reședințele de județ, inclusiv Bucureștiul, se află sub media de mulțumire
măsurată la nivel național. Sub 40% mulțumire a fost înregistrată în șapte localități, Ploiești fiind
singura reședința situată pe ultimul loc (16% total mulțumire).
4
1.2.5. Schimbarea climatică
53% din populația urbană consideră că orașele în care trăiesc „sunt dedicate luptei împotriva
schimbării climatice”. Cu excepția Bucureștiului, unde mai puțin de jumătate din populație este de
acord cu această afirmație, orașele cu peste 300.000 de locuitori înregistrează procente semnificativ
peste media populației care apreciază că orașul este activ în acest efort (71% - media acordului). Nord-
Vest este pe primul loc al ierarhiei regionale cu 62% acord privind afirmația. Pe ultimul loc, cu 39%
acord, se află regiunea Sud-Muntenia.
Suceava, Cluj-Napoca, Constanța și Oradea sunt cele patru reședințe de județ care se află în topul
primelor zece localități în care cetățenii apreciază efortul implicării urbei împotriva încălzirii urbane.
Trei orașe înregistrează valori ale acordului de peste 80%: Sinaia (96%), Suceava (89%) și Cluj-Napoca
(80%). În zece localități se înregistrează ponderi ale acordului sub 40%. Tg. Jiu (39%), Alexandria (36%)
și Ploiești (26%) sunt reședințele din eșantion în care acest efort este apreciat de către cetățeni cel
mai puțin.
1.3. PERCEPȚIA CETĂȚENILOR DESPRE ORAȘUL LOR

1.3.1. Siguranță și încredere
1.3.1.1. Siguranța în spații publice
66% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de siguranța din spațiile
publice. În topul ierarhiei regionale sunt Regiunile Nord-Vest (77%) și Sud-Est (72%). Regiunea
București-Ilfov (57% total mulțumire) și Sud-Vest Oltenia (63%) se poziționează în partea inferioară a
ierarhiei. Oradea (86%) și Cluj-Napoca (87%) sunt cele două localități urbane care depășesc pragul de
80% mulțumire.
Satisfacția privind siguranța în spații publice corelează într-o mare măsură (59%) cu mulțumirea
privind locuirea în oraș.
1.3.1.2. Siguranța în oraș
73% din populația urbană se simte, de principiu, în siguranță în orașul în care trăiește. Bucureștiul se
situează la distanță semnificativă față de medie (62% dintre respondenți au declarat că se simt în
siguranță în oraș). Media siguranței urbane în orașele cu populație între 300.000 - 500.000 de locuitori
este de 80%. Orașele sub 5.000 de locuitori înregistrează de asemenea o medie ridicată (78% din total
populație se simte în siguranță). În regiunea Nord-Vest sentimentul de siguranță este mai accentuat
(85%).
În cinci municipii reședință de județ se înregistrează valori peste 85%: Alba Iulia (85%), Cluj-Napoca
(86%), Oradea (89%), Drobeta-Turnu Severin (91%) și Suceava (93%).
1.3.1.3. Siguranța în cartier
Siguranța percepută a cartierului este, la nivel național, mai ridicată decât cea a orașului, respectiv
77%. 86% dintre respondenții din regiunea Nord-Vest sunt de acord cu afirmația „mă simt în siguranță
în cartierul meu”. La polul opus, 70% din respondenții din regiunea București-Ilfov sunt de acord cu
această afirmație.
În patru orașe sentimentul de siguranță în cartier depășește 90%: Buhuși (90%), Drobeta-Turnu
Severin (92%), Suceava (92%) și Sinaia (97%). În cinci localități nivelul perceput de siguranță este mai
mic de 60%, iar în Caracal mai mic de 50%.
5
1.3.1.4. Încrederea în oameni în oraș
61% dintre persoanele din mediul urban din România au încredere în concetățenii lor. Cote de
încredere care se plasează sub această medie s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (58%), Sud-
Muntenia (52%) și București-Ilfov (45%).
În șase localități se înregistrează ponderi ale încrederii de peste 80%, Suceava fiind singura reședință
între acestea (91%). Sub 50% ponderi ale încrederii se înregistrează în opt localități, din care trei
reședințe: Tg. Jiu (46%), București (45%) și Ploiești (40%).
1.3.1.5. Încrederea în oameni din cartier
67% din populația urbană este de acord cu afirmația „te poți baza pe majoritatea oamenilor din
cartierul în care trăiesc”. Valori sub media la nivel național au fost înregistrate în aceleași trei regiuni
menționate anterior: București-Ilfov (54%), Sud-Muntenia (62%) și Sud-Vest Oltenia (67%). Patru orașe
înregistrează valori de peste 85%: Sighișoara (85%), Moreni (88%), Isaccea (89%) și Suceava (91%). Sub
50% încredere s-a înregistrat în Caransebeș (50%), Ștefănești (49%), Băile Herculane, Beiuș (47%).
1.3.2. Administrarea și guvernarea locală

1.3.2.1. Investițiile realizate de către primărie
55% din populația urbană este mulțumită de proiectele de investiții realizate de către administrația
locală. Cota de mulțumire este mai ridicată în regiunile Nord-Vest (68%) și Sud-Est (70%) și mai scăzută
în Sud-Muntenia (41%) și București-Ilfov (44%). Trei orașe înregistrează un nivel de mulțumire de peste
80%: Suceava (82%), Sinaia (85%) și Oradea (88%). Nouă orașe înregistrează un nivel de mulțumire sub
40%, Ploiești (37%) și Alexandria (33%) fiind în acest segment.
1.3.2.2. Prezența, atragerea investițiilor private
54% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de atragerea investițiilor private în orașele în care
locuiesc. Satisfacția față de atragerea investițiilor private corelează semnificativ cu aprecierea
investițiilor realizate de către Primărie. Peste 70% grad de mulțumire s-a înregistrat în Iași (71%),
Timișoara (71%), Constanța (76%), Cluj-Napoca (76%) și Oradea (82%). Sub 40% nivel de mulțumire s-
a înregistrat în Piatra Neamț (37%), Caransebeș (37%), Alexandria (32%) și Buhuși (21%).
1.3.2.3. Activitatea administrației în domeniul urbanismului
Activitatea în domeniul urbanismului se poziționează pe ultimul loc în ierarhia satisfacției urbane –
51% din populația urbană se declară mulțumită. Persoanele din regiunea Nord-Vest au grad de
mulțumire semnificativ peste medie (62%). Sud-Muntenia (45%), Sud-Vest Oltenia (45%) și regiunea
București-Ilfov (41) se poziționează sub media la nivel național.
Opt din primele zece localități urbane în ierarhia aprecierii intervențiilor în domeniul urbanismului
sunt reședințe de județ. Dintre acestea se remarcă Oradea, cu un nivel de apreciere de peste 80%. La
polul opus, în ultimele zece localități ca nivel de apreciere se regăsesc cinci reședințe de județ, inclusiv
București. Dintre acestea se remarcă Ploiești cu o cotă de apreciere de 40%.
1.3.2.4. Serviciile administrative în sprijinul oamenilor
La nivel național, 53% din populația urbană este de acord cu faptul că serviciile administrative ale
orașului în care locuiesc ajută eficient oamenii. Zece localități urbane înregistrează ponderi ale
acordului de 65% sau mai mult din total populație urbană. Dintre acestea, cinci sunt reședințe de
județ: Constanța (65%), Alba Iulia (66%), Iași (67%), Cluj-Napoca (69%) și Oradea (84%). Șase localități
înregistrează cote de acord sub 40%, Tg. Jiu (39%) fiind singura reședință de județ care se situează
între acestea.
6
1.3.2.5. Încrederea în administrația locală
52% din populația urbană declară că este de acord cu afirmația „în general, te poți baza pe
administrația publică din orașul meu”. Valori peste 65% încredere se înregistrează în șapte orașe,
dintre care următoarele reședințe: Alba Iulia (67%), Cluj-Napoca (70%) și Oradea (81%). Cinci localități
înregistrează valori sub 40%, dintre care două reședințe: Tg Jiu (39%) și Ploiești (38%).
Încrederea în administrația locală corelează semnificativ atât cu percepția eficienței serviciilor
administrației publice locale, cât și cu gradul de satisfacție a activității administrației publice în
domeniul urbanismului.
1.3.2.6. Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative
14% din populația urbană declară că deține informații privind Planul Urbanistic General (PUG) și
Strategia de Dezvoltare Locală (SDL). În regiunile Nord-Est și Nord-Vest s-au înregistrat nivelele de
informare cele mai ridicate (16%), iar în Sud-Muntenia cel mai scăzut (11%). 3% din persoanele
intervievate la nivel național au declarat că au fost implicate / consultate în elaborarea PUG și SDL.
15% din total populație cunoaște proiectele de dezvoltare urbană ce vor fi implementate de
administrația publică locală.
Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative se reflectă asupra încrederii în
administrația publică locală: +8% încredere în administrație în cazul celor care cunosc PUG și SDL;
+11% încredere în administrație în cazul celor care cunosc proiectele de dezvoltare ce vor fi
implementate; +13% încredere în administrație în cazul celor care au fost implicați în realizarea PUG
și SDL.
1.3.2.7. Administrarea orașului
Evaluarea Performanței administrative s-a realizat prin patru indicatori care vizează mulțumirea față
de: 1) felul în care sunt cheltuiți banii publici; 2) ritmul de dezvoltare al orașului; 3) cuantumul taxelor
locale; 4) relația cetățenilor cu autoritățile locale (timpul de rezolvare a problemelor, transparență,
profesionalism). Media la nivel național a celor patru indicatori de performanță administrativă este de
5,4. Cumulat, acești indicatori explică aproximativ 65% din dinamica încrederii în administrația locală.
Regiunea Nord-Vest înregistrează media cea mai ridicată a indicatorilor de performanță administrativă
- 6,3 puncte, iar Regiunea Sud-Muntenia media cea mai scăzută: 4,8 puncte.
1.3.3. Locurile de muncă

1.3.3.1. Disponibilitatea locurilor de muncă
La nivel național, 50% din populația urbană este de acord cu afirmația „la mine în oraș este ușor să
găsești un loc de muncă”. Regiunea Centru înregistrează cota cea mai ridicată de disponibilitate (61%),
urmată de București-Ilfov (59%) și Nord-Vest (57%). Valori sub media națională au fost măsurate în
Sud-Muntenia (38%), Sud-Vest Oltenia (42%) și Sud-Est (46%).
Peste 65% disponibilitate se înregistrează în Cluj-Napoca (81%), Suceava (80%), Timișoara (71%), Alba
Iulia (69%), Oradea (69%), Sinaia (66%); sub 30% disponibilitate se înregistrează în opt orașe,
Alexandria (25%) fiind singura reședință dintre ele.
1.3.3.2. Calitatea locurilor de muncă
Media națională a aprecierii calității locurilor de muncă din localitatea urbană în care trăiesc a fost de
5,6, pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit). Medii peste 6,5 puncte s-au
înregistrat în patru localități: Timișoara (7,1), Cluj-Napoca (6,9), Constanța (6,7) și Iași (6,5). Medii sub
4,5 s-au înregistrat în șapte localități, din care două reședințe: Piatra Neamț (4,5) și Buzău (3,9).
Atât percepția privind disponibilitatea locurilor de muncă în localitatea în care trăiesc, cât și media
aprecierii calității locurilor de muncă din oraș, corelează semnificativ cu nivelul de mulțumire privind
prezența / atragerea investițiilor private în localitate.
7
1.3.4. Calitatea locuirii
Mai puțin de jumătate din populația urbană (49%) consideră că în localitatea în care trăiesc este ușor
să găsești o locuință bună la un preț rezonabil, problema locuințelor tinde să fie astfel principala
problema a României urbane, pe fondul creșterii cererii de locuințe, dar și a modificării standardelor
de calitate a acestora (dotări, spațiu locativ, facilități).
În Suceava se înregistrează gradul de satisfacție cel mai ridicat, 83%, urmat, ca reședință, de Slatina
77%. Pe ultimele două locuri ale ierarhiei se poziționează Cluj-Napoca (22%) și Alexandria (26%).
Regiunile care se poziționează semnificativ sub media la nivel național sunt București-Ilfov (38%); Sud-
Muntenia (42%) și Nord-Vest (44%).
1.3.5. Condițiile de viață pentru seniori

Pentru acest aspect, media aprecierilor la nivel național urban a fost de 5,8 puncte (din 10 posibile).
Orașele stațiune (Vatra Dornei, Constanța, Eforie, Sinaia) se plasează pe primele poziții ale ierarhiei.
Regiunile Sud-Est (medie 6,3) și Nord-Est (medie 6,2) se plasează pe primele locuri în ierarhia mediilor
la nivel regional, iar Regiunile Vest (media 5,3) și București-Ilfov (media 5,4) pe ultimele.
1.3.6. Condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri

Aprecierea condițiilor de petrecere a timpului liber pentru tineri, din orașul în care trăiesc, a
înregistrat, la nivel național, media de 6,0 puncte. Regiunile București-Ilfov (medie 6,8) și Nord-Vest
(medie 6,6) se situează pe primele poziții ale ierarhiei la nivel regional, iar Sud-Muntenia pe ultima
poziție (medie 5,2). Cluj-Napoca (medie 7,5), Timișoara (7,3), Constanța (7,1), Oradea (7,1) și Iași (7,1)
se situează pe primele poziții. Buzău este singura reședința cu o medie mai mică de 5.0 (respectiv 4,7
puncte).
1.3.7. Prezența și integrarea străinilor

73% din populația urbană este de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru orașul
meu”. Peste 90% acord se înregistrează în șase localități, dintre care două reședințe: Alba Iulia (92%)
și Suceava (96%). În șase localități se înregistrează ponderi mai mic de 50%, Alexandria (44%) fiind
singura reședință dintre acestea.
70% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „străinii care locuiesc în orașul meu sunt bine
integrați”, ierarhia orașelor fiind similară celei prezentate anterior.
1.4. PERCEPȚIA PRIVIND SITUAȚIA PERSONALĂ

1.4.1. Percepția privind situația locului de muncă
78% din populația urbană ocupată s-a declarat mulțumită sau foarte mulțumită de locul de muncă.
Timișoara se poziționează pe primul loc, cu 90% satisfacție. Alexandria este reședința cea mai slab
poziționată (63% mulțumire).
1.4.2. Percepția privind situația financiară a gospodăriei

66% din persoanele care locuiesc în mediul urban în România se declară mulțumite sau foarte
mulțumite de situația financiară a gospodăriei în care trăiesc. Suceava este reședința care conduce
ierarhia, cu 86% mulțumire, iar Constanța este reședința care înregistrează nivelul cel mai scăzut
(40%).
8
1.4.3. Satisfacția față de viață în general
78% din populația urbană se declară mulțumită sau foarte mulțumită la întrebarea: „Cât de mulțumiți
vă considerați, în general, cu viața pe care o duceți?”. Ierarhia este condusă de Alba Iulia (88%). Piatra
Neamț (66%) și Alexandria (67%) sunt reședințele de județ din segmentul inferior al ierarhiei.
1.4.4. Satisfacția față de locul în care trăiește

81% din populația urbană se declară mulțumită sau foarte mulțumită, în general, cu locul în care
trăiește. Ierarhia este condusă de Suceava (94%), reședința cu cel mai pic procent la nivel de eșantion
fiind Alexandria (74%).
1.4.5. Migrația
11% din populația intervievată declară că intenționează să migreze (intern sau extern) în următorul
an. Cea mai mare pondere la nivel de reședințe de județ a fost înregistrată în Alexandria (20%), iar cea
mai scăzută în Constanța (4%).
1.5. PROBLEME ȘI PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE

Cele mai importante trei probleme urbane percepute la nivel național sunt: serviciile de sănătate
(39%), poluarea aerului (32%) și infrastructura rutieră (29%).
Asigurarea condițiilor de viață ale oamenilor (accesul la servicii, modalități de petrecere a timpului
liber, acces la utilități) este cea mai importantă direcție strategică percepută la nivel național.
1.6. IERARHII URBANE

Cluj-Napoca este orașul considerat cel mai atractiv la nivel național urban (21,8% din total populație
urbană), urmat de Brașov (15,6%) și Timișoara (10,3%).
9
2. SATISFACTIA FAȚĂ DE VIAȚA URBANĂ
2.1. Satisfacția locuirii în urban

 83% din populația urbană peste 18 ani este mulțumită de orașul în care locuiește (+3% în
raport cu media la nivel european1).
 Nivelul cel mai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în
centrele urbane din regiunea Centru (87%), cel mai scăzut în orașele din Sud-Muntenia (74%).
 Locuitorii orașelor reședință de județ sunt cei mai mulțumiți de orașul în care locuiesc (85,4%),
prin comparație cu locuitorii din municipiile non-reședință (78,3%) și cei din alte centre urbane
(72,4%).
 Nivelul de mulțumire înregistrat în rândul femeilor este cu 2,4% mai ridicat decât în rândul
bărbaților.
 Nivelul de satisfacție corelează direct cu vârsta respondenților, persoanele peste 65 de ani
fiind cu 4% mai mulțumite (84%) decât tinerii cu vârste între 18-24 ani (80%).
 Ponderea cea mai scăzută a nivelului general de satisfacție (79,3%) a fost înregistrată în rândul
studenților.
 S-a înregistrat o corelație directă a satisfacției cu nivelul veniturilor, gradul de satisfacție al
persoanelor cu venituri individuale peste 5.000 lei fiind de 90%.
Grafic 1: În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc în…[orașul
dvs.]
(date la nivel national urban)
REGIUNI DE DEZVOLTARE
1% TOTAL URBAN
4%
13% Acord Dezacord NS/NR
Total de acord
CENTRU 87% 13%
Oarecum de acord
34% Oarecum dezacord NORD EST 85% 14%
Total dezacord NORD VEST 85% 14%
NS/NR OLTENIA 84% 14%

BUCURESTI-ILFOV 80% 19%
SUD EST 76% 24%
49%
VEST 75% 25%
MUNTENIA 74% 25%
 În nouă orașe nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba
Iulia (95%), Brașov, Drobeta-Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași
(90%).
 La nivelul inferior al clasamentului, opt orașe din cele 41 incluse în eșantion au înregistrat
nivele de satisfacție mai mici de 70%: Tășnad (70%), Abrud (68%), Eforie (65%), Sulina (65%),
Beiuș (59), Băile Herculane (52%), Caransebeș (50%) și Mihăilești (46%).
1 Flash Urban Barometru 419
10
 Prin comparație cu 2015, pentru cele trei orașe incluse în Euro-barometrul urban nr. 419, s-a
înregistrat următoarea tendință la nivelul celor care se declară de acord total sau parțial cu
afirmația privind satisfacția cu orașul în care trăiește:
2015 2020 Dif.2

BUCUREȘTI 83% 80% -3%
CLUJ-NAPOCA 96% 97% +1%
PIATRA NEAMȚ 83% 87% +4%
2 Diferențe în limitele marjei de eroare statistică la nivelul eșantioanelor pentru fiecare centru urban selectat.
11
Grafic 2: În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc în…[orașul
dvs.]-comparație
total acord oarecum acord oarecum dezacord total dezacord NS/NR
CLUJ NAPOCA (R_NV) 56% 41% 2% 1%

ORADEA (R_NV) 63% 33% 3% 1%
ALBA IULIA (R_C) 50% 45% 3% 1%
BRASOV (R_C) 58% 36% 4% 2%
DROBETA TURNU SEVERIN (R_O) 48% 46% 4% 1%
TIMISOARA (R_V) 55% 37% 7% 1%
SIGHISOARA (M_C) 30% 62% 8% 0%
SLATINA (R_O) 53% 37% 9% 1%
IASI (R_NE) 44% 46% 9% 2%
RESITA (M_V) 41% 48% 8% 3%
BAILESTI (M_O) 45% 44% 10% 1%
BUHUSI (O_NE) 43% 45% 10% 2%
BICAZ (O_NE) 31% 56% 11% 1%
PIATRA NEAMT (R_NE) 27% 60% 11% 2%
TG JIU (R_O) 39% 48% 9% 3%
BUZAU (R_M) 49% 37% 10% 4%
CRAIOVA (R_O) 25% 61% 12% 1%
ALEXANDRIA (R_M) 21% 63% 12% 4%
CAREI (M_NV) 24% 59% 13% 4%
STEFANESTI (O_M) 18% 64% 10% 4%
ISACCEA (O_SE) 25% 57% 18% 0%
MORENI (M_M) 12% 70% 16% 2%
CARACAL (M_O) 20% 60% 13% 6%
SINAIA (O_M) 43% 37% 15% 4%
SUCEAVA (R_NE) 54% 26% 15% 3%
BUCURESTI (R_BI) 31% 49% 12% 7%
TARGU SECUIESC (M_C) 41% 39% 16% 5%
CONSTANTA (R_SE) 13% 64% 23% 1%
VATRA DORNEI (M_NE) 12% 65% 17% 6%
MOLDOVA NOUA (O_V) 15% 61% 24% 0%
BOLINTIN VALE (O_M) 14% 60% 22% 4%
PLOIESTI (R_M) 16% 57% 24% 3%
SIMERIA (O_V) 12% 60% 24% 0%
TASNAD (O_NV) 12% 58% 25% 5%
ABRUD (O_C) 25% 43% 19% 13%
EFORIE (O_SE) 5% 61% 34% 0%
SULINA (O_SE) 19% 46% 33% 1%
BEIUS (M_NV) 23% 36% 18% 14%
BAILE HERCULANE (O_V) 13% 38% 39% 10%
CARANSEBES (M_V) 8% 41% 37% 11%
MIHAILESTI (O_M) 6% 40% 36% 18%
R= reședință, M= municipiu altul decât reședință, O=orașe, altele decât municipii și reședințe Regiuni: BI=București-Ilfov,
C=Centru, M=Sud-Muntenia, NE=Nord-Est, NV= Nord-Vest, O=Sud-Vest Oltenia, SE=Sud-Est, V=Vest
12
 Cluj-Napoca este reședința de județ cu gradul cel mai ridicat de satisfacție (97%). Dintre
reședințele incluse în eșantion, Ploieștiul a înregistrat nivelul cel mai scăzut (73%).
 Sighișoara este municipiul non-reședință cu gradul cel mai ridicat de apreciere (92%), din
cadrul eșantionului, iar Caransebeș (50%) este municipiul cu gradul cel mai scăzut.
 La nivelul centrelor urbane altele decât municipii sau reședințe cel mai bine poziționat este
orașul Buhuși (88%), iar ultima poziție este ocupată de orașul Mihăilești (46%).
2.2. Satisfacția față de infrastructura și facilitățile urbane

Între orașele incluse în eșantion există disparități semnificative în ceea ce privește complexitatea
infrastructurii urbane și gradul de dotare cu facilități urbane. Mulțumirea respondenților față de
facilitățile urbane este însă comparabilă sub aspectul corespondenței între gradul de dotare și
acoperire cu infrastructură și nevoile efective ale cetățenilor.
Grafic 3: În general vorbind, vă rog să îmi spuneți cât de mulțumit /ă 3 sunteți de următoarele aspecte în
orașul dvs.
(date la nivel national)
mulțumit nemulțumit NR
Disponibilitatea magazinelor de vânzare cu… 76 23
Şcolile şi facilitaţile educaţionale 66 30
Siguranța în spațiile publice 66 32
Spaţiile verzi, precum parcurile şi grădinile 66 34
Spaţiile publice, precum pieţele publice, zonele… 65 34
Facilităţile culturale precum sălile de concerte,… 63 34
Calitatea aerului 60 39
Transportul în comun (autobuzele, tramvaiele,… 59 36
Curățenia 57 42
Nivelul zgomotului 57 42
Facilităţile sportive precum terenurile sportive şi… 56 39
Starea clădirilor din orașul dvs. 56 43
Proiectele de investiți realizate de către primărie 55 41
Prezența/atragerea investițiilor private 54 40
Starea străzilor din orașul dvs. 52 47
Serviciile de sănătate (personal medical şi spitale) 52 47
Activitatea administrației publice locale in… 51 45
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
3Mulțumit = cumulare a valorilor înregistrate pentru variantele „foarte mulțumit/ă” și „mai degrabă mulțumit/ă”;
Nemulțumit = cumulare a valorilor înregistrate pentru variantele „mai degrabă nemulțumit/ă” și „deloc mulțumit/ă”
13
 Disponibilitatea magazinelor de vânzare cu amănuntul înregistrează la nivel național urban
gradul cel mai ridicat de satisfacție (76%), urmat de facilitățile educaționale, siguranța în spații
publice și spațiile verzi (66%).
 Serviciile de sănătate și starea străzilor (52% mulțumire) se poziționează pe penultimul loc,
urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului (51% mulțumire).
2.2.1. Transportul urban

 Deplasarea cu autoturismul (44%), sau motocicleta (1%), este principalul mod de transport
urban în România.
 Deplasarea urbană este diferențiată semnificativ în funcție de gen: 53% dintre bărbați preferă
autoturismul/motocicleta, în comparație cu 38% dintre femei; transportul în comun este
utilizat de 25% dintre bărbați și de 34% dintre femei; mersul pe jos este utilizat de 17% dintre
bărbați și 24% dintre femei.
 Gradul cel mai ridicat de utilizare a autoturismului s-a înregistrat în rândul categoriilor 25-34
ani și 35-44 ani (58%). După 65 de ani, este preferat transportul în comun (43%) și mersul pe
jos (30%). Tinerii 18-24 ani se înscriu în media la nivelul populației.
 Utilizarea autoturismului este un marcator de prestigiu social. Aceasta corelează direct cu
nivelul de educație, de la 21% utilizare în rândul celor cu educație gimnazială, la 59% utilizare
în rândul celor cu educație universitară. De asemenea, utilizarea autoturismului corelează
direct cu nivelul veniturilor, de la 36% utilizare în rândul celor cu venituri individuale sub 2000
lei/lună, la 74% în rândul celor cu venituri peste 5.000 lei /lună.
 Tendință de creștere a utilizării autoturismului, în defavoarea transportului public, odată cu
creșterea dimensiunii urbane, de la 30% în orașele sub 5.000 de locuitori, la 48% în orașele
peste 100.000 de locuitori.
 Regional, se remarcă o tendință mai scăzută de utilizare a autoturismului în Regiunea Sud-Est
(30%) și semnificativ mai ridicată în Regiunea Nord-Vest 55%; utilizare semnificativ mai redusă
a transportului în comun în Sud-Vest Oltenia (11%) și semnificativ mai ridicată în București-
Ilfov (42%).
Grafic 4: Într-o zi obișnuită, ce mod(uri) de transport utilizați cel mai des?

(date nivel național urban)
Autoturism/ motocicletă 45%

Transport public urban (autobuz/tramvai/metrou) 29%
Mersul pe jos 21%
Bicicletă 3%
Altceva (tren, vapor) 1%
NR 1%
 Nivelul de satisfacție față de transportul urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană
(ca și gradul de utilizare), de la 36% mulțumire4 în orașele sub 5.000 locuitori, la 74%
mulțumire în orașele între 300.000 - 500.000 locuitori. Bucureștiul face excepție de la această
tendință.
4 Cumulare a valorilor înregistrate pentru variantele „foarte mulțumit/ă” și „mai degrabă mulțumit/ă”
14
 În reședințele de județ, media de satisfacție înregistrată a fost de 64%. În celelalte orașe de
46%.
 Cele mai ridicate cote de satisfacție s-au înregistrat în regiunile Centru (71%) și Sud-Est (69%);
cele mai scăzute în Sud-Muntenia (45%) și în Sud-Vest Oltenia (52%).
 Nivelul de apreciere are tendința de a fi mai ridicat în rândul femeilor (60%), decât al bărbaților
(57%), în rândul persoanelor peste 55 ani (60%), decât în cel al tinerilor 18-24 ani (57%).
 Aprecierea cea mai ridicată s-a înregistrat în categoriile persoanelor cu venituri între 3.001 -
4.000 lei (66%) și a persoanelor cu venituri între 2.001 – 3.000 lei (62%). Valorile cele mai
scăzute s-au înregistrat în capetele de scală: persoane cu venituri sub 1,000 lei (55%),
persoane cu venituri peste 4.000 lei (55%).
 Opt orașe înregistrează valori de satisfacție de peste 70%, în trei dintre acestea mulțumirea
depășind 80% din total populație: Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%) și Brașov (81%). Patru
centre urbane înregistrează valori de satisfacție sub 20%: două municipii, Moreni (14%) și
Băilești (14%), și două orașe, ambele stațiuni, Băile Herculane (17%) și Tășnad (14%).
 Comparativ cu datele înregistrate în Euro-barometru efectuat în 2015, situația este
următoarea:
2015 2020 Dif.

BUCUREȘTI 48% 55% +7%
PIATRA NEAMȚ 61% 51% -10%
15
Grafic 5: Cât de mulțumiți sunteți de transportul în comun (autobuze, tramvaie, troleibuze, metrou)
din…[orașul dvs.]-comparație
foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă foarte nemulțumit/ă NR
CLUJ NAPOCA 39% 49% 6% 1%

ORADEA 35% 47% 15% 3%
BRASOV 28% 53% 14% 5%
BUZAU 34% 45% 12% 8%
ALBA IULIA 38% 40% 14% 5%
TIMISOARA 29% 43% 9% 13%
RESITA 18% 54% 13% 5%
IASI 31% 40% 21% 7%
EFORIE 10% 58% 32% 0%
MOLDOVA NOUA 16% 52% 25% 7%
SUCEAVA 27% 40% 27% 6%
CONSTANTA 10% 57% 29% 3%
BICAZ 26% 40% 27% 6%
CRAIOVA 14% 51% 26% 8%
SLATINA 20% 45% 29% 3%
STEFANESTI 10% 55% 24% 10%
ABRUD 21% 42% 22% 14%
SIGHISOARA 16% 45% 26% 7%
TG JIU 16% 45% 27% 10%
DROBETA TURNU SEVERIN 11% 49% 20% 17%
VATRA DORNEI 11% 47% 25% 16%
SINAIA 18% 39% 36% 2%
SULINA 13% 43% 40% 2%
CARANSEBES 18% 38% 26% 15%
PLOIESTI 9% 47% 30% 6%
TARGU SECUIESC 13% 42% 18% 16%
BUCURESTI 11% 44% 21% 10%
PIATRA NEAMT 8% 43% 40% 8%
BEIUS 19% 32% 17% 31%
BOLINTIN VALE 6% 45% 34% 6%
ISACCEA 10% 41% 23% 26%
ALEXANDRIA 11% 24% 40% 22%
MIHAILESTI 4% 27% 50% 18%
CAREI 3% 27% 35% 30%
SIMERIA 2% 26% 43% 10%
BUHUSI 11% 17% 40% 31%
CARACAL 8% 15% 13% 53%
BAILE HERCULANE 2% 15% 60% 23%
MORENI 2% 15% 33% 44%
TASNAD 3% 11% 50% 31%
BAILESTI 6% 8% 20% 65%
R= reședință, M= municipiu altul decât reședință, O=orașe, altele decât municipii și reședințe
Regiuni: BI=București-Ilfov, C=Centru, M=Sud-Muntenia, NE=Nord-Est, NV= Nord-Vest, O=Sud-Vest Oltenia, SE=Sud Est,
V=Vest
16
 Cele mai ridicate nivele de utilizare a transportului în comun au fost înregistrate în Ploiești
(48%) și Constanța (46%).
 Transportul în comun este utilizat în reședințele de județ și zonele metropolitane / orașele
satelit.
 Reședința de județ cu cel mai scăzut grad de utilizare, la nivel de eșantion, este Drobeta-Turnu
Severin, cu 7% utilizatori zilnici ai transportului în comun.
Grafic 6: Într-o zi obișnuită utilizează cel mai des transportul în comun (autobuze, tramvaie, troleibuze,
metrou) din…[orașul dvs.]-comparație
PLOIESTI (R_M) 48%

CONSTANTA (R_SE) 46%
IASI (R_NE) 44%
CLUJ NAPOCA (R_NV) 42%
BUCURESTI (R_BI) 42%
SUCEAVA (R_NE) 41%
BUZAU (R_M) 39%
BOLINTIN VALE (O_M) 37%
TIMISOARA (R_V) 35%
STEFANESTI (O_M) 35%
SINAIA (O_M) 34%
ISACCEA (O_SE) 32%
RESITA (M_V) 30%
EFORIE (O_SE) 27%
BRASOV (R_C) 27%
ORADEA (R_NV) 27%
ABRUD (O_C) 27%
ALBA IULIA (R_C) 26%
MOLDOVA NOUA (O_V) 26%
PIATRA NEAMT (R_NE) 23%
SIMERIA (O_V) 23%
CARANSEBES (M_V) 23%
BEIUS (M_NV) 23%
ALEXANDRIA (R_M) 20%
SIGHISOARA (M_C) 18%
CRAIOVA (R_O) 18%
CAREI (M_NV) 17%
BUHUSI (O_NE) 16%
BICAZ (O_NE) 15%
SULINA (O_SE) 14%
TG JIU (R_O) 14%
MIHAILESTI (O_M) 12%
TARGU SECUIESC (M_C) 11%
VATRA DORNEI (M_NE) 11%
TASNAD (O_NV) 10%
BAILE HERCULANE (O_V) 10%
SLATINA (R_O) 10%
CARACAL (M_O) 10%
DROBETA TURNU SEVERIN… 7%
BAILESTI (M_O) 6%
MORENI (M_M) 5%
V=Vest
17
 Prin comparație cu rezultatele înregistrate la nivelul anului 2015, pentru cele trei localități
urbane incluse în Urban Flash 419 se observă următoarele:
2015 2020 Dif.

Analiza de corelație evidențiază trei categorii urbane:

 localități în care nivelul scăzut de satisfacție corelează cu nivelul scăzut de utilizare, spre
exemplu Moreni și Băilești, calitatea sau lipsa transportului în comun fiind motivele probabile
ale insatisfacției;
 localități în care, deși gradul de utilizare este relativ redus, nivelul de satisfacție este ridicat,
ex: Drobeta-Turnu Severin sau Slatina;
 localității în care gradul de utilizare este ridicat, iar satisfacția este similară sau mai mare ca
pondere: Ploiești, Constanța, sau Cluj-Napoca.
Grafic 7: Corelație între nivelul de utilizare și gradul de satisfacție pentru transportul în comun
100%
% satisfactie față de transportul în comun
90% Cluj-Napoca
Drobeta
80% Turnu
Severin Slatina
70%
Constanța
60%
Ploiești
50%
40%
30% Simeria
Moreni
20%
10%
Băilești
0%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
% utilizarea transportului în comun frecvent, într-o zi obișnuită
2.2.2. Serviciile de sănătate

 Serviciile de sănătate se poziționează pe penultimul loc în ierarhia satisfacției la nivel național
urban (52% total „mulțumiți”).
 Satisfacția este semnificativ mai scăzută în orașele mici 5.000 - 10.000 locuitori (46%) și în
orașele foarte mici, sub 5.000 de locuitori (38%). Mulțumirea este mai mare în reședințele de
județ (54%), decât în celelalte orașe (47%).
 Regiunile Centru (59%) și Nord-Vest (55%) înregistrează nivelele cele mai ridicate de
satisfacție; Regiunile Sud-Est (48%) și Vest (45%) înregistrează nivelele cele mai scăzute.
 Cel mai ridicat nivel de satisfacție a fost înregistrat în categoria de vârstă 18-24 ani (55%), cel
mai scăzut în categoria 35-44 ani (50%).
18
 Persoanele cu venituri sub 3.000 lei/lună tind să fie mai nemulțumite de serviciile de sănătate
din localitate decât persoanele cu venituri peste această sumă.
 În șase din orașele selectate în eșantion au fost înregistrate nivele de satisfacție peste 60%:
Iași (70%), Drobeta-Turnu Severin (67%), Oradea (67%), Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca (66%),
Târgu Secuiesc (64%) și Slatina (61%). La capătul celălalt al distribuției, tot șase localități
înregistrează un nivel de satisfacție sub 40%, dintre care se remarcă localitatea Băile
Herculane cu grad de mulțumire de doar 18%.
 Tg. Jiu (41%) și Piatra Neamț (37%) sunt reședințele de județ la nivelul cărora se înregistrează
cele mai scăzute grade de mulțumire.
 Prin comparație cu datele înregistrate la nivelul anului 2015, pentru cele trei orașe „martor”,
dinamica este următoarea:
2015 2020 Dif.

19
Grafic 8: Cât de mulțumiți sunteți de serviciile de sănătate din…[orașul dvs.]-comparație
IASI (R_NE) 28% 42% 21% 8%

ORADEA (R_NV) 25% 42% 25% 8%
ALBA IULIA (R_C) 18% 49% 23% 9%
CLUJ NAPOCA (R_NV) 21% 45% 27% 5%
SLATINA (R_O) 15% 46% 28% 10%
MOLDOVA NOUA (O_V) 12% 48% 35% 3%
SULINA (O_SE) 21% 38% 38% 1%
BRASOV (R_C) 8% 50% 25% 17%
SIGHISOARA (M_C) 13% 43% 32% 13%
SUCEAVA (R_NE) 13% 42% 39% 7%
BUHUSI (O_NE) 3% 50% 31% 16%
BUZAU (R_M) 8% 46% 26% 20%
PLOIESTI (R_M) 9% 43% 35% 13%
SINAIA (O_M) 10% 42% 39% 6%
BUCURESTI (R_BI) 13% 38% 29% 16%
SIMERIA (O_V) 3% 49% 41% 7%
ALEXANDRIA (R_M) 9% 42% 27% 21%
BICAZ (O_NE) 13% 38% 43% 6%
ABRUD (O_C) 8% 42% 34% 15%
CARANSEBES (M_V) 13% 38% 36% 13%
EFORIE (O_SE) 20% 30% 49% 1%
ISACCEA (O_SE) 11% 37% 44% 8%
TIMISOARA (R_V) 11% 36% 36% 16%
CARACAL (M_O) 9% 37% 39% 14%
MORENI (M_M) 2% 44% 40% 6%
CRAIOVA (R_O) 6% 38% 37% 16%
MIHAILESTI (O_M) 9% 34% 36% 21%
BAILESTI (M_O) 11% 32% 47% 5%
BEIUS (M_NV) 10% 33% 25% 32%
TG JIU (R_O) 7% 35% 39% 20%
CONSTANTA (R_SE) 12% 29% 56% 3%
RESITA (M_V) 11% 27% 34% 27%
TASNAD (O_NV) 2% 36% 41% 22%
STEFANESTI (O_M) 14% 22% 44% 20%
CAREI (M_NV) 3% 29% 50% 18%
V=Vest
20
2.2.3. Facilități sportive
Grafic 9: Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile sportive precum terenurile sportive și sălile de sport
acoperite din…[orașul dvs.]-comparație
IASI (R_NE) 28% 42% 21% 8%
ORADEA (R_NV) 25% 42% 25% 8%
ALBA IULIA (R_C) 18% 49% 23% 9%
CLUJ NAPOCA (R_NV) 21% 45% 27% 5%
SLATINA (R_O) 15% 46% 28% 10%
MOLDOVA NOUA (O_V) 12% 48% 35% 3%
SULINA (O_SE) 21% 38% 38% 1%
BRASOV (R_C) 8% 50% 25% 17%
SIGHISOARA (M_C) 13% 43% 32% 13%
SUCEAVA (R_NE) 13% 42% 39% 7%
BUHUSI (O_NE) 3% 50% 31% 16%
BUZAU (R_M) 8% 46% 26% 20%
PLOIESTI (R_M) 9% 43% 35% 13%
SINAIA (O_M) 10% 42% 39% 6%
BUCURESTI (R_BI) 13% 38% 29% 16%
SIMERIA (O_V) 3% 49% 41% 7%
ALEXANDRIA (R_M) 9% 42% 27% 21%
BICAZ (O_NE) 13% 38% 43% 6%
ABRUD (O_C) 8% 42% 34% 15%
CARANSEBES (M_V) 13% 38% 36% 13%
EFORIE (O_SE) 20% 30% 49% 1%
ISACCEA (O_SE) 11% 37% 44% 8%
TIMISOARA (R_V) 11% 36% 36% 16%
CARACAL (M_O) 9% 37% 39% 14%
MORENI (M_M) 2% 44% 40% 6%
CRAIOVA (R_O) 6% 38% 37% 16%
MIHAILESTI (O_M) 9% 34% 36% 21%
BAILESTI (M_O) 11% 32% 47% 5%
BEIUS (M_NV) 10% 33% 25% 32%
TG JIU (R_O) 7% 35% 39% 20%
CONSTANTA (R_SE) 12% 29% 56% 3%
RESITA (M_V) 11% 27% 34% 27%
TASNAD (O_NV) 2% 36% 41% 22%
STEFANESTI (O_M) 14% 22% 44% 20%
CAREI (M_NV) 3% 29% 50% 18%
V=Vest
21
 56% din total populație urbană este mulțumită de facilitățile sportive din localitate.
 Nivelul de mulțumire față de facilitățile sportive este semnificativ mai ridicat în orașele cu
peste 50.000 de locuitori (medie 62%) prin comparație cu cele sub acest prag demografic
(medie 46%).
 În reședințele de județ, gradul de satisfacție este mai ridicat cu 14% decât în celelalte orașe.
 Nord-Vest este regiunea care înregistrează nivelul cel mai ridicat de satisfacție (64%), iar Sud-
Muntenia regiunea cu nivel cel mai scăzut (48%).
 Tendențial, s-a înregistrat un nivel de satisfacție mai ridicat în rândul bărbaților decât al
femeilor și în rândul tinerilor cu vârste între 18-24 ani (65%), decât în cazul persoanelor cu
vârste peste 65 ani (49%).
 Aprecierea facilităților sportive crește odată cu educația de la 48%, în rândul persoanelor cu
studii elementare, la 57%, în rândul persoanelor cu educație universitară.
 Aprecierea corelează direct cu nivelul veniturilor, înregistrând valori de la 52% mulțumire, în
cazul persoanelor cu venituri sub 1.000 lei, la 66%, în cazul persoanelor cu venituri peste 4.000
de lei.
 În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%, Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și
Drobeta-Turnu Severin (74%) situându-se în primele poziții. În șapte localități se înregistrează
nivele de satisfacție sub 40%, în trei dintre acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%),
Băile Herculane (25%), Buhuși (18%);
 În cele trei orașe la nivelul cărora pot fi urmăriți indicatorii de evaluare situația este
următoarea:
2015 2020 Dif.

2.2.4. Facilități culturale

 În 28 din cele 41 centre urbane incluse în eșantion, majoritatea populației este mulțumită de
facilitățile culturale pe care le are la dispoziție, precum sălile de cinematograf, de concerte,
teatrele, cinematografele, muzeele și bibliotecile. În cadrul acestei întrebări au fost incluse și
evenimentele în aer liber organizate la nivel local; 63% din total populație urbană se declară
mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului lor.
 În regiunile Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere, iar în
regiunile Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%) cea mai scăzută apreciere.
 Se înregistrează disparități semnificative de mulțumire între orașele sub 50.000 de locuitori
(medie 47%) și orașele peste 100.000 de locuitori (medie 73%).
 De asemenea, se înregistrează diferențe semnificative între aprecierea pozitivă dată de
locuitorii din reședințele de județ (69%) și cea din municipiile non-reședință (48%) sau din
celelalte orașe (51%).
 Mulțumirea scade odată cu vârsta, de la 67% - valoarea totală a mulțumirii, înregistrată în
rândul categoriei 18-24 ani, la 57% - pondere înregistrată în rândul categoriei 65 ani și peste.
 Aprecierea crește odată cu educația, de la 53%, în rândul persoanelor cu educație elementară,
la 66%, în rândul persoanelor cu studii superioare.
22
 Cinci centre urbane înregistrează nivele de satisfacție de peste 80% din total populație: Cluj-
Napoca (88%), Oradea (85%), Drobeta-Turnu Severin (83%), Iași (82%) și Vatra Dornei (81%).
 La popul opus al distribuției, în șase orașe, mai puțin de 40% dintre cetățeni se declară
mulțumiți, în trei dintre acestea procentul fiind sub 30%: Băile Herculane (26%), Băilești (24%)
și Buhuși (19%).
 Alexandria este reședința de județ unde s-a înregistrat cel mai scăzut nivel de satisfacție (32%),
iar Sinaia este orașul mic cu cel mai ridicat nivel de satisfacție (74%).
 Dinamica înregistrată pentru orașele incluse în eșantionul european din 2015 este
următoarea:
2015 2020 Dif.

23
Grafic 10: Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile culturale, precum sălile de concerte, teatrele,
cinematografele, muzeele și bibliotecile din…[orașul dvs.]-comparație
CLUJ NAPOCA (R_NV) 40% 48% 6% 2%
ORADEA (R_NV) 44% 42% 12% 1%
IASI (R_NE) 39% 43% 15% 4%
CONSTANTA (R_SE) 25% 54% 18% 2%
SUCEAVA (R_NE) 39% 40% 15% 6%
SINAIA (O_M) 38% 37% 22% 2%
TIMISOARA (R_V) 38% 36% 17% 4%
BUZAU (R_M) 19% 53% 18% 10%
CRAIOVA (R_O) 18% 53% 19% 7%
MOLDOVA NOUA (O_V) 17% 51% 24% 7%
BICAZ (O_NE) 26% 42% 25% 7%
BRASOV (R_C) 23% 45% 20% 7%
ISACCEA (O_SE) 14% 54% 28% 4%
PLOIESTI (R_M) 16% 51% 23% 7%
SULINA (O_SE) 19% 47% 31% 0%
BUCURESTI (R_BI) 20% 45% 14% 8%
SLATINA (R_O) 19% 46% 31% 5%
EFORIE (O_SE) 15% 49% 35% 2%
ALBA IULIA (R_C) 17% 45% 22% 11%
TG JIU (R_O) 21% 36% 37% 6%
SIGHISOARA (M_C) 16% 39% 34% 8%
SIMERIA (O_V) 1% 52% 39% 8%
MIHAILESTI (O_M) 4% 48% 31% 17%
RESITA (M_V) 12% 39% 34% 7%
CAREI (M_NV) 9% 39% 46% 7%
CARACAL (M_O) 4% 43% 42% 11%
TASNAD (O_NV) 1% 44% 44% 11%
ABRUD (O_C) 11% 33% 24% 30%
STEFANESTI (O_M) 10% 35% 36% 20%
BEIUS (M_NV) 14% 30% 27% 28%
CARANSEBES (M_V) 11% 27% 41% 20%
MORENI (M_M) 4% 30% 32% 31%
ALEXANDRIA (R_M) 9% 23% 25% 42%
BAILESTI (M_O) 5% 19% 20% 56%
BUHUSI (O_NE) 4% 15% 39% 42%
V=Vest
24
2.2.5. Facilitățile educaționale
Grafic 11: Cât de mulțumiți sunteți de școlile și facilitățile educaționale din…[orașul dvs.]-comparație
BAILESTI 28% 57% 13% 1%
SINAIA 45% 36% 13% 4%
TIMISOARA 32% 47% 16% 3%
ORADEA 35% 42% 18% 3%
PLOIESTI 20% 56% 15% 7%
CONSTANTA 23% 51% 22% 3%
BUZAU 34% 40% 17% 8%
MORENI 11% 61% 25% 3%
ALEXANDRIA 14% 57% 23% 5%
SULINA 18% 52% 27% 2%
MOLDOVA NOUA 15% 55% 28%
ISACCEA 19% 50% 27% 4%
ABRUD 29% 40% 26% 4%
BICAZ 18% 50% 30% 1%
IASI 31% 37% 25% 6%
ALBA IULIA 18% 50% 21% 7%
CAREI 11% 56% 31% 2%
SLATINA 32% 34% 28% 4%
EFORIE 21% 45% 32% 1%
VATRA DORNEI 18% 48% 19% 12%
SUCEAVA 27% 38% 33% 2%
TASNAD 28% 37% 33% 3%
SIMERIA 7% 56% 35% 2%
CRAIOVA 13% 49% 28% 8%
BUHUSI 7% 55% 31% 7%
CARACAL 11% 50% 32% 7%
TG JIU 17% 43% 31% 8%
BUCURESTI 17% 43% 18% 13%
RESITA 11% 49% 23% 6%
BRASOV 20% 39% 25% 10%
BEIUS 15% 38% 27% 19%
CARANSEBES 11% 36% 34% 18%
STEFANESTI 4% 19% 35% 41%
V=Vest
25
 Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție față
de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență.
 Trei regiuni înregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%)
și Sud-Vest Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut
(60%).
 Mulțumirea tinde să fie mai ridicată în orașele cu populație între 100.000 - 500.000 locuitori
(medie 73%) și mai scăzută în orașele sub 30.000 locuitori (62%). Stabilitatea și calitatea
resurselor umane din educație pot fi posibile explicații ale acestei diferențe.
 În reședințele de județ ponderea celor mulțumiți este, în medie, cu 5% mai mare decât în
restul localităților urbane.
 Mulțumirea tinde să scadă odată cu vârsta: persoanele tinere (18-24 ani) manifestă un nivel
de mulțumire (71%) semnificativ mai ridicat decât persoanele cu vârste peste 65 de ani (63%).
 Aprecierea calității serviciilor educaționale este mai ridicată în rândul celor cu studii medii-
liceu, scoli profesionale - 69% și mai slabă la extremele distribuției: persoane cu studii
elementare - 62% apreciere, persoane cu studii universitare - 63% apreciere.
 Cel mai ridicat nivel de apreciere s-a înregistrat în rândul studenților (69%) și angajaților din
mediul privat (68%), iar cel mai scăzut nivel în rândul persoanelor inactive (62%). Persoanele
cu venituri individuale între 2.001 – 4.000 lei au declarat un nivel de apreciere mai ridicat decât
media (72%).
 Respondenții fără minori în întreținere (tineri, elevi, studenți) au tendința de a fi mai mulțumiți
decât cei care sunt părinți cu copii la școală.
 Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de
peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%), ultimele două fiind
atipice pentru categoria din care fac parte (centre urbane medii, altele decât reședințele de
județ), dând seama de un context local specific. Polul opus al ierarhiei concentrează trei
localități urbane care au cumulat o pondere a mulțumirii sub 50%: Caransebeș, Ștefănești și
Mihăilești.
2015 2020 Dif.

2.2.6. Starea străzilor

 52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate.
 Nivelul cel mai ridicat de apreciere privind starea străzilor s-a înregistrat în regiunea Sud-Est
(66%), nivelul cel mai scăzut în regiunea Sud-Muntenia (37%).
 În orașele de dimensiuni medii (10.000 - 50.000 de locuitori) gradul de mulțumire este
semnificativ mai redus (40%), în comparație cu media la nivel național (52%). În orașele cu
populație între 20.000 - 30.000 locuitori nivelul satisfacției este mai mic de o treime din total
populație (32%).
 Reședințele de județ înregistrează, în majoritate, un nivel de apreciere peste medie. Două din
cele 17 reședințe de județ incluse în eșantion se poziționează sub pragul de 40% mulțumire:
Alexandria (31%) și Ploiești (22%).
26
 Persoanele cu vârste peste 55 de ani tind să fie mai mulțumite de starea străzilor (55%), iar
persoanele cu vârste între 25-44 ani mai puțin mulțumite (49% apreciere).
 Persoanele cu studii universitare sunt mai puțin apreciative decât restul populației (49%
mulțumire); persoanele angajate în mediul privat sunt mai puțin apreciative decât cele
angajate în mediul public (51% vs. 54%); starea străzilor mulțumește în mai mică măsură
bărbații (49%) decât femeile (53%).
 Peste 70% nivel de mulțumire privind starea străzilor se înregistrează în cinci localități urbane,
din care două reședințe de județ, Constanța (76%) și Oradea (76%), și trei orașe mici: Isaccea,
Bicaz și Moldova Nouă. Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție
(22%).
27
Grafic 12: Cât de mulțumiți sunteți de starea străzilor din…[orașul dvs.]-comparație
CONSTANTA (R_SE) 28% 49% 20% 3%
ORADEA (R_NV) 40% 36% 20% 3%
ISACCEA (O_SE) 30% 44% 20% 6%
BICAZ (O_NE) 15% 58% 25% 2%
MOLDOVA NOUA (O_V) 21% 51% 24% 3%
SUCEAVA (R_NE) 21% 46% 27% 5%
IASI (R_NE) 30% 36% 25% 8%
CLUJ NAPOCA (R_NV) 16% 49% 26% 7%
ALBA IULIA (R_C) 24% 41% 23% 11%
SULINA (O_SE) 20% 43% 30% 3%
BRASOV (R_C) 23% 40% 23% 13%
TG JIU (R_O) 12% 47% 26% 14%
TIMISOARA (R_V) 19% 40% 27% 13%
BUZAU (R_M) 11% 48% 26% 14%
SLATINA (R_O) 20% 37% 36% 7%
RESITA (M_V) 12% 44% 26% 18%
EFORIE (O_SE) 25% 30% 28% 17%
SINAIA (O_M) 23% 32% 44% 2%
BAILESTI (M_O) 10% 44% 19% 28%
CAREI (M_NV) 12% 41% 45% 3%
MIHAILESTI (O_M) 6% 46% 37% 10%
TASNAD (O_NV) 10% 42% 43% 5%
CRAIOVA (R_O) 12% 40% 34% 14%
SIMERIA (O_V) 4% 48% 41% 8%
SIGHISOARA (M_C) 14% 37% 34% 15%
STEFANESTI (O_M) 10% 34% 37% 19%
BUCURESTI (R_BI) 15% 28% 30% 26%
ABRUD (O_C) 6% 36% 34% 24%
MORENI (M_M) 2% 39% 37% 21%
CARACAL (M_O) 7% 33% 43% 17%
BEIUS (M_NV) 8% 26% 33% 33%
ALEXANDRIA (R_M) 11% 20% 20% 49%
CARANSEBES (M_V) 1% 23% 54% 21%
PLOIESTI (R_M) 2% 19% 50% 28%
BUHUSI (O_NE) 5% 13% 35% 48%
V=Vest
28
2.2.7. Starea clădirilor
Grafic 13: Cât de mulțumiți sunteți de starea clădirilor din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație
ORADEA (R_NV) 49% 35% 13% 2%
MOLDOVA NOUA (O_V) 21% 56% 20% 2%
SUCEAVA (R_NE) 31% 43% 21% 5%
BICAZ (O_NE) 14% 60% 24% 3%
SINAIA (O_M) 26% 46% 26% 1%
ALEXANDRIA (R_M) 12% 59% 19% 11%
ISACCEA (O_SE) 18% 51% 23% 7%
CLUJ NAPOCA (R_NV) 10% 60% 23% 6%
IASI (R_NE) 28% 40% 26% 6%
ALBA IULIA (R_C) 21% 46% 23% 8%
STEFANESTI (O_M) 16% 50% 25% 8%
SULINA (O_SE) 19% 46% 32% 3%
TG JIU (R_O) 18% 45% 26% 11%
CONSTANTA (R_SE) 14% 48% 35% 2%
BAILESTI (M_O) 6% 55% 35% 4%
BUZAU (R_M) 12% 49% 25% 13%
CAREI (M_NV) 4% 57% 37% 3%
RESITA (M_V) 9% 50% 35% 5%
SIMERIA (O_V) 7% 51% 38% 3%
BEIUS (M_NV) 14% 44% 17% 24%
BRASOV (R_C) 10% 48% 28% 13%
TASNAD (O_NV) 6% 52% 38% 5%
CRAIOVA (R_O) 11% 45% 32% 10%
EFORIE (O_SE) 10% 46% 36% 8%
SLATINA (R_O) 13% 43% 38% 6%
ABRUD (O_C) 12% 43% 31% 14%
TIMISOARA (R_V) 17% 37% 38% 8%
MORENI (M_M) 2% 50% 42% 6%
SIGHISOARA (M_C) 15% 37% 32% 16%
MIHAILESTI (O_M) 4% 40% 44% 12%
BUCURESTI (R_BI) 12% 31% 31% 25%
CARACAL (M_O) 4% 37% 48% 11%
CARANSEBES (M_V) 4% 30% 48% 18%
PLOIESTI (R_M) 2% 23% 46% 29%
BUHUSI (O_NE) 6% 13% 49% 32%
V=Vest
29
 Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a
României (56% din total).
 Gradul de satisfacție este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori (62%
media mulțumirii) decât în orașele cu volum al populației sub acest prag (54% mulțumire).
 Persoanele cu vârste între 25-44 ani înregistrează un nivel mai scăzut de mulțumire (53%)
decât persoanele cu vârste între 18-24 ani.
 Persoanele cu educație inferioară, inactive sau lucrători pe cont propriu, cu copii în întreținere
și venituri sub 2.000 lei tind să fie semnificativ mai puțin mulțumite de starea clădirilor decât
restul populației.
 Un nivel de satisfacție de peste 70% din populație a fost înregistrat în opt localități urbane:
patru reședințe de județ (Alexandria, Suceava, Drobeta-Turnu Severin și Suceava), trei orașe,
(Bicaz, Sinaia și Isaccea) și un municipiu (Vatra Dornei). Sub 40% nivel de satisfacție a fost
măsurat în patru localități urbane, singura reședință de județ în acest prag fiind Ploiești (24%
mulțumire).
În Barometrul urban derulat la nivel european în 2015, starea clădirilor și a străzilor a fost evaluată
într-un singur item, cele două elemente urbane fiind percepute cumulat. Diferențele înregistrate la
nivelul anului 2020 sunt următoarele:
2020 2020
2015 starea Dif. starea Dif.
drumurilor clădirilor
BUCUREȘTI 42% 43% +1% 43% +1%
CLUJ-NAPOCA 61% 65% +4% 69% +8%
PIATRA NEAMȚ 62% 53% -9% 54% -8%
2.2.8. Spațiile publice

 65% din populația urbană este mulțumită de spațiile publice de care dispune.
 Aprecierea față de spațiile publice este în general ridicată. Regiunea Nord-Vest înregistrează
cota cea mai ridicată (71%), iar Sud-Muntenia nivelul cel mai scăzut (57%).
 Gradul de mulțumire tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii demografice a localității,
de la 58% media în orașele cu populație între 5.000 - 10.000 locuitori, la 75% în orașele cu
populație între 300.000 - 500.000 locuitori; reședințele de județ oferă un nivel mediu al
mulțumirii mai ridicat (67%) decât municipiile (62%) și orașele (61%).
 Spațiile publice din mediul urban sunt mai atractive pentru: persoanele cu vârste între 18-24
ani (70% mulțumire) decât pentru restul populației, pentru studenți (68%) și antreprenori
(66%), pentru persoanele fără copii în întreținere (66%) și pentru cei cu venituri peste medie
(70%).
 11 centre urbane înregistrează ponderi de mulțumire peste 70% din totalul populației
intervievate. În trei dintre acestea mulțumirea depășește 80% din total: Oradea (88%),
Drobeta-Turnu Severin (84%), Sinaia (82%). Sub 50% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru
localități urbane: Bicaz (50%), Caransebeș (48%), Bolintin Vale (46%) și Ploiești (42%).
 Prin comparație cu rezultatele înregistrate în 2015, în cele trei orașele martor tendințele sunt
pozitive:
30
2015 2020 Dif.
Grafic 14: Cât de mulțumiți sunteți de spațiile publice, precum piețele publice, zonele pietonale din orașul
dvs…..[orașul dvs.]-comparație
ORADEA (R_NV) 50% 39% 10% 2%
SINAIA (O_M) 56% 26% 16% 1%
CLUJ NAPOCA (R_NV) 29% 50% 15% 5%
ALBA IULIA (R_C) 28% 49% 19% 4%
TIMISOARA (R_V) 42% 32% 18% 8%
IASI (R_NE) 30% 43% 20% 7%
CONSTANTA (R_SE) 18% 55% 24% 2%
BAILESTI (M_O) 23% 48% 25% 4%
SUCEAVA (R_NE) 41% 30% 25% 4%
RESITA (M_V) 16% 54% 25% 5%
TG JIU (R_O) 21% 48% 26% 5%
MORENI (M_M) 4% 64% 27% 4%
BUZAU (R_M) 22% 45% 21% 11%
ISACCEA (O_SE) 16% 50% 29% 5%
BRASOV (R_C) 18% 47% 24% 9%
BUHUSI (O_NE) 9% 57% 22% 11%
CRAIOVA (R_O) 16% 48% 30% 6%
TASNAD (O_NV) 18% 45% 33% 3%
EFORIE (O_SE) 16% 47% 36% 1%
STEFANESTI (O_M) 15% 46% 27% 10%
SULINA (O_SE) 17% 43% 33% 3%
CARACAL (M_O) 9% 52% 19% 20%
BUCURESTI (R_BI) 15% 45% 23% 14%
MOLDOVA NOUA (O_V) 15% 45% 31% 9%
SIGHISOARA (M_C) 19% 41% 31% 9%
SIMERIA (O_V) 20% 39% 37% 4%
ABRUD (O_C) 11% 45% 34% 10%
BEIUS (M_NV) 15% 40% 25% 20%
CAREI (M_NV) 8% 46% 45% 2%
SLATINA (R_O) 17% 36% 42% 4%
ALEXANDRIA (R_M) 18% 35% 32% 15%
MIHAILESTI (O_M) 11% 42% 42% 6%
BICAZ (O_NE) 19% 31% 42% 8%
CARANSEBES (M_V) 9% 39% 36% 15%
PLOIESTI (R_M) 8% 34% 41% 17%
V=Vest
31
Satisfacția privind locuirea în oraș înregistrează indicele cel mai ridicat de corelație în raport cu
satisfacția față de spațiile publice, precum piețele sau zonele pietonale.
Grafic 15: Corelație între nivelul de mulțumire privind locuirea în oraș și satisfacția față de spațiile publice
100%
Oradea
% satisfacție față de spațiile publice
90%
80%
Băile Herculane
70%
60%
50%
Bicaz
40%
Bolintin-
30% Vale
20%
10%
0%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
% mulțumire privind locuirea în oraș
2.2.9. Disponibilitatea magazinelor

 Disponibilitatea magazinelor reprezintă aspectul cel mai puțin problematic la nivel urban (76%
mulțumire).
 Orașele din apropierea granițelor tind să înregistreze nivele de satisfacție mai ridicat.
 Cinci localități urbane înregistrează valori ale mulțumirii peste 80%: Drobeta-Turnu Severin
(95%), Oradea (89%), Cluj-Napoca și Tg. Jiu (88%), Moreni (87%). Valoarea cea mai scăzută s-
a înregistrat în Ștefănești-Argeș (26%).
 Gradul de satisfacție crește odată cu dimensiunea urbană de la 68% în orașele sub 10.000 de
locuitori, la 82% în orașele cu 300.000 - 500.000 locuitori.
 În reședințele de județ, nivelul de satisfacție înregistrat este, în medie, cu 10% mai mare (79%)
decât în celelalte orașe.
 Persoanele cu nivel de satisfacție semnificativ mai scăzut decât media tind să fie persoanele
cu vârste peste 55 ani, cu educație inferioară, inactive sau pensionare.
 Dinamica înregistrată în cele trei centre urbane pentru care sunt date la nivelul anului 2015
este negativă:
2015 2020 Dif.

CLUJ-NAPOCA 91% 88% -3%
32
Grafic 16: Cât de mulțumiți sunteți de disponibilitatea magazinelor de vânzare cu amănuntul din orașul
dvs…..[orașul dvs.]-comparație
ORADEA 59% 29% 9% 3%
TG JIU 24% 65% 10% 2%
CLUJ NAPOCA 46% 42% 12% 1%
MORENI 29% 58% 11% 2%
VATRA DORNEI 19% 64% 9% 8%
CONSTANTA 24% 58% 15% 2%
BUHUSI 17% 65% 11% 6%
TIMISOARA 55% 26% 12% 6%
BUCURESTI 30% 49% 10% 6%
RESITA 39% 38% 16% 5%
ALBA IULIA 24% 53% 20% 3%
BUZAU 41% 36% 15% 8%
IASI 36% 41% 21% 2%
BRASOV 30% 47% 14% 7%
EFORIE 13% 64% 23% 1%
BICAZ 24% 52% 24% 0%
BAILESTI 12% 62% 24% 2%
SINAIA 36% 38% 24% 1%
CRAIOVA 23% 51% 22% 3%
SIMERIA 30% 43% 25% 2%
PLOIESTI 22% 51% 16% 9%
BEIUS 17% 52% 14% 17%
SUCEAVA 52% 16% 31% 1%
CARACAL 14% 54% 25% 7%
MIHAILESTI 14% 53% 22% 11%
ISACCEA 14% 52% 31% 4%
SIGHISOARA 17% 48% 24% 11%
ABRUD 27% 38% 29% 6%
TASNAD 21% 42% 34% 2%
SULINA 19% 44% 35% 2%
CAREI 12% 45% 41% 3%
CARANSEBES 16% 40% 33% 11%
SLATINA 16% 40% 42% 2%
V=Vest
33
3. PERCEPȚIA PRIVIND CALITATEA MEDIULUI ȘI LUPTA
ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRII CLIMATICE
3.1. Spații verzi, parcuri și grădini

Grafic 17: Cât de mulțumiți sunteți de spațiile verzi, precum parcurile și grădinile din orașul dvs…..[orașul
dvs.]-comparație
IASI 37% 45% 14% 3%
CLUJ NAPOCA 30% 52% 12% 5%
ORADEA 49% 31% 18% 2%
TIMISOARA 55% 23% 17% 6%
ALBA IULIA 32% 45% 17% 5%
TG JIU 24% 53% 18% 5%
CONSTANTA 24% 52% 20% 3%
BUZAU 40% 36% 17% 6%
RESITA 23% 53% 18% 6%
SINAIA 48% 24% 27% 1%
CRAIOVA 27% 45% 23% 5%
SIMERIA 26% 45% 27% 1%
SUCEAVA 29% 42% 25% 4%
BICAZ 20% 51% 28% 1%
EFORIE 13% 58% 28% 1%
BRASOV 27% 42% 22% 8%
MORENI 8% 61% 30% 1%
BAILESTI 23% 44% 30% 3%
CAREI 10% 56% 31% 2%
CARACAL 17% 48% 30% 5%
PIATRA NEAMT 18% 47% 23% 12%
VATRA DORNEI 18% 46% 20% 14%
BUCURESTI 23% 39% 25% 12%
SULINA 17% 44% 35% 3%
ISACCEA 9% 51% 34% 6%
ABRUD 27% 32% 31% 10%
SIGHISOARA 15% 44% 31% 11%
SLATINA 21% 36% 40% 4%
TASNAD 12% 42% 40% 6%
BEIUS 8% 44% 24% 24%
PLOIESTI 10% 38% 38% 14%
CARANSEBES 13% 33% 40% 13%
ALEXANDRIA 13% 25% 36% 25%
BUHUSI 11% 13% 41% 36%
34
 La nivel național, 66% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de spațiile verzi, precum
parcuri și grădini, din orașele în care locuiesc.
 Nivelul cel mai ridicat de satisfacție privind calitatea spațiilor verzi a fost înregistrat în regiunea
Sud-Est (71%), iar cel mai scăzut în Sud-Muntenia (49%).
 În patru municipii reședință, nivelul de mulțumire depășește 80%: Oradea (80%), Drobeta-
Turnu Severin (81%), Cluj-Napoca (82%) și Iași (82%); Alexandria este reședința care
înregistrează valori sub 40% (respectiv 38% mulțumire).
 Persoanele mulțumite de calitatea spațiilor vezi au o probabilitate mai mare de a locui în orașe
cu populație între 100.000 - 500.000 locuitori (media mulțumirii 75%), decât în orașe sub
30.000 de locuitori (mulțumire 54%);.
 Locuitorii din reședințele de județ sunt semnificativ mai mulțumiți (68%) decât cei din orașele
non-municipii (54%).
 Persoanele de vârstă medie, 35-44 ani, cu copii mici în întreținere, sunt semnificativ mai
nemulțumiți decât tinerii (18-24 ani) și persoanele fără copii în grijă.
 Persoane cu educație inferioară sunt mai puțin mulțumite de calitatea spațiilor verzi (58%)
decât persoanele cu educație superioară (68%).
 Satisfacția față de calitatea spațiilor verzi crește odată cu veniturile, de la 64% pentru cei cu
venituri individuale sub 2.000 lei/lună, la 71% pentru cei cu venituri individuale peste 5.000
lei/lună.
 În comparație cu datele înregistrate la nivelul anului 2015 - Euro-barometru 419 diferențele
sunt următoarele:
2015 2020 Dif.

BUCUREȘTI 62% 62% -
3.2. Calitatea aerului

 60% din populația urbană a României este mulțumită de calitatea aerului din orașele de
reședință.
 Gradul ce mai ridicat de mulțumire față de calitatea aerului a fost înregistrat în regiunile Nord-
Est și Sud-Est (75%), iar cea mai scăzută apreciere în regiunea București-Ilfov (34%).
 Satisfacția față de calitatea aerului crește odată cu scăderea dimensiunii demografice a
localității, de la 34% în București, la 71% în orașele sub 10.000 de locuitori.
 Deși doar șase din cele 17 reședințe de județ se poziționează sub media la nivel național,
gradul ridicat de insatisfacție măsurat în București și Ploiești alterează media generală a
reședințelor de județ cu 10% din total. Astfel, la nivel național urban, media satisfacției
înregistrată în reședințele de județ este de 54%, în celelalte municipii 68%, iar în celelalte orașe
70%.
 Calitatea aerului nemulțumește în mai mare măsură, prin comparație cu media în populație,
persoanele cu vârste între 25-44 ani, părinții, în special mamele, persoanele cu studii peste
medie, antreprenorii (patroni, sau specialiști pe cont propriu), cu venituri individuale peste
4.000 lei/lună.
35
 Prin comparație cu situația măsurată la nivelul anului 2015, datele privind satisfacția
populației au următoarea dinamică:
CALITATEA AERULUI 2015 2020 Dif.

 Distribuția mulțumirii privind calitatea aerului înregistrează disparități mari la nivel național,
de la 91% apreciere în Suceava, până la 14% apreciere în Ploiești.
36
Grafic 18: Cât de mulțumiți sunteți de calitatea aerului din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație
SUCEAVA 55% 36% 6% 2%
EFORIE 26% 62% 11% 1%
SINAIA 72% 16% 6% 6%
TASNAD 29% 58% 11% 2%
BICAZ 21% 63% 15% 1%
BUHUSI 18% 63% 13% 6%
ISACCEA 34% 46% 16% 4%
CARACAL 13% 64% 16% 6%
MORENI 23% 54% 21% 2%
RESITA 24% 50% 20% 5%
CONSTANTA 16% 57% 22% 5%
SULINA 23% 49% 24% 1%
TIMISOARA 17% 52% 19% 11%
BAILESTI 17% 52% 24% 7%
ALBA IULIA 20% 47% 21% 11%
BUZAU 18% 49% 23% 9%
ORADEA 16% 50% 27% 7%
ABRUD 18% 45% 34% 3%
CLUJ NAPOCA 11% 51% 24% 13%
SLATINA 18% 42% 34% 6%
CARANSEBES 21% 37% 29% 12%
SIMERIA 21% 34% 40% 3%
TG JIU 11% 43% 38% 7%
IASI 20% 33% 31% 15%
CAREI 9% 44% 39% 8%
BEIUS 9% 40% 26% 24%
BRASOV 12% 30% 28% 21%
CRAIOVA 8% 32% 46% 12%
BUCURESTI 11% 23% 27% 37%
PLOIESTI 1% 13% 33% 53%
37
3.3. Nivelul zgomotului
 Nivelul zgomotului este un factor de stres urban semnificativ. Puțin peste jumătate din
populația urbană (57%) se declară mulțumită de nivelul zgomotului din localitatea urbană în
care trăiește.
 Ca și în cazul calității aerului, în orașele mici se înregistrează un plus de satisfacție, prin
comparație cu orașele mari: 49% media în localitățile peste 100.000 de locuitori, respectiv
68% media în localitățile sub 20.000 de locuitori. În reședințele de județ media este de 54%,
în municipiile non-reședință 66%, iar în orașele non-municipii este de 71%.
 Ca tendință, persoanele de vârstă medie (25-54 ani), active, cu studii peste medie, cu venituri
individuale peste 4.000 lei/lunar și copii în întreținere sunt semnificativ mai nemulțumite de
calitatea zgomotului decât media populației.
 Datele comparative, din ultimii cinci ani, pentru orașele „martor” arată astfel:
2015 2020 Dif.

 În afara regiunii București-Ilfov, care se situează pe ultimul loc în ierarhia mulțumirii față de
calitatea aerului, Sud-Muntenia înregistrează de asemenea valori sub medie (54%), prin
prezența localității Ploiești în segmentul inferior al ierarhiei. În toate celelalte regiuni au fost
măsurate ponderi ale satisfacției peste medie, regiunea Nord-Est clasându-se pe primul loc,
cu un nivel de mulțumire de 75% din total populație.
 În cele nouă orașe care înregistrează cote de apreciere de peste 80% se poziționează două
municipii-reședință: Suceava (85%) și Piatra Neamț (81%). Sub 40% apreciere înregistrează
București (33%) și Ploiești (29%).
3.4. Curățenia urbană

 Ponderea celor care se declară mulțumiți de curățenia din orașul în care trăiesc este de 57%.
 Gradul de mulțumire este mai scăzut în orașele mici, sub 50.000 de locuitori (medie 49%), și
București (46%).
 Calitatea curățeniei tinde să nemulțumească în mai mare măsură (prin comparație cu media)
persoanele cu vârste între 25-44 ani, active, din familii cu copii minori și venituri medii sau sub
medie.
 În comparație cu situația înregistrată în 2015 pentru cele trei orașe, situația comparativă este
următoarea:
2015 2020 Dif.

 Trei localități înregistrează valori ale satisfacției peste 80%: Sinaia (88%), Suceava (84%) și
Bicaz (81%). Cinci dintre reședințele de județ, inclusiv Bucureștiul, se află sub media de
38
mulțumire măsurată la nivel național. Sub 40% mulțumire a fost înregistrată în șapte localități,
Ploiești fiind singura reședința situată pe ultimul loc (16% total mulțumire).
 La nivel regional, Sud-Muntenia se poziționează pe ultimul loc în privința mulțumirii față de
curățenia urbană (42%), urmată de București-Ilfov (46%). Ponderea cea mai ridicată de
satisfacție a fost înregistrată în Sud-Est (71%), toate celelalte regiuni situându-se în jurul valorii
de 63% total mulțumire.
39
Grafic 19: Cât de mulțumiți sunteți de nivelul zgomotului din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație
MOLDOVA NOUA 22% 69% 8%
TASNAD 32% 59% 9% 1%
SINAIA 45% 42% 8% 5%
SUCEAVA 23% 62% 13% 1%
BAILESTI 21% 62% 15% 2%
BICAZ 18% 64% 18%
EFORIE 18% 62% 18% 1%
MORENI 16% 61% 20% 4%
ISACCEA 23% 50% 22% 5%
SIMERIA 21% 51% 26% 2%
BUHUSI 17% 54% 21% 7%
CARACAL 11% 60% 25% 4%
RESITA 20% 50% 23% 6%
ORADEA 20% 47% 26% 7%
SULINA 21% 45% 35%
CONSTANTA 17% 48% 30% 3%
ALBA IULIA 18% 46% 24% 10%
CAREI 12% 47% 37% 5%
BUZAU 12% 45% 29% 12%
SLATINA 17% 40% 37% 6%
ABRUD 16% 41% 34% 9%
IASI 23% 33% 31% 12%
TG JIU 10% 44% 36% 10%
CLUJ NAPOCA 12% 40% 32% 14%
BEIUS 13% 36% 27% 24%
TIMISOARA 10% 35% 39% 14%
BRASOV 11% 33% 33% 20%
CARANSEBES 9% 34% 44% 13%
CRAIOVA 6% 35% 42% 14%
BUCURESTI 9% 24% 32% 33%
PLOIESTI 2% 26% 39% 32%
40
Grafic 20: Cât de mulțumiți sunteți de curățenia din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație
SINAIA 63% 25% 8% 3%
SUCEAVA 27% 56% 11% 5%
BICAZ 20% 61% 19% 0%
EFORIE 17% 62% 21% 1%
ISACCEA 28% 49% 18% 6%
CONSTANTA 16% 58% 21% 4%
CLUJ NAPOCA 18% 54% 17% 10%
ALBA IULIA 25% 47% 23% 5%
VATRA DORNEI 13% 56% 18% 12%
ORADEA 22% 46% 21% 10%
TG JIU 10% 58% 25% 8%
IASI 28% 38% 26% 7%
TASNAD 17% 49% 28% 6%
BUZAU 14% 51% 24% 10%
CARACAL 12% 53% 30% 5%
RESITA 16% 46% 23% 15%
SLATINA 21% 41% 33% 5%
SULINA 18% 43% 34% 2%
CAREI 11% 50% 29% 10%
BRASOV 17% 44% 23% 16%
BAILESTI 14% 45% 35% 6%
PIATRA NEAMT 12% 47% 28% 13%
ABRUD 18% 40% 34% 6%
SIGHISOARA 18% 37% 30% 13%
CRAIOVA 13% 42% 35% 9%
SIMERIA 14% 38% 40% 3%
MORENI 14% 36% 40% 10%
TIMISOARA 10% 37% 38% 14%
BUCURESTI 14% 32% 25% 27%
ALEXANDRIA 15% 25% 25% 34%
BEIUS 5% 26% 36% 32%
BUHUSI 7% 15% 24% 54%
PLOIESTI 2% 15% 32% 50%
41
3.5. Schimbarea climatică
 53% din populația urbană consideră că orașele în care trăiesc „sunt dedicate luptei împotriva
schimbării climatice”.
 Cu excepția Bucureștiului, unde mai puțin de jumătate din populație este de acord cu această
afirmație, orașele peste 300.000 de locuitori înregistrează procente semnificativ peste media
populației care apreciază că orașul este activ în acest efort (71% media acordului).
 Nord-Vest este pe primul loc al ierarhiei regionale cu 62% acord privind afirmația. Pe ultimul
loc, cu 39% acord, se află regiunea Sud-Muntenia.
 Persoanele care se declară mai puțin mulțumite de modul de implicare al orașului lor în lupta
împotriva schimbării climatice tind să aibă următorul profil socio-demografic: vârste între 25-
44 ani, părinți cu copii minori, în special mame, cu studii universitare, antreprenori sau
angajați în sistemul privat, cu venituri individuale ridicate (peste 4.500 lei).
 În comparație cu datele înregistrate în 2015 situația prezentă este următoarea:
2015 2020 Dif.

 Suceava, Cluj-Napoca, Constanța și Oradea sunt cele patru reședințe de județ care se află în
topul primelor zece localități în care cetățenii apreciază efortul implicării urbei împotriva
încălzirii urbane. Trei orașe înregistrează valori ale acordului de peste 80%: Sinaia (96%),
Suceava (89%) și Cluj-Napoca (80%). În zece localități se înregistrează ponderi ale acordului
sub 40%. Tg. Jiu (39%), Alexandria (36%) și Ploiești (26%) sunt reședințele din eșantion în care
acest efort este apreciat de către cetățeni cel mai puțin.
Toate aspectele legate def mediu și calitatea acestuia corelează direct cu mulțumirea cetățenilor
privind locuirea în oraș. Indicele cel mai ridicat de corelație a fost înregistrat în raportul cu spațiile
verzi, grădinile, parcurile, aproximativ jumătate din gradul de satisfacție față de locuirea urbană fiind
influențat de calitatea spațiilor verzi de care orașul dispune.
Grafic 21: Corelație între nivelul de mulțumire privind locuirea în oraș și satisfacția față de spațiile verzi
90%
% satisfactie privind spațiile verzi
80%
70%
60%
50% Mihăilești
40% Băile Herculane

Alexandria
30% Ștefănești
Buhuși
20%
10%
0%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
42
Grafic 22: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația că orașul dvs. este dedicat luptei împotriva schimbării
climatice (eficiență energetică, transport ecologic)- comparație
total de acord oarecum de acord oarecum dezacord in total dezacord NR

SINAIA 64% 32% 3% 0%
SUCEAVA 41% 48% 5% 4%
CLUJ NAPOCA 20% 59% 14% 3%
CONSTANTA 15% 58% 25% 1%
BICAZ 30% 42% 26% 2%
ORADEA 30% 40% 25% 3%
SLATINA 37% 33% 25% 3%
ISACCEA 16% 53% 30% 1%
EFORIE 16% 53% 32%
ALBA IULIA 22% 44% 20% 10%
TIMISOARA 18% 47% 21% 7%
IASI 28% 37% 22% 11%
SULINA 25% 40% 35%
ABRUD 32% 24% 26% 14%
BRASOV 22% 30% 25% 17%
CARACAL 7% 43% 32% 17%
RESITA 12% 37% 30% 10%
MIHAILESTI 12% 37% 41% 10%
TASNAD 10% 39% 45% 7%
BAILESTI 16% 32% 22% 21%
BUCURESTI 10% 37% 25% 16%
CRAIOVA 5% 36% 27% 17%
CAREI 6% 33% 55% 5%
BUZAU 8% 31% 41% 12%
TG JIU 13% 26% 46% 13%
BEIUS 11% 25% 31% 32%
MORENI 2% 31% 35% 28%
SIMERIA 13% 19% 38% 13%
PLOIESTI 3% 23% 41% 23%
BUHUSI 0% 11% 51% 35%
43
4. PERCEPȚIA CETĂȚENILOR DESPRE ORAȘUL LOR
4.1. Siguranță și încredere

4.1.1. Siguranța în spații publice
 66% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de siguranța din
spațiile publice.
 Satisfacția față de siguranța în spațiile publice tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii
demografice a localității, cu excepția Bucureștiului, care înregistrează un nivel de satisfacție
sub medie.
 În municipiile urbane, altele decât reședințele de județ, percepția privind siguranța în spații
publice este mai mică decât media generală (62%).
 În topul ierarhiei regionale sunt regiunile Nord-Vest (77%) și Sud-Est (72%). Regiunea
București-Ilfov (57% total mulțumire) și Sud-Vest Oltenia (63%) se poziționează în partea
inferioară a ierarhiei.
 Oradea (86%) și Cluj-Napoca (87%) sunt cele două localități urbane care depășesc pragul de
80% mulțumire.
 Nesiguranța în spații publice este resimțită mai acut de femei decât de bărbați, de persoanele
cu copii în întreținere decât cele fără copii și, într-o mai mare măsură, de persoanele cu
educație medie sau inferioară, activism scăzut pe piața muncii și venituri sub medie, decât de
restul populației.
 Satisfacția privind siguranța în spații publice corelează într-o mare măsură cu mulțumirea
privind locuirea în oraș.
Grafic 23: Corelație între mulțumirea privind siguranța în locuri publice și mulțumirea privind locuirea în oraș
100%
% mulțumire față de siguranța în spații
90%
80%
70%
60%
publice
50%
40%
30%
20%
10% Coeficient de corelație
0% 𝑟 =0,593
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
44
Grafic 24: În ce măsură sunteți mulțumit de siguranța în spațiile publice din orașul dvs- comparație
ORADEA 46% 40% 11% 3%
BUHUSI 15% 63% 14% 8%
SUCEAVA 44% 34% 19% 3%
SINAIA 42% 34% 18% 2%
ALBA IULIA 25% 51% 20% 4%
CONSTANTA 19% 57% 21% 3%
EFORIE 18% 57% 25% 1%
IASI 31% 43% 17% 9%
BICAZ 17% 57% 24% 2%
ISACCEA 20% 52% 24% 4%
BAILESTI 16% 57% 26% 2%
TIMISOARA 29% 43% 21% 7%
CAREI 9% 62% 27% 2%
VATRA DORNEI 20% 50% 17% 11%
BUZAU 17% 53% 19% 10%
TASNAD 14% 55% 31% 1%
BRASOV 18% 49% 16% 12%
MORENI 20% 47% 29% 4%
SLATINA 28% 38% 29% 5%
TG JIU 22% 43% 28% 7%
RESITA 16% 48% 28% 5%
SULINA 18% 45% 34% 3%
PLOIESTI 12% 51% 22% 14%
ABRUD 22% 36% 30% 11%
STEFANESTI 11% 47% 32% 10%
BUCURESTI 20% 37% 25% 16%
CARACAL 12% 43% 29% 16%
SIMERIA 18% 36% 36% 4%
CRAIOVA 11% 41% 34% 10%
BEIUS 11% 25% 33% 23%
45
4.1.2. Siguranța în oraș
Grafic 25: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în orașul meu”
total de acord oarecum de acord oarecum dezacord în total dezacord NR

SINAIA 62% 32% 2% 0%
SUCEAVA 70% 23% 4% 3%
ORADEA 52% 38% 9% 2%
SULINA 51% 37% 11%
CAREI 24% 63% 10% 2%
CLUJ NAPOCA 29% 57% 12% 2%
ALBA IULIA 40% 45% 11% 4%
ISACCEA 35% 50% 14% 1%
TASNAD 33% 50% 15% 2%
BICAZ 24% 57% 18%
TIMISOARA 33% 47% 17% 3%
BUHUSI 11% 68% 19% 3%
CONSTANTA 13% 66% 21% 1%
SLATINA 37% 40% 20% 3%
MORENI 22% 55% 21% 2%
EFORIE 18% 58% 24% 0%
BAILESTI 22% 54% 20% 4%
RESITA 30% 46% 18% 6%
IASI 31% 43% 21% 6%
BUZAU 19% 52% 21% 7%
ABRUD 35% 36% 15% 14%
BRASOV 23% 47% 21% 10%
TG JIU 22% 46% 24% 8%
PLOIESTI 11% 56% 21% 10%
BEIUS 34% 32% 11% 10%
CRAIOVA 12% 52% 28% 9%
BUCURESTI 24% 38% 23% 13%
SIMERIA 19% 40% 18% 8%
CARACAL 11% 47% 24% 17%
MIHAILESTI 17% 38% 36% 10%
CARANSEBES 11% 36% 38% 11%
46
 Percepția privind siguranța în spații publice corelează în proporție de aproximativ 80% cu
sentimentul de siguranță al respondentului în oraș. În contextul COVID 19, „spațiul public”
fiind perceput ca spațiu de mai mică siguranță decât „orașul în general”.
 73% din populația urbană se simte, de principiu, în siguranță în orașul în care trăiește.
 Bucureștiul se situează la distanță semnificativă față de medie (62% dintre respondenți au
declarat că se simt în siguranță în oraș). Media siguranței urbane în orașele cu populație între
300.000 - 500.000 de locuitori este de 80%. Orașele sub 5.000 de locuitori înregistrează de
asemenea o medie ridicată (78% din total populație se simte în siguranță).
 În regiunea Nord-Vest sentimentul de siguranță este mai accentuat (85%). După București-
Ilfov, în regiunea Vest se înregistrează valorile mai scăzute decât media generală (69%).
 Persoanele cu educație inferioară, activism social mai slab și venituri sub medie au tendința
de a se declara mai puțin mulțumite de siguranța din oraș, decât restul populației.
 Comparația cu date înregistrate în 2015 se prezintă astfel:
2015 2020 Dif.

4.1.3. Siguranța în cartier

 „Cartierul” este un termen care primește definiții diferite în funcție de tipul de oraș și de
respondent. Cartierul reprezintă „zona de proximitate”.
 Siguranța percepută a cartierului este, la nivel național, mai ridicată decât cea a orașului,
respectiv 77%.
 86% dintre respondenții din regiunea Nord-Vest sunt de acord cu afirmația „mă simt în
siguranță în cartierul meu”. La polul opus, 70% din respondenții din regiunea București-Ilfov
sunt de acord cu această afirmație.
 Diferențele socio-demografice între respondenți sunt slab semnificative. Analiza de profil
evidențiază doar faptul că persoanele cu venituri peste medie au tendința de a fi mai
mulțumite de siguranța din cartierul în care trăiesc (80%) decât restul populației.
 Prin comparație cu 2015 se observă o ușoară tendință descendentă pentru toate cele trei
orașe de referință:
2015 2020 Dif.

 Siguranța în cartier corelează semnificativ cu mulțumirea privind locuirea în oraș.
47
Grafic 26: Corelație între siguranța în cartier și mulțumirea locuirii în oraș
% mulțumire față de siguranța în cartier 120%
100%
80%
60%
40%
Coeficient de corelație
20%
𝑟𝑥𝑦 =0,490
0%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
48
Grafic 27: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în cartierul meu”

SINAIA 53% 44% 2%0%
SUCEAVA 70% 22% 6% 2%
BUHUSI 33% 57% 7% 3%
ORADEA 57% 33% 9% 2%
ISACCEA 33% 56% 11% 0%
BICAZ 26% 63% 11%
MORENI 17% 72% 10% 1%
TASNAD 31% 58% 11% 1%
SULINA 48% 40% 12%
CLUJ NAPOCA 35% 53% 10% 2%
CAREI 30% 57% 12% 1%
ALBA IULIA 43% 42% 12% 3%
TIMISOARA 49% 33% 13% 4%
IASI 34% 45% 18% 2%
EFORIE 14% 66% 21%
RESITA 30% 48% 17% 5%
SLATINA 41% 36% 22% 1%
CONSTANTA 21% 56% 23% 0%
BRASOV 27% 50% 19% 5%
BUZAU 26% 50% 18% 7%
BAILESTI 25% 50% 22% 4%
TG JIU 23% 52% 19% 6%
PLOIESTI 13% 59% 21% 6%
CRAIOVA 17% 55% 24% 4%
BUCURESTI 28% 42% 17% 12%
ABRUD 43% 26% 14% 15%
BEIUS 30% 32% 15% 15%
SIMERIA 17% 44% 27% 5%
VATRA DORNEI 14% 41% 28% 17%
MIHAILESTI 18% 34% 36% 12%
CARACAL 5% 45% 38% 13%
49
4.1.4. Încrederea în oameni în oraș
Grafic 28: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în general te poți baza pe majoritatea oamenilor din
orașul în care trăiesc”

SUCEAVA 62% 30% 7% 1%
ISACCEA 40% 43% 16% 0%
SULINA 45% 38% 17%
BICAZ 27% 55% 17% 0%
TIMISOARA 23% 56% 15% 5%
EFORIE 18% 60% 22%
ORADEA 28% 50% 17% 3%
MORENI 19% 57% 16% 4%
ALBA IULIA 26% 49% 19% 5%
CLUJ NAPOCA 13% 58% 19% 6%
CONSTANTA 17% 53% 29% 1%
IASI 29% 40% 25% 6%
SLATINA 28% 35% 35% 3%
BUHUSI 19% 43% 33% 4%
BAILESTI 19% 41% 31% 7%
SINAIA 39% 20% 35% 1%
BRASOV 13% 45% 27% 11%
BUZAU 11% 47% 29% 12%
CRAIOVA 10% 47% 32% 9%
ABRUD 22% 33% 28% 15%
STEFANESTI 16% 40% 34% 10%
CARANSEBES 16% 38% 36% 10%
CAREI 6% 46% 47% 1%
TASNAD 5% 46% 47% 2%
RESITA 6% 45% 38% 10%
CARACAL 6% 44% 35% 13%
TG JIU 8% 38% 43% 10%
SIMERIA 5% 41% 39% 6%
BUCURESTI 11% 35% 33% 16%
PLOIESTI 4% 36% 33% 9%
BEIUS 11% 26% 22% 25%
50
 61% dintre persoanele din mediul urban din România au încredere în concetățenii lor;
 Cote de încredere care se plasează sub această medie s-au înregistrat în regiunile Sud-
Vest Oltenia (58%), Sud-Muntenia (52%) și București-Ilfov (45%).
 Încrederea tinde să fie mai mare (63% în medie) în orașele mici, sub 20.000 de locuitori.
 Încrederea în majoritatea oamenilor din oraș tinde să scadă odată cu creșterea nivelului
de educație de la 66% la nivelul celor cu educație profesională/10 clase, la 57% la nivelul
celor cu educație universitară.
 Persoanele cu venituri medii (2.000-4.000 lei) tind să aibă mai multă încredere în
concetățeni decât restul populației.
 În șase localități se înregistrează ponderi ale încrederii de peste 80%, Suceava fiind
singura reședință între acestea (91%). Sub 50% ponderi ale încrederii se înregistrează în
opt localități, din care trei reședințe: Tg. Jiu (46%), București (45%) și Ploiești (40%).
 Comparativ cu 2015 situația pentru cele trei orașe incluse în Euro-barometru stă astfel:
2015 2020 Dif.

4.1.5. Încrederea în oameni din cartier

 67% din populația urbană este de acord cu afirmația „te poți baza pe majoritatea oamenilor
din cartierul în care trăiești”.
 Cei care oferă încredere cartierului tind în proporție de 80% să acorde încredere și orașului în
care trăiesc.
 Valori sub media la nivel național au fost înregistrate în aceleași trei regiuni menționate
anterior: București-Ilfov (54%), Sud-Muntenia (62%) și Sud-Vest Oltenia (67%).
 Ca tendință, persoanele cu venituri individuale de peste 4.000 lei/lună tind să aibă mai mare
încredere în oamenii din cartierul în care locuiesc decât restul populației.
2015 2020 Dif.

Încrederea în majoritatea oamenilor și sentimentul de siguranță sunt semnificativ corelate, la nivel de
oraș, dar mai ales la nivel de cartier:
51
Grafic 29: Corelație între încredere și siguranță la nivel de cartier
1,00
0,90
% acord cu afirmația „te poti baza pe majoritatea
0,80
0,70
oamenilor din cartier”
0,60
0,50
0,40
0,30
0,20
0,10
0,00
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2
% acord cu afimația „mă simt în siguranță în cartier”
52
Grafic 30: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în general te poți baza pe majoritatea oamenilor din
cartierul meu”
SUCEAVA 61% 31% 7% 1%
ISACCEA 34% 55% 11%
MORENI 15% 73% 6% 3%
BUHUSI 22% 62% 13% 4%
SULINA 46% 37% 17%
TIMISOARA 44% 36% 17% 3%
ORADEA 36% 44% 15% 4%
ALBA IULIA 31% 48% 16% 4%
EFORIE 19% 60% 21%
CLUJ NAPOCA 18% 59% 17% 5%
BICAZ 26% 51% 23%
CONSTANTA 18% 59% 23% 1%
SLATINA 36% 38% 24% 3%
IASI 36% 37% 21% 5%
SIMERIA 13% 59% 22% 2%
ABRUD 28% 40% 22% 9%
BAILESTI 23% 44% 25% 6%
PIATRA NEAMT 25% 40% 21% 10%
TASNAD 25% 39% 33% 3%
BUZAU 20% 43% 23% 12%
TG JIU 13% 50% 30% 7%
CRAIOVA 14% 48% 28% 7%
SINAIA 46% 15% 35% 0%
RESITA 12% 48% 31% 8%
BRASOV 15% 44% 29% 8%
VATRA DORNEI 15% 43% 21% 20%
BUCURESTI 14% 40% 25% 15%
CAREI 13% 41% 43% 3%
CARACAL 7% 44% 35% 13%
CARANSEBES 17% 33% 37% 12%
STEFANESTI 10% 40% 36% 13%
BEIUS 19% 28% 15% 15%
PLOIESTI 5% 40% 33% 7%
53
4.2. Administrarea și guvernarea locală
4.2.1. Investițiile realizate de către primărie
Grafic 31: În ce măsură sunteți mulțumit de proiectele de investiții realizare de către primărie- comparație
ORADEA 53% 35% 11% 1%
SINAIA 49% 36% 11% 3%
SUCEAVA 55% 27% 12% 5%
BICAZ 22% 57% 19% 2%
CONSTANTA 19% 56% 19% 4%
CLUJ NAPOCA 27% 44% 18% 4%
IASI 29% 40% 20% 9%
RESITA 33% 36% 12% 14%
VATRA DORNEI 20% 48% 18% 13%
EFORIE 15% 53% 31% 1%
BUZAU 21% 47% 20% 11%
ISACCEA 14% 54% 28% 5%
ALBA IULIA 23% 42% 25% 7%
BAILESTI 16% 49% 24% 10%
SLATINA 24% 37% 31% 6%
SULINA 15% 46% 36% 3%
TASNAD 16% 45% 37% 2%
TIMISOARA 19% 41% 21% 9%
SIGHISOARA 17% 41% 26% 14%
ABRUD 19% 37% 30% 14%
CARACAL 8% 45% 31% 15%
CAREI 10% 43% 44% 3%
SIMERIA 17% 35% 38% 3%
BRASOV 12% 38% 22% 20%
CRAIOVA 11% 38% 34% 14%
TG JIU 19% 28% 36% 17%
BUCURESTI 8% 37% 29% 18%
PLOIESTI 7% 30% 32% 23%
MORENI 5% 30% 51% 13%
ALEXANDRIA 13% 20% 51% 14%
BEIUS 2% 28% 38% 28%
BUHUSI 8% 18% 28% 45%
54
 55% din populația urbană este mulțumită de proiectele de investiții realizate de către
administrația locală.
 Mulțumirea cetățenilor este mai ridicată în orașele cu peste 50.000 de locuitori (63%), cu
excepția Bucureștiului, și mai scăzută în orașele între 10.000 - 50.000 de locuitori (46%).
 Cota de mulțumire este mai ridicată în regiunile Nord-Vest (68%) și Sud-Est (70%) și mai
scăzută în Sud-Muntenia (41%) și București-Ilfov (44%).
 Trei orașe înregistrează un nivel de mulțumire de peste 80%: Suceava (82%), Sinaia (85%) și
Oradea (88%). Nouă orașe înregistrează un nivel de mulțumire sub 40%, Ploiești (37%) și
Alexandria (33%) fiind în acest segment.
 Persoanele cu vârste între 18-24 ani tind să fie mai mulțumite decât restul populației (60%).
De asemenea, un nivel mai ridicat de satisfacție a fost înregistrat în rândul angajaților din
sistemul public (60%) și al persoanelor cu venituri individuale de peste 3.000 lei/lună (66%).
4.2.2. Prezența, atragerea investițiilor private

 54% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de atragerea investițiilor private în orașele în
care locuiesc.
 Locuitorii din orașele medii (20.000 - 50.000 locuitori) sunt semnificativ mai puțin mulțumiți
decât restul populației (medie 43% total mulțumire).
 La nivel regional se înregistrează disparități semnificative între regiunile Nord-Vest (68%) și
Sud-Vest Oltenia (46%) respectiv, Sud-Muntenia (43%).
 Tinerii (18-24 ani) și persoanele cu venituri peste medie tind să fie mai mulțumite decât restul
populației.
 Peste 70% grad de mulțumire s-a înregistrat în Iași (71%), Timișoara (71%), Constanța (76%),
Cluj-Napoca (76%) și Oradea (82%). Sub 40% nivel de mulțumire s-a înregistrat în Piatra Neamț
(37%), Caransebeș (37%), Alexandria (32%) și Buhuși (21%).
Satisfacția față de atragerea investițiilor private corelează semnificativ cu aprecierea investițiilor

realizate de către Primărie.
Grafic 32: Corelație între mulțumire privind atragerea investirilor private și mulțumire privind invențiile
realizate de către primărie
90%
% satisfacție față de atragerea de
80%
70%
investiții private
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
% Satisfacție față de investițiile realizate de către Primărie
55
Grafic 33: În ce măsură sunteți mulțumit de prezența, atragerea investițiilor private - comparație
ORADEA 40% 41% 13% 3%
CLUJ NAPOCA 30% 46% 14% 3%
CONSTANTA 13% 62% 19% 3%
TIMISOARA 19% 53% 18% 8%
IASI 31% 40% 19% 9%
SUCEAVA 46% 21% 29% 3%
VATRA DORNEI 16% 50% 18% 14%
ABRUD 24% 41% 24% 10%
BRASOV 11% 50% 12% 17%
BICAZ 16% 44% 36% 3%
ALBA IULIA 15% 45% 30% 9%
SULINA 15% 45% 36% 5%
BUZAU 14% 44% 26% 11%
TASNAD 26% 32% 40% 2%
SINAIA 28% 28% 40% 1%
EFORIE 14% 41% 43% 2%
SIGHISOARA 17% 37% 30% 11%
MORENI 22% 31% 36% 10%
BUCURESTI 12% 40% 18% 13%
SLATINA 18% 34% 42% 4%
BAILESTI 8% 43% 27% 18%
ISACCEA 12% 38% 44% 5%
CAREI 6% 43% 44% 7%
MIHAILESTI 11% 38% 41% 10%
CARACAL 9% 39% 33% 19%
BEIUS 11% 34% 30% 25%
RESITA 12% 33% 31% 19%
CRAIOVA 7% 37% 36% 13%
PLOIESTI 7% 36% 28% 17%
SIMERIA 6% 37% 45% 5%
TG JIU 19% 22% 38% 21%
ALEXANDRIA 11% 20% 48% 16%
BUHUSI 6% 15% 35% 41%
56
4.2.3. Activitatea administrației în domeniul urbanismului
Grafic 34: În ce măsură sunteți mulțumit de activitatea administrației publice locale in domeniul
urbanismului-comparație
ORADEA 47% 35% 15% 3%
SINAIA 33% 43% 21% 2%
CLUJ NAPOCA 22% 45% 19% 5%
VATRA DORNEI 18% 48% 22% 11%
SUCEAVA 34% 32% 31% 3%
BUZAU 16% 47% 20% 12%
CONSTANTA 13% 49% 34% 4%
ALBA IULIA 13% 47% 27% 10%
TIMISOARA 9% 50% 28% 7%
IASI 16% 42% 29% 9%
SULINA 13% 44% 38% 3%
ABRUD 13% 44% 28% 12%
RESITA 21% 36% 30% 11%
EFORIE 20% 36% 44% 0%
SIGHISOARA 17% 38% 28% 11%
BICAZ 21% 33% 41% 5%
BRASOV 12% 41% 20% 18%
SIMERIA 13% 39% 39% 4%
SLATINA 11% 38% 42% 6%
BAILESTI 14% 35% 44% 6%
ISACCEA 12% 35% 48% 5%
CARACAL 8% 39% 35% 18%
TG JIU 18% 27% 41% 13%
CAREI 5% 39% 50% 5%
MORENI 3% 41% 45% 9%
ALEXANDRIA 15% 27% 38% 18%
BUCURESTI 9% 32% 33% 19%
CRAIOVA 7% 34% 33% 14%
BEIUS 6% 34% 33% 28%
PLOIESTI 4% 36% 26% 18%
BUHUSI 7% 33% 46% 13%
TASNAD 14% 25% 57% 4%
57
 Activitatea în domeniul urbanismului desfășurată de către administrațiile locale din mediul
urban este mulțumitoare pentru 51% din populația urbană.
 Locuitorii din orașele cu populație între 50.000 - 500.000 de locuitori tind să fie mai mulțumiți
(56% media satisfacției) decât cei din orașele sub 50.000 de locuitori (48% satisfacție).
 Persoanele din regiunea Nord-Vest au grad de mulțumire semnificativ peste medie (62%).
Sud-Muntenia (45%), Sud-Vest Oltenia (45%) și regiunea București-Ilfov (41) se poziționează
sub media la nivel național.
 Persoanele cu vârste cuprinse între 35-54 ani, studii superioare, venituri individuale peste
4.000 lei/lună și copii în întreținere tind să fie mai puțin mulțumiți decât restul populației.
 Opt din primele zece localități urbane în ierarhia aprecierii intervențiilor în domeniul
urbanismului sunt reședințe de județ. Dintre acestea se remarcă Oradea, cu un nivel de
apreciere de peste 80%.
 La polul opus, în ultimele zece localități ca nivel de apreciere se regăsesc cinci reședințe de
județ, inclusiv București. Dintre acestea se remarcă Ploiești, cu o cotă de apreciere de 40%.
4.2.4. Serviciile administrative în sprijinul oamenilor

 La nivel național, 53% din populația urbană este de acord cu faptul că serviciile administrative
ale orașului în care locuiesc ajută eficient oamenii.
 Distribuția acordului cu afirmația „serviciile administrative ale orașului meu ajută eficient
oamenii”, la nivelul eșantionului înregistrează disparități semnificative, de la o cotă a acordului
de 84% în Oradea, la 29% acord cumulat în orașul Buhuși.
 Zece localități urbane înregistrează ponderi ale acordului de 65% sau mai mult din total
populație urbană. Dintre acestea cinci sunt reședințe de județ: Constanța (65%), Alba Iulia
(66%), Iași (67%), Cluj-Napoca (69%) și Oradea (84%). Șase localități înregistrează cote de
acord sub 40%, Tg. Jiu (39%) fiind singura reședință de județ care se situează între acestea.
 Aprecierea este mai redusă în orașele sub 30.000 de locuitori (48%) și în București (44%).
 În regiunea Nord-Vest se înregistrează un nivel al acordului de 64%; Sub medie se poziționează
regiunile: Sud-Vest Oltenia (50%), Sud-Muntenia (47%) și București-Ilfov (44%).
 Persoanele cu studii și superioare, cu copii și venituri peste medie tind să fie mai puțin de
acord cu afirmația.
 Raportat la anul 2015, aprecierea în București și Cluj-Napoca este relativ staționară. În cazul
orașului Piatra Neamț se înregistrează un trend descendent.
2015 2020 Dif.

58
Grafic 35: În ce măsură sunteți mulțumit de acord cu următoarea afirmație: „serviciile administrative ale
orașului (meu) ajută în mod eficient oamenii”-comparație
ORADEA 45% 38% 13% 2%
CLUJ NAPOCA 12% 57% 23% 6%
SIMERIA 18% 50% 19% 3%
RESITA 23% 45% 15% 14%
IASI 30% 38% 23% 8%
ALBA IULIA 19% 47% 23% 8%
SINAIA 31% 34% 29% 1%
CONSTANTA 14% 51% 33% 2%
SULINA 23% 41% 36%
VATRA DORNEI 11% 48% 24% 16%
TIMISOARA 9% 50% 30% 9%
BEIUS 17% 41% 20% 17%
BICAZ 21% 36% 41% 2%
SLATINA 19% 38% 40% 3%
CARACAL 4% 52% 27% 17%
BUZAU 10% 46% 30% 12%
SUCEAVA 38% 17% 38% 7%
BAILESTI 5% 48% 35% 11%
ABRUD 16% 36% 29% 18%
EFORIE 13% 38% 49%
MORENI 20% 30% 42% 7%
PLOIESTI 7% 43% 30% 13%
TASNAD 19% 30% 49% 3%
CRAIOVA 8% 36% 41% 11%
PIATRA NEAMT 10% 35% 43% 10%
BUCURESTI 8% 36% 30% 22%
ALEXANDRIA 12% 31% 37% 18%
BRASOV 14% 30% 38% 15%
ISACCEA 16% 25% 58% 0%
TG JIU 12% 27% 47% 14%
CAREI 5% 28% 63% 3%
BUHUSI 1% 28% 45% 26%
59
4.2.5. Încrederea în administrația locală
 52% din populația urbană declară că este de acord cu afirmația „în general, te poți baza pe
administrația publică din orașul meu”.
 Încrederea declarată în administrația publică locală tinde să fie mai mare decât media, în
marile orașe (cu excepția Bucureștiului) 61% și în orașele sub 20.000 de locuitori (55%).
 Regiunile Nord Vest (63%) și Vest (59%) înregistrează valori semnificativ mai ridicate față de
medie, iar regiunile Sud-Muntenia (50%) și Sud-Vest Oltenia (46%) valori sub medie.
 Cotă mai scăzută de încredere în raport cu media s-a înregistrat în rândul următoarelor
categorii de respondenți: persoane cu studii superioare (49% încredere); persoane cu copii în
întreținere (50% încredere), persoane cu venituri individuale peste 4.000 lei / lună (47%
încredere).
 Dinamica față de 2015 pentru cele trei orașe este următoarea:
2015 2020 Dif.

Încrederea în administrația locală corelează semnificativ atât cu percepția eficienței serviciilor

administrației publice locale, cât și cu gradul de satisfacție a activității administrației publice în
domeniul urbanismului.
Grafic 36: Corelație între satisfacția față de activitatea în domeniul urbanismului și încrederea în
administrația locală
90%
activitatea în domeniul
80%
% satisfacție față de
70%
urbanismului
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
% încredere în administrația publică
Grafic 37: Corelație între percepția eficienței serviciilor și încrederea în administrația locală
100%
% eficiența serviciilor
80%
administrative
60%
40%
20%
0%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
% încredere în administrația publică
60
Grafic 38: În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: „în general, te poți baza pe administrația
publică din orașul meu” - comparație

ORADEA 44% 38% 16% 3%
SINAIA 38% 37% 23% 0%
CLUJ NAPOCA 15% 55% 21% 6%
ISACCEA 13% 54% 32% 0%
SIMERIA 18% 49% 18% 6%
ALBA IULIA 23% 44% 24% 8%
RESITA 25% 39% 19% 14%
EFORIE 12% 53% 36%
ABRUD 31% 33% 28% 6%
IASI 30% 31% 30% 7%
SULINA 24% 37% 39% 0%
BICAZ 18% 40% 39% 3%
SUCEAVA 37% 20% 38% 5%
CONSTANTA 12% 44% 42% 1%
VATRA DORNEI 16% 40% 23% 20%
SLATINA 21% 35% 40% 3%
TIMISOARA 9% 47% 34% 4%
MORENI 13% 42% 37% 6%
BUZAU 9% 45% 30% 13%
ALEXANDRIA 19% 30% 30% 20%
BAILESTI 13% 34% 47% 4%
CRAIOVA 10% 36% 38% 11%
BRASOV 12% 33% 35% 15%
CAREI 4% 40% 49% 7%
CARACAL 6% 37% 39% 17%
BUCURESTI 10% 31% 33% 20%
TASNAD 14% 27% 54% 6%
BEIUS 19% 21% 23% 22%
TG JIU 12% 27% 46% 14%
PLOIESTI 5% 34% 28% 16%
BUHUSI 1% 35% 44% 18%
61
4.2.6. Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative
4.2.6.1. Informarea privind prevederile PUG și SDL
 14% din populația urbană declară că deține informații privind Planul Urbanistic General (PUG)
și Strategia de Dezvoltare Locală (SDL).
 Nivelul de informare tinde să crească odată cu dimensiunea urbană de la 11% media în orașele
sub 50.000 de locuitori la 16% în orașele cu peste 300.000 de locuitori.
 În regiunile Nord-Est și Nord-Vest s-au înregistrat nivelele de informare cele mai ridicate
(16%), iar în Sud-Muntenia cel mai scăzut (11%).
 Tinerii (18-24 ani) și persoanele peste 65 de ani sunt cele mai slab informate categorii, 11%
tinerii, respectiv 10% seniorii.
 Gradul de informare crește odată cu educația, de la 5% în rândul persoanelor cu educație
elementară, la 19% în rândul persoanelor cu studii universitare.
 Antreprenorii (19%) și angajații din sistemul public (17%) sunt mai informați decât restul
populației.
 Persoanele care au în întreținere copii minori tind să fie mai informate decât media (16%
informare).
 Gradul de informare crește odată cu categoria de venituri de la 12% în rândul celor cu venituri
individuale sub 2.000 lei, la 25% în rândul celor cu venituri individuale peste 5.000 lei/lună.
4.2.6.2. Implicarea cetățenilor

 3% din persoanele intervievate la nivel național au declarat că au fost implicate/ consultate în
elaborarea PUG și SDL.
 În cinci din cele 41 de localități urbane incluse în eșantion, niciuna dintre persoanele
intervievate nu a participat la elaborarea documentelor strategice ale administrației publice
locale, respectiv: Vatra Dornei, Eforie, Mihăilești, Caransebeș și Simeria. În alte două localități,
Caracal și Moldova Nouă, o persoană a declarat că a fost consultată / a participat la realizarea
acestor documente.
 Șapte centre urbane, din care șase reședințe de județ, înregistrează ponderi ale implicării
cetățenești peste media națională: Sinaia (8%), Iași (7%), Brașov (6%), Suceava (6%), Oradea
(6%), Craiova (5%) și Tg. Jiu (4%).
 Orașele sub 50.000 de locuitori tind să implice mai puțin cetățenii - media 1%.
 Valori peste medie au fost înregistrate în regiunile Centru și Nord-Est (4%).
 La nivel național, ca tendință, profilul celor implicați are următoarele dominante: bărbați, cu
vârste între 55-64 ani, studii universitare, angajat în sistemul public, specialist independent
sau patron, cu venituri individuale peste 4.000 lei/ lună.
4.2.6.3. Cunoașterea proiectelor de dezvoltare urbană

 15% din total populație cunoaște proiectele de dezvoltare urbană ce vor fi implementate de
administrația publică locală.
 În orașele cu peste 50.000 de locuitori (inclusiv București), gradul de cunoaștere este peste
medie (18%). În orașele sub 50.000 de locuitori, 11% dintre respondenți cunosc aceste
proiecte.
 Cota cea mai ridicată de cunoaștere a fost înregistrată în regiunea Nord-Vest (22%), iar cea
mai scăzută în Sud-Muntenia (9%).
62
 Segmentul de vârstă cel mai informat este 25-44 ani (18%), iar cel mai slab informat este cel
de 65 ani+ (12%).
 Informarea este corelată cu nivelul de educație: 7% informare în rândul celor cu studii
elementare, respectiv 22% informare în rândul celor cu studii universitare.
 Antreprenorii și angajații în sistemul public sunt categoriile ocupaționale cele mai informate
(22%, respectiv 18%), persoanele inactive / șomerii înregistrează nivelul cel mai redus de
informare (10%).
 Persoanele cu copii în întreținere tind să fie mai informate decât cele fără copii.
 Informarea este corelată cu nivelul veniturilor, crescând de la 13% în rândul celor cu venituri
sub 2.000 lei/lună, la 25% în rândul celor cu venituri peste 5.000 lei/ lună.
Grafic 39: Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative
cunosc PUG, SDL au fost consultați cunosc proiectele Primăriei
SINAIA 20% 8% 32%

IASI 25% 7% 25%
BRASOV 20% 6% 21%
SUCEAVA 15% 6% 15%
ORADEA 21% 6% 30%
CRAIOVA 13% 5% 10%
TG JIU 16% 4% 20%
ABRUD 13% 3% 11%
STEFANESTI 10% 3% 6%
ALBA IULIA 16% 3% 17%
BUCURESTI 15% 3% 16%
TASNAD 9% 3% 15%
CLUJ NAPOCA 15% 3% 23%
SIGHISOARA 11% 3% 9%
TARGU SECUIESC 7% 3% 9%
BOLINTIN VALE 16% 2% 13%
ISACCEA 22% 2% 23%
ALEXANDRIA 14% 2% 7%
BAILESTI 16% 2% 15%
DROBETA TURNU SEVERIN 7% 2% 9%
TIMISOARA 10% 2% 10%
RESITA 19% 2% 35%
SULINA 12% 2% 10%
CONSTANTA 20% 1% 19%
SLATINA 7% 1% 8%
CAREI 17% 1% 15%
PIATRA NEAMT 13% 1% 14%
BAILE HERCULANE 10% 1% 7%
BEIUS 11% 1% 9%
BICAZ 10% 1% 12%
MORENI 5% 1% 10%
BUZAU 6% 1% 20%
BUHUSI 4% 1% 7%
PLOIESTI 6% 1% 5%
CARACAL 4% 5%
CARANSEBES 7% 8%
EFORIE 18% 19%
MIHAILESTI 10% 10%
MOLDOVA NOUA 12% 22%
SIMERIA 6% 8%
VATRA DORNEI 36% 34%
63
Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative se reflectă asupra încrederii în
administrația publică locală:
 +8% încredere în administrație în cazul celor care cunosc PUG și SDL;
 +11% încredere în administrație în cazul celor care cunosc proiectele de dezvoltare ce vor fi
implementate;
 +13% încredere în administrație în cazul celor care au fost implicați în realizarea PUG si SDL.
4.2.7. Administrarea orașului

Participanților la sondajul de opinie li s-a solicitat să evalueze cu note, de la 1 (foarte nemulțumit) la
10 (foarte mulțumit), următoarele aspecte care vizează administrarea urbană:
 Felul în care sunt cheltuiți banii publici;
 Ritmul de dezvoltare al orașului;
 Cuantumul taxelor locale;
 Relația cetățenilor cu autoritățile locale (timpul de rezolvare a problemelor, transparență,
profesionalism).
La nivel național urban, relația cetățenilor cu autoritățile locale a obținut puctajul mediu cel mai
ridicat, 5,71 puncte din 10 posibile, iar felul în care sunt cheltuiți banii publici, punctajul cel mai scăzut:
5,19 puncte.
Grafic 40: Media aprecierii indicatorilor de performanță administrativă urbană la nivel național
Relația cetățenilor cu autoritățile locale 5,71
Ritmul de dezvoltare al orașului 5,53
Cuantumul taxelor locale 5,23
Felul în care sunt cheltuiți banii publici 5,19

MEDIA
64
Fiecare dintre cei patru indicatori sunt direct corelați cu încrederea în administrația publică locală:
8,00 8,00
media aprecierii modului în care sunt
7,00 7,00
media aprecierii ritmului de

dezvoltare a orașului
6,00 6,00
cheltuiți banii publici
5,00 5,00
4,00 4,00
3,00 3,00
2,00 2,00
Coeficient de corelație Coeficient de corelație
1,00 1,00
𝑟𝑥𝑦 =0,581 𝑟𝑥𝑦 =0,641
0,00 0,00
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
% încredere în administrația publică % încredere în administrația publică
8,00 8,00
media aprecierii cuantumului taxelor
7,00 media aprecierii relației cu cetățenii 7,00

6,00 6,00
5,00 5,00
locale
4,00 4,00
3,00 3,00
2,00 2,00
Coeficient de corelație Coeficient de corelație
1,00 1,00
𝑟𝑥𝑦 =0,532 𝑟𝑥𝑦 =0,710
0,00 0,00
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
% încredere în administrația publică % încredere în administrația publică
65
Grafic 41: Media aprecierii indicatorilor de performanta administrative
media aprecierii felului în care sunt cheltuiți banii publici

media aprecierii ritmului de dezvoltare a orașului
media aprecierii cuantumului taxelor locale
CLUJ NAPOCA (R_NV) 6,87 7,34 6,37 6,79

ORADEA (R_NV) 6,72 7,57 5,15 7,18
SINAIA (O_M) 6,70 6,99 6,75 7,18
CONSTANTA (R_SE) 6,39 6,24 7,13 6,43
BEIUS (M_NV) 6,22 6,16 6,23 6,62
IASI (R_NE) 6,05 6,62 6,12 6,82
MOLDOVA NOUA (O_V) 6,00 6,54 7,01 6,98
SULINA (O_SE) 5,81 5,84 5,84 6,08
ISACCEA (O_SE) 5,79 5,92 5,92 6,32
BICAZ (O_NE) 5,72 5,92 5,74 6,49
SLATINA (R_O) 5,71 6,64 6,35 6,61
VATRA DORNEI (M_NE) 5,70 5,87 6,06 5,98
CAREI (M_NV) 5,67 5,68 5,83 5,84
TIMISOARA (R_V) 5,64 6,75 5,63 6,51
RESITA (M_V) 5,55 6,1 4,86 6,07
SIGHISOARA (M_C) 5,54 5,71 5,63 5,92
BRASOV (R_C) 5,53 4,87 4,39 5,39
SUCEAVA (R_NE) 5,43 5,63 5,33 5,7
DROBETA TURNU SEVERIN (R_O) 5,38 5,42 5,08 5,38
EFORIE (O_SE) 5,31 5,6 6,34 6,79
ALBA IULIA (R_C) 5,23 5,32 4,85 6,23
STEFANESTI (O_M) 5,19 5,32 4,93 5,29
MORENI (M_M) 5,08 4,95 5,16 5,37
BAILE HERCULANE (O_V) 5,05 4,91 4,83 5,13
MIHAILESTI (O_M) 5,03 5,01 5,09 5,32
CRAIOVA (R_O) 4,95 5,37 4,96 5,21
TG JIU (R_O) 4,91 5,06 4,8 5,22
BUCURESTI (R_BI) 4,91 5,71 5,37 5,37
CARANSEBES (M_V) 4,76 4,99 5,07 6,15
CARACAL (M_O) 4,71 4,74 4,97 5,13
TARGU SECUIESC (M_C) 4,70 4,59 4,56 5,04
ABRUD (O_C) 4,66 5,06 5,3 5,62
SIMERIA (O_V) 4,58 4,92 5,31 5,43
ALEXANDRIA (R_M) 4,39 4,3 4,49 5,43
TASNAD (O_NV) 4,30 4,01 4,22 4,62
BAILESTI (M_O) 4,28 4,17 4,03 4,59
PIATRA NEAMT (R_NE) 4,26 4,41 4,26 4,97
BUZAU (R_M) 4,15 4,39 3,93 4,77
BOLINTIN VALE (O_M) 4,08 4,3 4,36 4,93
PLOIESTI (R_M) 3,82 4,23 4,04 4,74
BUHUSI (O_NE) 3,05 3,1 3,39 3,91
66
 Media la nivel național a celor patru indicatori de performanță administrativă este de 5,4.
Cumulat, acești indicatori explică aproximativ 65% din dinamica încrederii în administrația
locală.
 Analiza pe categorii urbane evidențiază patru clustere:
 C1 - orașele mari (50.000 - 500.000 locuitori): medie performanță administrativă = 5,7;
principalul determinat pozitiv: satisfacția față de ritmul de dezvoltare a orașului;
 C2 - orașe foarte mici (sub 5.000 locuitori): medie performanță administrativă = 5,4;
principalul determinat pozitiv: felul în care sunt cheltuiți banii publici;
 C3 - orașe foarte mari (peste 500.000 locuitori): medie performanță administrativă = 5,3;
principalii determinați pozitivi: ritmul de dezvoltare a orașului și cuantumul taxelor
locale;
 C4 - orașe medii (5.000 - 50.000 locuitori): medie performanță administrativă = 5,2;
principalul determinat pozitiv: cuantumul taxelor locale.
 Regiunea Nord-Vest înregistrează media cea mai ridicată a indicatorilor de performanță
administrativă (6,3 puncte) la aceasta contribuind, în special, valoarea ridicată a indicatorilor
privind felul în care sunt cheltuiți banii publici și ritmul de dezvoltare a orașului. Aceeași
indicatori, prin cota ridicată de insatisfacție, poziționează regiunea Sud-Muntenia pe ultimul
loc al ierarhiei cu o medie cumulată de 4,8 puncte.
 Cota cea mai scăzută de apreciere față de performanța administrativă s-a înregistrat în rândul
persoanelor cu vârste între 18-44 ani, cu studii superioare și copii în întreținere, în special din
cauza nemulțumirii privind modul în care sunt cheltuiți banii publici.
4.3. Locurile de muncă

4.3.1. Disponibilitatea locurilor de muncă
 La nivel național, 50% din populația urbană este de acord cu afirmația „la mine în oraș este
ușor să găsești un loc de muncă”.
 Percepția disponibilității locurilor de muncă corelează direct cu dimensiunea localității,
crescând de la 39% în orașele sub 10.000 de locuitori, la 62% în orașele peste 300.000 de
locuitori.
 Regiunea Centru înregistrează cota cea mai ridicată de disponibilitate (61%), urmată de
București-Ilfov (59%) și Nord-Vest (57%). Valori sub media națională a fost măsurate în Sud-
Muntenia (38%), Sud-Vest Oltenia (42%) și Sud-Est (46%).
 Peste 65% disponibilitate se înregistrează în Cluj-Napoca (81%), Suceava (80%), Timișoara
(71%), Alba Iulia (69%), Oradea (69%), Sinaia (66%); sub 30% disponibilitate se înregistrează în
opt orașe, Alexandria (25%) fiind singura reședință dintre ele.
 Percepția disponibilității locurilor de muncă scade odată cu creșterea vârstei, de la 56% în
categoria tinerilor între 18-24 ani, la 46% în cazul celor cu vârste peste 65 de ani.
 Distribuția percepției pe categorii ocupaționale înregistrează două „vârfuri”: la nivelul
categoriei persoanelor cu studii universitare (55%) și la nivelul persoanelor cu studii
elementare (56%).
67
 Patronii, angajații din sistemul public și elevii / studenții au o perspectivă mai optimistă asupra
disponibilității locurilor de muncă, decât restul populației (62% patronii, 58% angajați publici,
54% elevi/studenți).
 Ponderea celor care sunt de acord cu afirmația „la mine în oraș este ușor să găsești un loc de
muncă” crește odată cu veniturile la nivel individual, de la 48% în rândul celor cu mai puțin de
2.000 lei/lună, la 62% în rândul celor cu venituri de peste 4.000 lei/lună.
 Toate cele trei orașe martor înregistrează un trend pozitiv în raport cu 2015:
2015 2020 Dif.

68
Grafic 42: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în orașul meu este ușor să găsești un loc de muncă”?
CLUJ NAPOCA 45% 36% 11% 4%
SUCEAVA 28% 52% 16% 4%
TIMISOARA 28% 43% 17% 4%
ALBA IULIA 29% 40% 20% 8%
ORADEA 20% 49% 22% 8%
SINAIA 27% 39% 23% 5%
BRASOV 20% 41% 26% 11%
SIMERIA 30% 30% 24% 6%
BUCURESTI 21% 38% 23% 8%
IASI 25% 34% 33% 6%
SLATINA 24% 35% 29% 11%
STEFANESTI 17% 39% 29% 13%
BICAZ 16% 37% 33% 14%
BEIUS 15% 37% 24% 16%
ABRUD 18% 34% 25% 22%
SULINA 19% 30% 48% 2%
PLOIESTI 10% 37% 39% 13%
CONSTANTA 11% 37% 52% 1%
ISACCEA 9% 38% 52% 0%
BUZAU 5% 41% 36% 15%
CARACAL 7% 38% 31% 21%
EFORIE 6% 36% 26% 32%
CRAIOVA 6% 35% 40% 15%
TG JIU 13% 25% 40% 20%
RESITA 9% 24% 31% 30%
CAREI 1% 20% 61% 18%
TASNAD 2% 17% 53% 27%
MORENI 1% 16% 68% 14%
BAILESTI 3% 12% 17% 65%
BUHUSI 1% 13% 45% 40%
69
4.3.2. Calitatea locurilor de muncă
Grafic 43: Pe o scală de la 1(foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cat de mulțumit sunteți de calitatea
locurilor de muncă din orașul dvs.? (media aprecierilor)
TIMISOARA 7,1
CLUJ NAPOCA 6,9
CONSTANTA 6,7
IASI 6,5
ORADEA 6,3
BUCURESTI 6,2
BRASOV 6,1
BEIUS 6,0
ISACCEA 5,9
SIGHISOARA 5,9
SULINA 5,8
CAREI 5,7
SLATINA 5,7
DROBETA TURNU SEVERIN 5,7
SUCEAVA 5,7
EFORIE 5,6
BICAZ 5,6
MOLDOVA NOUA 5,5
ABRUD 5,4
MIHAILESTI 5,4
CRAIOVA 5,2
CARACAL 5,2
ALBA IULIA 5,1
SINAIA 5,1
TG JIU 5,0
STEFANESTI 5,0
RESITA 5,0
CARANSEBES 4,9
TARGU SECUIESC 4,8
ALEXANDRIA 4,8
BAILE HERCULANE 4,8
MORENI 4,7
PLOIESTI 4,6
TASNAD 4,6
PIATRA NEAMT 4,5
BOLINTIN VALE 4,4
VATRA DORNEI 4,3
BUZAU 3,9
BAILESTI 3,8
SIMERIA 3,7
BUHUSI 3,6
70
 Media națională a aprecierii calității locurilor de muncă din localitatea urbană în care trăiesc
a fost de 5,6, pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit).
 Cea mai scăzută medie s-a înregistrat în orașele cu populație între 10.000 - 30.000 de locuitori
(4,8), iar cea mai ridicată medie în orașele cu populație între 300.000 - 500.000 locuitori (6,8).
 La nivel regional, pe primele poziții se situează București-Ilfov (media 6,2) și Nord-Vest (media
6,2), iar pe ultimele poziții Nord-Est (media 5,2) și Sud-Muntenia (media 4,8).
 Bărbații (medie 5,7) tind să fie mai mulțumiți decât femeile (medie 5,4); aprecierea tinde să
crească odată cu vârsta, de la 5,2 media în categoria 18-24 ani la 5,7 media în categoria 65 ani
și peste; populația cu studii elementare înregistrează o medie de apreciere semnificativ mai
redusă 4,8 puncte; cel mai ridicat nivel de apreciere a fost măsurat în rândul antreprenorilor,
media 5,9; persoanele cu venituri peste medie (venit individual peste 3.000 lei/lunar) tind să
aibă o apreciere mai bună a calității locurilor de muncă din localitatea în care trăiesc.
 Sărăcia în muncă afectează aproximativ 20% din populația urbană ocupată (persoane care deși
au cel puțin un loc de muncă declară că în cea mai mare parte a ultimului an au avut frecvent
dificultăți în a-și plăti facturile la sfârșitul fiecărei luni).
Corelația între aprecierea calității locurilor de muncă și percepția disponibilității locurilor de muncă
evidențiază patru categorii de centre urbane: orașe cu multe locuri de muncă, de bună calitate (ex:
Cluj-Napoca), orașe cu relativ multe locuri de muncă, dar de calitate mai slabă (ex: Simeria), orașe cu
relativ puține locuri de muncă, dar de calitate bună (ex: Carei) și orașe cu puține locuri de muncă și de
relativ slabă calitate (ex Buhuși).
Grafic 44: Corelație între calitatea locurilor de muncă și disponibilitatea acestora
8,0
Cluj-Napoca
media calității locurilor de muncă
7,0
6,0 Carei
5,0
4,0
Simeria
3,0 Buhuși
2,0
1,0
0,0
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
% ușurința de a găsi un loc de muncă
71
4.3.3. Rolul investițiilor private
Atât percepția privind disponibilitatea locurilor de muncă în localitatea în care trăiesc, cât și media
aprecierii calității locurilor de muncă din oraș corelează semnificativ cu nivelul de mulțumire privind
prezența / atragerea investițiilor private în localitate.
90% 8,0 Coeficient de corelație

% acord privind disponibilitatea locurilor
Coeficient de corelație
media mulțumirii privind calitatea

80% 7,0 𝑟𝑥𝑦 =0,625
𝑟𝑥𝑦 =0,606
70% 6,0
locurilor de muncă
60%
5,0
50%
de muncă
4,0
40%
3,0
30%
20% 2,0
10% 1,0
0% 0,0
0% 20% 40% 60% 80% 100% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
%satisfacție privind atragerea investițiilor private % satisfacție privind atragerea investițiilor private
72
4.4. Calitatea locuirii
Grafic 45: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în orașul meu este ușor să găsești o locuință bună la
un preț rezonabil”?

SUCEAVA 40% 44% 12% 5%
EFORIE 26% 57% 16% 1%
SLATINA 30% 47% 18% 5%
ISACCEA 22% 50% 26% 2%
SULINA 27% 43% 30% 0%
CONSTANTA 17% 52% 23% 7%
SINAIA 42% 27% 20% 6%
ALBA IULIA 24% 42% 22% 8%
BICAZ 22% 44% 29% 4%
STEFANESTI 15% 51% 22% 11%
CARACAL 10% 54% 27% 9%
SIMERIA 17% 45% 29% 5%
IASI 28% 34% 25% 13%
TASNAD 12% 48% 36% 3%
ORADEA 12% 48% 29% 11%
PIATRA NEAMT 12% 42% 32% 13%
RESITA 14% 35% 30% 15%
BEIUS 13% 34% 22% 23%
CAREI 9% 36% 49% 6%
BRASOV 11% 33% 33% 18%
MIHAILESTI 14% 30% 43% 14%
CARANSEBES 12% 32% 38% 13%
PLOIESTI 5% 38% 37% 18%
CRAIOVA 4% 38% 38% 15%
BUZAU 8% 33% 43% 13%
BUCURESTI 11% 28% 28% 25%
ABRUD 9% 28% 34% 26%
TIMISOARA 7% 27% 33% 22%
BUHUSI 8% 25% 30% 36%
MORENI 3% 30% 53% 6%
TG JIU 6% 23% 42% 27%
BAILESTI 4% 26% 41% 21%
CLUJ NAPOCA 5% 17% 30% 45%
73
 Mai puțin de jumătate din populația urbană (49%) consideră că în localitatea în care trăiesc
este ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil, problema locuințelor tinde să fie
astfel principala problema a României urbane, pe fondul creșterii cererii de locuințe, dar și a
modificării standardelor de calitate a acestora (dotări, spațiu locativ, facilități).
 Satisfacția privind disponibilitatea locuințelor depinde de mărimea localității, centrele urbane
mari înregistrând o presiune locativă de aproape două ori mai mare decât orașele mici (65%
acord cu afirmația „în orașul meu e ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil”, în
orașele cu mai puțin de 5.000 locuitori, vs. 38% în București, sau 47% în orașele cu peste
300.000 locuitori).
 În Suceava se înregistrează gradul de satisfacție cel mai ridicat, 83%, urmat ca reședință de
Slatina, 77%. Pe ultimele două locuri are ierarhiei se poziționează Cluj-Napoca (22%) și
Alexandria (26%). Regiunile care se poziționează semnificativ sub media la nivel național sunt
București-Ilfov (38%); Sud-Muntenia (42%) și Nord-Vest (44%).
 Deficitul de locuințe afectează, în mai mare măsură, comparativ cu media, două categorii: a)
persoanele cu vârste între 25-44 ani, cu studii peste medie, cu copii minori în întreținere,
antreprenori sau angajați în sistemul privat și cu venituri individuale peste 4.000 lei/lună și b)
persoane cu educație medie, cu venituri sub medie și copii în întreținere.
 Comparativ cu situația înregistrată în 2015, tendința este descendentă în toate cele trei centru
urbane:
2015 2020 Dif.

4.5. Condițiile de viață pentru seniori

Participanților la sondajul de opinie li s-a solicitat să aprecieze prin note de la 1 (foarte nemulțumit) la
10 (foarte mulțumit) calitatea condițiilor pe care orașul în care trăiesc le oferă persoanelor în vârstă.
 Media aprecierilor la nivel național urban a fost de 5,8 puncte.
 Orașele stațiune (Vatra Dornei, Constanța, Eforie, Sinaia) se plasează pe primele poziții ale
ierarhiei.
 Medii sub valoarea națională s-au înregistrat în orașele cu populație între 100.000 - 300.000
locuitori (5,5) și în București (5,4).
 Regiunile Sud-Est (medie 6,3) și Nord-Est (medie 6,2) se plasează pe primele locuri în ierarhia
mediilor la nivel regional, iar regiunile Vest (media 5,3) și București-Ilfov (media 5,4) pe
ultimele.
 Persoanele cu vârste peste 65 ani tind să fie mai mulțumite (media 6,0) decât persoane cu
vârste sub 35 ani (media 5,6).
 Respondenții cu studii inferioare și cei cu studii universitare sunt mai puțin mulțumiți decât
restul populației, 4,8 medie la nivelul celor cu mai puțin de 10 clase, și 5,5 medie la nivelul
celor cu studii universitare și post universitare.
 Angajații în sistemul privat și pensionarii tind să fie mai mulțumiți de condițiile de viață pentru
seniori (media 5,9); cei mai puțin mulțumiți sunt șomerii (media 5,2).
74
 Persoanele cu venituri peste 4.000 lei/ lună (media aprecierii 5,5) și persoanele cu venituri sub
1.000 lei/lună (media aprecierii 5,4) tind să fie mai nemulțumite decât populația în general.
Grafic 46: Pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cât de mulțumit sunteți, în orașul
dvs., de condițiile de viață ale persoanelor în vârstă?
VATRA DORNEI 8,9

CONSTANTA 7,9
EFORIE 7,7
SINAIA 7,0
IASI 6,9
BICAZ 6,6
SLATINA 6,5
CAREI 6,4
ISACCEA 6,3
SIGHISOARA 6,2
ORADEA 6,2
ALBA IULIA 6,2
SULINA 6,1
BEIUS 6,1
SUCEAVA 6,1
CLUJ NAPOCA 6,0
CARACAL 6,0
MORENI 5,7
TARGU SECUIESC 5,7
TASNAD 5,5
TG JIU 5,5
BUHUSI 5,5
BRASOV 5,5
TIMISOARA 5,5
MOLDOVA NOUA 5,5
ALEXANDRIA 5,4
BUCURESTI 5,4
CRAIOVA 5,4
PLOIESTI 5,4
BAILE HERCULANE 5,3
CARANSEBES 5,2
STEFANESTI 5,2
MIHAILESTI 5,1
ABRUD 5,1
BOLINTIN VALE 5,0
SIMERIA 5,0
RESITA 5,0
PIATRA NEAMT 4,9
BAILESTI 4,8
BUZAU 4,3
75
4.6. Condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri
Aprecierea cu note de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) a condițiilor de petrecere a
timpului liber pentru tineri, din orașul în care trăiesc, a înregistrat, la nivel național media de 6,0
puncte.
Grafic 47: : Pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cât de mulțumit sunteți, în orașul
dvs., de condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri?
CLUJ NAPOCA 7,5

TIMISOARA 7,3
CONSTANTA 7,1
ORADEA 7,1
IASI 7,1
BUCURESTI 6,8
SINAIA 6,7
CARANSEBES 6,6
BRASOV 6,3
SLATINA 6,3
BICAZ 6,2
BEIUS 6,1
CRAIOVA 6,1
ISACCEA 6,0
EFORIE 5,9
SUCEAVA 5,9
SULINA 5,9
CAREI 5,9
MOLDOVA NOUA 5,8
SIGHISOARA 5,7
RESITA 5,6
TG JIU 5,5
ABRUD 5,3
ALBA IULIA 5,3
ALEXANDRIA 5,3
PLOIESTI 5,2
VATRA DORNEI 5,1
STEFANESTI 5,1
MIHAILESTI 5,1
BAILE HERCULANE 5,1
PIATRA NEAMT 5,0
CARACAL 5,0
TARGU SECUIESC 4,9
BUZAU 4,7
BOLINTIN VALE 4,6
TASNAD 4,5
MORENI 4,4
SIMERIA 4,2
BUHUSI 3,7
BAILESTI 3,1
76
 Media aprecierii este semnificativ mai ridicată în orașele peste 300.000 locuitori (7,0) și
semnificat mai scăzut în orașele cu mai puțin de 50.000 de locuitori (medie 5,3).
 Regiunile București-Ilfov (medie 6,8) și Nord-Vest (medie 6,6) se situează pe primele poziții ale
ierarhiei la nivel regional, iar Sud-Muntenia pe ultima poziție (medie 5,2).
 Tinerii cu venituri sub 1.000 lei/lună, fără un loc de muncă, tind să fie mai puțin mulțumiți
(medie 5,2) decât restul populației.
4.7. Prezența și integrarea străinilor

4.7.1. Prezența străinilor
 73% din populația urbană este de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru
orașul meu”.
 În orașele cu populație între 50.000 - 500.000 locuitori se înregistrează valori ale acordului
semnificativ mai ridicate (80% în medie). În orașele sub 30.000 locuitori a fost înregistrat un
nivel de acord mediu de 62%. Municipiul București se poziționează sub valoarea medie (68%
acord).
 Regiunile Centru (84% acord) și Sud-Est (80% acord) se poziționează pe primele locuri în
distribuția la nivel regional. Sud-Muntenia ocupă ultimul loc (62% acord).
 Persoanele cu vârste între 18 și 24 ani tind să fie în mai mare măsură de acord cu afirmația
(76%) decât persoanele cu vârste peste 65 ani (69%).
 Persoanele cu studii superioare, active, cu venituri peste medie, tind să fie în mai mare măsură
de acord cu afirmația. La polul opus, valori ale acordului s-au înregistrat în rândul persoanelor
cu studii inferioare, inactive și venituri sub medie.
 Comparativ cu anul 2015, în toate cele trei orașe „martor” s-au înregistrat tendințe negative:
2015 2020 Dif.

4.7.2. Integrarea străinilor

 70% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „străinii care locuiesc în orașul meu sunt
bine integrați”.
 Orașele turistice tind să înregistreze un nivel al acordului mai ridicat decât restul centrelor
urbane.
 În centrele urbane cu populație peste 50.000 de locuitori se înregistrează valori ale acordului
de peste 75%, cu excepția Bucureștiului, cu o medie de 64%.
 La nivel regional pe primele locuri se poziționează Centru (79% acord) și Sud- Est (78%), iar pe
ultimele două locuri Vest (62% acord) și Sud-Muntenia (62% acord).
 Persoanele tinere (18-24 ani) cu studii universitare și venituri peste medie tind să înregistreze
un grad mai ridicat de acord (peste 75%) decât restul populației.
 Dinamica, prin comparație cu 2015, pentru cele trei orașe martor este tendențial similară:
77
2015 2020 Dif.
Grafic 48: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru orașul meu”?

SUCEAVA 82% 15% 2% 1%
SINAIA 60% 34% 3% 2%
EFORIE 18% 74% 8% 0%
ALBA IULIA 42% 50% 5% 1%
ISACCEA 31% 60% 9%
BRASOV 52% 36% 8% 2%
SULINA 48% 39% 12%
SLATINA 40% 47% 10% 1%
ORADEA 43% 41% 10% 1%
CONSTANTA 16% 67% 16% 1%
TG JIU 30% 50% 16% 3%
TASNAD 27% 52% 19% 1%
BICAZ 24% 55% 20% 2%
PLOIESTI 31% 46% 13% 5%
MORENI 22% 54% 8% 2%
CAREI 15% 60% 24% 2%
TIMISOARA 31% 43% 11% 3%
PIATRA NEAMT 22% 51% 14% 10%
RESITA 22% 51% 16% 4%
IASI 32% 40% 26% 2%
BUZAU 23% 46% 23% 4%
BUCURESTI 34% 34% 19% 5%
CRAIOVA 20% 46% 19% 3%
VATRA DORNEI 16% 48% 24% 11%
CARACAL 11% 54% 27% 9%
SIMERIA 27% 28% 29% 7%
BEIUS 19% 34% 21% 13%
BAILESTI 8% 39% 30% 16%
ABRUD 20% 26% 22% 28%
ALEXANDRIA 16% 28% 31% 25%
BUHUSI 8% 21% 27% 43%
78
Grafic 49: În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „străinii care locuiesc în orașul meu sunt bine
integrați”?

SINAIA 65% 30% 3% 0%
SUCEAVA 80% 15% 4%
ISACCEA 37% 55% 8%
SULINA 51% 39% 9%
BICAZ 26% 60% 14% 0%
ALBA IULIA 34% 51% 10% 1%
EFORIE 24% 60% 15%
CONSTANTA 24% 59% 16% 1%
SLATINA 41% 41% 13% 2%
TG JIU 24% 56% 14% 3%
BRASOV 33% 46% 12% 2%
ORADEA 38% 42% 13% 1%
TASNAD 31% 48% 17% 4%
MORENI 17% 61% 7% 1%
CAREI 19% 58% 19% 3%
PLOIESTI 30% 47% 13% 2%
IASI 34% 43% 21% 1%
CLUJ NAPOCA 21% 50% 16% 3%
TIMISOARA 28% 43% 15% 2%
CRAIOVA 18% 48% 18% 2%
BUZAU 19% 47% 23% 4%
RESITA 15% 50% 23% 4%
BUCURESTI 29% 35% 21% 6%
CARACAL 7% 55% 33% 5%
SIMERIA 23% 33% 26% 3%
BEIUS 18% 32% 16% 16%
BAILESTI 6% 39% 30% 15%
MIHAILESTI 14% 27% 41% 18%
CARANSEBES 13% 27% 46% 10%
ABRUD 14% 25% 31% 25%
ALEXANDRIA 12% 23% 42% 20%
BUHUSI 6% 22% 31% 37%
79
5. PERCEPȚIA PRIVIND SITUAȚIA PERSONALĂ
5.1. Percepția privind situația locului de muncă

Persoanele care aveau un loc de muncă la momentul colectării datelor au fost întrebate cât de
mulțumite sunt de situația respectivului loc de muncă. Pentru cei care aveau mai multe locuri de
muncă întrebarea s-a referit la cel considerat de către respondent a fi cel principal.
 78% din populația urbană ocupată s-a declarat mulțumită sau foarte mulțumită de locul de
muncă.
 În orașele cu peste 300.000 de locuitori nivelul de satisfacție înregistrat a fost de 86%. La polul
opus, în orașele sub 20.000 de locuitori, gradul mediu de satisfacție este de 69%. Bucureștiul
se poziționează sub medie cu 77% total mulțumire.
 Gradul de mulțumire cel mai ridicat a fost înregistrat în Nord-Vest (82%), iar cel mai scăzut în
Sud-Muntenia (66%).
 Tendențial, nivelul de satisfacție față de locul de muncă prezent crește odată cu vârsta activă,
de la 77% valoare înregistrată în categoria 18-24 ani, la 80% satisfacție pentru categoriile de
vârstă peste 55 ani.
 Femeile cu studii superioare, cu minori în întreținere, cu venituri peste medie, angajate în
sistemul bugetar, sunt tendențial semnificativ mai mulțumite în raport cu media populației.
 Comparația cu datele înregistrate în 2015 pentru cele trei orașe este următoarea:
2015 2020 Dif.

5.2. Percepția privind situația financiară a gospodăriei

 66% din persoanele care locuiesc în mediul urban în România se declară mulțumite sau foarte
mulțumite de situația financiară a gospodăriei în care trăiesc.
 În orașele cu dimensiuni demografice medii (30.000 - 300.000 de locuitori) ponderea celor
mulțumiți este de aproximativ 74%.
 Cinci municipii înregistrează valori de mulțumire peste 80%: Suceava, Sighișoara, Cluj-Napoca,
Craiova și Slatina, iar trei orașe valori sub 30%: Caransebeș, Eforie și Mihăilești.
 Cele mai ridicate valori de mulțumire față de situația financiară a gospodăriei au fost declarate
în regiunile Sud-Vest Oltenia (75%) și Centru (74%). Valorile cele mai scăzute au fost
înregistrate in Sud-Est (54%) și Vest (54%).
 Persoanele cu vârste sub 35 de ani tind să fie mai mulțumite (medie 72%), iar persoanele peste
65 de ani mai nemulțumite ( medie 57%).
 Nivelul de satisfacție corelează direct cu nivelul de educație, de la 51% mulțumire în rândul
persoanelor cu studii inferioare, la 78% mulțumire în rândul celor cu studii universitare.
 Ponderi ale satisfacției de peste 80% au fost înregistrate în rândul patronilor (82%) și
angajaților din sistemul public (81%). Procente semnificativ mai scăzute înregistrează
persoanele inactive (52%) și șomerii (54%).
80
 87% mulțumire în rândul celor cu venituri individuale de peste 5.000 lei/lună; 63% mulțumire
în rândul celor cu venituri sub 2.000 lei lunar.
 Nivel semnificativ mai scăzut de mulțumire în rândul gospodăriilor formate dintr-un părinte
singur, cu unul sau mai mulți copii care locuiesc în aceeași casă (61%) și în rândul cuplurilor
căsătorite care locuiesc cu cel puțin unul dintre părinți (63%).
 Comparativ cu 2015, datele sunt următoarele:
2015 2020 Dif.

81
Grafic 50: În general, cât de mulțumit sunteți de situația locului dvs. de muncă?
TIMISOARA 31% 59% 5% 4%
IASI 44% 45% 10% 1%
ALBA IULIA 34% 53% 10% 2%
SUCEAVA 43% 44% 8% 5%
ISACCEA 21% 66% 13% 1%
SLATINA 45% 37% 14% 2%
BUHUSI 41% 42% 15% 2%
SULINA 25% 57% 12% 6%
CRAIOVA 27% 55% 15% 1%
SINAIA 45% 37% 15% 2%
ORADEA 32% 49% 13% 4%
BICAZ 31% 49% 16% 3%
TG JIU 27% 53% 15% 4%
RESITA 33% 47% 13% 5%
CAREI 19% 60% 16% 4%
BUZAU 39% 40% 18% 2%
TASNAD 22% 55% 12% 8%
CONSTANTA 11% 66% 15% 4%
BUCURESTI 29% 48% 13% 5%
BRASOV 25% 52% 12% 10%
PLOIESTI 18% 58% 20% 3%
BEIUS 29% 46% 18% 3%
ABRUD 19% 55% 16% 7%
MORENI 13% 59% 23% 2%
SIMERIA 20% 52% 28% 1%
CARACAL 27% 43% 23% 6%
BAILESTI 25% 39% 30% 6%
CARANSEBES 10% 49% 22% 13%
EFORIE 1% 49% 33% 10%
82
Grafic 51: În general, cât de mulțumit sunteți de situația financiară a gospodăriei dvs.?
SUCEAVA 49% 37% 13% 2%
CRAIOVA 19% 63% 13% 2%
SINAIA 34% 48% 14% 1%
SLATINA 40% 42% 17% 1%
ALBA IULIA 22% 56% 18% 2%
CARACAL 22% 56% 20% 3%
IASI 31% 46% 20% 3%
PLOIESTI 17% 59% 20% 4%
SULINA 33% 43% 15% 7%
SIMERIA 14% 61% 24% 1%
TG JIU 16% 57% 23% 4%
BICAZ 18% 54% 22% 6%
BUZAU 13% 57% 22% 6%
ORADEA 23% 47% 24% 7%
BEIUS 23% 45% 25% 6%
BRASOV 14% 53% 23% 10%
BUCURESTI 16% 48% 22% 9%
RESITA 19% 45% 27% 8%
ISACCEA 31% 31% 34% 2%
TASNAD 12% 50% 28% 10%
PIATRA NEAMT 17% 44% 26% 11%
BAILESTI 14% 44% 32% 10%
ABRUD 12% 46% 26% 8%
BUHUSI 12% 45% 26% 8%
TIMISOARA 15% 40% 32% 11%
MORENI 5% 43% 46% 4%
CAREI 6% 36% 51% 7%
CONSTANTA 9% 31% 55% 4%
EFORIE 2% 28% 64% 6%
83
5.3. Satisfacția față de viață în general
 78% din populația urbană se declară mulțumită, sau foarte mulțumită, la întrebarea: „Cât de
mulțumiți vă considerați, în general, cu viața pe care o duceți?”.
 În 11 localități urbane, din care șapte reședințe de județ, nivelul satisfacției depășește 85%.
Valori semnificativ mai scăzute în raport cu media s-au înregistrat în Băile Herculane și
Mihăilești.
 Orașele cu populație peste 50.000 de locuitori tind să înregistreze valori de peste 80% nivel
general de mulțumire.
 Regiunea Nord-Vest se află pe prima poziției a ierarhiei la nivel regional (85% mulțumire).
 Valori ale satisfacției ridicate au, ca tendință, o probabilitatea mai ridicată să fie din partea
tinerilor (18-24 ani), cu studii superioare, angajați în sistemul public, cu venituri individuale de
peste 4.000 lei lunar.
 La nivelul celor trei localități martor, prin comparație cu 2015, tendințele sunt negative:
2015 2020 Dif.

5.4. Satisfacția față de locul în care trăiește

 81% din populația urbană se declară mulțumită sau foarte mulțumită, în general, cu locul în
care trăiește. Satisfacția este cumulativă și are în vedere definiția „locului” pe care
respondentul o utilizează cel mai frecvent.
 Șapte localități urbane înregistrează valori peste 90% ale satisfacției, dintre care cinci
reședințe de județ: Suceava, Slatina, Drobeta-Turnu Severin, Oradea și Ploiești.
 Tendențial, orașele mari, cu peste 100.000 de locuitori, înregistrează valori peste medie ale
mulțumirii, București, însă, se poziționează sub medie (76%).
 Nord-Vest și Sud-Vest Oltenia sunt regiunile care conduc clasamentul la nivel regional cu 88%,
respectiv 87% satisfacție.
 Tendențial, au o probabilitate peste medie de a fi mai mulțumite de locul în care trăiesc
persoanele cu studii superioare, cu venituri peste medii, antreprenori sau angajați în sistemul
bugetar.
Comparativ cu datele înregistrate în anul 2015, tendințele sunt ușor negative pentru toate cele trei
centre urbane martor:
2015 2020 Dif.
84
Grafic 52: În general, cât de mulțumit sunteți de viața pe care o duceți?
ALBA IULIA 30% 58% 9% 2%
TG JIU 25% 62% 12% 1%
PLOIESTI 18% 69% 11% 2%
SUCEAVA 53% 34% 12% 1%
TASNAD 31% 56% 12% 1%
CAREI 20% 66% 13% 1%
IASI 31% 55% 11% 3%
ORADEA 41% 45% 12% 2%
BICAZ 23% 62% 12% 3%
CRAIOVA 19% 66% 11% 2%
MORENI 5% 78% 15% 1%
SINAIA 35% 48% 16% 1%
CARACAL 18% 65% 13% 3%
TIMISOARA 25% 57% 11% 6%
SIMERIA 17% 65% 17% 1%
ISACCEA 34% 47% 16% 0%
SLATINA 39% 40% 20% 1%
BEIUS 25% 52% 22% 1%
BRASOV 18% 59% 16% 5%
SULINA 34% 42% 13% 8%
CONSTANTA 14% 62% 21% 3%
BUCURESTI 28% 48% 15% 6%
BUZAU 21% 54% 19% 5%
ABRUD 20% 52% 20% 6%
RESITA 18% 51% 24% 6%
BUHUSI 24% 45% 27% 2%
EFORIE 9% 60% 30% 2%
BAILESTI 12% 56% 28% 4%
85
Grafic 53: În general, cât de mulțumit sunteți de locul în care trăiți?
SUCEAVA 60% 34% 6% 0%
SLATINA 50% 43% 6% 1%
ORADEA 55% 37% 6% 2%
SINAIA 44% 47% 8% 1%
PLOIESTI 14% 76% 8% 2%
BEIUS 26% 63% 7% 4%
CRAIOVA 22% 64% 11% 1%
ALBA IULIA 37% 49% 12% 2%
IASI 34% 52% 12% 3%
ISACCEA 33% 51% 13% 1%
BRASOV 29% 56% 12% 2%
TG JIU 31% 53% 15% 1%
CAREI 29% 55% 16% 1%
MORENI 5% 79% 16% 0%
RESITA 26% 58% 10% 5%
SIMERIA 17% 66% 16% 1%
BAILESTI 27% 56% 16% 1%
BUZAU 25% 58% 12% 4%
ABRUD 40% 43% 11% 6%
BICAZ 26% 57% 14% 1%
CARACAL 14% 67% 14% 5%
TIMISOARA 43% 37% 16% 3%
CONSTANTA 15% 65% 19% 1%
BUHUSI 36% 42% 19% 2%
TASNAD 21% 57% 21% 2%
BUCURESTI 28% 48% 13% 8%
SULINA 33% 42% 14% 8%
EFORIE 4% 54% 40% 1%
86
5.5. Migrația
În următorul an intenționați să plecați din localitatea dvs.
pentru o perioadă mai mare de doi ani? Dacă „DA”, unde?
100% în altă țară

NR; 4%
4,6
în altă localitate
da; 11% 50%
din țară
nu; 85% 4,7
în același județ
2,1
0%
Grafic 54: Intenționați să migrați pentru o perioada mai mare de 2 ani? Dacă da, unde?
în același județ în altă localitate din țară în altă țară
TASNAD 8 16 8
ALEXANDRIA 1 8 11
BAILESTI 3 10 8
ISACCEA 11 6 2
SULINA 7 9 3
SUCEAVA 2 11 5
CARACAL 2 8 7
SLATINA 2 8 7
CAREI 3 8 4
BUCURESTI 2 6 6
BUHUSI 1 5 8
ABRUD 1 2 9
SIGHISOARA 1 4 8
CRAIOVA 2 5 5
IASI 6 4 1
TG JIU 1 6 4
BRASOV 1 3 7
DROBETA TURNU SEVERIN 1 5 5
ALBA IULIA 1 4 5
PIATRA NEAMT 6 1 4
BAILE HERCULANE 2 4 4
MOLDOVA NOUA 6 1 2
SINAIA 5 3 2
BEIUS 6 2 1
MORENI 5 1 3
BICAZ 2 4 2
BUZAU 1 3 4
BOLINTIN VALE 1 5 2
PLOIESTI 1 3 5
MIHAILESTI 1 4 4
ORADEA 2 3 4
TARGU SECUIESC 1 3 3
CLUJ NAPOCA 3 1 3
RESITA 2 2 4
CARANSEBES 2 3 1
SIMERIA 3 2 1
VATRA DORNEI 2 2 1
TIMISOARA 2 1 2
EFORIE 1 2 1
STEFANESTI 1 1 2
CONSTANTA 1 2 1
87
6. PROBLEME ȘI PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE
6.1. Cele mai importante trei probleme urbane

Respondenții au fost rugați să aleagă dintr-o listă cele mai importante trei probleme cu care se
confruntă, în opinia lor, orașul în care trăiesc. Lista a cuprins 15 variante de răspuns, inclusiv o variantă
deschisă. Fiecare respondent putea să nominalizeze maxim trei probleme.
La nivel național a rezultat următoarea ierarhie a problemelor urbane:
Grafic 55: Care sunt principalele trei probleme cu care credeți că se confruntă orașul dvs. (% din total
populație)
serviciile de sănătate 39%

poluarea aerului 32%
infrastructura rutieră 29%
lipsa locurilor de muncă 23%
educația și instruirea 21%
zgomotul 20%
transportul public 20%
siguranța 19%
locuințele 18%
serviciile sociale 16%
oportunitile de dezvoltare a afacerilor 16%
conectivitatea cu localitățile învecinate 12%
lipsa spațiilor verzi 11%
aspectul, calitatea arhitecturală a clădirilor 7%
6.2. Ierarhia direcțiilor strategice de dezvoltare

Grafic 56: Care dintre următoare cinci aspecte credeți că va fi cea mai importantă în următorii 10 ani.
condițiile de viață ale oamenilor (acces la servicii, mod de

35
petrecere a timpului liber, utilități)
mediul de afaceri prosper, investițiile în tehnologii de
20
ultimă oră, în inovare
calitatea mediului (grija față de mediu, implicarea
16
autorităților, lupta împotriva poluării)
buna administrare, respectul pentru opiniile cetățenilor,
15
atenția față de nevoile lor
dezvoltarea transportului, concetivitate bună cu alte orașe
14
din țară și străinătate
88
Grafic 57: Care sunt principalele trei probleme cu care credeți ca se confruntă orașul dvs. (% la nivel de oraș)
ABRUD ALBA IULIA
conectivitatea cu localitățile
32% serviciile de sănătate 42%
învecinate
oportunitile de dezvoltare a
31% poluarea aerului 31%
afacerilor
locuințele 30% infrastructura rutieră 28%
ALEXANDRIA BĂILE HERCULANE
serviciile de sănătate 33% 44%
învecinate
transportul public 29% serviciile de sănătate 43%
infrastructura rutieră 29% 37%
afacerilor
BĂILEȘTI BEIUȘ
locurile de muncă 48% serviciile de sănătate 53%
transportul public 47% poluarea aerului 37%
poluarea aerului 34% educația și instruirea 32%
BICAZ BOLINTIN VALE
transportul public 47% siguranța 61%
serviciile de sănătate 38% transportul public 26%
educația și instruirea 30% serviciile de sănătate 25%
89
BRAȘOV BUCUREȘTI
poluarea aerului 50% poluarea aerului 61%
zgomotul 25% zgomotul 32%
infrastructura rutieră 16% infrastructura rutieră 32%
BUHUȘI BUZĂU
serviciile de sănătate 58% serviciile de sănătate 56%
infrastructura rutieră 51% locurile de muncă 33%
educația și instruirea 36% siguranța 27%
CARACAL CARANSEBEȘ
locurile de muncă 47% locurile de muncă 31%
siguranța 43% serviciile de sănătate 30%
transportul public 42% infrastructura rutieră 28%
CAREI CLUJ-NAPOCA
serviciile de sănătate 60% locuințele 44%
infrastructura rutieră 43% zgomotul 40%
educația și instruirea 35% poluarea aerului 38%
90
CONSTANȚA CRAIOVA
infrastructura rutieră 36% serviciile de sănătate 52%
educația și instruirea 33% poluarea aerului 38%
serviciile sociale 29% locurile de muncă 31%
DROBETA TURNU-SEVERIN EFORIE
serviciile de sănătate 48% locurile de muncă 40%
34% serviciile sociale 33%
afacerilor
IAȘI ISACCEA
poluarea aerului 52% transportul public 47%
transportul public 33% serviciile de sănătate 43%
MIHAILESTI MOLDOVA NOUA
locurile de muncă 47% poluarea aerului 33%
46% locurile de muncă 32%
afacerilor
aspectul, calitatea
36% educația și instruirea 32%
arhitecturală a clădirilor
91
MORENI ORADEA
transportul public 46% poluarea aerului 51%
serviciile de sănătate 30% zgomotul 31%
PIATRA NEAMT PLOIESTI
serviciile de sănătate 67% poluarea aerului 80%
RESITA SIGHISOARA
locurile de muncă 40% infrastructura rutieră 26%
39% educația și instruirea 24%
afacerilor
SIMERIA SINAIA
locuințele 36% educația și instruirea 32%
infrastructura rutieră 23% locuințele 24%
92
SLATINA STEFANESTI
locuințele 37% infrastructura rutieră 26%
poluarea aerului 36% serviciile sociale 25%

siguranța 25%
SUCEAVA SULINA
serviciile de sănătate 52% 49%
învecinate
infrastructura rutieră 45% 42%
afacerilor
locurile de muncă 32% lipsa spațiilor verzi 29%
TARGU SECUIESC TASNAD
serviciile de sănătate 41% infrastructura rutieră 59%

locuințele 30% 31%
afacerilor
TG JIU TIMISOARA
locurile de muncă 42% infrastructura rutieră 29%

36% poluarea aerului 24%
afacerilor
VATRA DORNEI
transportul public 47%
locuințele 33%
93
Grafic 58: Care dintre următoare cinci aspecte credeți ca este cea mai importantă în următorii 10 ani. (% la
nivel de localitate)
condițiile de viață ale oamenilor

calitatea mediului
transport și conectivitate
mediul de afaceri, tehnologizare, inovare
buna administrare
ABRUD 12% 7% 14% 32% 34%

ALBA IULIA 38% 17% 11% 19% 15%
ALEXANDRIA 15% 4% 6% 30% 45%
BAILE HERCULANE 31% 3% 12% 41% 13%
BAILESTI 41% 15% 10% 22% 13%
BEIUS 24% 15% 9% 31% 20%
BICAZ 45% 9% 22% 14% 10%
BOLINTIN VALE 42% 9% 17% 13% 19%
BRASOV 32% 19% 11% 15% 25%
BUCURESTI 44% 22% 13% 10% 11%
BUHUSI 6% 2% 2% 69% 21%
BUZAU 53% 11% 7% 15% 14%
CARACAL 28% 21% 19% 21% 11%
CARANSEBES 26% 17% 11% 32% 15%
CAREI 43% 9% 15% 16% 17%
CLUJ NAPOCA 30% 23% 11% 21% 16%
CONSTANTA 13% 40% 37% 7% 2%
CRAIOVA 30% 18% 12% 22% 19%
DROBETA TURNU… 45% 2% 8% 26% 19%
EFORIE 23% 48% 19% 7% 4%
IASI 32% 19% 24% 19% 7%
ISACCEA 26% 19% 28% 15% 12%
MIHAILESTI 31% 8% 11% 40% 10%
MOLDOVA NOUA 20% 25% 22% 24% 9%
MORENI 55% 1% 30% 4% 9%
ORADEA 25% 30% 12% 20% 13%
PIATRA NEAMT 38% 4% 13% 26% 20%
PLOIESTI 42% 19% 15% 8% 16%
RESITA 39% 10% 10% 27% 14%
SIGHISOARA 50% 8% 10% 14% 18%
SIMERIA 21% 4% 3% 54% 18%
SINAIA 32% 12% 17% 18% 20%
SLATINA 25% 10% 16% 30% 19%
STEFANESTI 16% 38% 25% 10% 12%
SUCEAVA 47% 4% 14% 26% 10%
SULINA 18% 10% 23% 30% 20%
TARGU SECUIESC 43% 13% 17% 19% 9%
TASNAD 49% 2% 13% 26% 9%
TG JIU 28% 10% 8% 42% 12%
TIMISOARA 37% 15% 18% 18% 13%
VATRA DORNEI 23% 45% 16% 3% 14%
94
Grafic 59: Vă rugăm acordați o notă de la 1 (cel mai slab) la 10 (cel mai bun) pentru orașul dvs. pentru fiecare
dintre următoarele aspecte (media la nivel de oraș):
condițiile de viață ale oamenilor

calitatea mediului
transport și conectivitate
mediul de afaceri, tehnologizare, inovare
buna administrare
ABRUD 5,9 5,5 4,7 4,8 5,1

ALBA IULIA 5,9 5,5 5,9 5,6 5,6
ALEXANDRIA 5,0 4,3 4,3 3,9 4,3
BAILE HERCULANE 5,8 5,8 5,8 5,7 5,9
BAILESTI 5,5 5,1 4,0 3,7 5,0
BEIUS 6,5 6,5 6,5 6,4 6,5
BICAZ 7,6 7,3 7,1 7,0 7,6
BOLINTIN VALE 5,2 5,5 5,2 5,4 5,5
BRASOV 6,5 5,5 5,8 5,9 5,5
BUCURESTI 6,3 5,3 6,0 6,5 5,5
BUHUSI 5,4 3,3 2,2 1,8 2,8
BUZAU 4,8 4,6 4,9 4,4 4,8
CARACAL 5,2 5,1 4,7 4,3 4,4
CARANSEBES 6,2 6,8 5,4 4,9 5,9
CAREI 5,7 4,8 5,4 4,9 5,4
CLUJ NAPOCA 7,6 7,1 7,7 7,9 7,3
CONSTANTA 7,4 7,4 6,8 7,1 7,3
CRAIOVA 6,3 5,5 5,9 5,7 5,6
DROBETA TURNU… 6,5 6,4 6,0 5,5 5,6
EFORIE 7,4 7,3 7,0 7,2 7,6
IASI 6,6 6,7 7,1 7,1 7,6
ISACCEA 6,0 5,8 5,6 5,6 5,7
MIHAILESTI 5,5 5,5 5,3 5,2 5,3
MOLDOVA NOUA 7,5 6,9 7,1 7,0 7,0
MORENI 6,0 6,1 4,1 5,1 5,3
ORADEA 7,2 7,0 7,4 7,4 7,7
PIATRA NEAMT 5,2 5,1 4,7 4,5 4,8
PLOIESTI 5,8 4,0 5,3 5,2 4,8
RESITA 6,0 5,9 5,7 5,4 6,2
SIGHISOARA 6,3 6,2 6,3 6,2 6,1
SIMERIA 5,3 5,8 4,9 4,2 4,6
SINAIA 7,2 7,5 7,9 6,8 7,7
SLATINA 6,8 6,4 6,6 6,9 6,7
STEFANESTI 5,9 5,6 6,0 5,9 5,8
SUCEAVA 6,4 6,1 6,2 6,2 6,2
SULINA 6,0 5,9 6,0 5,0 5,9
TARGU SECUIESC 6,0 5,1 5,0 4,9 5,0
TASNAD 5,4 5,4 4,8 4,5 4,9
TG JIU 6,0 5,7 5,5 5,1 5,2
TIMISOARA 7,7 7,5 7,9 8,0 7,3
VATRA DORNEI 7,4 7,4 7,4 7,5 7,7
95
7. IERARHII URBANE
7.1. Top 20 de orașe în 2020

Grafic 60: Vă rog să vă gândiți la orașele din România ca fiind aflate într-o competiție, iar dvs. sunteți
una/unul din membri juriului. Vă rog să numiți un „oraș de nota 10” din România sub aspectul:
...Condițiilor de viață ale oamenilor care locuiesc în el (acces la servicii, mod de petrecere a timpului liber,
utilități)
Total: 117 orașe menționate; % la nivel național
CLUJ-NAPOCA 17,4%
BUCUREȘTI 12,3%
BRAȘOV 10,7%
TIMIȘOARA 8,7%
SIBIU 7,4%
ORADEA 7,0%
CONSTANȚA 2,6%
IAȘI 2,4%
CRAIOVA 1,2%
ALBA IULIA 1,0%
ARAD 1,0%
PITEȘTI 1,0%
TÂRGU MUREȘ 0,6%
SIGHIȘOARA 0,6%
TÂRGU JIU 0,5%
PLOIEȘTI 0,5%
SINAIA 0,5%
SUCEAVA 0,4%
GALAȚI 0,3%
PIATRA… 0,3%
...Calității mediului, implicării autorităților în grija față de mediu și lupta împotriva poluării
BRAȘOV 16,4%
CLUJ-NAPOCA 13,7%
SIBIU 8,5%
TIMIȘOARA 6,0%
ORADEA 5,9%
BUCUREȘTI 4,7%
CONSTANȚA 1,8%
IAȘI 1,7%
SINAIA 1,3%
ALBA IULIA 1,1%
PIATRA NEAMȚ 0,9%
ARAD 0,8%
PITEȘTI 0,7%
REȘIȚA 0,6%
CRAIOVA 0,6%
SIGHIȘOARA 0,6%
BAIA MARE 0,5%
BOTOȘANI 0,4%
PREDEAL 0,4%
BUZĂU 0,4%
96
... Dezvoltării transportului, conectare bună cu alte orașe din țară și din străinătate, acces ușor și de calitate
la diverse mijloace de transport persoane și mărfuri
CLUJ-NAPOCA 17,5%
BUCUREȘTI 17,0%
TIMIȘOARA 9,5%
BRAȘOV 6,4%
ORADEA 6,0%
SIBIU 4,4%
CONSTANȚA 3,6%
IAȘI 1,8%
ARAD 1,6%
CRAIOVA 1,1%
ALBA IULIA 0,7%
TARGU MUREȘ 0,5%
PITEȘTI 0,5%
GALAȚI 0,4%
TARGU JIU 0,4%
PIATRA-NEAMȚ 0,4%
SIGHIȘOARA 0,3%
PLOIEȘTI 0,3%
DEVA 0,3%
SUCEAVA 0,3%
…Mediu de afaceri prosper, cu investiții în tehnologii de ultimă oră, în inovare

CLUJ-NAPOCA 24,1%
BUCUREȘTI 16,3%
TIMIȘOARA 7,8%
ORADEA 5,2%
BRAȘOV 4,9%
SIBIU 4,8%
IAȘI 2,3%
CONSTANȚA 2,3%
ARAD 1,1%
CRAIOVA 0,7%
PITEȘTI 0,6%
ALBA-IULIA 0,5%
PLOIEȘTI 0,5%
TARGU MUREȘ 0,4%
PIATRA NEAMȚ 0,4%
SUCEAVA 0,4%
GALAȚI 0,3%
TARGU JIU 0,3%
DROBETA-TURNU SEVERIN 0,3%
BAIA MARE 0,2%
97
…Bună administrare, cu respect pentru opiniile cetățenilor și atenție față de nevoile lor
CLUJ-NAPOCA 20,0%
ORADEA 8,3%
BRAȘOV 7,5%
SIBIU 7,1%
TIMIȘOARA 6,7%
BUCUREȘTI 6,6%
IAȘI 2,1%
CONSTANȚA 2,1%
CRAIOVA 1,2%
ALBA-IULIA 1,0%
ARAD 0,8%
BAIA MARE 0,8%
TARGU MUREȘ 0,8%
PIATRA NEAMȚ 0,8%
PITEȘTI 0,6%
SUCEAVA 0,5%
TARGU JIU 0,4%
SIGHIȘOARA 0,4%
DROBETA TURNU SEVERIN 0,4%
REȘIȚA 0,3%
7.2. Atractivitate urbană 2020

Grafic 61: În final, care este, din punctul dvs. de vedere, cel mai atractiv oraș din România?
CLUJ-NAPOCA 21,8%
BRASOV 15,6%
TIMISOARA 10,3%
BUCURESTI 9,8%
SIBIU 9,7%
ORADEA 7,6%
CONSTANTA 3,8%
IASI 3,1%
ALBA IULIA 1,4%
CRAIOVA 1,2%
PIATRA-NEAMT 1,2%
SIGHISOARA 1,2%
SINAIA 1,1%
ARAD 0,6%
PITESTI 0,6%
CERNAVODA 0,5%
BAIA MARE 0,5%
TARGU MURES 0,5%
SUCEAVA 0,5%
SLATINA 0,4%
98



ANALIZĂ A DEFICITULUI DE INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ ÎN
ZONELE SUBURBANE ȘI PERIURBANE, CU ACCENT PE O
SERIE DE INDICATORI CHEIE
www.poca.ro

vigoare.
MULȚUMIRI
(Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Norbert Petrovici (Expert Dezvoltare Urbană)
acestui raport.
CUPRINS
SINTEZĂ EXECUTIVĂ ..................................................................................................................... 1
1. DINAMICA POPULAȚIEI ȘI A SALARIAȚILOR ....................................................................... 6
1.1. Dinamica populației la nivel de localitate .................................................................................. 6
1.2. Dinamica salariaților ................................................................................................................ 12
2. PROCESUL DE URBANIZARE A ARIILOR PERIURBANE ....................................................... 15
2.1. Densitatea populației............................................................................................................... 15
2.2. Infrastructura de locuire .......................................................................................................... 17
2.3. Infrastructura rutieră ............................................................................................................... 23
2.4. Infrastructura de apă ............................................................................................................... 27
3. SERVICII PUBLICE ........................................................................................................... 29
3.1. Infrastructura școlară............................................................................................................... 29
3.2. Infrastructura în sistemul de sănătate ..................................................................................... 33
3.3. Infrastructura de spații verzi .................................................................................................... 37
4. FACTORI CHEIE CARE INFLUENȚEAZĂ FORMAREA ARIILOR PERIURBANE .......................... 41
4.1. Două ipoteze despre creșterea ariilor periurbane................................................................... 41
4.2. Ariile periurbane: efectul de contagiune (spill over) al orașelor mari ..................................... 42
4.3. Ariile periurbane: lipsa de infrastructură de locuire și de afaceri în orașe.............................. 48
4.4. O ipoteză alternativă mixtă: lipsa de infrastructură și efecte moderate de contagiune ......... 51
4.5. Factori cheie care influențează dinamica populației la nivel de localitate între 2008 și 2018 55
LISTA SURSELOR DE DATE ........................................................................................................... 57
LISTA FIGURILOR
Figură 1: Dinamica populație la nivel de localitate între 2008 și 2019, raportată la anul 2008 ............. 7
Figură 2: Dinamica procentuală a populației pe tipuri de localități între 2008-2019 raportat la 2008.. 8
Figură 3: Localitățile din primul și al doilea inel din jurul centrelor urbane ........................................... 9
Figură 4: Creșterea procentuală a populației din ariile periurbane și din orașele cu peste 120 mii
locuitori ................................................................................................................................................. 10
Figură 5: Numărul de persoane din orașe și ariile periurbane ............................................................. 11
Figură 6: Populația de vârstă activă și salariații între 1990 și 2018 ...................................................... 12
Figură 7: Dinamica salariaților între 2011 și 2018, raportat la 2018, pe tipuri de localități ................. 13
Figură 8: Proporția medie a salariaților din populația de vârstă activă în 2018, pe tipuri de localități 13
Figură 9: Creșterea numărului de salariați domiciliați în localitate 2008-2018, raportată la anul 2008
.............................................................................................................................................................. 14
Figură 10: Densitatea populației la suprafața ariilor construite (persoane pe hectar) ........................ 16
Figură 13: Dinamica suprafețelor de locuit nou construite între 2011 și 2018 (m2) ............................ 19
Figură 14: Dinamica suprafețelor locuibile în ariile periurbane, 2012-2018 ........................................ 19
Figură 15: Dinamica suprafețelor de locuit nou construite, 2011-2018 (m2) ...................................... 20
Figură 16: Dinamica suprafeței medii locuibile pe persoană, între 2012-2018, relativ la 2012 ........... 21
Figură 17: Dinamica suprafețelor medii locuibile pe persoană, pe tipuri de localități, 2012-2018 ..... 21
Figură 18: Dinamica suprafețelor medii locuibile pe persoană, pe tipuri de localități, 2012-2018 ..... 22
Figură 19: Populația raportată la străzile și drumurile comunale din localitate, 2019 ......................... 25
Figură 20: Populația raportată la străzile și drumurile comunale pe tipuri de localități, 2019 ............ 25
Figură 21: Populația raportată la drumurile județene și naționale din localitate, 2019 ...................... 26
Figură 22: Populația raportată la drumurile județene și naționale pe tipuri de localități, 2019 .......... 26
Figură 23: Mii de metri cub de apă la 1000 de locuitori, 2018 ............................................................. 28
Figură 24: Lungimea în km a rețelei de apă potabilă la 1000 de locuitori, 2018 .................................. 28
Figură 25: Capacitatea instalațiilor de producție a apei portabile la 1000 de locuitori ....................... 28
Figură 26: Grad cuprindere a întregii populații școlare din populația de vârstă școlară 6-18 ani, 2018
.............................................................................................................................................................. 30
Figură 27: Grad cuprindere a populației școlare, 2018......................................................................... 30
Figură 28: Grad cuprindere a populației școlare din învățământul primar și gimnazial din populația de
vârstă școlară 6-14 ani .......................................................................................................................... 31
Figură 29: Grad cuprindere a populației școlare în învățământul primar și gimnazial, 2018 ............... 31
Figură 30: Populația de vârstă școlară între 6-14 ani la numărul de unități de învățământ primare și
gimnaziale din localitate ....................................................................................................................... 32
Figură 31: Copii de vârste între 6-14 ani la numărul de unităti școlare, 2019 ...................................... 32
Figură 32: Cabinete medicale de familie la 1000 de locuitori, 2020..................................................... 34
Figură 33: Cabinete medicale de familie la 1000 de locuitori, 2020..................................................... 34
Figură 34: Farmacii și puncte farmaceutice la 1000 de locuitori, 2020 ................................................ 35
Figură 35: Farmacii și puncte farmaceutice la 1000 de locuitori, 2020 ................................................ 35
Figură 36: Cabinete stomatologice la 1000 de locuitori, 2020 ............................................................. 36
Figură 37: Cabinete stomatologice la 1000 de locuitori, 2020 ............................................................. 36
Figură 38: Proporția medie a suprafețelor cu potențial recreativ din suprafața UAT-urilor ................ 37
Figură 39: Proporția suprafețelor cu potențial recreativ din suprafața unității teritorial administrative
.............................................................................................................................................................. 38
.............................................................................................................................................................. 39
Figură 41: Suprafețe verzi cu potențial recreativ în orașele mari și ariile periurbane proxime (ha), 2019
.............................................................................................................................................................. 40
Figură 42: Influențe cheie asupra dinamicii populației între 2011 și 2018 la nivel de localitate ......... 42
Figură 43: Dinamica numărului de salariați după sediile firmelor și a punctelor de lucru, 2018-2011 43
Figură 44: Dinamica cifrei de afaceri după sediile firmelor și a punctelor de lucru 2018-2008 ........... 43
Figură 45: Relația dintre dinamica volumului de populație și dinamica numărului de salariați........... 44
Figură 46: Număr de locuri de muncă noi după sediul companiilor sau al punctelor de lucru, 2011-2018
.............................................................................................................................................................. 46
Figură 47: Dinamica populației și dinamica cifrei de afaceri agregată pe sectoare, 2011-2018 .......... 47
Figură 48: Dinamica cifrei de afaceri agregate pe sectoare la nivel de tip de localitate, 2011-2018 ... 47
Figură 49: Proporția medie a salariaților din mediul privat din populația de vârstă activă, pe tipuri de
localități în 2018.................................................................................................................................... 49
Figură 50: Dinamica volumului de populație și proporția salariaților în servicii după sediul firmelor . 50
Figură 51: Dinamica volumului de populație și proporția salariaților în industrie după sediul firmelor
.............................................................................................................................................................. 50
Figură 52: Ecosisteme economice locale: distribuția salariaților pe subdomenii economice în industrie
și servicii în Cluj și Ploiești ..................................................................................................................... 52
Figură 53: Valorile medii ale dinamicii populației și salariaților la nivelul localităților......................... 54
Figură 54: Figura 54. Influențe cheie asupra dinamicii populației la nivel de localitate între 2008 și 2018
.............................................................................................................................................................. 55
Figură 55: Valorile medii ale dinamicii populației și salariaților la nivelul localităților......................... 56
ANCPI Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
BPO Business Process Outsourcing
CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate
GIS Geographic Information System (Sistem Informațional Geografic)
HORECA Hoteluri, restaurante, cafenele
INSEE L’Institut national de la statistique et des études économiques (Institutul
național de statistică din Franța)
ITO Information Technology Outsourcing
OSM Open Street Map
R&D Research & development
SIRUTA Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial - Administrative
1
SINTEZĂ EXECUTIVĂ
Relocare. În ultimii zece ani în 75,5% din localitățile din România a scăzut volumul populației, iar în
21% din localități au avut loc creșteri de populație. Pentru 2% dintre localități creșterea a însemnat cel
puțin o dublare a populației. Aceste transformări spațiale au avut loc în timp ce populația României a
scăzut cu 1,7%. Ceea ce înseamnă că în ultima decadă a avut loc o concentrare a populației în câteva
localități, o re-localizare.
Populația crește în primul inel de localități din jurul orașelor mari. Re-localizarea nu a fost urbană, ci
a fost rurală. Sau mai precis a fost sub-urbană: au crescut în mod sistematic localitățile din primul inel
din jurul orașelor. Procesul poate fi observat în cazul tuturor tipurilor de orașe, indiferent de mărime:
pentru localitățile care au în medie 20 de mii de persoane, precum Rădăuți; pentru orașe de 50 de mii
de persoane, precum Zalău; sau pentru localități mai mari de 300 de mii de persoane, precum Cluj-
Napoca. Însă, statistic, procesul de concentrare a populației în primul inel devine consistent
(semnificativ statistic) pentru pragul de localități care au mai mult de 120 de mii de persoane. Vom
denumi aici orașele cu peste 120 de mii de locuitori, orașe mari; simetric, orașele cu mai puțin de 120
de mii de locuitori le vom denumi orașe mici. Mai precis, în ultima decadă, în primul inel al orașelor
mari creșterea populației a fost în medie de 32%, în timp ce orașele însele au scăzut, în medie, cu 2%.
Cumulat, între 2008 și 2019 în primul inel populația a crescut cu 399 mii de persoane, iar în orașele
mari populația a scăzut cu 105 mii de persoane.
Salariații au crescut în primul inel de localități din jurul orașelor mari. Volumul salariaților a avut o
dinamică similară. Per total, în România, numărul salariaților a crescut cu 4,4% între 2008 și 2018. Este
adevărat că numărul salariaților nu a fost constant de-a lungul acestei perioade datorită crizei
financiare din 2008, care a condus în anul 2010 la o contracție de 8,9%. Relativ la 2011, primul an cu
creștere după criză, numărul salariaților domiciliați în primul inel de localități din jurul orașelor mari a
crescut cu 42%, iar numărul de locuri de muncă noi formate a crescut cu 76%. Trendul este spectaculos
dacă este comparat cu creșterea de 14% a salariaților domiciliați în orașele mari sau creșterea de 1%
a salariaților domiciliați în orașele mici. Cumulat, între 2008 și 2019 în primul inel numărul de salariați
domiciliați a crescut cu 114 mii de persoane, iar în orașele mari a crescut cu 328 de mii de persoane.
Cifra de afaceri agregată a crescut în orașele mari și în primul inel de localități din jurul orașelor
mari. Cifra de afaceri agregată a crescut din 2008 în 2018 cu 59,9%, iar raportat la anul 2011 cu 52,4%.
Orașele mari au produs colectiv 59,6% din cifra de afaceri din România. Dacă excludem Municipiul
București, restul orașelor mari au produs 31,5% din cifra de afaceri agregată, iar creșterea din 2011 în
aceste orașe a cifrei de afaceri agregate este cu 48%. În această perioadă Municipiul București a
crescut cu doar 6,5%, însă concentrează 28,1% din cifra de afaceri. Creșterea modestă a capitalei se
datorează unei schimbări a geografiei economice a României. Pe de o parte, orașele mari au devenit
tot mai importante, pe de altă parte, orașele mici continuă să concentreze 17% din cifra de afaceri a
României. Însă localitățile care au cunoscut o creștere spectaculoasă de 65% a cifrei de afaceri
agregate sunt cele care se află în primul inel al orașelor mari. În cele 171 de comune din primul inel al
orașelor mari avem o cifră de afaceri agregată comparabilă cu cea din restul de 2719 comune din țară,
în jur de 8%.
Urbanizarea primului inel de localități din jurul orașelor mari. Între 2012 și 2018, suprafețele de locuit
în orașele mari s-au dublat, mai precis au crescut cu 120%. În mod paradoxal, în ciuda faptului că a
crescut suprafața locuibilă în ariile urbane, populația în orașele mari a scăzut în aceeași perioadă cu
0,8%. De fapt, numărul persoanelor pe locuință a scăzut. Chiar dacă au crescut suprafețele locuibile,
în locuințe stau mai puține persoane, iar gospodăriile au devenit mai mici. În primul inel de locuințe
suprafața construită a crescut între 2012 și 2018 cu 40%, iar populația a crescut cu 16,2%. În același
timp numărul persoanelor pe locuință a crescut treptat în primul inel de localități în jurul marilor orașe,
indicând o creștere a mărimii medii a gospodăriei. Avem un efect de ciclu de viață, în care în orașele
mari tind să se formeze mai multe gospodării cu una sau două persoane, în timp ce în primul inel de
1
localități se mută familii cu copii. Proporția copiilor în primul inel de localități a crescut semnificativ în
această decadă.
Lipsa infrastructurii urbane a primului inel de localități din jurul orașelor mari. Este indiscutabil că
avem de a face, după 2008, cu un proces de urbanizare a primului inel de localități din jurul orașelor
mari: populația și suprafața de locuire au crescut simultan. Însă, procesul de urbanizare are atât o
componentă ce ține de populație, cât și una ce ține de infrastructură, iar locuirea, chiar dacă este un
aspect ce ține de dezvoltarea infrastructurii, totuși nu este suficientă pentru un proces de urbanizare
complex. În acest moment infrastructura nu s-a dezvoltat în același ritm cu creșterea populației.
 Lipsa străzilor și a drumuri. Chiar dacă a crescut numărul de locuințe în primul inel de
localități, nu a crescut în aceeași proporție lungimea străzilor care unesc aceste locuințe. De
asemenea nu a crescut lungimea drumurilor județene și naționale.
 Încărcarea infrastructurii de utilități. Nu a crescut proporțional și infrastructura care să
susțină o calitate adecvată a locuirii și, anume, infrastructura de utilități (canalizare, gaz, apă).
Datele despre lungimea rețelei de apă arată că în ariile periurbane avem cea mai mare
încărcare pe kilometru a instalațiilor la mia de populație. Datele publice despre lungimea
rețelei de gaz și canalizare nu sunt complete, însă, chiar și parțiale, acestea sugerează o
imagine similară precum în cazul infrastructurii de apă.
 Lipsa unităților de învățământ. Caracterul urban este dat și de serviciile publice. În localități
lipsesc dotările corespunzătoare cu unități școlare, existând foarte puține grădinițe și școli la
cohorta de copii domiciliați. O parte importantă din părinți preferă să își ducă copiii la școlile
din orașele urbane, dar și dacă ar dori să își ducă copiii la școlile din localitate, nu există o rețea
de unități școlare ante-preșcolare, preșcolare și școlare adecvată.
 Lipsesc cabinetele de medicină de familie, cabinetele stomatologice și farmaciile. Raportat
la populație, în primul inel de localități ale orașelor mari sunt cele mai puține cabinete
medicale de familie, comparativ cu celelalte tipuri de localități. De asemenea, localitățile din
primul inel sunt similare cu mediile rurale din punct de vedere al dotării cu farmacii și cabinete
dentare la mia de persoane.
 Lipsesc spațiile publice. În aceste localități există cea mai mică proporție de spații verzi
comparativ cu celelalte tipuri de localități. Însă, în același timp, raportat la orașele mari, în
primul inel de localități există un rezervor important de zone verzi cu potențial recreativ care
în acest moment nu este valorificat.
Tipul urbanizării. Procesul urbanizării primului inel de localități din jurul marilor orașe din România se
datorează, în mare măsură, creșterii populației și locuirii. Având în vedere contextul global, nu avem
un singur proces de urbanizare a ariilor proxime a unui oraș mai mare, ci din punct de vedere al
texturilor urbane rezultate, acest tip de transformare poate fi clasat tipologic în mai multe categorii
distincte. Aceste categorii de urbanizare au primit denumiri relativ diferite, iar modul în care ne
referim la creșterea localităților din primul inel aduce cu sine o serie de conotații și încadrări în serii
sinonimice globale.
 primă categorie este cea a ariilor metropolitane. Apariția lor e legată de un proces global de
formare de conglomerate urbane descentralizate, sateliți care constituie clustere de activități
economice și economii de scală.
 a doua categorie este cea a ariilor suburbane. Această modalitate de formare a localităților,
cel mai adesea cu funcții pronunțate de dormitor, se regăsește în formele sale iconice în
America de Nord. Mai larg, apariția acestor localități e legată de emergenta claselor de mijloc
înstărite în economiile avansate, care se retrag locativ din oraș în cartiere noi formate din case
unifamiliale, pentru întemeierea unei familii mononucleare și creșterea copiilor.
 Al treilea tip de localitate periferială este specific economiilor avansate europene, în care o
populația urbană se reîntoarce la sat. Institutul național de statistică din Franța (INSEE) a clasat
aceste localități ca fiind arii periurbane și formarea lor este asociată proceselor postmoderne
2
în care clasele de mijloc înstărite din economiile avansate caută un stil de viață sustenabil în
care autoconsumul este văzut în opoziție cu economiile de scală.
 A patra categorie este cea a slum-ului și desemnează urbanizări informale în jurul marilor
orașe în condiții improprii de locuire. Localitățile formate în acest fel au fost denumite, în
special pe continentul African, ca arii periurbane și, mai larg, „așezări informale”.
Trei feluri de a descrie urbanizarea zonelor periferiale orașelor mari. În continuare, rămâne să
descriem mai precis procesul din România și să evaluăm dacă este similar cu alte procese globale. Însă,
putem porni de la observația că, în primul inel de localități din jurul orașelor mari, avem o gradație a
texturii construite între urban și rural. Pentru a descrie mai precis aceste localități și formarea lor
putem formula cel puțin o serie de ipoteze alternative pentru a vedea care termeni și procese descriu
mai bine noile forme de urbanizare a periferiei orașelor mari.
1. Ipoteza ariilor metropolitane. Orașele mari reprezintă spații de polarizare economică care au
efecte de urbanizare a localităților proxime. Orașele sunt motoare de creștere economică, iar
localitățile din primul inel sunt extensii metropolitane ale acumulării de resurse în polii urbani.
Primul inel de localități este format din sateliți metropolitani ai unor economii urbane în
expansiune.
2. Ipoteza suburbanizarii. Orașele mari reprezintă spații de polarizare economică, însă,
sectoarele economice care oferă infrastructura de locuire și productivă nu se dezvoltă în
același ritm cu restul sectoarelor economice urbane. Creșterea primului inel de localități din
jurul orașelor mari este rezultatul incapacității de a construi locuințe noi și infrastructură de
producție în orașe, ceea ce duce la împingerea funcțiilor de locuire și productive în periferia
orașelor. Locuirea și capitalurile au sub-urbanizat.
Vom arăta că nici una din cele două ipoteze nu descriu suficient de bine procesul de urbanizare a
periferiilor. Nu regăsim efectele de gradație spațială a populației și a capitalurilor așa cum prezic cele
două ipoteze, fie dinspre oraș spre periferie (prima ipoteza), fie dinspre periferie spre oraș (a doua
ipoteză). Datele sugerează o a treia ipoteză:
3. Ipoteza ariilor periurbane. Distingem între două tipuri de orașe mari în România și două
procese de urbanizare a periferiilor:
 Acolo unde formarea locurilor de muncă noi în orașe mari s-a făcut în sectorul de
servicii, iar în ariile periurbane s-a făcut în industrie, volumul populației a rămas
relativ constant în oraș, în timp ce ariile periurbane au crescut în mod semnificativ.
 Acolo unde formarea locurilor de muncă s-a realizat în sectoarele industriale

volumele populației din oraș au scăzut, iar volumele de populație din ariile
periurbane au crescut într-un ritm mult mai redus. Și în ariile periurbane au crescut
numărul de locuri de muncă oferite de către firme în sectorul industrial.
O reconfigurare a economiei globale cu efecte de urbanizare a periferiilor în România. După criza

financiară din 2008 s-au intensificat procesele de globalizare care localizează procesele secundare ale
organizațiilor globale către noi spații specializate în operațiuni. Modelul de afaceri din spatele
procesului de globalizare este găsirea celor mai ieftine bazine de forță de muncă, însă, de data aceasta,
spre deosebire de externalizarea anterioară a muncii industriale, este vorba de o forță de muncă
calificată și înalt calificată. Chiar dacă vorbim de muncă efectuată de gulere albe, există un nivel ridicat
de repetitivitate; în sectoare precum tehnologia informației există și operațiuni de cercetare și
dezvoltare. Cea mai mare parte din procesele care fac obiectul externalizărilor de outsourcing și
offshoring sunt cele de Business Process Outsourcing (BPO) și Information Technology Outsourcing
(ITO). Munca manuală continuă să fie externalizată, însă o parte din munca non-manuală a fost mutată
în ariile cu o rentabilitate mai mare în ceea ce privește costurile forței de muncă. La nivel european,
3
Europa Centrală și de Est a devenit spațiul care a capitalizat cele mai multe dintre externalizările din
Europa de Vest. România a beneficiat de acest nou trend devenind o destinație pentru capitalul străin.
În 2018, 26,2% din angajații din sectorul privat au lucrat într-o companie cu capital integral străin.
Simultan s-a dezvoltat sectorul de servicii externalizate (service outsourcing in ITO și BPO) și sectorul
de externalizare industrială (manufacturing outsourcing).
 În orașe mari precum București, Cluj, Timișoara și Iași formarea de locuri de muncă a fost în
special în sectorul de servicii de outsourcing. În alte orașe mari precum Arad, Brașov, Ploiești,
Pitești, Craiova, Satu-Mare s-au format locuri de muncă în special în sectoarele industriale.
Unele orașe precum Oradea, Sibiu, Baia-Mare au încercat să combine cele două procese, și au
format locuri noi de muncă urbane atât în servicii externalizate cât și în industrie.
 Însă, indiferent de tipul de strategie economică a orașelor mari, o constantă a ultimei decade
a fost faptul că firmele din industria prelucrătoare au crescut în mod semnificativ în zonele
rurale din România, adesea în primul și al doilea inel al orașelor mari. În industria
prelucrătoare s-a rulat 27% din cifra de afaceri agregată a României în 2018, iar în întreaga
industrie 33%. În întreaga industrie lucra 32% din forța de muncă și sectorul a contribuit cu
22,6% la formarea Produsului Intern Brut.
Două tipuri de arii periurbane. Urbanizarea primului inel de localități proxime este diferită în funcție
de tipul de motor al creșterii urbane.
 Orașele care au avut creșteri ale sectorului industrial, pe de o parte, au infrastructură de
producție în localitate din valurile anterioare de industrializare și, pe de altă parte, au rezerve
de persoane de vârstă active domiciliate în localitate sau forță de muncă care să facă naveta
din mediul rural proxim. Aceste localități s-au contractat ca volume de populație, iar ariile
urbane, chiar dacă au crescut, au înregistrat o creștere mai modestă. Cea mai mare parte a
creșterii periurbane a fost generată de concentrarea populației rurale din județ în primul și al
doilea inel de localități din jurul orașului. În majoritatea cazurilor a crescut și numărul de locuri
de muncă în industrie în primul și al doilea inel periurban.
 În orașele în care au avut creșteri ale sectorului de servicii externalizate a crescut
semnificativ numărul de locuri de muncă noi și care au solicitat o muncă non-manuală cu
educație universitară. Nu s-a dezvoltat în același timp o piață de construcții cu locuințe
suficient de ieftine pentru nevoile de spațiu a familiilor formate din angajați non-manuali. Au
existat creșteri semnificative ale suprafețelor de locuit și în orașele mari, dar piața a avut
efecte puternice de filtrare, gospodăriile mai mari au suburbanizat. Așadar formarea de
gospodării se face prin păstrarea unui loc de muncă în oraș, dar cu stabilirea locuinței în mediul
rural proxim. Paralel, o parte din noile locurile de muncă, cele din sectorul industrial, s-au
format în mediul rural proxim. Însă expansiunea producției industrială nu a fost însoțită de
expansiunea unui sector de construcții de locuințe ieftine pentru muncitorii angajați în
fabricile periurbane. Forța de muncă a noilor fabrici rurale sunt bazinele de forță reprezentate
de locuitorii din mediul rural cu o gospodărie în care își asigură o parte din subzistență prin
autoconsum.
În multe feluri, aceste procese teritoriale par mai apropiate de cel european de constituire a ariilor
periurbane. Institutul național de statistică din Franța clasifică o arie ca fiind periurbană dacă cel puțin
40% din cei care locuiesc în localitatea periferială lucrează în oraș. Similaritatea cu cazul României este
foarte mare. În România, procesul de constituire a acestor arii nu pare a fi cel al familiilor cu venituri
medii și peste medii care se reîntorc în mediul rural proxim orașului pentru a-și asigura o parte din
autoconsum. Mai degrabă este un proces legat de modul în care s-a respațializat economia
românească în ultimii zece ani. În ariile periurbane avem atât angajați care lucrează în sectoarele
avansate ale economiei de servicii externalizate, cât și populație rurală relocată din mediile rurale
județene care lucrează fie în industria din orașul mare, fie în industria periurbană.
4
Lipsa infrastructurii urbane în primul inel suburban al orașelor mari din România. Apariția ariilor
periurbane a generat probleme de infrastructură și de servicii publice. Dar apariția însăși a ariilor
periurbane pare a fi legată de lipsa infrastructurii urbane de locuire și de infrastructură productivă.
 Sectorul de construcții de locuințe din interiorul orașelor este puternic constrâns de valoarea
terenurilor, fragmentarea terenurilor, costurile infrastructurii rutiere, rezervarea de terenuri
pentru spații și servicii publice. Aceste costuri se transferă asupra consumatorului final și face
ca sectorul de construcții să aibă o limită de rentabilitate legată de mărimea ansamblurilor de
locuințe și suprafața unei locuințe. Fără instrumente specializate oferite de către sectorul
public, prețul locuințelor a fost prohibitiv pentru o parte importantă a forței de muncă atrase
de noile locuri de muncă urbane din sectoarele avansate ale economiei. Efectul a fost o filtrare
sistematică a gospodăriilor operată de către piața imobiliară și o creștere a ariilor periurbane
în care s-au eludat multe din costurile implicite ale standardelor de calitate specifice unor
ansambluri de locuit.
 De asemenea, din cauza costurilor mari a locuirii și a filtrării imobiliare, proporția muncitorilor
a scăzut sistematic. Dezvoltările greenfield, adesea susținute prin politici publice de
constituire a parcurilor industriale, au urmat bazinele de forță de muncă rurală mizând pe
navetism, fără un efort de a urbaniza forța de muncă industrială.
5
1. DINAMICA POPULAȚIEI ȘI A SALARIAȚILOR
1.1. Dinamica populației la nivel de localitate
Volumul populației României a scăzut cu 4% între 1992 și 2020. Pe de o parte, în ultima decadă,
majoritatea localităților din România s-au contractat, adică 75,5%. Pe de altă parte, tot în ultima
decadă, 21% din localitățile din România au avut creșteri de populație. Pentru 2% dintre localități
creșterea a însemnat cel puțin o dublare a populației.
Dinamica contracției localităților. Pentru jumătate din localități contracția populației a fost de până
la 10%. Pentru 99,9% din cazuri scăderea a fost până la 40%, cu o medie a scăderii de 9%.
 Cea mai mare scădere au avut-o județele din sudul României, cu excepția zonelor funcționale
din jurul Bucureștiului-Ploieștiului-Piteștiului.
 Scăderea cea mai consistentă a fost în sud-vest: scăderea la nivel de localitate a fost în medie
de 15% în Teleorman, 12% în Olt, 11% în Mehedinți și 8% în Caraș-Severin.
 De asemenea, scăderea a fost susținută și în sud-est: 10% în Buzău, 8% în Ialomița și 7% în
Călărași. Toate aceste județe au un profil economic agricol.
 De asemenea au fost scăderi semnificative de populație în județele din centrul Transilvaniei:
Alba în medie cu 9% și Hunedoara tot cu 9%
Dinamica expansiunii localităților. Din localitățile care au avut o creștere a populației în ultima
decadă, 94% au avut o creștere de până la 40%. Din restul de 6% din localitățile care au avut creșteri
mai mari, doar pentru 2% din localități populația sau dublat sau a crescut și mai mult. Majoritatea
localităților care au crescut au fost cele din jurul marilor orașe, inclusiv cele care s-au dublat, sau chiar
triplat ca mărime.
 Expansiunea cea mai mare a cunoscut-o comuna Florești din periurbanul orașului Cluj-Napoca
(365%)
 În periurbanul Timișoarei, trei localități au cunoscut o creștere semnificativă a populației:
Dumbrăvița (281%), Giroc (234%) și Moșnița Nouă (124%)
 În periurbanul Iașului, comuna Grajduri a crescut cu 219% , iar Miroslava cu 113%.
 În periurbanul Bucureștiului sunt trei localități care și-au extins volumul populației: Popești
Leordeni (139%), Oraș Bragadiru (170%), Chiajna (217%).
Toate aceste dinamici ale populației indică o concentrare a acesteia în câteva localități în ultima
decadă, o tendință de relocare. Însă, acest trend este cu adevărat nou, de vreme ce nu avem de a face
cu un proces de urbanizare, ci avem de a face cu un proces sistematic de relocare în primul inel de
localități din jurul orașelor. Nu au crescut orașele ca atare, aceste spații nu au fost un magnet pentru
populație din punct de vedere al locuirii, ci localitățile, de cele mai multe ori localitățile rurale din
vecinătatea orașelor mari sunt cele care au devenit localități magnet.
Acest proces este vizibil atât pentru localitățile care au în medie 20 de mii de persoane, precum
Rădăuțiul, cât și pentru cele cu 50 de mii de persoane, precum Zalău, sau localitățile mari de 300 de
mii de persoane, precum Cluj-Napoca. Însă, statistic, procesul de concentrare a populației devine
consistent (semnificativ statistic) pentru pragul de localități care au mai mult de 120 de mii de
persoane. În restul raportului vom denumi aceste localități orașe mari. La nivelul scalei europene
aceste orașe nu sunt mari, însă ele sunt mai mari în contextul rețelei urbane naționale.
6
Figură 1: Dinamica populație la nivel de localitate între 2008 și 2019, raportată la anul 2008
Scală centrată în creștere de 10% și scădere -10% a populației, distribuție forfecată la 40% și -40%
Localități cu creștere
Localități cu scădere
Sursă date: INS TEMPO POP107D
7
Localizarea creșterii: ariile periurbane. Dinamica populației este foarte puternic localizată spațial:
creșterile localităților au avut loc sistematic în apropierea marilor orașe, în timp ce restul localităților
au suferit contracții. Mai precis, în ultima decadă, în primul inel de localități din jurul orașelor mari (cu
peste 120 de mii de locuitori), creșterea populației a fost în medie de 32%.
Trendul general al contracției populației la nivel de localitate tinde să se repete și în majoritatea
orașelor mari ale României. Excepție fac Cluj-Napoca, Iași și Suceava. În cazul orașului Cluj-Napoca
creșterea este foarte mica, respectiv de 3%. În cazul Iașiului și Sucevei, creșterea semnificativă se
datorează modului în care sunt înregistrate schimbările de cetățenie, în special a cetățeniei
persoanelor din Republica Moldova. Aceste schimbări nu sunt dublate de creșteri ale populației
orașelor spațializate în apariția unor noi cartiere în cadrul orașelor.
Cu toate acestea, în ariile periurbane ale celor mai mari orașe numărul de persoane domiciliate se află
în creștere, iar această tendință este consistentă și nu poate fi atribuită șansei (este semnificativ
statistică). Creșterea este puternic localizată în primul inel de localități din jurul orașelor mai mari. Aici
creșterea este consistentă și este mai mare decât cea din orașele în jurul cărora aceste localități
gravitează. În al doilea inel de localități trendul este similar cu cel național, și anume, cel de scădere a
populației. Diferența este că scăderea e în medie mai mică decât în restul localităților rurale sau în
restul localităților urbane. Scăderea în urbanul de sub 120 de mii de locuitori este de 5%, iar în restul
ruralului, care nu se află în aria de influență a unui oraș mare, descreșterea este de 6%.
Figură 2: Dinamica procentuală a populației pe tipuri de localități între 2008-2019 raportat la 2008.
Primul inel și al doilea inel de localități din jurul centrelor urbane (dif. sig., p=0.001, F=277, F crit=2,37)
ARII PERIURBANE
32%
INEL LOCALITATI 1
ARII PERIURBANE
-1%
INEL LOCALITATI 2
LOCALITATE PESTE
-2%
120 DE MII DE LOC.
RESTUL
-5%
URBANULUI
RESTUL
-6%
RURALULUI
-20% -10% 0% 10% 20% 30% 40%
Sursă date: INS TEMPO POP107
8
Figură 3: Localitățile din primul și al doilea inel din jurul centrelor urbane
Sursă date: Codarea autorului
9
Figură 4: Creșterea procentuală a populației din ariile periurbane și din orașele cu peste 120 mii locuitori
între 2008-2019 raportat la 2008 (dif. sig., p=0.000, F=85, Fcrit=1,57)
PERIURBAN TIMISOARA 90% MUNICIPIUL TIMISOARA -2%
PERIURBAN CLUJ-NAPOCA 75% MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 3%
PERIURBAN IASI 65% MUNICIPIUL IASI 15%
PERIURBAN BUCURESTI 41% MUNICIPIUL BUCURESTI -1%
PERIURBAN ORADEA 35% MUNICIPIUL ORADEA -2%
PERIURBAN SIBIU 32% MUNICIPIUL SIBIU 0%
MUNICIPIUL TARGU MURES -5%

PERIURBAN TARGU MURES 31%
MUNICIPIUL SUCEAVA 6%
PERIURBAN SUCEAVA 26%
MUNICIPIUL BRASOV -2%

PERIURBAN BRASOV 22%
MUNICIPIUL GALATI -2%
PERIURBAN GALATI-BRAILA 22%
MUNICIPIUL BRAILA-11%
PERIURBAN CRAIOVA 21%
MUNICIPIUL CRAIOVA -4%
PERIURBAN PITESTI 19%
MUNICIPIUL PITESTI -4%
PERIURBAN BACAU 17%
MUNICIPIUL BACAU -1%
PERIURBAN CONSTANTA 16%
MUNICIPIUL CONSTANTA -4%
PERIURBAN BOTOSANI 12%
MUNICIPIUL BOTOSANI -5%
PERIURBAN SATU-MARE 11%

MUNICIPIUL SATU MARE -7%
PERIURBAN PLOIESTI 11%

MUNICIPIUL PLOIESTI -7%
PERIURBAN ARAD 8% MUNICIPIUL ARAD -4%
PERIURBAN BAIA MARE 4% MUNICIPIUL BAIA MARE -5%
PERIURBAN BUZAU 3% MUNICIPIUL BUZAU -8%
0% 20% 40% 60% 80% 100% -15% -5% 5% 15%
10
Figură 5: Numărul de persoane din orașe și ariile periurbane
TOTAL PERIURBAN
BUCURESTI 16% 2.541.324
TIMISOARA 25% 510.685
CLUJ-NAPOCA 33% 466.682
CONSTANTA 32% 422.809
IASI 22% 416.426
BRASOV 19% 404.101
SIBIU 11% 338.396
ORADEA 9% 333.822
PITESTI 19% 279.993
CRAIOVA 18% 269.694
ARAD 21% 250.441
PLOIESTI 26% 239.654
SUCEAVA 24% 228.442
TARGU MURES 25% 224.837
BAIA MARE 9% 220.169
BACAU 215.651
SATU MARE 191.522
GALATI 181.318
BRAILA 178.820
BOTOSANI 167.957
BUZAU 146.315
0 1000000 2000000
11
1.2. Dinamica salariaților
Dinamică temporală a salariaților. Între dinamica temporală a volumelor de populație și cea a
volumelor de salariați din România există o corelație consistentă pozitivă (72%). Volumul salariaților a
scăzut cu 26% între 1992 și 2017.
 În România, scăderea numărului total al populației salariate din totalul populației precedă
anul 1990 cu cinci ani. Populația angajată din România a scăzut de la 42% în 1985 la 35% în
1990.
 De-a lungul anilor 1990-2000 populația salariată a scăzut dramatic ajungând până la un minim
de 22% din populație. Volumul de salariați scade de-a lungul anilor 1990-2000 până la 4,1
milioane angajați.
 După macrostabilizarea de la începutul anilor 2000, începând cu anul 2002 volumul salariaților
crește treptat până la 5 milioane în 2008.
 Criza Financiară din 2008 are un impact semnificativ asupra volumului de salariați, astfel în
2010 volumul total este de 4,3 milioane de salariați. Însă treptat, până la pandemia din 2020
avem o creștere a salariaților. După 2011, România a devenit ofertant de forță de muncă pe
piețele europene și angajarea a cunoscut o traiectorie crescătoare ajungând până acum la o
populație angajată de 27% din populația totală. Ultima cifră raportată de INS a totalului de
salariați este cea pentru 2018, când în România sunt 5 milioane salariați.
Este posibil ca spațializarea să difere în funcție de diferite perioade. Analiza spațială actuală este
circumscrisă la ultima perioada 2008-2018, iar pentru a pune datele actuale în context, analiza este
circumscrisă uneori la perioada 2011-2018. Anul 2011 este un reper de comparație, acesta fiind primul
an de creștere după criza financiară.
Figură 6: Populația de vârstă activă și salariații între 1990 și 2018
14000000 Populatia de
vârstă activă
12000000
10000000
8000000
6000000
Salariati
4000000
1990 1994 1998 2002 2006 2010 2014 2018
Sursă date: INS TEMPO POP107D, FOM104D

Dinamica spațială a salariaților. Dinamică spațială a salariaților după localitatea de domiciliu este
foarte structurată. Cea mai mare creștere a salariaților a avut loc în primul inel de localități din jurul
marilor orașe. Procentul salariaților a crescut în aceste arii periurbane cu 76% între 2011 și 2018. De
asemenea în al doilea inel de localități din jurul marilor orașe procentul salariaților a crescut cu 39%.
 Cea mai mare parte din creșterile volumelor de salariați s-a realizat în comunele din ariile
periurbane. Între 2011 și 2017, proporția medie de salariați a crescut cu 76% în primul inel de
localități din jurul marilor orașe.
12
 De asemenea, numărul de salariați a cunoscut o creștere medie semnificativă de 39% și în al
doilea inel de localități. Surprinzător, și în restul ruralului creșterea este de 17%.
Orașele mari au în continuare cea mai mare proporție de salariați din populația de vârstă activă.
 În orașele mari proporția medie a salariaților din totalul populației de vârstă activă (18-62 ani)
a crescut la 63%, la fel ca în 2008, înainte de criza financiară.
 Un fenomen nou, raportat la perioada de dinainte de 2008, este faptul că proporția salariaților
în ariile periurbane a depășit valorile din urbanul mic (de sub 120 mii de locuitori).
Figură 7: Dinamica salariaților între 2011 și 2018, raportat la 2018, pe tipuri de localități
În intervalele din jurul mediilor sunt cuprinse 50% din cazuri (dif. sig., p<0.001, F F Welch =38, Fcrit=2,37)
ARII PERIURBANE… 76%
RESTUL… 17%
LOCALITATE PESTE… 3%
RESTUL… 0%
-40% -20% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%

Figură 8: Proporția medie a salariaților din populația de vârstă activă în 2018, pe tipuri de localități
În intervalele din jurul mediilor sunt cuprinse 50% din cazuri (dif. sig., p<0.001, FWelch=144, Fcrit=2,37)
LOCALITATE PESTE… 63%
RESTUL… 32%
RESTUL… 12%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
13
Figură 9: Creșterea numărului de salariați domiciliați în localitate 2008-2018, raportată la anul 2008
Centrare în creșterea de 20%, 87% din localități cu creșteri se află în intervalul [0,100]
Sursă date: INS TEMPO FOM04D
14
2. PROCESUL DE URBANIZARE A ARIILOR PERIURBANE
2.1. Densitatea populației
Densitatea populației se calculează ca numărul de persoane la suprafața construită a așezărilor de pe
teritoriul unei unități administrative.
 Densitatea medie în România a orașelor cu peste 120 de mii de locuitori este de 51 de
persoane pe hectar. Orașele mari din Muntenia și Moldova sunt în medie mai dense,
comparativ cu cele din Transilvania. Bucureștiul are cea mai mare densitate, de 89 de
persoane pe hectar.
 Orașele mici, sub 120 de mii de locuitori au o densitate medie considerabil mai mică, de 17
locuitori pe hectar.
 Ariile periurbane au în medie 10 persoane pe hectar, semnificativ mai puțin decât orașele în
jurul cărora gravitează, precum și semnificativ mai mic decât orașele mici. Din punct de vedre
al texturii urbane a ariilor construite, o parte semnificativă din aceste localități sunt forme
hibride dintre urban și rural, sau, poate mai precis, zone de tranziție. De vreme ce densitatea
comunelor este de 6 persoane pe hectar, ariile periurbane nu sunt similare tipologic cu zonele
rurale din România. Acest fapt este confirmat și de cazul localităților periurbane care fac parte
din al doilea inel și care au, în medie, o densitate mai mare a populației. Aceasta este de 8
persoane pe hectar, comparându-se cu zonele rurale și fiind mai mică decât densitatea
primului inel de localități din jurul orașelor mari.
Acest tip de realitate în care localitățile din primul inel au o densitate clasată între cele urbane și cele
rurale, poate fi clasat tipologic în mai multe procese de urbanizare:
1. Cel al localităților satelit care apar în procesele de relocare a activităților economice în jurul
marilor orașe, generând în acest fel spații urbane continue.
2. Cel al suburbiilor dominate ca textură urbană de casele unifamiliale ale populației cu o istorie
de angajare în mediile urbane proxime.
3. Cel al ariilor periurbane europene mixte în care avem atât o populație rurală, cât și una urbană,
care își caută un teritoriu care să le permită forme de agricultură de subzistenta în zonele
rurale proxime orașului.
4. Cel al localităților satelit care găzduiesc persoane în locuințe improprii și improvizate, în
căutare de locuri de muncă urbane, în timp ce și-au pierdut accesul la terenul agricol care le
permitea agricultura de subzistență.
În multe feluri, procesele teritoriale de densificare par mai apropiate de trendul mai larg european al
familiilor cu venituri medii și peste medie care se reîntorc în mediul rural. Însă, cazurile individuale
sugerează variația foarte mare a fenomenului, fapt care complică plasarea procesului de densificare
într-o categorie clară.
 Localitatea Florești de lângă Cluj-Napoca are cea mai mare densitate a populației dintre
localitățile periurbane: 33 de persoane pe hectar. În localitate nu avem facilități de producție
sau logistice semnificative (cu excepția unui mall care funcționează ca o entitate care
deservește orașul Cluj--Napoca). Este în mod fundamental o localitate dormitor dominată de
locuințe colective. Florești, în multe feluri, funcționează ca un cartier nou format al orașului
Cluj-Napoca.
 Localitatea Dumbrăvița de lângă Timișoara are densitatea de 13 persoane pe hectar. Este
dominată de locuințe unifamiliale și are o compoziție socială similară cu localitatea Florești:
39% din persoanele de vârstă activă au studii superioare. Însă, spre deosebire de localitatea
Florești care a fost un sat în care s-au construit locuințe colective, Dumbrăvița și-a păstrat
profilul de locuințe individuale decuplate. La fel ca și localitățile Giarmata, Moșnița Nouă,
15
Giroc, Săcălaz de lângă orașul Timișoara, Dumbrăvița este o localitate antebelică a cărei tramă
stradală a fost trasată în epoca habsburgică prin planificare regională. Obiectivul a fost
adunarea populației rurale în localități sistematizate și redarea terenurilor exploatării agricole.
De aceea, Dumbrăvița se apropie cel mai mult de o localitate suburbană.
 Localitățile Popești-Leordeni, Voluntari, Buftea, Pantelimon de lângă București au densități
între 20 și 25 de persoane pe hectar. Acestea sunt orașe cu densități peste media orașelor
mici și funcționează ca sateliți cu funcții logistice și de producție industrială în jurul capitalei.
Aceste localități se apropie ca funcție și organizare de cea a ariilor metropolitane.
Figură 10: Densitatea populației la suprafața ariilor construite (persoane pe hectar)

Toate localitățile pe o scală centrată în mediana națională de 6 persoane pe hectar
Sursă date: GEOPORTAL ANCPI, Localități; INS TEMPO 107D

Toate localitățile pe o scală centrată în mediana națională de 6 persoane pe hectar
Localitati peste…
51,12
Restul urbanului
17,08
Arii periurbane
10,12
Arii periurbane 2
8,1
Restul ruralului
6,52
0 10 20 30 40 50
16
Densitățile orașelor mari și densitățile medii ale localităților din primul inel de localități periurbane
Urban Periurban
BUCURESTI 12,4 89,0
PITESTI 7,1 70,6
BRAILA 9,1 63,9
IASI 11,4 63,5
BOTOSANI 6,5 61,6
BACAU 9,7 58,5
TARGU MURES 12,3 54,6
CONSTANTA 15,4 54,1
CRAIOVA 6,6 53,8
TIMISOARA 10,8 53,4
SIBIU 14,6 53,0
GALATI 10,0 51,7
BUZAU 9,7 51,2
CLUJ-NAPOCA 11,1 48,1
PLOIESTI 9,6 43,0
SUCEAVA 9,0 42,3
BAIA MARE 4,9 38,4
ARAD 9,1 31,7
BRASOV 11,0 31,6
ORADEA 8,4 29,9
SATU MARE 5,2 29,3
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0
Sursă date: GEOPORTAL ANCPI, Localități; INS TEMPO 107D
2.2. Infrastructura de locuire

Între 2012 și 2018, suprafețele de locuit în orașele peste 120 de mii de locuitori au crescut cu 107% și
în ariile periurbane cu 34%, iar în restul localităților avem o scădere cu 35%. Suprafețele medii locuibile
pe persoană au crescut în toate tipurile de localități, dar din motive diferite. În marile orașe motivul
este construirea de locuințe noi, dar fără expansiunea populației. În ariile periurbane s-au construit
multe locuințe și a crescut numărul de persoane – de aceea aici avem cea mai mica creștere a
suprafețelor locuibile pe persoana. Iar în restul localităților nu au fost construcții noi, dar a scăzut
numărul de persoane.
Suprafețe locuibile în creștere. Instrumentul administrativ cel mai precis de numărare a locuințelor
este Recensământul Populației și Locuințelor. De aceea, în anul 2011 avem o creștere semnificativă a
suprafețelor de locuire, raportată la anul precedent. Înregistrările anuale numără locuințele cu
autorizație și recepție.
 Din înregistrările anuale, între 2012 și 2018, suprafețele de locuit au crescut cu 107% în orașele
mari.
17
 creștere de 34% (semnificativă statistic) a suprafețelor de locuit a avut loc și în ariile
periurbane.
 În restul localităților avem o scădere cu 35% a suprafețelor de locuit în clădiri autorizate și cu
recepție.
Suprafața medie locuibilă pe persoană este în creștere. În orașele mari a avut loc o creștere agregată
de 1% a populației, în timp ce în ariile periurbane avem o creștere de 17% a populației, sau, în termeni
absoluți, o creștere cu 228,7 mii de persoane.
 În localitățile periurbane am avut o creștere anuală agregată de 38 de mii de persoane.
 În orașele cu mai mult de 120 de mii de locuitori, am avut o creștere medie anuală de o mie
de persoane.
 În celelalte localități am avut o scădere medie anuală de 60 mii de persoane.
Suprafața medie locuibilă pe persoană a fost în creștere în România, atât în orașele cu mai mult de
120 de mii de locuitori, cât și în ariile periurbane.
 De fapt, în 2018, suprafața medie locuibilă pe persoană la nivelul orașelor (19,2 m2) este
similară cu cea din restul localităților din România (18,8 m2) .
 În ariile periurbane, suprafața medie locuibilă pe persoană este simțitor mai mare: 24,7 m 2.
Dar tot aici avem cea mai mică creștere în ultima decadă, comparativ cu celelalte tipuri de
localități.
 Însă, aceste suprafețe sunt simțitor sub mediile europene urbane, care au fost de 33.2 m 2 în
2018. Există o variație foarte mare europeană a suprafețelor de locuit, însă România a avut
sistematic cea mai mică suprafață medie de locuit per persoană în ultimele două decade.
18
Figură 13: Dinamica suprafețelor de locuit nou construite între 2011 și 2018 (m2)
Toate localitățile pe o scală centrată în media națională de 10%
Figură 14: Dinamica suprafețelor locuibile în ariile periurbane, 2012-2018
1.800.000
1.500.000
ARII PERIURBANE
LOCALITATE PESTE
1.200.000
120 DE MII DE LOC.
ALTE LOCALITĂȚI
900.000
600.000
300.000
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sursă date: INS TEMPO LOC103B
19
Figură 15: Dinamica suprafețelor de locuit nou construite, 2011-2018 (m2)
Localități cu 120+ de mii loc. și ariile lor periurbane
Total Periurban
BUCURESTI 65% 3.419.873
TIMISOARA 77% 1.310.329
CLUJ-NAPOCA 50% 1.180.270
CONSTANTA 59% 997.577
IASI 64% 878.270
BRASOV 36% 657.429
SIBIU 74% 601.997
ORADEA 365.274
PITESTI 66% 360.068
CRAIOVA 286.878
ARAD 278.311
PLOIESTI 236.885
SUCEAVA 213.765
TARGU MURES 205.079
BAIA MARE 189.379
BACAU 186.873
SATU MARE 153.839
GALATI 116.632
BRAILA 112.522
BOTOSANI 89.342
BUZAU 86.086
0 1.000.000 2.000.000 3.000.000
20
Figură 16: Dinamica suprafeței medii locuibile pe persoană, între 2012-2018, relativ la 2012
Centrare în media națională de 1.37 mp
Figură 17: Dinamica suprafețelor medii locuibile pe persoană, pe tipuri de localități, 2012-2018
(dif. sig., p=0.000, F=18, Fcrit=2.99)
40
35
EU URBAN
30
25 ARII PERIURBANE
LOCALITATE PESTE
20 120 DE MII DE LOC.
ALTE LOCALITĂȚI
15
10
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sursă date: INS TEMPO POP107D, LOC103B
21
Suburbanizarea gospodăriilor mai mari în periurban
În ciuda faptului că această creștere a suprafeței medie locuibile pare a fi un trend generic la nivelul
României, avem de fapt procese încrucișate.
 În ariile periurbane: volumul de persoane a crescut simțitor, la fel ca și numărul de locuințe
construite. Ariile periurbane au devenit locul de expansiune pentru populația urbană.
 În orașe au crescut suprafețele construite, dar populația a rămas relativ constantă, sau chiar
a scăzut.
 În restul localităților avem o contracție a volumului de persoane, fără să avem locuințe noi cu
autorizație de construcție.
La nivelul ariilor periurbane avem o creștere a numărului de persoane într-o locuință între 2012 și
2018. În același timp, în toate celelalte tipuri de localități, inclusiv în măriile orașe avem o scădere a
numărului de persoane pe locuință. Numărul de persoane per locuință este o aproximare a mărimii
gospodăriilor, indicator care este disponibil doar la recensământul populației și locuințelor, precum și
prin cercetare pe bază de eșantion al INS.
 Familiile cu copii se mută în ariile periurbane. În orașele mari avem o tendință de scădere a
mărimii gospodăriilor, în timp ce în ariile periurbane avem o tendință de creștere a mărimii
gospodăriilor. Avem de a face cu o suburbanizare, care a avut loc atât în locuințe colective, cât
și în locuințe individuale.
 Această tendință este puternic vizibilă în Cluj-Napoca, un oraș care chiar dacă a avut o creștere
de cinci mii de persoane între 2011 și 2018, are cele mai puține persoane per locuință (2.21),
mai mică decât media rurală. În paralel în Florești avem o creștere semnificativă a persoanelor
pe locuință.
Figură 18: Dinamica suprafețelor medii locuibile pe persoană, pe tipuri de localități, 2012-2018
(dif. sig., p=0.000, F=18, Fcrit=2.99)
2,8
2,7
RESTUL URBANULUI
ARII…
2,6
LOCALITATE PESTE
120 DE MII DE LOC.
2,5
2,4
RESTUL RURALULUI
2,3
2,2
2,1
2
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sursă date: INS TEMPO POP107D, LOC101B
22
2.3. Infrastructura rutieră
O primă consecință a creșterii populației în ariile periurbane este intensificarea traficului. Este de
așteptat să existe o creștere a traficului pe măsură ce crește populația, fie că este vorba de traficul
generat de autovehicule private, fie de cel generat de autovehiculele care asigură transportul public.
Traficul se transformă în ambuteiaje atunci când nu există suficiente străzi. Vom face diferența dintre
două tipuri de drumuri:
 Drumurile care asigură conectivitatea internă în noile localități periurbane: străzile din
localități și drumurile comunale care leagă satele între ele și asigură accesul la gospodăriile
individuale.
 Drumurile care asigură conectivitatea externă, între localități: drumurile naționale și
drumurile județene care au rolul de a conecta unitățile teritoriale distincte1.
Adesea, problema noilor arii construite este capacitatea străzilor, care are ca și corespondent numărul
de benzi, deci lățimea străzilor. Un al parametru este reprezentat de conectarea noilor arii construite
la vechile perimetre construite. Așadar, pentru a putea evalua necesarul de infrastructura rutieră este
nevoie de doi parametrii: lungimea străzilor și lățimea străzilor. Capacitatea este crucială în special în
cazul noilor ansambluri de locuire care s-au format în noile cartiere din orașele mari, dar și pentru
drumurile care fac legăturile între orașele mari și ariile periurbane.
Din punct de vedere al datelor pe care le avem la dispoziție, avem doar informații despre numărul și
lungimea străzilor și a drumurilor. Această informație nu este suficientă pentru a construi o imagine
completă a capacității infrastructurii rutiere raportată la numărul de utilizatori, însă este suficient de
bună pentru a releva dacă creșterea populației a fost însoțită de o dezvoltare proporțională a
infrastructurii rutiere. Pentru a evalua raportul dintre dimensiunea populației și lungimea străzilor în
kilometri, ca aproximare a capacității, este nevoie de câteva nuanțări care să pună în perspectivă
această problematică.
 Atât în localitățile dispersate, cât și în unitățile teritorial administrative cu mai multe localități
împrăștiate, lungimea drumurilor este mult mai mare decât în localitățile adunate. Din punct
de vedere geografic, localitățile dispersate sunt mai des întâlnite în zonele de munte. De
asemenea, unitățile administrativ teritoriale din zonele de munte sunt mult mai mari ca
suprafață.
 În unitățile administrativ teritoriale care sunt orașe, lungimea străzilor este mai mare decât în
cele care sunt comune. În plus, lungimea străzilor crește pe măsură ce crește suprafața
construită a localității, iar acest aspect este corelat cu statutul localității: în orașe suprafața
construită este mai mare decât în sate.
 În unele sate lungimea străzilor este mai mare din motive istorice. Ilustrativ este cazul orașelor
Borșa și Vișeul de Sus din Maramureș, cu o populație de 22 de mii și respectiv 15 mii de
persoane. Formele de industrializare de aici care au început la sfârșitul secolului XIX au fost
legate de exploatarea forestieră, iar aceste sate au avut de la început o structură de străzi
perpendiculare special realizate în cadrul Imperiului Habsburgic pentru a găzdui coloniștii de
origine germanică. Istorii similare au localitățile din Banat, în care, prin planificarea regională
habsburgică, au devenit localități rurale sistematizate cu o structură de străzi bine definite.
Aceste istorii distincte generează excepții care explică de ce localități relativ mici au structuri
de străzi interne cu o lungime semnificativă și, de asemenea, de ce aceste localități sunt bine
conectate de centrele urbane mai mari.
1
Autostrăzile joacă și ele un astfel de rol, însă datorită numărului mic de autostrăzi din România, vom pune în
paranteză acest tip de infrastructură de conectivitate în această analiză.
23
Având în vedere aceste note, pentru a evalua dotarea cu străzi a localităților trebuie să luăm în calcul
simultan: (a) volumele de populație, (b) lungimea drumurilor și (c) perimetrul construit al localității.
Am construit un indicator care evaluează numărul de persoane care revin pe kilometru de drum, caz
în care ținem seama de lungimea drumurilor din totalul construit al unității administrativ teritoriale.
 Așa cum este de așteptat, orașele mari au cele mai multe persoane pe kilometru de stradă
ținând cont de suprafața construită, mediana este de 1851 persoane. De asemenea, tot în
orașele mari avem cele mai multe persoane pe drumurile care leagă localitatea de alte
localități, respectiv 5520 persoane.
 Însă, în mod surprinzător, ariile periurbane au cea mai mare încărcare pe kilometru de stradă
după orașele mari. Mai mare decât cea a orașelor mici. Mediana în ariile periurbane este de
75 de persoane, respectiv 52 de persoane. În ciuda densității mai mici a populației în ariile
periurbane pe suprafața construită comparativ cu orașele, străzile sunt mai încărcate. Acest
lucru indică că în ariile periurbane nu avem infrastructura rutieră necesară pentru a susține în
mod corespunzător procesele de urbanizare a acestor localități. Sau, mai exact, avem
disparități între extinderea fondului construit și străzile interioare.
 În ariile periurbane, încărcarea medie pe kilometru de drum județean și național este mai mică
decât în orașele mici. Însă, aici trebuie nuanțată observația conform căreia în localitățile din
primul inel periurban din jurul Bucureștiului, Clujului, Iașului și Timișoarei încărcarea este
semnificativ mai mare. De exemplu, în Voluntari și Popești-Leordeni este de 700 persoane, în
Florești este 475 persoane, în Miroslava de 381 persoane, în Giroc de 340 persoane.
Chiar dacă se corelează lipsa de infrastructură rutieră internă a localității și cea externă care face
conexiunea cu alte localități, corelația este relativ mică (în 13% din localități). Și în cazul ariilor
periurbane există astfel de disproporții.
 Ariile periurbane din jurul Clujului, Sibiului, Bacăului și Craiovei au o structură de drumuri
județene și naționale mai dezvoltată decât cea de străzi, în ciuda faptului că a crescut numărul
de persoane care locuiesc în aceste zone. În cazul orașului Cluj-Napoca această disparitate
dintre tipurile de infrastructură este foarte puternică.
 În cazul ariilor periurbane din jurul orașelor Baia Mare, Pitești și Brașov, există o rețea internă
de străzi a localităților, dar infrastructura care conectează localitățile este subdezvoltată
relativ la populație.
 În ariile periurbane din jurul Timișoarei, Iașiului și Botoșaniului structura străzilor din interiorul
localități se corelează cu lungimea drumurilor conectoare externe. Însă, mai ales în cazul ariilor
periurbane din jurul Timișoarei, populația pe kilometru rutier este relativ mare, similar cu cea
din București.
24
Figură 19: Populația raportată la străzile și drumurile comunale din localitate, 2019
(dif. sig., p=0.000, F=18, Fcrit=2.99)
Figură 20: Populația raportată la străzile și drumurile comunale pe tipuri de localități, 2019
Valoare mediană și intervalul în care se află 50% din cazuri pe tipuri de localități
Ariile periurbane 75
Localitati urbane
52
sub 120 de mii loc.
Restul ruralului 19
0 20 40 60 80 100 120 140
Sursă date: GEOPORTAL ANCPI Drumuri; INS TEMPO LOC101B

Date tehnice: Formula folosită este: Populația / ((radical (lungimea străzilor și a drumurilor
comunale)/suprafața construită a localității). Interpretarea formulei este următoarea: numărul de persoane
care revin pe kilometru de drum, atunci când ținem seama de cât ocupă străzile și drumurile comunale din
totalul construit al unității administrativ teritoriale. Toate datele sunt la nivelul anului 2019. Valorile sunt
puternic asimetrice, însă 95% din cazuri au valori până în 154 de km per persoană, dar valoarea maximă este
280,171 și este cazul comunei Zagon din Covasna. Valoarea mediană pentru orașele mari este de 1851 km pe
persoană. Pentru că suma lungimii drumurilor este puternic asimetrică, am folosit radicalul pentru a normaliza
distribuția. Culoarea maximă a hărții a fost setată pe percentila 95%, adică 154.
25
Figură 21: Populația raportată la drumurile județene și naționale din localitate, 2019
(dif. sig., p=0.000, F=18, Fcrit=2.99)
Figură 22: Populația raportată la drumurile județene și naționale pe tipuri de localități, 2019
Valoare mediană și intervalul în care se află 50% din cazuri pe tipuri de localități
Localitati urbane
108
sub 120 de mii loc.
Ariile periurbane 63
Restul ruralului 16
0 50 100 150 200 250
Sursă date: GEOPORTAL ANCPI Drumuri; INS TEMPO LOC101B
Date tehnice: Formula folosită este: Populația / ((radical (lungimea drumurilor naționale și a drumurilor
județene)/suprafața construită a localității). Interpretarea formulei este următoarea: numărul de persoane
care revin pe kilometru de drum, atunci când ținem seama de cât ocupă drumurile județene și naționale din
totalul construit al unității administrativ teritoriale. Toate datele sunt la nivelul anului 2019. Valorile sunt
puternic asimetrice, însă 95% din cazuri au valori până în 156 de km per persoană, dar valoarea maximă este
187.336 și este cazul Municipiului București. Valoarea mediană pentru orașele mari este de 5,520 km pe
persoană. Pentru că suma lungimii drumurilor este puternic asimetrică, am folosit radicalul pentru a normaliza
distribuția. Culoarea maximă a hărții a fost setată pe percentila 95%, adică 156.
26
2.4. Infrastructura de apă
Creșterea volumelor medii de consum de apă este un indicator al proceselor de urbanizare. Pe de o
parte, un număr mai mare de persoane consumă un volum mai mare de apă. Pe de altă parte,
consumul mediu de apă pe locuitori, de obicei calculat la mia de persoane, crește în procesul de
urbanizare datorită transformării apei din bun partajat colectiv prin puțuri și fântâni într-un bun
consumat în mod colectiv prin instalații de producere a apei potabile și distribuire. Adesea, în
localitățile rurale consumul de apă este mai ridicat decât în cel urban pentru că apa este folosită și în
agricultură și în creșterea animalelor. O parte importantă din apa pentru animale este în continuare
asigurată prin apa din pânza freatică. Urbanizarea exclude treptat creșterea animalelor din viața
economică a localităților sau o transformă în creștere cu caracter industrial.
Localitățile periurbane tind să aibă un profil asemănător mai degrabă cu mediul rural în ceea ce
privește consumul de apă mediu pe locuitori, 26 m3, respectiv 25,9 m3 la o mie de locuitori. Diferența
medie a consumului de apă pe locuitor este relativ mare între orașele mari și ariile periurbane, în orașe
fiind de 33 m3 la o mie de locuitori. Însă, consumul este mai mare decât în orașele mici, unde se
consumă 23 m3 la o mie de locuitori.
Dinamica populației, chiar dacă încă nu are un impact major asupra consumului mediu, tocmai datorită
caracterului hibrid al ocupațiilor din ariile periurbane, este totuși vizibilă din punct de vedere al
încărcării infrastructurii de apă.
 Creșterea populației în ariile periurbane a făcut ca în aceste localități să scadă drastic lungimea
rețelei de apă la numărul de utilizatori. De fapt, în aceste localități avem cea mai mică lungime
a rețelei de apă, comparativ cu orașele mari în jurul cărora gravitează orașele mici sau
comparativ cu mediul rural.
 Chiar dacă a scăzut semnificativ rețeaua de apă la numărul de utilizatori, capacitatea
instalațiilor de apă în aceste localități este peste cea din orașele mari și mici, dar sub
capacitatea de producție din restul ruralului.
 Acest lucru înseamnă că, din punctul de vedere al distribuției, ariile periurbane sunt într-un
deficit infrastructural grav, în timp ce, din punctul de vedere al producției de instalații curente,
acestea pot acomoda încă dezvoltări ulterioare.
Pentru dezvoltarea de noi spații locative și productive în ariile periurbane este nevoie de o
infrastructura specifică de utilități: apă, electricitate, gaz, canalizare. Avem date complete și suficient
de robuste doar pentru infrastructura de apă. Însă putem observa, pornind de la aceste date, că
dimensionarea acestei infrastructuri este mai degrabă specifică pentru necesitățile mediului rural,
ceea ce crește numărul mediu de utilizatori. Dezvoltarea acestui tip de infrastructură este parte a
pregătirii procesului de urbanizare. Până în acest moment, urbanizarea ariilor periurbane a fost mai
degrabă neplanificată și s-a bazat pe infrastructura existentă de utilități. Dezvoltările noi ale ariilor
periurbane vor avea nevoie de planificare și investiții infrastructurale.
27
Figură 23: Mii de metri cub de apă la 1000 de locuitori, 2018
Mii de metri cub de apă la 1000 de locuitori, 2018
LOCALITATE PESTE
33,203
120 DE MII DE LOC.
ARII PERIURBANE
26,032
INEL LOCALITATI
RESTUL
25,884
RURALULUI
ARII PERIURBANE
23,98
INEL LOCALITATI 2
RESTUL
23,333
URBANULUI
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Sursă date: INS TEMPO GOS108A

Figură 24: Lungimea în km a rețelei de apă potabilă la 1000 de locuitori, 2018
pe tipuri de localități (dif. sig., p<0.001, FWelch=374, Fcrit=2,33)
ARII PERIURBANE
746,872
INEL LOCALITATI 2
LOCALITATE PESTE
724,473
120 DE MII DE LOC.
RESTUL
640,671
URBANULUI
RESTUL
386,668
RURALULUI
ARII PERIURBANE
334,729
INEL LOCALITATI
0 200 400 600 800 1000 1200
Sursă date: INS TEMPO GOS106B

Figură 25: Capacitatea instalațiilor de producție a apei portabile la 1000 de locuitori
pe tipuri de localități în m3, 2018 (dif. sig., p<0.001, FWelch=4668, Fcrit=2,33)
RESTUL
8,408
RURALULUI
ARII PERIURBANE
7,25
INEL LOCALITATI 2
ARII PERIURBANE
6,018
INEL LOCALITATI
RESTUL
4,404
URBANULUI
LOCALITATE PESTE
2,002
120 DE MII DE LOC.
0 2 4 6 8 10 12
Sursă date: INS TEMPO GOS107A
28
3. SERVICII PUBLICE
3.1. Infrastructura școlară
Gradul de cuprindere reprezintă totalul elevilor dintr-o localitate raportat la populația de vârstă
școlară. În localitățile din ariile periurbane gradul de cuprindere a populației școlare este cel mai mic
comparativ cu restul localităților. Adesea, decizia de a folosi infrastructura școlară din orașul proxim
se datorează și lipsei de infrastructură în localitatea periurbană. Dacă toți copiii ar dori să meargă la
școală în localitate, în foarte multe arii periurbane școlile ar fi neîncăpătoare.
Harta din Figura 26 reprezintă gradul de cuprindere: totalul elevilor din localitate la populația cu vârste
între 6-18 ani.
 Valorile sunt grupate în cinci contingente egale cu valoarea minimă 21% și valoarea maximă
164% și centrate în valoarea 51% (media naționala). 99,7% din cazuri au valori mai mici decât
164%, iar restul de 11 cazuri sunt localități cu valori extreme.
 În ariile periurbane avem un grad de cuprindere foarte mic a elevilor în învățământul local.
Cea mai mare parte din cohorta de elevi folosesc infrastructura din localitățile din apropiere.
Harta din Figura 28 reprezintă gradul de cuprindere a elevilor din învățământul primar și gimnazial din
localitate raportat la populația cu vârste între 6-14 ani.
 Valorile sunt grupate în cinci contingente egale cu valoarea minimă 4% și valoarea maximă
152% și centrare în valoarea 77% (media națională). 99,9% din cazuri au valori mai mici decât
152%, iar restul de 3 cazuri sunt localități cu valori extreme.
 În ariile periurbane avem un grad de cuprindere foarte mic a elevilor în învățământul local.
Cea mai mare parte din cohorta de elevi folosesc infrastructura din localitățile din apropiere.
 Liceele și școlile profesionale sunt localizate cu precădere în mediile urbane, generând astfel
navetismul copiilor din mediile rurale. Totuși, gradul de cuprindere este cel mai mic și pentru
clasele 0-8.
Harta din Figura 30 reprezintă numărul de copii cu vârste între 6 și 14 ani la totalul de unități de
învățământ primare și gimnaziale, indiferent dacă sunt entități cu personalitate juridică sau arondate.
95% dintre localități sunt în situația de a avea între 14 copii și 605 copii pe o unitate.
 Dacă toate persoanele cu vârste între 6 și 14 ani dintr-o localitate ar dori să meargă la școala
din localitate, atunci în școală ar fi 198 de copii în medie. În orașele mari mărimea medie a
școlii ar fi de 875 de elevi.
 Situațiile cele mai problematice ar fi însă în unele localității din ariile periurbane. Aici, în medie,
mărimea unei școli ar fi de 431, însă cazurile excepționale sunt foarte importante. Mărimea
medie a unei școli în Chiajna (Ilfov) ar fi de 2047 de copii, în Florești (Cluj) ar fi 1867 de copii,
în Giroc (Timișoara) ar fi de 1425. Gradul mic de cuprindere din periurban se datorează și lipsei
infrastructurii școlare, nu este doar o alegere a părinților. Dacă toți copii ar rămâne la nivel
local, școlile ar fi neîncăpătoare.
29
Figură 26: Grad cuprindere a întregii populații școlare din populația de vârstă școlară 6-18 ani, 2018
Scală centrată în media națională la nivel de localitate de 51%
Figură 27: Grad cuprindere a populației școlare, 2018

pe tipuri de localitati (dif. sig., p<0.001, FWelch=315, Fcrit=2.99)
LOCALITATE PESTE
112%
120 DE MII DE LOC.
ALTE LOCALITĂȚI 50%
ARII PERIURBANE 42%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
Sursă date: INS TEMPO POP107D; FOM SCL103D
30
Figură 28: Grad cuprindere a populației școlare din învățământul primar și gimnazial din populația de vârstă
școlară 6-14 ani
Scală centrată în media națională la nivel de localitate de 77%
Figură 29: Grad cuprindere a populației școlare în învățământul primar și gimnazial, 2018
pe tipuri de localități (dif. sig., p<0.001, FWelch=92, Fcrit=2.99)
LOCALITATE PESTE
91%
120 DE MII DE LOC.
ALTE LOCALITĂȚI 78%
ARII PERIURBANE 64%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Sursă date: INS TEMPO POP107D; FOM SCL103D
31
Figură 30: Populația de vârstă școlară între 6-14 ani la numărul de unități de învățământ primare și
gimnaziale din localitate
Scală centrată în mediana de 128 persoane pe unitate (atât cele arondate, cât și cele cu personalitate juridică,
2019
Figură 31: Copii de vârste între 6-14 ani la numărul de unităti școlare, 2019
pe tipuri de localități (dif. sig., p<0.001, FWelch=123, Fcrit=2.99)
LOCALITATE PESTE
875
120 DE MII DE LOC.
ARII PERIURBANE 431
ALTE LOCALITĂȚI 174
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
Sursă date: INS TEMPO POP107D, SCL103D; Ministerul Educației, Rețeaua școlară 2019-2020 DATA.GOV.RO
32
3.2. Infrastructura în sistemul de sănătate
Densitatea cabinetelor medicale de familie este cea mai mică în ariile periurbane. Creșterea populației
în aceste localități face ca aceste serviciile medicale să fie insuficiente, comparativ cu restul
localităților. Însă, majoritatea serviciilor medicale sunt concentrate în mediul urban, în special în
urbanul mare, fie că este vorba de cabinete stomatologice, sau de farmacii. Mai mult, spitalele și
ambulatoriile sunt rareori plasate în afara orașelor.
Harta din Figura 32 reprezintă distribuția cabinetelor medicale de familie la 1000 de locuitori: 95% din
cazuri au până la 1 cabinet medical de familie la o mie de locuitori.
 Chiar dacă densitatea cabinetelor medicale de familie urmează în mare măsură densitatea
populației României, excepția semnificativ statistică constă în densitatea medicilor de familie
în ariile periurbane.
 Raportat la populație, în ariile periurbane sunt cele mai puține cabinete medicale de familie.
 De fapt, între comune, orașe mari și orașe mici nu există diferențe semnificative legate de
densitatea cabinetelor medicale. Diferența este dată de ariile urbane, unde în medie sunt mai
puține cabinete.
Harta din Figura 34 reprezintă distribuția farmaciilor și punctelor farmaceutice la 1000 de locuitori:
95% din cazuri au până la o farmacie la o mie de locuitori.
 Cele mai multe farmacii și puncte farmaceutice se află în localitățile mari. Restul localităților
au acces în aceeași măsură la servicii farmaceutice.
Există diferențe semnificative doar între orașele mari, mult mai bine deservite, și restul localităților.
Harta din Figura 36 reprezintă distribuția cabinetelor stomatologice la 1000 de locuitori: 95% din cazuri
au până la 0,9 cabinete stomatologice la o mie de locuitori.
 Chiar dacă densitatea cabinetelor stomatologice urmează îndeaproape ariile de influență ale
universităților de medicină, există un efect semnificativ statistic legat de tipul de localitate.
 În comune, dar și în ariile periurbane sunt mai puține cabinete stomatologice. De fapt, în acest
caz, ariile periurbane sunt asimilabile mediului rural, cabinetele stomatologice fiind
eminamente urbane.
 La nivelul României, un cabinet stomatologic revine la cinci mii de locuitori. Însă, în orașele
mari, la o mie de locuitori îi revine mai bine de un cabinet stomatologic.
33
Figură 32: Cabinete medicale de familie la 1000 de locuitori, 2020
Centrare în mediană: jumătate din localități au sub 0,5 medici la o mie de locuitori, cealaltă peste 0,5‰
Figură 33: Cabinete medicale de familie la 1000 de locuitori, 2020

COMUNA 0,56‰
LOCALITATE PESTE
0,55‰
120 DE MII DE LOC.
URBAN 0,51‰
ARII PERIURBANE 0,46‰
0,0‰ 0,4‰ 0,8‰ 1,2‰ 1,6‰
Sursă date: CNAS lista unităților sanitare cu contract, 2020; INS TEMP SAN101B, 2018; Agregare pe SIRUTA
S-a păstrat valoare maximă la nicl de localitate din cele două surse de date.
34
Figură 34: Farmacii și puncte farmaceutice la 1000 de locuitori, 2020
Centrare în mediană: jumătate din localități au sub 0,43 farmacii la o mie de locuitori, cealaltă peste 0,43‰
Figură 35: Farmacii și puncte farmaceutice la 1000 de locuitori, 2020

LOCALITATE PESTE
0,58‰
120 DE MII DE LOC.
COMUNA 0,48‰
URBAN 0,44‰
0,0‰ 0,4‰ 0,8‰ 1,2‰ 1,6‰
Sursă date: CNAS Lista unităților sanitare cu contract, 2020; INS TEMPO SAN101B 2018; Agregare pe SIRUTA
S-a păstrat valoarea maximă la nivel de localitate din cele două surse de date.
35
Figură 36: Cabinete stomatologice la 1000 de locuitori, 2020
Centrare în mediană: jumătate din localități au sub 0,2 farmacii la o mie de locuitori, cealaltă peste 0,2‰
Figură 37: Cabinete stomatologice la 1000 de locuitori, 2020

LOCALITATE PESTE
1,32‰
120 DE MII DE LOC.
URBAN 0,57‰
COMUNA 0,23‰
0,0‰ 0,4‰ 0,8‰ 1,2‰ 1,6‰
Sursă date: CNAS lista unităților sanitare cu contract, 2020: INS Tempo SAN101B 2018; Agregare pe SIRUTA
S-a păstrat valoarea maximă la nivel de localitate din cele două surse de date
36
3.3. Infrastructura de spații verzi
Prin zonele naturale înțelegem toate arealele cu potențial recreativ și caracter natural, fiind în acest
sens diferite de spațiile verzi2. Distribuția zonelor naturale cu potențial recreativ se suprapune în
România cu geografia montană și submontană. Câmpiile și podișurile sunt în mare parte ocupate de
terenuri agricole. Zonele forestiere nu sunt ele însele organizate în ocoale silvice și pot fi, din punctul
de vedere al proprietății private, composesorate sau publice. Însă, zonele forestiere pot fi accesate de
către publicul larg, spre deosebire de terenul agricol.
În ciuda faptului că există un efect puternic geografic al disponibilității zonelor naturale în ariile
periurbane, există pachete de spații verzi care pot fi folosite de către orașe pentru a face accesibile
noi spații cu potențial recreativ. În medie, 19% din arealul unităților administrativ teritoriale din primul
inel de localități din jurul orașelor mari este acoperit de zone naturale. Această proporție trebuie
calificată din perspectiva spațiilor naturale disponibile deja în localități. Cu excepția localităților Baia
Mare și Brașov, care au zone naturale în cel puțin 50% din unitățile administrativ teritoriale, în orașele
mari e foarte greu să se mai găsească rezerve de spații verzi cu potențial recreativ.
Caracterul hibrid face ca aspectul rural prezent încă în multe localități periurbane să fie un potențial
rezervor de arii naturale pentru locuitori, atât pentru cei ai orașelor mari cât și pentru cei ai ariilor
periurbane. Valorile relative la suprafața unității teritoriale pe care se află orașul sunt înșelătoare, de
vreme ce UAT-ul urmează adesea perimetrul ariei construite a orașului mare. Însă, în termeni de
hectare pe care le acoperă ariile naturale în toate orașele mari, proporția cea mai mare se regăsește
în primul inel periurban.
Putem observa că există acces la zone naturale nu doar în orașele montane sau submontane precum
Baia Mare, Brașov și Sibiu. De fapt, ariile periurbane reprezintă un potențial pentru orașele mari,
inclusiv pentru București, în condițiile în care capitala are cea mai mare masă construită, făcând foarte
dificilă constituirea în interiorul UAT-ului a unor spații verzi noi.
Figură 38: Proporția medie a suprafețelor cu potențial recreativ din suprafața UAT-urilor
Sunt reprezentate atât proporțiile ariilor cu potențial recreativ, cât și ale ariilor construite, 2019
% Arii cu potential recreativ % Arii construite

Restul urbanului 30%
Restul ruralului 29%
Arii periurbane… 22%
Localitati peste… 19%
Arii periurbane… 17%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Sursă date: Green Spaces on Open Street Map; Corine Land Cover CLC2018; APIA REGISTRUL UNIC DE
IDENTIFICARE; calcule spatii verzi cu potențial recreativ gis Ionuț-Silviu Pascu; INS TEMPO POP107D
2
Spațiile verzi sunt definite prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor nr 1549/2008
privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spațiilor verzi, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr 829 în 10 decembrie 2008
37
Sunt reprezentate toate spațiile verzi care pot fi accesate pentru recreere
Date tehnice: Au fost identificate toate regiunile cu caracter natural folosind Open Street Map (OSM). Asupra
lor s-a aplicat un filtru în funcție de destinație (ex: au fost excluse cimitirele). Un pas suplimentar a fost acela
de a valida rezultatul folosind blocurile fizice ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)
printr-o analiză spațială de suprapunere. A fost calculat procentul de intersecție între cele două seturi de date.
Dacă valoarea a depășit 50% din aria zonei preluate din OSM și clasa APIA aparținea familiei de blocuri
agricole (arabil, livezi, pășuni, culturi permanente), a celor scoase din circuitul public din motive de securitate
(ex: baze militare), terenurilor neproductive tip halde de steril, gropi de gunoi sau așezărilor, aceasta a fost
eliminată. Poligoanele astfel rezultate au fost extinse (buffer cu dizolvarea regiunilor de suprapunere) cu
valoarea maximă suportată de rețeaua de căi rutiere conform normelor tehnice în vigoare (lățime bandă x
număr benzi + lățime lucru sisteme de protecție), pentru a generaliza reprezentarea acestora. Astfel au fost
eliminate zonele rutiere ce fragmentează spațiile naturale. Limitele nou rezultate au fost restrânse cu un buffer
egal cu cel inițial, dar de valoare negativă, înlăturând excedentul pe contur. Un filtru de suprafață a fost
ulterior aplicat, eliminând scuarurile de dimensiuni foarte mici sau spațiile verzi ce delimitează benzile de
circulație. În această etapă s-a avut în vedere și dispunerea lor (aspect ratio), ca și relație spațială cu un cerc
de suprafață egală.
38
Sunt reprezentate atât proporțiile ariilor cu potențial recreativ, cât și ale ariilor construite, 2019
% Arii cu potential recreativ % Arii construite
BAIA MARE 81%
BRASOV 50%
PITESTI 33%
TARGU MURES 31%
SIBIU 24%
GALATI 20%
CLUJ-NAPOCA 17%
SUCEAVA 17%
IASI 17%
BRAILA 14%
SATU MARE 13%
CONSTANTA 12%
BACAU 11%
BUCURESTI 11%
TIMISOARA 8%
CRAIOVA 8%
ARAD 7%
BOTOSANI 7%
PLOIESTI 6%
ORADEA 5%
BUZAU 5%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
39
Figură 41: Suprafețe verzi cu potențial recreativ în orașele mari și ariile periurbane proxime (ha), 2019
Barele reprezintă hectarele de spații verzi cu potențial recreativ însumate în urban și periurban
Urban Periurban
BAIA MARE 76% 78,416
BRASOV 85% 63,355
SIBIU 90% 29,318
BUCURESTI 85% 18,090
BACAU 97% 14,135
PITESTI 89% 12,813
IASI 87% 11,759
CLUJ-NAPOCA 73% 11,294
CONSTANTA 87% 10,812
GALATI 41% 8,366
ORADEA 92% 7,925
ARAD 76% 7,190
SATU MARE 73% 6,986
BUZAU 6,591
SUCEAVA 6,193
CRAIOVA 5,981
BRAILA 5,781
TARGU MURES 5,083
BOTOSANI 3,922
PLOIESTI 2,750
TIMISOARA 2,364
0 20.000 40.000 60.000 80.000 100.000
IDENTIFICARE; calcule spatii verzi cu potențial recreativ GIS Ionuț-Silviu Pascu; INS TEMPO POP107D
40
4. FACTORI CHEIE CARE INFLUENȚEAZĂ FORMAREA ARIILOR
PERIURBANE
4.1. Două ipoteze despre creșterea ariilor periurbane
Pentru e explica dinamica spațială de creștere a populației în ultima decadă prin periurbanizare putem
formula două ipoteze alternative.
Ipoteza 1: Periurbanul este efectul de contagiune (spill over) al orașelor mari

Argument:
Orașele mari reprezintă spații de polarizare economică care au efecte de urbanizare a localităților
proxime. Orașele sunt motoare de creștere economică, iar localitățile din primul inel sunt extensii
metropolitane ale acumulării de resurse ale polilor urbani mari. Primul inel de localități sunt
sateliți metropolitani ai unor economii urbane în expansiune.
Efecte ale acestei ipoteze:
 Efectul de gradient al distribuției forței de muncă: atât formarea de noi locuri de muncă,
cât și urbanizarea noilor angajați are loc în oraș. Proporția angajaților noi din populația
de vârstă activă scade în primul inel de localități periurbane și al doilea inel periurban.
 Efectul de gradient al distribuției resurselor economice: orașele mari concentrează noile

facilități de producție în mod sistematic (parcuri industriale, parcuri logistice, birouri), iar
localitățile din primul inel periurban și al doilea inel concentrează proporții mai mici de
facilități productive economice.
Ipoteza 2: Periurbanul este un efect al lipsei de infrastructură de locuire și de afaceri în orașe

Argument:
Orașele mari reprezintă spații de polarizare economică, însă sectoarele economice care oferă
infrastructura productivă și de locuire nu se dezvoltă în același ritm cu restul sectoarelor
economice urbane. Creșterea în primul inel de localități din jurul orașelor mari este rezultatul
incapacității de a construi locuințe noi și infrastructură de producție în orașe, ceea ce duce la
împingerea funcțiilor de locuire și producție în periferia orașelor.
 Efectul invers de gradient al distribuției forței de muncă: în localitățile periurbane
domiciliază o proporție mai mare de salariați în locurile noi de muncă formate în oraș.
Piața imobiliară pentru locuire este mai extinsă în periurban, comparativ cu cea din oraș.
 Efectul invers de gradient al distribuției resurselor economice: localitățile periurbane sunt

destinația pentru construcția de infrastructura productivă nouă în mai mare măsură
decât orașele. Piața imobiliară pentru sectorul de afaceri este mai extinsă în periurban,
comparativ cu cele din oraș.
41
4.2. Ariile periurbane: efectul de contagiune (spill over) al orașelor mari
Două tipuri de localizare a salariaților. O distincție importantă poate fi trasată între (a) salariații
domiciliați într-o localitate - la nivelul României proporția salariaților domiciliați din persoanele de
vârstă activă într-o localitate este de 36%; (b) salariații care lucrează într-o localitate la sediul
companiei. În primul caz, spațializarea se face după adresa de domiciliu a angajatului. În al doilea caz
spațializarea se face după adresa firmei. Această diferență ne va permite să testăm cele două efecte
ale ipotezei de contagiune:
 Pe de o parte, putem calcula localizarea după domiciliu a forței de muncă nou formată pe
măsură ce avem expansiune economică
 Pe de altă parte, putem calcula unde au apărut locurile noi de muncă în funcție de localizarea
firmelor. Această măsură poate fi dublată și de indicatori de performanță economică precum
cifra de afaceri.
Figură 42: Influențe cheie asupra dinamicii populației între 2011 și 2018 la nivel de localitate
Corelații spațiale între proporții la nivel de localitate (coeficienții Pearson sunt semnificativi p<0.001)
Dinamica populației 13,4% .. cu dinamica salariaților în firmele cu

între 2011 și 2018 coincide în sediul în localitate între 2011 și 2018
Dinamica populației 30,4% .. cu dinamica cifrei de afaceri în firmele cu

între 2008 și 2018 coincide în localități sediul în localitate între 2008 și 2018
Dinamica salariaților domiciliați în .. cu dinamica cifrei de afaceri în firmele cu

89,6%
localitate între 2011 și 2018 coincide în
localități sediul în localitate între 2011 și 2018
Aspecte care confirmă ipoteza: Există efecte de gradient al distribuției forței de muncă
 În jumătate din localitățile din România au scăzut numărul de salariați domiciliați. Proporția
medie la nivel de localitate a salariaților domiciliați este 16% din persoanele de vârstă activă.
 Însă, acolo unde a existat o creștere peste medie a populației avem o creștere peste medie a
salariaților după sediu firmei (30,4% rPearson). Dacă luăm în calcul perioada 2011 – 2018, în acel
caz corelația este 13,4% rPearson.
 În ariile periurbane salariații angajați în companiile din localitate reprezintă 34% din populația
de vârstă activă a localității, în timp ce în orașele mari proporția medie este de 44%.
 Cazul Cluj-Napoca este ilustrativ: Cluj-Napoca a avut o creștere de doar 4% a populației între
2011 și 2018, în timp ce, deopotrivă, locurile noi de muncă după sediul companiilor au crescut
cu 26% și salariații domiciliați în localitate au crescut cu 28%. Aparent, locurile de muncă s-au
fixat în oraș.
Aspecte care confirmă ipoteza: Există efecte de gradient al distribuției resurselor economice
 În aproape 90% din localități creșterea peste medie a cifrei de afaceri agregată la nivel de
localitate a însemnat creșterea salariaților domiciliați.
 Totuși nu există o legătură semnificativă între salariații domiciliați și creșterea populației la

nivel de localitate. Creșterea s-a făcut din rezervele de populație de vârstă activă existente.
Bazinele de forță locală au fost mobilizate de către investițiile economice.
42
Figură 43: Dinamica numărului de salariați după sediile firmelor și a punctelor de lucru, 2018-2011
Centrare în 0 salariați; iar în intervalul [-1003,566] se află 95% din localități
Figură 44: Dinamica cifrei de afaceri după sediile firmelor și a punctelor de lucru 2018-2008
Centrare în 0 salariați; iar în intervalul [-131 milioane lei,158 milioane lei] se află 95% din localități
Sursă date: INS BILANȚURI CONTABILE 2011, 2018, pe puncte de lucru
43
Figură 45: Relația dintre dinamica volumului de populație și dinamica numărului de salariați
Sunt reprezentate doar orașele cu peste 120 de mii de locuitori și primul inel de localități periurbane
LOCALITATI PESTE 120 MII DE LOC.

2
2
FLORESTI
DUMBRAVITA
1 GIROC
GRAJDURI CHIAJNA
(ln) Dinamica populației (2018-2008)/2008
BRAGADIRU
VALEA LUPULUI
SELIMBAR MOSNITA NOUA
1 BERCENI MIROSLAVA
SANPETRU
SCANTEIA CORBEANCA
REDIU
SANMIHAIU ROMAN
BARNOVA
0 OTOPENI APAHIDA
SENDRENI MAGURELE CIUREA
BALOTESTI
CRISTIAN DUDESTII NOI
MOARA GHIMBAV
GIARMATA
TEREBESTI
CHISCANI
-1 SARATA LETCANI
VADENI ZIMANDU NOU
IRATOSU
CERTEZE TINTESTI STALPU
TULUCESTI
-1 BRAILA
-2
-2 -2 -1 -1 0 1 1 2 2 3 3
(ln) Proporția salariaților din populația de vârstă activă
Notă tehnică: De obicei regula statistică se construiește în jurul tendințelor centrale (media și intervalul din
jurul său în care se află 95% dintre cazuri). Însă, în cazul dinamicilor spațiale ale populației și salariaților,
excepțiile au un impact major asupra tendinței. Unele localități au avut creșteri explozive, chiar dacă nu ele
reprezintă dinamica majorității. Pentru a trata excepțiile, cele două distribuții, puternic asimetrice, au fost
logaritmate în grafic. Logaritmarea aplatizează curbele fără a altera relațiile dintre valori. A fost folosit
logaritmul natural, o metodă matematică pentru a trata distribuțiile puternic asimetrice. Modelele explicative
au fost construite cu ajutorul variabilelor logaritmate și celor ne-logaritmate. Pentru a face mai interpretabile
rezultatele indicatorilor cu impactul cel mai mare am prezentat rezultatele ne-logaritmate.
Intensitatea relației: Folosind doar proporția salariaților din populația de vârstă activă putem explica 15,5%
(R2) din variația dinamicii populației la nivel de localitate între 2008 și 2018
44
Aspecte care infirmă ipoteza. Există o serie de procese spațiale care circumscriu locul în care avem un
efectul de gradient al distribuției forței de muncă:
 Populația a crescut într-o localitate unde a crescut numărul de locuri de muncă după sediul
companiei. Nu există efecte de creștere sistematice acolo unde au crescut salariații domiciliați.
Ceea ce sugerează că o parte importantă din forța de muncă domiciliată într-o localitate face
naveta spre localitățile unde își au sediul firmele noi.
 Formarea locurilor de muncă noi în localitate după sediul firmei a fost circumscrisă după 2011
la câteva localități mari: Oradea (3,6 mii), Sibiu (8,7 mii), Iași (11,3 mii), Timișoara (15,1 mii),
Cluj-Napoca (35,1 mii), București (61,5 mii). În acestea s-au format și locuri de muncă în primul
inel de localități, dar mult mai puțin decât în oraș.
 Cazul ariei periurbane din Cluj-Napoca, Iași și Timișoara: salariații domiciliați în periurban au
crescut între 2011 și 2018 cu 135%, 193% respectiv 421%.
 În cazul Iașiului și Timișoarei formarea locurilor de muncă noi în oraș nu a fost însoțită de
creșterea salariaților domiciliați, precum a fost cazul Cluj-Napoca.
 În Iași a fost o creștere a salariaților domiciliați cu 5%, în timp ce în Timișoara a avut loc o
scădere cu 8%.
 În Cluj-Napoca, creșterea salariaților domiciliați în paralel cu creșterea locurilor de muncă

din localitate s-a făcut prin înlocuirea populației. În Cluj-Napoca avem cele mai puține
persoane pe locuințe, o proporție mică a persoanelor de peste 65 de ani și o proporție
mare a tinerilor.
De asemenea, există o serie de procese spațiale care circumscriu efectul de gradient al distribuției
resurselor economice. Populația a crescut în localitățile unde a crescut cifra de afaceri agregată, însă
relația este neuniforma spațial de îndată ce dezagregăm creșterea cifrei de afaceri:
 Relația este invers proporțională între dinamica populației și dinamica cifrei de afaceri
agregată în sectoarele de comerț și servicii. Acest lucru se datorează faptului că avem o
proporție mai mare a serviciilor și comerțului în mediul urban, iar mediul urban s-a contractat
ca volum de populație.
 Relația este direct proporțională între dinamica populației și dinamica cifrei de afaceri
agregate în sectoarele de agricultură, construcții și industrie. Mai mult, există corelații foarte
mari între cifra de afaceri agregată la nivel de localitate în sectoarele de industrie și agricultură
(90,5%). Acest lucru se datorează faptului că avem o localizare mare a sectorului industrial în
mediul rural, iar în mediul rural s-a contractat.
 În ciuda faptului ca sectoarele industriale și comerciale sunt disjuncte spațial din punct de
vedere al localizării firmelor și a cifrelor de afaceri agregate (relație invers proporțională este
-84,1%), la nivel de arie periurbană avem o creștere semnificativă deopotrivă a celor două
sectoare. De asemenea, în localitățile din al doilea inel de localități periurbane avem o creștere
foarte mare a cifrelor de afaceri în sectorul industrial.
Sintetic, firmele în sectoarele industriale s-au localizat în mediile rurale, în primul și al doilea inel
periurban, dar și în orașele de rang secund. Firmele în servicii și comerț sunt puternic legate de orașele
mari. Acest aspect indică că nu avem efecte de contagiune economică, ci de suburbanizare a anumitor
tipuri de activități în localitățile periurbane.
45
Figură 46: Număr de locuri de muncă noi după sediul companiilor sau al punctelor de lucru, 2011-2018
Orașele peste 120 de mii de locuitori și ariile lor periurbane, formate din primul inel de localități
Periurban Oras
PLOIESTI -10216 1316
GALATI -8701 350
CONSTANTA -6818 1837
BRAILA -5561 188
SATU MARE -5364
BACAU -4128 2334
CRAIOVA -3459 3753
ARAD -2517 3391
BUZAU -2083 800
BOTOSANI -1137 908
TARGU MURES -230 2223
BAIA MARE -97
SUCEAVA
ORADEA 3662
PITESTI 9573 2214
SIBIU 8799
BRASOV 15150 246
IASI 6748 11337
TIMISOARA 12111 15340
CLUJ-NAPOCA 9783 35144
BUCURESTI 33399 61518
-15000 5000 25000 45000 65000 85000
Sursă date: INS BILANTURI CONTABILE 2011, 2018, pe puncte de lucru
46
Figură 47: Dinamica populației și dinamica cifrei de afaceri agregată pe sectoare, 2011-2018
Corelații spațiale între diferențe la nivel de localitate (coeficienții Pearson sunt semnificativi p<0.001)

Figură 48: Dinamica cifrei de afaceri agregate pe sectoare la nivel de tip de localitate, 2011-2018
Proporții pe tipuri de localități a dinamicii cifrei de afaceri pe sectoare în 2018 față de 2011
Comerț Industrie Servicii Construcții Agricultură
LOCALITATE PESTE Industrie Comerț Servicii

120 DE MII DE LOC. -10% 76% 37%
Comerț Industrie Servicii

ARII PERIURBANE 4%
46% 36% 13%

ARII PERIURBANE 2 -14% 16%
-22% 98% 22%
Comerț Industrie Servicii Agricultură

COMUNA 6%
50% 18% 8% 18%

URBAN
55% 34% 11%
-20% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
47
4.3. Ariile periurbane: lipsa de infrastructură de locuire și de afaceri în
orașe
Aspecte care confirmă ipoteza. Există efectul invers de gradient al distribuției forței de muncă. Multe
din locurile de numcă nou formate , precum și salariații domiciliați au crescut în periurban și nu în
orașul mare proxim
 Pe de o parte, în Brașov (15,1 mii) și Pitești (9,5 mii) au avut loc creșteri marginale ale
angajaților după sediul companiilor, dar aproape toate locurile noi de muncă s-au format în
ariile periurbane. În Oradea, de asemenea avem o creștere mai mare a locurilor de muncă nou
formate în periurban (3,9 mii), comparativ cu orașul (3,6 mii). În Suceava locurile de muncă s-
au format aproape exclusiv în periurban (4,7 mii).
 Pe de altă parte, cea mai mare creștere a salariaților domiciliați în localitate a avut loc în
periurban: aici salariați au crescut cu 75% între 2011 și 2018.
În multe orașe mari formarea locurilor de muncă urbane a fost însoțită de suburbanizarea forței de
muncă.
 În Cluj-Napoca, localitatea cu cele mai multe locuri de muncă nou formate raportat la forța de
muncă deja existentă, avem și cea mai mare creștere proporțională a suburbaniților. Din cele
466 de mii de persoane din oraș și ariile adiacente, 33% locuiesc în periurban. Populația din
primul inel a crescut cu 75% în ultimul deceniu.
 Periurbanul din jurul Timișoarei a cunoscut o expansiune și mai mare, de 90% în zece ani. Din
totalul de 27,4 mii de locuri de muncă noi 44% au fost în zona periurbană.
 În zona Iași din totalul de 18 mii de locuri de muncă noi, 37% au fost în zona Iașiului.
Există efectul invers de gradient al distribuției resurselor economice. Din totalul de 4,3 milioane de
salariați 32% lucrează în industrie. (INS: Industria a contribuit în 2019 cu 22,6% la formarea Produsului
Intern Brut). Indiferent de tipul de localitate, cel mai mare contingent de salariați din populația de
vârstă activă lucrează în industrie, conform datelor din 2018.
 În orașele mari, 17% din proporția de salariați din populația de vârstă activă lucrează în
industrie
 parte importantă a creșterii salariaților în companiile localizate în ariile periurbane poate fi
atribuită creșterii numărului de persoane care lucrează în industrie. În primul inel de localități,
15% din forța de muncă lucrează în industrie. Este surprinzător faptul că în primul inel de
localități periurbane avem o proporție mai mare de salariați în industrie decât în urbanul mic
(până la 120 de mii de loc.)
 De asemenea, în primul inel de localități periurbane este localizat foarte mult comerț. În
special comerț mare (centre comerciale și comerț engross), precum și facilități de logistică și
transport.
 În mediul rural avem o creștere semnificativă a industriei. Cifra de afaceri agregată a crescut
în industrie cu 18%, ceea ce face ca dinamica sectorului industrial și sectorului agricol să se
coreleze la spațial.
Aspecte care infirmă ipoteza. Efectul de gradient invers al distribuției forței de muncă este circumscris
spațial.
 Avem orașe mari în care a crescut numărul de locuri de muncă în localitate: Craiova (3,7 mii),
Arad (3,4 mii), Bacău (2,3 mii) dar și Constanța (1,8 mii), Ploiești (1,3 mii), cu o contracție a
formării locurilor de muncă noi în ariile lor periurbane.
48
 Este adevărat că, în același timp, în toate aceste localități avem o contracție a volumului de
populație (până la 7%) și o creștere a volumelor de populație în ariile periurbane. În toate
aceste orașe formarea de locuri de muncă s-a făcut preponderent în sectorul industrial.
 În localitățile București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași creșterea de locuri de muncă a fost
preponderent în sectoarele de servicii.
Efectul invers de gradient al distribuției resurselor economice este la rândul său circumscris spațial.
 Cea mai mare creștere proporțională a cifrei de afaceri agregate între 2011 și 2018 a avut loc
la nivelul României în sectorul de servicii: 71% (88,770,867,780 lei).
 Cea mai mare parte din această creștere a fost localizată în marile orașe. Aici serviciile au
generat 36% din creșterea agregată a cifrei de afaceri. În orașele mari avem cele mai
importante investiții în spații de birouri care deservesc firmele care oferă servicii.
Figură 49: Proporția medie a salariaților din mediul privat din populația de vârstă activă, pe tipuri de
localități în 2018
Înălțimea coloanelor: proporția medie a salariaților în companiile cu sediu în localitate din populația activă a
localității
50%
45% AGRICULTUR
1%
Ă
CONSTRUCȚII
4%
40%
SERVICI
7%
35% I 1%
3%
30%
4%
COMERȚ
25% 16%
1%
20% 12% 2%
2%
15%
6%
10% 1%
INDUSTRI 1%
17% 1%
E 15%
3%
5% 11%
1%
1%
0%
1%
5%
0% 2%
LOCALITATE PESTE ARII PERIURBANE RESTUL ARII PERIURBANE RESTUL
120 DE MII DE LOC. INEL LOCALITĂȚI 1 URBANULUI INEL LOCALITĂȚI 2 RURALULUI
Sursa date: INS Bilanțuri companii pe puncta de lucru; INS TEMPO POP107D
49
Figură 50: Dinamica volumului de populație și proporția salariaților în servicii după sediul firmelor
2
2
FLORESTI
DUMBRAVITA
1 GIROC
CHIAJNA
BRAGADIRU
SELIMBAR
1 MIROSLAVA
BERCENI CORBEANCA
REDIU
0 BARNOVA OTOPENI
APAHIDA
DUDESTII NOI MAGURELE
BALOTESTI VOLUNTARI
CHINTENI
GIARMATA
-1 ROMA CHISCANI
SARATA
LETCANI IASI
VADENI ZIMANDU
IRATOSU NOU
VERNESTI SIBIU
CERTEZE CLUJ-NAPOCA
ORADEA TIMISOARABUCURESTI
GIULESTI BOTOSANI
-1 BRAILA BUZAU TARGU MURES
-2
-9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0
(ln) Salariați în servicii externalizate la populația activă
Figură 51: Dinamica volumului de populație și proporția salariaților în industrie după sediul firmelor

2
2
FLORESTI
DUMBRAVITA
1 CHIAJNA GIROC
BRAGADIRU
VALEA LUPULUI
SELIMBAR
1 MIROSLAVA
BERCENI SANPETRU
REDIU CORBEANCA
0 BARNOVA
CIUREA OTOPENI
SENDRENI
CRISTIAN
GIARMATA
CHINTENI GHIMBAV
-1 ROMA SARATA
ZIMANDU NOU
GHERCESTI
-1 LUIZI-CALUGARA BRAILA
-2
-9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2
(ln) Dinamica salariaților în localitate în industrie din populația de vârstă activă, 2018
50
4.4. O ipoteză alternativă mixtă: lipsa de infrastructură și efecte moderate
de contagiune
Ipoteza 3: Tipurile de specializare economică a orașelor determină rate diferite de formare de

locuri de muncă cu creare de arii periurbanizate distincte
Argument:
Distingem între două tipuri de orașe mari
 Acolo unde formarea locurilor de muncă noi în orașe mari s-a făcut în sectorul de servicii,
iar în ariile periurbane s-a făcut în industrie, volumul populației a rămas relativ constant
în oraș, în timp ce ariile periurbane au crescut în mod semnificativ.
 Acolo unde formarea locurilor de muncă s-a realizat în sectoarele industriale, volumele
populației din oraș au scăzut, iar volumele de populație din ariile periurbane au crescut
într-un ritm mult mai redus.

1. Distribuția forței de muncă:
 Daca formarea de locuri de muncă a avut loc în servicii în marile orașe: (1) salariații au
devenit domiciliați în ariile periurbane, (2) există efecte de ciclu de viață: primul domiciliu
este în oraș, iar apoi formarea de gospodării familiale are loc prin mutarea în ariile
periurbane.
 Dacă formarea locurilor de muncă din oraș a avut loc în industrie atunci localitățile au
rezerve de persoane de vârstă activă și sunt dependente de forța de muncă navetistă.
2. Efectul de gradient al distribuției resurselor economice:

 Orașele care au avut creșteri ale sectorului de servicii au facilitățile de producție în
servicii în oraș, în timp ce noile parcuri industriale s-au format în localitățile periurbane.
 Orașele care au avut creșteri ale sectorului industrial au deja infrastructură de producție
în localitate.
Interconectarea sectorului de servicii cu sectorul industrial. Ecosistemele economice urbane au

compoziții distincte ale sectoarelor economice. Sectoarele de servicii și industrie pot constitui lanțuri
de valoare în mod diferit.
 În Ploiești sectorul dominant în economia locală este industria, în mare măsură externalizată
(manufacturing outsourcing) . Serviciile locale deservesc procesele industriale prin: securitate
și curățenie, inginerie și ospitalitate.
 În Cluj-Napoca serviciile sunt dominate de tehnologia informației, servicii de suport pentru

afaceri, servicii financiare. Sectorul de IT local poate deservi afacerile din sectorul industrial
de automotive local. Însă, cele două sectoare rareori constituie lanțuri de valoare locale
scurte, dacă acestea sunt conectate, se întâmplă, paradoxal, prin alte orașe globale. Unele
companii globale au și fabrici și facilități de R&D în Cluj. Separat, există și un sector de servicii
destinate salariaților (HORECA sau lumea festivalieră), în mod similar Ploieștiului. Diferența
constă în natura salariilor angajaților din serviciile globalizate care face piața locală de consum
mai mare.
51
Figură 52: Ecosisteme economice locale: distribuția salariaților pe subdomenii economice în industrie și
servicii în Cluj și Ploiești
Procentele sunt calculate pe sectorul industrial, respective pe servicii
33% 67% 63% 38%
Sursă date: INS Bilanțuri companii pe puncte de lucru; INS TEMPO POP107D
52
Servicii externalizate. Nu creșterea în sectorul de servicii este centrală în formarea de locuri noi de
muncă. Este vorba de anumite tipuri de servicii. În ultima decadă s-au intensificat procesele de
globalizare care localizează procesele secundare ale organizațiilor globale către noi spații specializate
în operațiuni. Cea mai mare parte din procesele care fac obiectul externalizărilor de outsourcing și
offshoring în servicii sunt în Tehnologia Informației și Comunicării și Servicii de suport pentru afaceri.
 La nivel global, India, China și Filipine sunt destinațiile preferate prin excelență, capitalizând
peste 80% din externalizări.
 La nivel european, Europa Centrală și de Est a devenit spațiul care a capitalizat cele mai multe
dintre externalizările din Europa de Vest. O parte din orașele din România au devenit ofertante
de forță de muncă calificate în aceste sectoare economice, în special București, Cluj-Napoca,
Timișoara și Iași.
 Logica procesului este condusă de găsirea celor mai ieftine bazine de forță de muncă [labor
arbitraj], însă, de data aceasta, spre deosebire de externalizarea muncii industriale, este vorba
de forță de muncă calificată și înalt calificată (Peck, 2018). O parte din muncă este repetitivă,
chiar dacă este realizată de gulere albe (Oshri et al., 2015).
Am grupat distinct aceste tipuri de servicii sub eticheta „servicii externalizate”: tehnologia informației,
servicii de suport pentru afaceri, servicii financiare și asigurări, industrii creative. Adesea, aceste
servicii nu deservesc companiile locale și participă la lanțuri de valoare extinse.
Efectul de distribuție a populației. În localitățile din România cu o proporție mai mare de salariați în
firme din sectorul de servicii externalizate a avut o creștere semnificativă a populației. Creșterea este
modestă procentual, însă, schimbarea de populație în oraș este destul de importantă, lucru vizibil în
compoziția gospodăriilor urbane și din ariile periurbane. Avem trei procese interconectate:
 Urbanizarea sectorului de servicii externalizate: Orașele mari care au avut creștere de
populație au avut de asemenea creștere a populației în sectoroarele externalizate. În orașe
precum București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara sectoarele de servicii cuprind în jur de 60%
din forța de muncă și aceeași proporție de cifră de afaceri agregată. Sectoarele externalizate
constituie în aceste orașe aproximativ jumătate din sectorul de servicii în termeni de forță de
muncă, fapt care a contribuit la creșterea cifrei de afaceri agregate cu 2/3.
 Suburbanizarea populației: Linia de tendință sugerează că, pe măsură ce au crescut salariații

firmelor în serviciile externalizate într-un oraș, a crescut și numărul de persoane domiciliate
în ariile periurbane (50,9% rPearson). Mai mult, localitățile periurbane cu creștere excepțională
precum Florești (Cluj), Grajduri (Iași) sau Chiajna (Ilfov) au crescut datorită creșterii salariaților
în firmele din sectoarele externalizate localizate în orașul proxim (43,3 % dintre cazuri, rPearson).
 Suburbanizarea producției industriale: Linia de tendință sugerează că pe măsură ce au crescut

salariații în sectoarele industriale în primul inel, numărul acestora a crescut și în al doilea inel
industrial. Mai mult, au crescut numărul de salariați în mediul rural și cifrele de afaceri
agregate în sectorul industrial cu sediul în mediul rural.
53
Figură 53: Valorile medii ale dinamicii populației și salariaților la nivelul localităților
Barele în jurul fiecărui punct indică intervalul în care se află 50% dintre localitățile din România
54
4.5. Factori cheie care influențează dinamica populației la nivel de
localitate între 2008 și 2018
Figură 54: Figura 54. Influențe cheie asupra dinamicii populației la nivel de localitate între 2008 și 2018
Coeficienți β, regresie multi-lineară cele mai mici pătrate; R2ajustat = 0,398; F= 352, p<0.001; toți coeficienții sunt
semnificativi p<0.001
Sursă date: INS BILANTURI CONTABILE 2011, 2018, pe puncte de lucru; INS TEMPO POP107D
Predictorul cel mai important al dinamicii creșterii populației unei localități este procentului de
salariați în serviciile externalizate atât din localitate, cât și din orașul mare proxim.
 De vreme ce compoziția sectorului de servicii este legată de ecosistemul urban al orașului
mare, proporția salariaților în servicii, în general, din populația activă nu este un predictor
stabil al creșterii unei localități. Acest lucru se întâmplă pentru că volumul salariaților în servicii
se corelează cu volumul salariaților în industrie și comerț, devenind, astfel un predictor mai
slab.
 Însă, serviciile externalizate (outsourcing & offshoring), pentru că formează lanțuri de valoare
locale selectiv cu industria locală, nu se corelează semnificativ cu numărul salariaților din
industrie sau comerț. Totuși, se asociază cu anumite tipuri de subdomenii economice tot din
sectorul de servicii, în special cele din serviciile pentru angajați. Însă acest lucru nu are impact
în acest model.
 Proporția salariaților în servicii externalizate în localitatea însăși are un impact semnificativ și

pozitiv asupra dinamicii populației în localitate.
Al doilea predictor important în ceea ce privește dinamica creșterii populației este proporția
salariaților din localitate din populația de vârstă activă.
 Acest predictor este în mod particular important în ariile periurbane. Expansiunea populației
în aceste arii s-a făcut pe baza locurilor de muncă din ariile periurbane și din orașul în jurul
căruia gravitează localitatea.
 De asemenea, numărul de salariați în sectorul industrial are un impact semnificativ asupra

dinamicii populației.
55
 Pe de o parte, a crescut populația în localitățile rurale în care a crescut numărul de locuri de
muncă ofertate în sectorul industrial de către firme. Noul val de industrializare de după
creșterea volumului de locuri de muncă începând cu 2010 a avut un caracter pronunțat rural,
din punct de vedere al localizării.
 Pe de altă parte, au crescut localitățile periurbane din jurul orașelor mari care au locuri de
muncă peste medie ofertate în sectorul industrial. În același timp, însăși orașele mari care au
mizat pe dezvoltarea industrială au scăzut în termeni de populație.
Figură 55: Valorile medii ale dinamicii populației și salariaților la nivelul localităților
Barele în jurul fiecărui punct indică intervalul în care se află 50% dintre localitățile din România
50%
Salariați în
40% industrie la
populația Salariați în
activă în orașul servicii
30% externalizate la
proxim
localității populația activă
Dinamica salariati 21,4% în orașul proxim
20% periurbane
(2017- localității
2008)/2008 16,1%
periurbane
10% 9,1%
7,1%
0% 1,1%
Dinamica populatie Salariați în Servicii
-3,4%
(2019-2008)/2008 industrie la externalizate
-10% populația din populația
activă de vârstă
activă
-20%
56
LISTA SURSELOR DE DATE
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
 IMOBILE ANCPI – Geoportal parcele cadastrale.
 INSPIRE ANCPI – Geoportal interoperabilitate rețea rutieră.
Agenția pentru Plăți și Intervenții pentru Agricultură

 REGISTRU UNIC DE IDENTIFICARE – Al fermelor în vederea accesării măsurilor reglementate
de Politica Agricolă Comună.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate

 LISTA UNITĂȚILOR SANITARE CU CONTRACT, 2020.
Copernicus Land Monitoring Service

 CORINE LAND COVER CLC2018.
Data.Gov.Ro
 SITUAȚII FINANCIARE - Indicatori extrași din situațiile financiare anuale depuse la administrația
fiscală, structurați pe tipuri de plătitori 2008-2018;
 FIRME ÎNREGISTRATE LA REGISTRUL COMERŢULUI, 2008-2018;
 REȚEA ȘCOLARĂ – rețeaua specializărilor din cadrul tuturor unităților de învățământ care
funcționează în anul școlar 2013-2014.
Institutul Național de Statistică, Tempo

 POP107D - Populația după domiciliu la 1 ianuarie pe grupe de vârsta si vârste, sexe, județe si
localități;
 FOM104D - Numărul mediu al salariaților pe județe si localități;
 LOC101B - Locuințe existente la sfârșitul anului pe forme de proprietate, județe si localități;
 LOC103B - Suprafața locuibila existenta la sfârșitul anului pe forme de proprietate, județe si
localități;
 GOS107A - Lungimea totala a rețelei simple de distribuție a apei potabile, pe județe si
localități;
 GOS108A - Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor, pe județe si localități;
 SCL103D - Populația școlara pe niveluri de educație, județe si localități;
 SAN101B - Unități sanitare pe categorii de unități, forme de proprietate, județe si localități;
 BILANȚURI CONTABILE – Bilanțurile contabile ale întreprinderilor pe puncte de lucru, 2011,
2018.
Open Street Map

 GREEN SPACES – Layer arii verzi.
57



PROPUNERE PENTRU O SERIE DE INDICATORI DE
COMPETITIVITATE URBANĂ
www.poca.ro

vigoare.
MULȚUMIRI
(Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Oana Stănculescu (Expert în domeniul
Dezvoltării Regionale), Marcel Ionescu-Heroiu (Specialist Senior în domeniul Dezvoltării Urbane), Oana
Franț (Expert Operațiunii), Bianca Butacu (Expert Operațiuni) și George Moldoveanu (Asistent
Informații).
acestui raport.
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................. 1
METODOLOGIE DE CALCUL A COMPETITIVITĂȚII ȘI A ATRACTIVITĂȚII ORAȘELOR........................... 1
Indicele de competitivitate (IC)............................................................................................................... 1
Indicele de atractivitate generală (IA)..................................................................................................... 2
Indicele de atractivitate sectorială (IAS) ................................................................................................. 2
Industria automotive: ................................................................................................................ 3
Industria chimică ........................................................................................................................ 3
Industria echipamentelor electrice ............................................................................................ 3
IT&C............................................................................................................................................ 4
Transport & Logistică ................................................................................................................. 4
CA Cifră de afaceri
CAEN Clasificarea activităților din economia națională
IA Indice de atractivitate
IAS Indicele de atractivitate sectorială
IC Indice de competitivitate
ICFM Indicator al calității forței de muncă
IE Indicator economic
IS Indicator social
IT&C Information, Technology & Communication
MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
RPL Recensământul populației și locuințelor
INTRODUCERE
Acest raport include câteva metodologii simple pentru a măsura competitivitatea și atractivitatea unui
oraș. Indicele de competitivitate este gândit ca un indicator compozit de performanță, alcătuit dintr-
o serie de sub-indicatori de performanță (de ex. PIB/locuitor sau rata de ocupare a populației cu vârsta
între 20-64 ani), ponderați în funcție de gradul de importanță estimat de echipa tehnică ce a elaborat
acești indici. Indicatorii de atractivitate reprezintă indicatori compoziți de potențial, alcătuiți dintr-o
serie de sub-indicatori (de ex. pregătirea forței de muncă), ponderați în funcție de gradul de
importanță estimat de echipa tehnică ce a elaborat acești indici.
Indicele de competitivitate arată cât de performante, din punct de vedere economic, sunt orașele din
România. Indicii de atractivitate arată în ce măsură orașele din România au o serie de caracteristici
cheie, ce le-ar putea face mai atractive pentru investitorii privați.
METODOLOGIE DE CALCUL A COMPETITIVITĂȚII ȘI A

ATRACTIVITĂȚII ORAȘELOR
Indicele de competitivitate (IC)
- Calculat ca o medie ponderată a trei indicatori: economic, social și tehnologic. La rândul lor,
fiecare din acești indicatori sunt calculați ca medie ponderată a variabilelor selectate din cele
3 categorii de interes major – economic, social, tehnologic.
- Ponderile utilizate pentru fiecare dintre cei trei indicatori (suma ponderilor fiecărui indice
este 100%) sunt prezentate mai jos:
o Indicatorul economic (Ie)
 E1 = PIB/locuitor (estimat pentru 2018, INS) – 30
 E2 = Productivitatea muncii (estimată pentru 2018, INS) – 40
 E3 = Venitul net/cap de locuitor (2018, MDRAP) – 30
o Indicatorul social (Is)
 S1 = Rata de ocupare pentru populația cu vârsta cuprinsă între 20-64 ani
(2018, INS) – 60
 S2 = Rata de dependență a vârstnicilor (Dumitru Sandu) – 40
o Indicatorul tehnologic (It)
 T1 = Populația ocupată în industriile inovatoare (2018, calculat pe baza INS)
– 40
 T2 = Absolvenții de studii universitare (2017, INS) – 30
 T3 = Utilizare internet (RPL, 2011) – 30
Modelul de calcul este:

Indicatorul economic Ie = (30*E1+40*E2+30*E3)/100
Indicatorul social Is = (60*S1+40*S2)/100
Indicatorul tehnologic It = (40*T1+30*T2+30*T3)/100
Valoarea indicelui de competitivitate este dată de următoarea medie ponderată a celor trei indicatori,
după cum urmează:
Ic = (40*Ie+30*Is+30*It)/100
1
Mai departe, am normalizat (am raportat la medie) fiecare indicator la media urbană și i-am calculat,
obținând, în final, indicele de competitivitate.
Indicele de atractivitate generală (IA)

- Calculat ca o medie ponderată a trei indicatori: accesibilitate, abundența de forță de muncă și
calificarea populației. Indicatorul referitor la calificarea forței de muncă este compus.
o Indicatorul referitor la accesibilitate (Ia)
 Acesta a fost normalizat diferit, întrucât o valoare mică a indicatorului
semnifică o accesibilitate ridicată. În această situație, am normalizat datele
după formula:
X normalizat = (X-Xmin)/(Xmax-Xmin)
S-a luat în calcul max și min nu după valoarea efectivă, ci după semnificația indicatorului. Astfel, max
= București (deși are cea mai mică valoare, dar atractivitatea este mare), min = Sulina.
o Indicatorul referitor la forța de muncă excedentară tradusă prin ponderea șomerilor
în totalul resurselor de muncă (INS, 2019)
o Indicatorul referitor la calificarea forței de muncă
 ICFM1 = Pregătirea forței de muncă (persoanele absolvente de studii liceale,
postliceale și universitare, 2017, INS) – 50
 ICFM2 = Ocupații (persoanele cu ocupații de manageri și specialiști cu studii
superioare, tehnicieni și muncitori calificați, RPL 2011) - 50
Valoarea indicelui de atractivitate este dată de următoarea medie ponderată a celor trei indicatori,
după cum urmează:
IA = (30*Ia+35*IFEXC+35*ICFM)/100
Indicele de atractivitate sectorială (IAS)

Acest indicator a fost calculat pentru ramurile industriale și serviciile care vor oferi o creștere pe
termen lung, la nivel național, deoarece dependența de piața europeană este foarte mare:
- Industria automotive (CAEN 29 și 30 – fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a
remorcilor și a semiremorcilor, a altor mijloace de transport)
- Industria chimică (CAEN 17, 19, 20, 21 și 22 – fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie,
fabricarea produselor de cocserie, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, fabricarea
produselor farmaceutice, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice)
- Industria echipamentelor electrice (CAEN 27 – fabricarea echipamentelor electrice)
- IT&C (CAEN 58, 60, 61, 62, 63, 95 – activități de servicii în tehnologia informației, activități de
difuzare și transmitere de programe, telecomunicații, activități de servicii informatice,
activități de editare)
- Transport & Logistică (CAEN 49, 50, 51, 52, 53 – transporturi terestre și transporturi prin
conducte, transporturi pe apă, transporturi aeriene, depozitare și activități auxiliare pentru
transporturi, activități de poștă și de curierat).
Pentru calculul acestor indici de atractivitate sectorială s-a ținut cont, în principal, de următoarele
caracteristici specifice:
- Pentru ramurile industriale: accesibilitatea, forța de muncă disponibilă, precum și relevanța
profilului funcțional al zonei, înțeles ca un indice de industrializare (cât la sută din cifra de
afaceri realizată în zona respectivă provine din activități industriale).
2
- Pentru serviciile cu valoare adăugată mare (IT&C): forța de muncă, număr de absolvenți.
- Pentru transport & logistică: mai ales accesibilitatea și proximitatea la infrastructura mare sau
noduri de transport.
Indicatorii luați în calcul pentru fiecare domeniu sunt:

Industria automotive:
- Indice de accesibilitate (explicația de mai sus se menține)
- Accesibilitatea rutieră la granița de Vest (în minute)
- Forța de muncă (salariați, 2018)
- Vânzările companiilor (cifră de afaceri, 2018)
- Indice de industrializare (CA sector/CA totală, 2018)
- Elevii calificați în școli profesionale, licee tehnologice cu profil: electric, electronic, electronică
automatizări, mecanică (nr. de elevi, 2019)
Toți indicatorii au fost normalizați prin raportarea la medie, cu excepția indicelui de accesibilitate, care
a fost normalizat după valorile minime și maxime.
IAS auto = (20*indice de accesibilitate normalizat+15*min of travel timp+20*salariați+10*cifra de
afaceri+15*indice de industrializare+20*nr. de elevi calificați)/100
Industria chimică
- Elevii calificați în școli profesionale, licee tehnologice cu profil de chimie industrială (nr. de
elevi, 2019)
IAS industria chimică = (20*indice de accesibilitate normalizat+15*min of travel
timp+20*salariați+10*cifra de afaceri+15*indice de industrializare+20*nr. de elevi calificați)/100
Industria echipamentelor electrice
- Elevii calificați în școli profesionale, licee tehnologice cu profil de electronică automatizări și
electric (nr. de elevi, 2019)
IAS echipamente electrice = (20*indice de accesibilitate normalizat+15*min of travel
timp+20*salariați+10*cifra de afaceri+15*indice de industrializare+20*nr. de elevi calificați)/100
3
IT&C
- Pregătirea forței de muncă (indicatorul se interpretează ca nr. persoanelor absolvente de
studii liceale, postliceale și universitare, 2017)
- Absolvenți de studii universitare (2017)
IAS IT&C = (25*indice de accesibilitate normalizat+25*salariați+25*pregătirea forței de
muncă+25*nr. de absolvenți)/100
Transport & Logistică
IAS transport&logistică = (20*indice de accesibilitate normalizat+20*salariați+20*cifra de
afaceri+20*min of travel+20*indice de industrializare)/100
4



METODOLOGII PENTRU CALCULAREA ACCESULUI LA
SERVICIILE ȘI FACILITĂȚILE PUBLICE CHEIE
www.poca.ro

vigoare.
MULȚUMIRI
(Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Ionuț Pascu (Expert Senior în domeniul
Geografie), Marcel Ionescu-Heroiu (Specialist Senior în domeniul Dezvoltării Urbane), Oana Franț
acestui raport.
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................. 1
Livrabile ................................................................................................................................................... 1
Acoperire................................................................................................................................................. 2
Surse date ............................................................................................................................................... 5
METODOLOGIE ............................................................................................................................ 6
Accesibilitate Centru ............................................................................................................................... 6
Accesibilitate Zone Naturale ................................................................................................................... 7
Accesibilitate Stații Transport Public ...................................................................................................... 8
Arii Protejate ........................................................................................................................................... 8
Calitatea Aerului...................................................................................................................................... 8
Calitatea Aerului (Sentinel 5) .................................................................................................................. 9
Categorii de folosință a terenurilor......................................................................................................... 9
Zone de maxim termic ............................................................................................................................ 9
Hazard Arii Protejate ............................................................................................................................. 10
Hazard/Risc Inundații ............................................................................................................................ 11
Hazard/Risc UAT.................................................................................................................................... 11
Gradul de conectivitate a spațiilor cu naturalitate ridicată .................................................................. 11
Spații Verzi per Locuitor ........................................................................................................................ 12
LIMITĂRI .................................................................................................................................... 13
REFERINȚE ................................................................................................................................. 14
ANCPI Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
ANPM Agenția Națională pentru Protecția Mediului
AP Arie protejată
APIA Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură
CHOCHO Glyoxal
CLC Corine Land Cover
DEM Digital Elevation Model
ESA European Space Agency (Agenția Spațială Europeană)
EU European Union (Uniunea Europeană)
HCHO Formaldehidă
HHRI Hărți de Hazard și Risc la Inundații
IGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
JRC Joint Research Centre
MLPDA Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
NIR Near Infrared
Nm Nanometru
NO2 Dioxid de azot
O3 Ozon
OM Ordonanță de ministru
OSM Open Street Map
RNMCA Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului
RPL Recensământul Populației și Locuințelor
SIRUTA Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial – Administrative
SO2 Dioxid de sulf
SWIR Short-wave infrared
TIN-Interpolation Triangulated Irregular Network
USGS United States Geological Survey
UV Ultraviolet
VIS Visible
INTRODUCERE
Livrabile
Produse cartografice pentru toți indicatorii și seturile de date analizate:
 Accesibilitate Centru.pdf (326 pg)
 Accesibilitate Zone Naturale.pdf (325 pg)
 Arii Protejate.pdf (248 pg)
 Calitatea Aerului.pdf (67 pg)
 Categorii de Folosință.pdf (326 pg)
 Zone de Maxim Termic (Insule de Căldură.pdf) (326 pg)
 Risc Arii Protejate.pdf (161 pg)
 Risc Inundații.pdf (227 pg)
 Risc UAT.pdf (248 pg)
 Zone Naturale.pdf (326 pg)
OBS:
Fiecare pagină a atlaselor, reprezintă raportarea respectivului indicator/set de date la nivelul UAT-ului
sub a cărui incidență cade.
Variația în numărul de raportări și implicit de UAT-uri analizate, este rezultatul diferențelor tipologiei
studiilor desfășurate. Respectiv, nu toate analizele au prezentat rezultate pentru toate UAT-urile de
interes (ex.: nu toate UAT-urile prezintă risc de inundații; nu aceleași UAT-uri care prezintă risc SEVESO,
prezintă și arii protejate pe teritoriul lor).
_________________________
Grafice tip bar-plot pentru analizele unde o astfel de ilustrare a fost găsită ca fiind relevantă:
 Accesibilitate Centru
 Accesibilitate Zone Naturale
OBS:
Acestea ilustrează distribuția populației pe intervale de timp față de obiectivul aflat sub studiu.
Date tabelare rezultate din post-procesare:
 Accesibilitate Centru.xlsx
 Accesibilitate Zone Naturale.xlsx
 Arii Protejate.xlsx
 Calitatea Aerului.xlsx
 Categorii de Folosință.xlsx
 Zone de Maxim Termic (Insule de Căldură.xlsx)
 Risc Arii Protejate.xlsx
 Risc Inundații.xlsx
 Risc UAT.xlsx
OBS:
Fiecare set conține unul sau mai multe sheet-uri cu informații detaliate, referitoare la analiza aferentă.
Numărul de înregistrări variază conform cu atlasele. Numărul de sheet-uri variază în funcție de specificul
analizei și necesarul de ilustrare la diferite niveluri sau sub diferite forme.
1
Acoperire
Analiza a fost realizată la nivelul municipiilor și orașelor de pe teritoriul țării, după cum urmează:
JUDEȚ UAT SIRUTA Bihor Stei 26840

Alba Abrud 1151 Bihor Valea Lui Mihai 32027
Alba Aiud 1213 Bihor Vascau 27007
Alba Alba Iulia 1017 Bistrita-Nasaud Beclean 32483
Alba Baia De Aries 2915 Bistrita-Nasaud Bistrita 32394
Alba Blaj 1348 Bistrita-Nasaud Nasaud 32544
Alba Campeni 1455 Bistrita-Nasaud Sangeorz Bai 32599
Alba Cugir 1696 Botosani Botosani 35731
Alba Ocna Mures 1794 Botosani Bucecea 36453
Alba Sebes 1874 Botosani Darabani 35946
Alba Teius 8096 Botosani Dorohoi 36006
Alba Zlatna 1936 Botosani Flamanzi 37280
Arad Arad 9262 Botosani Saveni 36060
Arad Chisineu Cris 9459 Botosani Stefanesti 39168
Arad Curtici 9495 Braila Braila 42682
Arad Ineu 9538 Braila Faurei 42753
Arad Lipova 9574 Braila Ianca 43331
Arad Nadlac 9627 Braila Insuratei 43411
Arad Pancota 9654 Brasov Brasov 40198
Arad Pecica 11584 Brasov Codlea 40241
Arad Santana 12091 Brasov Fagaras 40278
Arad Sebis 9690 Brasov Ghimbav 40214
Arges Campulung 13490 Brasov Predeal 40303
Arges Costesti 13668 Brasov Rasnov 40367
Arges Curtea De Arges 13622 Brasov Rupea 40394
Arges Mioveni 13301 Brasov Sacele 40438
Arges Pitesti 13169 Brasov Victoria 40465
Arges Stefanesti 13392 Brasov Zarnesti 40492
Arges Topoloveni 13757 Bucuresti Bucuresti 179132
Bacau Bacau 20297 Buzau Buzau 44818
Bacau Buhusi 20778 Buzau Nehoiu 47916
Bacau Comanesti 20821 Buzau Patarlagele 48325
Bacau Darmanesti 22166 Buzau Pogoanele 48744
Bacau Moinesti 20876 Buzau Ramnicu Sarat 44845
Bacau Onesti 20563 Calarasi Budesti 101458
Bacau Slanic Moldova 20910 Calarasi Calarasi 92569
Bacau Targu Ocna 20965 Calarasi Fundulea 103032
Bihor Alesd 26699 Calarasi Lehliu Gara 93888
Bihor Beius 26804 Calarasi Oltenita 100610
Bihor Marghita 26877 Caras-Severin Anina 50889
Bihor Nucet 26920 Caras-Severin Baile Herculane 50923
Bihor Oradea 26564 Caras-Severin Bocsa 50969
Bihor Sacueni 30915 Caras-Severin Caransebes 51010
Bihor Salonta 26975 Caras-Severin Moldova Noua 51056
2
Caras-Severin Oravita 51118 Gorj Borascu 79157
Caras-Severin Otelu Rosu 51207 Gorj Bumbesti Jiu 79308
Caras-Severin Resita 50790 Gorj Motru 78141
Cluj Campia Turzii 55357 Gorj Novaci 78258
Cluj Cluj Napoca 54975 Gorj Rovinari 82895
Cluj Dej 55008 Gorj Targu Carbunesti 78329
Cluj Gherla 55384 Gorj Targu Jiu 77812
Cluj Huedin 55446 Gorj Ticleni 78454
Cluj Turda 55259 Gorj Tismana 82430
Constanta Baneasa 61069 Gorj Turceni 82617
Constanta Cernavoda 60776 Harghita Baile Tusnad 83428
Constanta Constanta 60419 Harghita Borsec 83491
Constanta Eforie 60455 Harghita Cristuru Secuiesc 83525
Constanta Harsova 60801 Harghita Gheorgheni 83561
Constanta Mangalia 60482 Harghita Miercurea Ciuc 83320
Constanta Medgidia 60847 Harghita Odorheiu Secuiesc 83133
Constanta Murfatlar 62360 Harghita Toplita 83632
Constanta Navodari 60507 Harghita Vlahita 83749
Constanta Negru Voda 62397 Hunedoara Aninoasa 87219
Constanta Ovidiu 60687 Hunedoara Brad 87291
Constanta Techirghiol 60534 Hunedoara Calan 87424
Covasna Baraolt 63447 Hunedoara Deva 86687
Covasna Covasna 63526 Hunedoara Geoagiu 89561
Covasna Intorsura Buzaului 63580 Hunedoara Hateg 87576
Covasna Sfantu Gheorghe 63394 Hunedoara Hunedoara 86810
Covasna Targu Secuiesc 63740 Hunedoara Lupeni 87059
Dambovita Fieni 65609 Hunedoara Orastie 87638
Dambovita Gaesti 65681 Hunedoara Orastie 87638
Dambovita Moreni 65841 Hunedoara Orastioara De Sus 90342
Dambovita Pucioasa 65921 Hunedoara Petrila 87077
Dambovita Racari 68627 Hunedoara Petrosani 86990
Dambovita Targoviste 65342 Hunedoara Simeria 87665
Dambovita Titu 66081 Hunedoara Uricani 87139
Dolj Bailesti 70316 Hunedoara Vulcan 87175
Dolj Bechet 70879 Ialomita Amara 92836
Dolj Calafat 70352 Ialomita Cazanesti 93067
Dolj Craiova 69900 Ialomita Fetesti 92701
Dolj Dabuleni 72007 Ialomita Fierbinti Targ 102749
Dolj Filiasi 70414 Ialomita Slobozia 92658
Dolj Segarcea 70502 Ialomita Tandarei 92765
Galati Beresti 75338 Ialomita Urziceni 100683
Galati Galati 75098 Iasi Harlau 95355
Galati Jorasti 76638 Iasi Iasi 95060
Galati Targu Bujor 75472 Iasi Pascani 95391
Galati Tecuci 75203 Iasi Podu Iloaiei 98373
Giurgiu Giurgiu 100521 Iasi Targu Frumos 95471
Giurgiu Mihailesti 104136 Ilfov Bragadiru 179221
3
Ilfov Buftea 100576 Olt Scornicesti 128711
Ilfov Chitila 179285 Olt Slatina 125347
Ilfov Magurele 179409 Prahova Azuga 130954
Ilfov Otopeni 179481 Prahova Baicoi 130981
Ilfov Pantelimon 179515 Prahova Boldesti Scaeni 131069
Ilfov Popesti Leordeni 179533 Prahova Breaza 131103
Ilfov Voluntari 179551 Prahova Busteni 131210
Maramures Baia Mare 106318 Prahova Campina 131256
Maramures Baia Sprie 106684 Prahova Cocorastii Colt 136241
Maramures Borsa 106746 Prahova Cocorastii Mislii 132716
Maramures Cavnic 106782 Prahova Comarnic 131336
Maramures Dragomiresti 108017 Prahova Mizil 131407
Maramures Salistea De Sus 108892 Prahova Ploiesti 130534
Maramures Seini 108963 Prahova Plopeni 131443
Maramures Sighetu Marmatiei 106559 Prahova Sinaia 131540
Maramures Somcuta Mare 109176 Prahova Slanic 131577
Maramures Targu Lapus 106817 Prahova Urlati 131620
Maramures Tautii Magheraus 106461 Prahova Valenii De Munte 131817
Maramures Ulmeni 109265 Salaj Cehu Silvaniei 139740
Maramures Viseu De Sus 106979 Salaj Jibou 139811
Mehedinti Baia De Arama 109924 Salaj Simleu Silvaniei 139884
Mehedinti Drobeta Turnu Severin 109773 Salaj Zalau 139704
Mehedinti Orsova 110063 Satu Mare Ardud 136848
Mehedinti Strehaia 110116 Satu Mare Carei 136526
Mehedinti Vanju Mare 110232 Satu Mare Livada 138039
Mures Iernut 117827 Satu Mare Negresti Oas 136599
Mures Ludus 114710 Satu Mare Orasu Nou 138351
Mures Miercurea Nirajului 118281 Satu Mare Satu Mare 136483
Mures Reghin 114809 Satu Mare Tasnad 136642
Mures Sangeorgiu De Padure 119331 Sibiu Agnita 143682
Mures Sarmasu 119242 Sibiu Avrig 144054
Mures Sighisoara 114514 Sibiu Cisnadie 143735
Mures Sovata 114854 Sibiu Copsa Mica 143771
Mures Targu Mures 114319 Sibiu Dumbraveni 143806
Mures Tarnaveni 114925 Sibiu Medias 143619
Mures Ungheni 119894 Sibiu Miercurea Sibiului 144928
Neamt Bicaz 120968 Sibiu Ocna Sibiului 143851
Neamt Piatra Neamt 120726 Sibiu Saliste 145499
Neamt Roman 120860 Sibiu Sibiu 143450
Neamt Roznov 124117 Sibiu Talmaciu 145827
Neamt Targu Neamt 121055 Suceava Brosteni 147358
Olt Bals 125418 Suceava Cajvana 147633
Olt Caracal 125472 Suceava Campulung Moldovenesc 146502
Olt Corabia 125542 Suceava Dolhasca 148006
Olt Draganesti Olt 125622 Suceava Falticeni 146539
Olt Piatra Olt 128105 Suceava Forasti 148514
Olt Potcoava 128374 Suceava Frasin 148612
4
Suceava Gura Humorului 146584 Tulcea Macin 159730
Suceava Liteni 149227 Tulcea Sulina 159767
Suceava Milisauti 146931 Tulcea Tulcea 159614
Suceava Radauti 146628 Valcea Babeni 168372
Suceava Salcea 146370 Valcea Baile Govora 167641
Suceava Siret 146655 Valcea Baile Olanesti 167696
Suceava Solca 146708 Valcea Balcesti 168452
Suceava Suceava 146263 Valcea Berbesti 168602
Suceava Vatra Dornei 146744 Valcea Brezoi 167794
Suceava Vicovu De Sus 151095 Valcea Calimanesti 167909
Teleorman Alexandria 151790 Valcea Dragasani 167981
Teleorman Rosiori De Vede 151870 Valcea Horezu 168041
Teleorman Turnu Magurele 151683 Valcea Ocnele Mari 168130
Teleorman Videle 151905 Valcea Ramnicu Valcea 167473
Teleorman Zimnicea 151978 Vaslui Barlad 161794
Timis Buzias 155403 Vaslui Husi 161829
Timis Ciacova 156357 Vaslui Murgeni 164981
Timis Deta 155458 Vaslui Negresti 161856
Timis Faget 156801 Vaslui Vaslui 161945
Timis Gataia 157086 Vrancea Adjud 174860
Timis Jimbolia 155494 Vrancea Ciorasti 175590
Timis Lugoj 155350 Vrancea Focsani 174744
Timis Recas 158314 Vrancea Marasesti 174922
Timis Sannicolau Mare 155528 Vrancea Odobesti 175019
Timis Timisoara 155243 Vrancea Panciu 175055
Tulcea Babadag 159650 Vrancea Slobozia Ciorasti 177726
Tulcea Isaccea 159687
Surse date
 OSM – rețea căi rutiere, centre localități, zone naturale
 APIA – blocuri fizice
 ANPM – limite arii protejate
 RNMCA – date agregate privind calitatea aerului
 EU Copernicus – categorii de folosință / acoperire a terenului CLC
 USGS – imagini satelitare Landsat 8
 ESA – imgaini satelitare Sentinel 2, Sentinel 5
 IGSU – regiuni risc SEVESO și transport mărfuri periculoase
 HHRI – benzi inundabilitate
 MLDPA – limite UAT
 ANCPI – limite intravilan, perimetru construit
 JRC– grid populație GHS-POP
 EU Copernicus – model digital de elevație EU-DEM
 INS – suprafață spații verzi per cap de locuitor
5
METODOLOGIE
Accesibilitate Centru
Analiza a fost realizată la nivelul întregului intravilan din fiecare UAT, având ca date de intrare rețeaua
de drumuri și ca factori limitatori viteza de deplasare de 5 km/h, timpul limită de deplasare, rezoluția
rasterului interpolat și rețeaua de centre. Distanțele rezultate pe baza acestor informații au fost de
asemenea corectate și în funcție de panta terenului. Conform Ray N. Și Ebener S., AccessMod 3.0:
Computing geographic coverage and accessibility to health care services using anisotropic movemen of
patients - 2009, s-a recurs la un factor de corecție în cazul terenului aflat în pantă, multiplicându-se
viteza în cazul deplasărilor în coborâre și diminuându-se în cazul deplasărilor în urcare, în ambele sensuri
folosindu-se aceeași valoare (cu cât se multiplică în cazul coborârii, cu atât se și reduce în cazul urcării,
la valori similare de pantă).
Ca și puncte focale ale analizei au fost utilizate primăriile (considerate ca fiind reprezentative pentru
centrul localităților). În majoritatea cazurilor, acest demers a dus la extragerea unui singur punct per
UAT. Acolo unde acest criteriu nu a putut fi îndeplinit (ex: București – primării de sector și primăria
generală), s-a recurs la o analiză optimizată pentru multiple obiective (asemănătoare celei privind
Accesibilitatea Zonelor Naturale).
Prin interogarea vertecșilor rețelei în cadrul unei arii relevante predefinite (prin stabilirea unei limite de
timp în accesibilitatea față de centru), este evaluat și timpul suplimentar dintre punctul de start și rețeaua
de drumuri (în funcție de proximitatea fiecărui pixel analizat față de rețeaua de drumuri, măsurată
perpendicular), acesta fiind adăugat la rezultatul final. Cu alte cuvinte, timpul total de parcurs reprezintă
durata parcursului dintre un pixel și punctul cel mai apropiat din rețeaua de drumuri, adăugată duratei
parcursului din punctul de acces al rețelei de drumuri până în punctul reprezentând Primăria, de-a lungul
rețelei de drumuri. Distanțele dintre vertecși sunt fragmentate în intervale de cost egal, prin interpolări
liniare.
Izo-ariile rezultate sunt produsul extinderii analizei anterioare, pe nori de puncte. Acestea sunt generate
prin interpolare folosind tehnica TIN-Interpolation. Rezultatul este util în analize multicriteriale, fiind
compatibil cu proceduri de tip fuzzy modelling.
Produsul rasterial a fost reclasificat în clase independente de cost: <1 minut, 1-2 minute, 2-3 minute, 3-
4 minute, 4-5 minute, 5-15 minute, 15-20 minute, 20-30 minute, 30-40 minute, 40-50 minute, 50-60
minute, 60-70 minute, 70-80 minute, 80-90 minute respectiv >90 minute.
Reprezentarea și statisticile finale (număr de locuitori per regiune de cost) au fost realizate la nivelul
perimetrelor construite.
ATLAS compus din patru blocuri, descrie situația accesibilității față de centrele localităților:
- Bloc stânga: accesibilitate față de centru ilustrată la nivel de perimetre construite. Temă
cromatică pseudo-color 16 clase conform cu zonele de cost amintite anterior.
- Bloc dreapta sus: perimetru construit și centrul localității, ca și date de intrare
- Bloc dreapta centru: distribuția populației la nivelul perimetrului construit. Temă cromatică
albastru, 11 clase
- Bloc dreapta jos: bar-plot cu distribuția populației pe cele 16 intervale de cost și harta generală
cu localizarea UAT în context național
TABEL compus din două sheet-uri:

- Sheet “Legendă”: shortcut date și explicație indicator
- Sheet “Accesibilitate centru”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA,
recensământ conform RPL 2011 și populația înregistrată pe clasele de cost amintite anterior
6
Accesibilitate Zone Naturale
Analiza a fost realizată într-o manieră similară celei privind Accesibilitatea față de Centrul Localităților.
Excepție face numărul de obiective analizate per UAT. Aici, numărul acestora variază, fiind vorba despre
punctele de acces în zonele naturale.
Zonele naturale ilustrează toate arealele cu caracter natural și potențial recreativ, fiind în acest sens
diferite de spațiile verzi definite în OM 1549/2008. Au fost identificate toate regiunile cu caracter natural
folosind OSM. Asupra lor s-a aplicat un filtru în funcție de destinație (ex: au fost excluse cimitirele). Un
pas suplimentar a fost acela de a valida rezultatul folosind blocurile fizice APIA printr-o analiză spațială
de suprapunere. Procentul de intersecție între cele două seturi de date a fost calculat. Dacă valoarea
depășea 50% din aria zonei extrase din OSM și clasa APIA aparținând familiei de blocuri agricole (arabil,
livezi, pășuni, culturi permanente), a celor scoase din circuitul public din motive de securitate (ex: baze
militare), terenurilor neproductive tip halde de steril, gropi de gunoi sau așezărilor, aceasta a fost
eliminată. În esență, pădurile, pășunile împădurite și terenurile umede au rămas ca suprafețe luate în
analiză.
Poligoanele astfel rezultate au fost extinse în suprafață cu valoarea maximă suportată de rețeaua de căi
rutiere conform normelor tehnice în vigoare (lățime bandă x număr benzi + lățime lucru sisteme de
protecție) (Ordonanța 43/1997), pentru a generaliza reprezentarea acestora. Astfel au fost eliminate
drumurile ce fragmentează spațiile naturale (e.g. o șosea care traversează un parc și care, în fapt, nu-l
transformă în 2 parcuri), acest procedeu având mai degrabă rolul de a păstra o evidență reală a
numărului acestor spații naturale. Suprapunerile celor 2 poligoane inițiale, rezultate prin aplicarea
procedeului de eliminare a drumurilor ce le fragmentează, au fost apoi eliminate prin dizolvare. Limitele
nou rezultate au fost restrânse în final cu un buffer egal cu cel inițial, dar de valoare negativă, înlăturând
excedentul pe contur.
Intersecția zonelor naturale, așa cum au rezultat ele din analizele descrise, cu rețeaua de drumuri, a
permis obținerea parțială a punctelor de acces în zonele naturale. Zonele intra-urbane au fost
reprezentate corespunzător, însă pentru zonele naturale din afara intravilanelor (ex: corpuri mari de
pădure) s-a recurs la un pas suplimentar. Acolo unde raportul dintre perimetru și numărul de puncte de
acces ilustra o distribuție de mai puțin de 1 pct/km (în cazul extravilanului) și de 1 pct/500 m (în cazul
intravilanului), au fost generate noi puncte de acces de-a lungul rețelei de drumuri tangente spațiilor
verzi, astfel încât să fie îndeplinită condiția de mai sus.
Ulterior, folosind punctele de acces cumulate și rețeaua de drumuri, s-a aplicat metodologia descrisă la
analiza accesibilității centrelor localităților.
ATLAS compus din patru blocuri, descrie situația accesibilității față de centrele localităților:
- Bloc stânga: accesibilitate față de zonele naturale ilustrată la nivel de UAT. Temă cromatică
pseudo-color 11 clase conform cu costurile amintite anterior.
- Bloc dreapta sus: perimetru construit și zonele naturale, ca și date de intrare
- Bloc dreapta centru: distribuția populațieila nivelul UAT. Temă cromatică albastru, 11 clase
- Bloc dreapta jos: bar-plot cu distribuția populației pe cele 11 intervale de cost (<5 minute, 5-10
minute, 10-20 minute, 20-30 minute, 30-40 minute, 40-50 minute, 50-60 minute, 60-70 minute,
70-80 minute, 80-90 minute, 90-100 minute) și harta generală cu localizarea UAT în context
național

- Sheet “% Pop Acces Zone Naturale”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA,
recensământ conform RPL 2011 și populația înregistrată pe clasele de cost amintite anterior
7
Accesibilitate Stații Transport Public
Analiza a fost realizată la nivel de UAT, pentru localitățile care conform INS, prezintă mijloace de
transport public în operare, folosind locațiile stațiilor de transport înregistrate în OSM și GMaps, preluate
de la CIVITTA. O situație mult mai bună a acestora ar fi extragerea lor din Planurile de Mobilitate Urbană
Durabilă.
Metodologia de calcul este identică cu cea din cadrul analizei privind accesibilitatea față de zonele
naturale (optimizată pentru multiple puncte de acces).
Pentru evaluarea într-un stadiu incipient a aplicabilității aceleiași metodologii, s-a realizat un studiu de
caz pentru un set redus de UAT-uri, folosind exclusiv datele OSM. Însă pentru a finaliza analiza într-o
manieră similară cu restul studiilor (atlas și pivot-table) este necesară finalizarea procesului de geo-
locație a stațiilor de transport public.
Arii Protejate
Analiza a fost realizată la nivel de UAT, folosind limitele tuturor zonelor aflate sub protecție, indiferent
de cadrul legislativ ce a stat la baza încadrării lor. S-a urmărit ilustrarea procentului din UAT acoperit de
astfel de areale.
ATLAS compus din două blocuri, descrie situația acoperirii UAT cu arii protejate:
- Bloc stânga: delimitare arii protejate la nivel de UAT
- Bloc dreapta: statistici privind procentul de acoperire al UAT cu arii protejate: suprafață UAT,
suprafață arii protejate, procent acoperire
TABEL compus din trei sheet-uri:

- Sheet “% AP din UAT (AP)”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA, nume arie
protejată, cod arie protejată, suprafață UAT și procent din UAT acoperit de arii protejate
- Sheet “% AP din UAT (overall)”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA,
suprafață UAT, suprafață din UAT aflată sub regim de protecție și procent din UAT aflat sub
regim de protecție, în format generalizat, fără informații referitoare la tipul ariei protejate sau
numele acesteia, ca în sheet-ul anterior.
Calitatea Aerului
Analiza a fost realizată la nivel de UAT, folosind datele provenite din rețeaua națională de monitorizare
a calității aerului, pentru particule cu dimensiunea de 10 microni sau mai puțin, dioxid de azot, monoxid
de carbon, benzen, ozon și dioxid de sulf.
Procesarea a avut în vederea realizarea mediei mediilor anuale, pentru perioada 2014-2019.
ATLAS:
Compus din șapte blocuri, descrie situația calității aerului la nivel de UAT:
- Bloc sus stânga: descriere concentrație și încadrarea față de pragul admis pentru particule aflate
în suspensie cu diametrul mai mic sau egal cu 10 microni
- Bloc sus centru: descriere concentrație și încadrarea față de pragul admis pentru dioxid de azot
- Bloc sus dreapta: descriere concentrație pentru monoxid de carbon
- Bloc jos stânga: descriere concentrație și încadrarea față de pragul admis pentru benzen
- Bloc jos centru: descriere concentrație și încadrarea față de pragul admis pentru ozon
- Bloc jos dreapta: descriere concentrație și încadrarea față de pragul admis pentru dioxid de sulf
- Bloc dreapta: legenda tuturor blocurilor privind concentrații, conform cu normativele aflate în
vigoare, cât și pragurile admise
8
Calitatea Aerului (Sentinel 5)
Analiza a fost realizată la nivel de UAT, folosind înregistrările preluate din programul satelitar ESA,
Sentinel. Acesta furnizează informații cu privire la variabilele atmosferice, în sprijinul politicilor europene.
S5 este axat pe calitatea aerului și interacțiunea compoziție aer - climă, principalele produse fiind O3,
NO2, SO2, HCHO, CHOCHO și aerosoli. Senzorul aflat la bordul satelitului, constă dintr-un spectrometru
de înaltă rezoluție care operează în spectru ultraviolet până la infraroșu cu undă scurtă, cu 7 benzi
spectrale diferite: UV-1 (270-300nm), UV-2 (300-370nm), VIS (370-500nm), NIR-1 (685-710 nm), NIR-2
(745-773 nm), SWIR-1 (1590-1675 nm) și SWIR-3 (2305-2385 nm).
Analizele au presupus înregistrarea valorilor la nivel de UAT pentru gazele ce își găsesc corespondența
și în parametrii monitorizați în cadrul rețelei naționale de evaluare a calității aerului.
Un aspect important ce nu a permis utilizarea celor două seturi de date într-o manieră unitară (rețeaua
națională și datele S5) este modul de înregistrare al concentrațiilor în datele satelitare. Mai precis,
înregistrările sunt reduse la o valoare 2D (mol/m2), cunoscută și ca unitate Dobson. Nu este o unitate a
SI și este folosită în general pentru ilustrarea dinamicii gazelor în coloană de aer, nu a valorilor absolute
la nivelul solului. Conversia din unități Dobson la g/m3, moli/m3 sau ppm, ppb (părți per milion, sau
miliard) se face pe baza informațiilor legate de grosimea troposferei în zona de eșantionare, modele
privind dispersia în coloana a diferitelor gaze și informații despre climă (temperatură, umiditate,
nebulozitate). O generalizare se poate realiza folosind ecuația: 0.1 mol/m 2 / 10 km, din care rezultă o
concentrație de 0.00001 mol/m3. Pe baza unui factor de conversie referitor la masa molară a fiecărui
gaz, se pot obține concentrații cuantificate în ppm sau ppb. Însă rezultatul, ar fi o valoare generală, ce
nu adresează concentrațiile la nivelul solului, utilizabile în evaluarea ordinului de mărime al concentrației
și nu a valoarii absolute.
Categorii de folosință a terenurilor

Analiza a fost realizată la nivel de UAT, folosind clasele CLC pentru categorii de folosință/acoperire a
terenurilor.
ATLAS compus din trei blocuri, descrie situația acoperirii UAT din perspectiva folosinței/acoperirii
terenurilor:
- Bloc stânga sus: delimitare categorii conform cu metodologia CLC
- Bloc stânga jos: Statistici privind suprafața UAT și hartă generală privind încadrarea UAT în
context național
- Bloc dreapta: statistici privind procentul de acoperire al UAT cu diferitele categorii de
folosință/acoperire, cât și legenda de culori a blocului stânga sus.
TABEL compus din trei sheet-uri:

- Sheet “% CLC UAT”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA, suprafață UAT, și
procent acoperie pentru fiecare dintre cele 33 de categorii CLC
- Sheet “Cod CLC”: cuprinde informații referitoare la etichetarea claselor CLC la cele trei niveluri
de raportare
Zone de maxim termic

Analiza a fost realizată la nivel de perimetru construit, folosind înregistrările Landsat 8 și Sentinel 3 din
intervalul 07-09 2019, cu un grad de acoperire cu nori de maxim 0.1%. Aceasta s-a bazat pe extragerea
valorilor parametrului Land Surface Temperature în funcție de benzile infraroșu, metadate legate de
radiance și sun elevation și emisivitate sprijinită în indicele de vegetație diferențială normalizat.
Pentru extragerea limitelor propriu-zise a fost luată în seamă stric extrema superioară. Datele rasteriale
LST au fost analizate statistic cu privire la distribuția valorilor și frecvența lor, fapt ce a permis aplicarea
9
de praguri după metoda Jenks (fragmentarea datelor în clase cu variație minimă în interiorul clasei și
maximă între clase). Ultimele două clase au fost izolate rezultând limitele în baza cărora a fost evaluată
populația.
ATLAS compus din trei blocuri, descrie situația zonelor de maximă termică la nivel de perimetru
construit:
- Bloc stânga: delimitare perimetru construit și evidențiere zone maximă termică
- Bloc dreapta sus: Statistici privind suprafața UAT, populația, maximul definit în raport cu
temperatura medie pentru perioada analizată, total populație aflată sub incidența zonelor de
maximă termică și suprafața afectată.
- Bloc dreapta jos: Land Surface Temperature pentru perimetrul construit ilustrat în temă fals
colorată (10 - 40°).

- Sheet “% Pop risc Heat”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA, populație
conform RPL 2011 și procent populație aflată sub incidența zonelor de maximă termică.
Hazard Arii Protejate

Analiza a fost realizată la nivel de UAT, folosind limitele tuturor zonelor aflate sub protecție, indiferent
de cadrul legislativ ce a stat la baza definirii lor și delimitarea zonelor de risc SEVESO, pe clase distincte
(BLEVE, Dispersie, Explozie, Incendiu și Transport mărfuri periculoase).
ATLAS:
Compus din două blocuri, descrie situația ariilor protejate, aflate sub risc conform descrierii de mai sus:
- Bloc stânga: delimitare arii protejate și a zonelor aflate sub risc SEVESO (indiferent de tipul de
risc)
- Bloc dreapta: Statistici privind suprafața ariilor protejate, procentul aflat sub risc din aria
protejată la nivel de UAT, și procentul din suprafața aflată sub regim de protecție ce cade sub
incidența diferitelor tipuri de risc. De asemenea, este inclusă harta de încadrare în context
național a UAT.
TABEL:
Compus din cinci sheet-uri:
- Sheet “AP per UAT (RS AP)”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA, denumire
arie protejată, suprafață arie protejată aflată pe teritoriul UAT-ului curent, și procente din
această suprafață aflate sub cele cinci categorii de risc.
- Sheet “AP per UAT (RS)”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA, suprafață
arii protejate aflate pe teritoriul UAT-ului curent, fără diferențiere între arii, și procente din
această suprafață aflate sub cele cinci categorii de risc.
- Sheet “AP per UAT (AP)”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA, denumire
arie protejată, procent din suprafața ariei protejate din cadrul UAT aflată sub risc, fără
diferențiere pe tipurile de risc.
- Sheet “AP per UAT (overall)”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA, suprafață
arii protejate aflate pe teritoriul UAT-ului curent, și procentul din această suprafață aflate sub
risc, fără diferențiere în funcție de ariile protejate sau tipul de risc.
10
Hazard/Risc Inundații
Analiza spațială a fost realizată la nivel de UAT, folosind benzile aferente riscului de inundabilitate medie
(perioadă de revenire ≥ 100 ani), defalcate în cele patru clase de risc (0, 1, 2, 3).
ATLAS:
Compus din două blocuri, descrie situația teritoriului UAT aflat sub risc de inundabilitate:
- Bloc stânga: delimitare benzi risc inundabilitate mediu (Q1)
- Bloc dreapta: Statistici privind populația UAT, procentul din aceasta aflat sub risc de inundații,
și numărul de locuitori aflat sub cele patru clase de risc. De asemenea, este inclusă harta
generală de încadrare în context spațial a UAT.
TABEL:
Compus din două sheet-uri:
- Sheet “% Pop risc Inundații”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA, populație
conform RPL 2011, bazinul hidrografic dominant și procentul din populație afat sub diferitele
clase de risc.
Hazard/Risc UAT
Analiza a fost realizată la nivel de UAT, folosind delimitarea zonelor de risc SEVESO, pe clase distincte
(BLEVE, Dispersie, Explozie, Incendiu și Transport mărfuri periculoase).
ATLAS:
Compus din două blocuri, descrie situația UAT, aflat sub risc conform descrierii de mai sus:
- Bloc stânga: delimitare zonelor pe care se pot manifesta diferite tipuri de hazarduri, din
categoriile analizate
- Bloc dreapta: Statistici privind suprafața UAT, populație, procentul populație aflat sub risc și
procentul din suprafață afectată de hazard. De asemenea, sunt incluse informații privind
suprafața și populația afectate de diferite tipuri de risc. Harta de încadrare oferă context național
UAT-ului curent.
TABEL:
Compus din trei sheet-uri:
- Sheet “% Risc UAT (type)”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA, suprafață
UAT, populație conform RPL 2011, procentele din suprafață aflate sub diferite clase de risc, cât
și procentele din populație aflate sub diferite clase de risc.
- Sheet “% Risc UAT (overall)”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA, suprafață
UAT, populație conform RPL 2011, procentele din suprafață aflate sub risc, cât și procentele din
populație aflate sub risc, nediferențiat pe clase de risc.
Gradul de conectivitate a spațiilor cu naturalitate ridicată

Analiza a fost realizată la nivel de UAT și ariile naturale așa cum au fost ele calculate în studiul
accesibilității zonelor naturale. Pornind de la aceste limite, s-a realizat o analiză spațială referitoare la
proximitatea dintre diferitele zone naturale. Obiectivul a fost identificarea regiunilor aflate la distanță
una de alta de mai puțin de 100 de metri (distanță fără fundamentare științifică clară, ce ar trebui mai
degrabă luată ca exemplu). Ulterior, acestea au fost grupate acolo unde analiza a ilustrat mai multe
clustere.
11
ATLAS:
Compus din două blocuri, descrie situația zonelor naturale și a gradului de conectivitate al acestora:
- Bloc stânga: delimitare zonelor naturale la nivel de UAT cu evidențierea celor ce îndeplinesc
criteriul de conectivitate, zone ce ar putea fi propuse pentru realizarea unor culoare de legătură
între ele
- Bloc dreapta: Statistici privind suprafața UAT, suprafața zonelor naturale și a procentului din
UAT acoperit de zone naturale. De asemenea sunt incluse informații referitoare la suprafața de
zone naturale considerate ca având un grad ridicat de conectivitate, procentul din totalul de
zone naturale reprezentat de acestea, cât și procentul din suprafața UAT, pe care acestea îl
acoperă. Harta de încadrare, oferă context național UAT-ului curent.
TABEL:
- Sheet “Zone Naturale”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA, suprafață zone
naturale, procentul din suprafața UAT acoperit de zone naturale, suprafața de zone naturale cu
un grad ridicat de conectivitate și procentul pe care regiunile considerate conectate îl reprezintă
din totalul suprafeței de zone naturale.
Spații Verzi per Locuitor

Analiza a fost realizată la nivel de UAT folosind datele INS privind populația per UAT și indicatorul “spații
verzi per locuitor”.
TABEL:
- Sheet “Spațiu verde per locuitor”: cuprinde informații referitoare la UAT, județ, cod SIRUTA, și
valoarea indicatorului spații verzi per locuitor, exprimată în metri pătrați.
12
LIMITĂRI
Utilizarea de date rasteriale (grid populație) în raport cu limite vectoriale, a dus la necesitatea realizării
de corecții liniare în regiunile de contur. Asta înseamnă că, dacă o celulă este intersectată de un vector,
situație majoritară dealtfel, valoarea sa, reprezentând numărul de locuitori, va fi împărțită între cele două
părți rezultate (de o parte și de alta a liniei), direct proporțional cu modul în care a fost împărțită
suprafața sa de către respectiva linie. De asemenea, există un grad de variație între valorile RPL 2011 și
rezultatul modelării populației conform JRC. Pentru aceasta, analizele au fost realizate folosind gridul
de populație, iar asupra valorilor finale s-au aplicat factori de corecție pentru punerea în corespondență
cu RPL 2011. Asta înseamnă că valorile din grid au fost înmulțite cu un factor de corecție (e.g. dacă
gridul indică 12450 loc iar RPL ne furnizează pentru același UAT 11520 loc, factorul de corecție de 1,08
s-a folosit pentru împărțirea valoarii celulelor din grid).
Limitele UAT variază în funcție de sursa datelor. Astfel a fost ales MLDPA ca sursă pentru acest set de
date, fiind asigurată consecvența între analize. Există posibilitatea apariției de diferențe în cazul unei
analiza comparative cu limite provenite din alte surse.
Definirea zonelor naturale diferă față de încadrarea normativă ca “spațiu verde”, de aceea a fost utilizat
un alt termen și descrisă diferența dintre ele.
Analiza și interpretarea insulelor de căldură necesită o perspectivă mai amplă asupra valorilor termice
la nivel de UAT, astfel că rezultatele inițial extrase în acest sens, au fost redirecționate către indicatorul
„zone extremă termică”, urmând a se reveni asupra analizei insulelor de căldură.
Analizele de accesibilitate, elaborate având ca suport DEM-ul, au fost realizate strict în sistem proiectat
de coordonate, nefiind aplicate corecții referitoare la curbura Pământului. Acest factor este însă
neglijabil la scara la care s-au desfășurat studiile.
Ca și în cazul limitelor UAT, limitele ariilor protejate pot varia în funcție de momentul la care ne raportăm
(limitele lor modificându-se, în principiu, în timpul sesiunilor de actualizare, care se fac o dată la 4 ani).
În mod similar, s-a optat pentru o sursă de încredere care să asigure consecvență între analizele
desfășurate.
Înregistrările privind calitatea aerului prezintă lipsuri, cauzate de diferite motive de natură tehnică (ex:
senzori defecți, valori prea puține față de normativele aflate în viguare). Extrapolarea datelor existente
a fost considerată ca fiind o practică improprie, astfel că datele sunt ilustrate în regim as is.
Analiza privind categoriile de folosință acoperă parțial și categorii de acoperire a terenurilor. Această
încorporare de elemente din ambele clase a fost preluată din setul original de date, fiind imposibilă
intervenția asupra ei și clasificarea clară și distinctă a categoriilor de folosință și a celor de acoperire.
Analiza privind riscul de inundații, așa cum a fost descris și în paragrafele adresând acest aspect, au avut
în vedere exclusiv benzile de inundabilitate medie. Astfel că analiza nu poate fi considerată ca fiind
ilustrativă pentru toate nivelurile de risc la inundații.
Diferitele surse de date au fost preluate în regim as is, fiind asociate la începutul prezentului raport cu
insituția responsabilă de înregistrarea / procesarea / calculul lor. Metodologii specifice pot fi obținute
pe această cale. Diferitele niveluri de precizie și sursele primare de date pot genera variații în delimitarea
diferitelor regiuni și implicit în statisticile rezultate.
13
REFERINȚE
https://www.eea.europa.eu/publications/COR0-part1
https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC96568
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0034425704000574
http://riscurisicatastrofe.reviste.ubbcluj.ro/Volume/XIV_Nr_17_2_2015/pdf/1_Herbel_7_17.pdf
https://www.researchgate.net/publication/280720504_GHSL_application_in_Europe_Towards_new
_population_grids
https://land.copernicus.eu/user-corner/publications
https://data.europa.eu/euodp/en/data/dataset/jrc-ghsl-ghs_pop_eurostat_europe_r2016a
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/2016_03_green_urban_area.pdf
https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC87300/qms_h08_intesa_deliverable_
2_2_eur_26437.pdf
https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file
/357411/Review8_Green_spaces_health_inequalities.pdf
https://lege5.ro/Gratuit/geztaojw/limitele-zonelor-drumurilor-ordonanta-43-
1997?dp=geydcmjthayta
https://www.oar-
bucuresti.ro/legislatie/2010/ORD_1466_mai_2010_norme_elab_registru_sp_verzi.pdf
https://www.researchgate.net/publication/23668252_AccessMod_30_Computing_geographic_coverage
_and_accessibility_to_health_care_services_using_anisotropic_movemen_of_patients
14



METODOLOGII PENTRU CALCULAREA INDICATORILOR
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
www.poca.ro

vigoare.
MULȚUMIRI
(Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Sorin Cheval (Expert Senior Schimbări
Climatice) și Alexandru Dumitrescu (Expert Schimbări Climatice), beneficiind de contribuții din partea
următorilor: Marcel Ionescu-Heroiu (Specialist Senior în domeniul Dezvoltării Urbane), Carli Venter
(Specialist Senior în domeniul Dezvoltării Urbane), Yondela Silimela (Specialist Senior în domeniul
Dezvoltării Urbane), Oana Franț (Expert Operațiuni), și George Moldoveanu (Asistent Informații).
acestui raport.
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................. 1
1. METODOLOGIA DE CALCUL A RISCULUI TERMIC DETERMINAT DE INSULA DE CĂLDURĂ
URBANĂ ...................................................................................................................................... 2
1.1. Calculul temperaturii suprafeței subiacente ............................................................................. 2
1.2. Cuantificarea intensității Insulei de Căldură Urbană pentru orașele din România ................... 2
1.3. Cuantificarea riscului termic determinat de Insula de Căldură Urbană .................................... 3
1.3.1. Cuantificarea hazardului termic urban ....................................................................... 3
1.3.2. Cuantificarea vulnerabilității urbane .......................................................................... 4
1.4. Calculul riscului termic determinat de Insula de Căldură Urbană ............................................. 4
2. REZULTATE ...................................................................................................................... 6
2.1. Temperatura suprafeței subiacente în orașele din România .................................................... 6
2.2. Intensitatea medie a Insulei de Căldură Urbană ....................................................................... 7
2.3. Intensitatea maximă a Insulei de Căldură Urbană ..................................................................... 9
2.4. Hazardul termic........................................................................................................................ 10
2.5. Riscul termic............................................................................................................................. 12
2.6. Populația urbană expusă riscului termic în orașele din România ............................................ 13
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ..................................................................................................... 16
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................ 17
LISTA FIGURILOR
Figura 1. Exemplu de trasare a bufferului utilizat în analiză pentru municipiul Brașov ......................... 3
Figura 2. Matrice de risc utilizată pentru calculul riscului termic în arealele urbane din România: 1 –
valoarea cea mai mică a riscului termic urban; 25 – valoarea cea mai mare a riscului termic urban .... 4
Figura 3. Fluxul metodologic de obținere a riscului la hazardul termic urban cu ajutorul imaginilor
satelitare ................................................................................................................................................. 5
Figura 4. Temperatura medie a suprafeței subiacente obținută din imagini satelitare MODIS pentru
București ................................................................................................................................................. 6
Figura 5. Intensitatea medie a Insulei de Căldură Urbană (°C) în timpul zilei, în luna iulie .................... 7
Figura 6. Intensitatea medie a Insulei de Căldură Urbană (°C) în timpul nopții, în luna iulie................. 8
Figura 7. Corelația între suprafața perimetrului construit, populație și Intensitatea medie a Insulei de
Căldură Urbană (IICUmed) în orașele din România ................................................................................... 8
Figura 8. Intensitatea maximă a Insulei de Căldură Urbană (°C) în timpul zilei, în luna iulie ................. 9
Figura 9. Intensitatea maximă a Insulei de Căldură Urbană (°C) în timpul nopții, în luna iulie ............ 10
Figura 10. Hazardul termic determinat de media multianuală a numărului anual de cazuri cu LST mai
mare de 32°C ziua și mai mare de 22°C noaptea .................................................................................. 11
Figura 11. Riscul termic determinat de media multianuală a numărului de cazuri cu LST mai mare de
32°C ziua și mai mare de 22°C noaptea ................................................................................................ 12
Figura 12. Ponderea populației expusă unui risc termic foarte mare (20.1-25.0 în matrice de risc) în
orașele din România. Cercurile goale reprezintă orașe în care nu există populație expusă riscului termic
foarte mare ........................................................................................................................................... 13
Figura 13. Ponderea populației expusă unui risc termic mare (15.1-20.0 în matrice de risc) în orașele
din România ......................................................................................................................................... 14
Figura 14. Ponderea populației rezidente expusă unui risc termic moderat (10.1-15.0 în matrice de
risc) în orașele din România .................................................................................................................. 14
Figura 15. Ponderea populației rezidente expusă unui riscului termic în diferite orașe din România 15
ACRONIME ȘI ABREVIERI
DP Densitatea Populației
HT Hazard Termic
ICU Insulă de Căldură Urbană
IICU Intensitatea Insului de Căldură Urbană
JRC Joint Research Centre
LCZ Local climate zone (Zonă de climat urban)
LST Land Surface Temperature
LST_R Land Surface Temperature in Rural areas
LST_U Land Surface Temperature in Urban areas
MODIS Moderate Resolution Imaging Spectrordiometer
RT Risc Termic
TA Temperatura Aerului
TR Temperatura Rurală
TU Temperatura Urbană
INTRODUCERE
Riscul termic urban este efectul combinat al temperaturii (hazard) și al unor elemente care țin de
structura orașului și de populației (vulnerabilitate). În cazul orașelor, temperaturile mari reprezintă
principalul hazard climatic care determină valorile riscului termic, iar acesta este amplificat de
existența Insulei de Căldură Urbană (ICU).
Acest studiu are drept scop analiza vizând efectul orașelor asupra temperaturii și evaluarea riscului
termic urban în România, motivația principală fiind situațiile tot mai frecvente de disconfort termic în
timpul sezonului cald, cu pagube materiale și victime omenești. Analiza efectuată a urmărit (a)
cuantificarea intensității Insulei de Căldură Urbană și (b) cuantificarea riscului determinat de impactul
temperaturilor ridicate asupra mediului construit urban.
Insula de Căldură Urbană reprezintă creșterea temperaturii în orașe față de mediul rural înconjurător
și se calculează ca diferența dintre temperatura urbană (TU) din interiorul orașului, și temperatura
rurală (TR) din zona rurală și naturală din vecinătatea orașului:
ICU = TU – TR (1)
Valorile de temperatură utilizate pentru calculul ICU pot fi obținute din măsurători punctuale ale
temperaturii aerului (TA) la stații meteorologice sau din extragerea temperaturii suprafeței active de
pe un anumit areal din imagini satelitare (Land Surface Temperature; LST). Acest studiu utilizează LST
deoarece oferă continuitate spațială în zonele urbane și precizie suficient de bună pentru scopul
propus.
Studiul se referă la 263 de orașe din România (Anexa 1) selectate în funcție de suprafața relevantă
pentru producerea de insulă de căldură urbană și disponibilitatea imaginilor satelitare.
1
1. METODOLOGIA DE CALCUL A RISCULUI TERMIC DETERMINAT
DE INSULA DE CĂLDURĂ URBANĂ
În această secțiune sunt prezentate etapele parcurse pentru calculul riscului termic determinat de
Insula de Căldură Urbană (ICU) în orașele analizate.
1.1. Calculul temperaturii suprafeței subiacente

Au fost utilizate date LST MODIS MxD11A1 (Terra și Aqua) obținute din sursa MOD11A1 v0061.
Produsele MODIS (Moderate Resolution Imaging Spectrordiometer) au rezoluție spațială de 1 km și
temporală de 4 imagini pe zi (2 pe timp de zi și 2 pe timp de noapte), iar perioada utilizată în acest
studiu a fost 2000 – 2019, suficient de extinsă pentru a obține rezultate concludente privind climatul
urban. Au fost prelucrate 27063 de imagini LST MODIS MxD11A1, din care s-au selectat imaginile cu
valori LST care acoperă cel puțin 50% din suprafața fiecărui oraș analizat.
1.2. Cuantificarea intensității Insulei de Căldură Urbană pentru orașele din

România
Intensitatea ICU a fost calculată pentru fiecare lună a anului după formula:
IICU = LST_U – LST_Rbuff (2)

unde
IICU = Intensitatea Insulei de Căldură Urbană
LST_U = Temperatura suprafeței subiacente din perimetrul urban construit, numai pentru pixelii cu
utilizarea terenului „construit”; vegetația și suprafețele acvatice sunt excluse.
LST_Rbuff sau LST_R = Temperatura suprafeței subiacente din perimetrul rural periurban, numai pentru
pixelii cu utilizarea terenului „vegetație naturală sau culturi agricole” dintr-un areal (buff) din jurul
perimetrului construit al fiecărui oraș de analiză; arealul construit și suprafețele acvatice sunt excluse.
Informația privind utilizarea terenurilor a fost obținută din produsul MODIS MCD12Q1 v0062.
buff = buffer, areal cu lățime variabilă în jurul oricărui oraș, limitat de (a) perimetrul construit și (b) de
jumătatea distanței medii dintre centrul geometric și punctele (nodurile) care delimitează spațiul
construit (Figura 1). Această metodă ține cont de dimensiunea și forma orașului și permite comparația
între mai multe orașe. S-au selectat doar pixelii “urbani” din interiorul orașului (au fost eliminate apa
și vegetația), și doar pixelii “naturali” din buff (au fost eliminate arealele construite, fiind incluse doar
suprafețele acoperite cu vegetație naturală și culturi agricole).
1
https://lpdaac.usgs.gov/products/mod11a1v006/
2
https://lpdaac.usgs.gov/products/mcd12q1v006/
2
Figura 1. Exemplu de trasare a bufferului utilizat în analiză pentru municipiul Brașov
Pentru a se diminua efectul altitudinii asupra temperaturii, analiza s-a efectuat numai pentru
suprafețele cu altitudine relativă cuprinsă în intervalul ±200 m față de altitudinea minimă din interiorul
perimetrului urban construit.
Au fost calculate intensitatea medie a ICU (IICUmed) și intensitatea maximă a ICU (IICUmax).
IICUmed = LST_Umed – LST_Rmed (3)
IICUmax = LST_Umax – LST_Rmin (4)
unde
LST_Umed = Temperatura medie a suprafeței subiacente din perimetrul urban construit, numai pentru
pixelii cu utilizarea terenului „construit” (urban și built-up). Nu sunt incluse folosințele naturale
(vegetație) și acvatice.
LST_Rmed = Temperatura medie a suprafeței subiacente din perimetrul rural periurban, numai pentru
pixelii cu utilizarea terenului „vegetație naturală sau culturi agricole” din arealul buff din jurul
perimetrului construit al fiecărui oraș analizat. Nu sunt incluse folosințele antropice și acvatice.
LST_Umax = Temperatura maximă a suprafeței subiacente din perimetrul urban construit, numai pentru
pixelii cu utilizarea terenului „construit” (urban și built-up).
LST_Rmin = Temperatura minimă a suprafeței subiacente din perimetrul rural periurban, numai pentru
pixelii cu utilizarea terenului „vegetație naturală sau culturi agricole” din arealul buff din jurul
perimetrului construit al fiecărui oraș analizat. Nu sunt incluse folosințele antropice și acvatice.
1.3. Cuantificarea riscului termic determinat de Insula de Căldură Urbană

1.3.1. Cuantificarea hazardului termic urban
Hazardul termic, definit ca potențialul temperaturii de a provoca pagube materiale și victime omenești,
a fost cuantificat pe baza valorilor de temperatură a suprafeței subiacente din mediul construit al
perimetrului urban. Astfel, hazardul termic (HT) a fost calculat pentru fiecare oraș ca medie
multianuală a valorilor de temperatură mai mari de 32°C în timpul zilei și a celor mai mari de 22°C în
timpul nopții, după formula:
𝐻𝑇 = (∑𝑁 𝑁
𝑖=1(𝐿𝑆𝑇𝑧𝑖>32_𝑖 ) + ∑𝑖=1(𝐿𝑆𝑇𝑛𝑜𝑎𝑝𝑡𝑒>22_𝑖 )) (5)
unde
LSTzi>32_i = Temperatura suprafeței subiacente pe timp de zi mai mare de 32°C pentru pixelul i
3
LST noapte>22_i = Temperatura suprafeței subiacente pe timp de noapte mai mare de 22°C pentru pixelul
i
N = numărul de pixeli din perimetrul urban
1.3.2. Cuantificarea vulnerabilității urbane

Au fost folosite două tipuri de informații:
a) densitatea populației (DP); Sursa: Joint Research Centre (JRC) (2019)
b) zonele de climat urban local (LCZ); Sursa: Demuzere M et al (2019)
Seturile de date DP și LCZ au fost clasificate în câte cinci clase de valori (cvintile), reprezentând clase
de vulnerabilitate, de la foarte redusă (1) la foarte mare (5), utilizate la calculul riscului.
1.4. Calculul riscului termic determinat de Insula de Căldură Urbană

Riscul termic (RT) a fost calculat pe baza conceptului de matrice de risc (Figura 2; Ale 2005, Peace 2017)
ca produs dintre hazardul termic indus de temperaturile foarte mari din perimetrul construit (mai mari
de 32°C în timpul zilei și mai mari de 22°C în timpul nopții), pe de-o parte, și vulnerabilitatea urbană,
pe de altă parte, utilizând formula (6):
𝑅𝑇 = 𝐻𝑇 × ((𝐷𝑃 + 𝐿𝐶𝑍)/2) (6)
unde
HT = hazard termic indus de LSTzi>32 și LST noapte>22
DP = vulnerabilitate indusă de densitatea populației, de la 1 (foarte redusă) la 5 (foarte mare)
LCZ = vulnerabilitate indusă de zonele de climat local, de la 1 (foarte redusă) la 5 (foarte mare)
Calculul riscului termic se bazează pe o pondere de 50% pentru hazardul termic, 25% pentru densitatea
populației și 25% pentru structura orașului.
Figura 2. Matrice de risc utilizată pentru calculul riscului termic în arealele urbane din România: 1 – valoarea
cea mai mică a riscului termic urban; 25 – valoarea cea mai mare a riscului termic urban
Figura 3 reprezintă schematic fluxul metodologic parcurs pentru a cuantifica riscul la hazard termic în
orașele din România cu ajutorul imaginilor satelitare MODIS și al vulnerabilității definite de Zonele de
Climat Local (LCZ) și densitatea populației (POP).
4
Figura 3. Fluxul metodologic de obținere a riscului la hazardul termic urban cu ajutorul imaginilor satelitare
5
2. REZULTATE
Sunt prezentate în continuare rezultate privind Insula de Căldură Urbană, temperatura suprafeței
subiacente și riscul termic în orașele României pentru lunile de vară (iunie, iulie, august), cele mai
semnificative pentru tema abordată.
2.1. Temperatura suprafeței subiacente în orașele din România

Analiza hazardului și riscului termic urban s-a efectuat cu ajutorul temperaturii suprafeței subiacente
(LST) obținută din produsele MODIS, conform metodologiei descrisă în secțiunea 2.1. Pentru fiecare
oraș, au fost reprezentate distribuțiile spațiale ale ale LST pentru fiecare lună a anului, pentru fiecare.
Pentru exemplificare, în figura 4 este reprezentată distribuția spațială lunară a LST în arealul
municipiului București, pe timp de zi și pe timp de noapte. Este evidențiat perimetrul construit (linie
continuă) și bufferul utilizat pentru cuantificarea Insulei de Căldură Urbană (linie întreruptă).
Figura 4. Temperatura medie a suprafeței subiacente obținută din imagini satelitare MODIS pentru București
6
2.2. Intensitatea medie a Insulei de Căldură Urbană
Pe teritoriul României, în lunile de vară, în timpul zilei, Intensitatea medie a Insulei de Căldură Urbană
(IICUmed) are cele mai mici valori în regiunile din sudul și estul țării, pe valea Dunării și pe litoral, unde
majoritatea orașelor înregistrează valori mai mici de 1,0°C, iar valorile maxime se înregistrează în
jumătatea de nord-vest și în regiunile montane, cu valori de depășesc frecvent 2,0°C. Explicația constă
în contrastul termic mai accentuat dintre oraș și zona limitrofă, în arealele montane sau cu vegetație
consistentă. Figura 5 ilustrează această situație pentru luna iulie.
În timpul nopții, valorile IICUmed sunt considerabil mai reduse, Figura 6 reprezentând situația din luna
iulie. În regiunile intracarpatice și în zonele montane, valorile sunt în general mai mici de 1°C, în timp
ce orașele din regiunile de câmpie din sud și din vest au valori care pot depăși chiar 1,5°C. De asemenea,
orașele mari (Iași, Oradea, Timișoara, Brașov, București etc.) au insule de căldură consistente pe timpul
nopții.
Figura 5. Intensitatea medie a Insulei de Căldură Urbană (°C) în timpul zilei, în luna iulie
7
Figura 6. Intensitatea medie a Insulei de Căldură Urbană (°C) în timpul nopții, în luna iulie
În figura 7 sunt reprezentate relațiile dintre mărimea orașelor, ca suprafață și număr de locuitori (INS
2020), și IICUmed. Coeficienții de corelație au valori cuprinse între 0,259 și 0,638 și sugerează că atât în
timpul zilei, cât și în timpul nopții intensitatea Insulei de Căldură Urbană depinde direct și consistent
de numărul de locuitori și, mai ales, de mărimea perimetrului construit.
Figura 7. Corelația între suprafața perimetrului construit, populație și Intensitatea medie a Insulei de Căldură
Urbană (IICUmed) în orașele din România
8
2.3. Intensitatea maximă a Insulei de Căldură Urbană
Este o mărime care reprezintă influența maximă pe care orașul o are asupra mediului din punct de
vedere termic, respectiv diferența dintre temperatura maximă din oraș și temperatura minimă din
bufferul adiacent. Figurile 8 și 9 ilustrează Intensitatea maximă a Insulei de Căldură Urbană (IICUmax) în
timpul zilei și în timpul nopții, în luna iulie. Distribuția spațială este similară și în celelalte luni de vară.
În luna iulie, în timpul zilei, valorile cele mai mari ale IICUmax depășesc 5°C și se înregistrează în toate
orașele mari, indiferent de regiunea geografică. IICUmax depășește 10°C la Brașov, Iași, București, Galați,
Baia Mare, Cluj-Napoca, Oradea, Arad și Sibiu (Figura 5). În timpul nopții, IICUmax este mai mare de 2°C
în 116 orașe din cele 263 analizate. Cele mai mari valori, mai mari de 4°C, se înregistrează la București,
Galați, Timișoara, Oradea, Brașov, Constanța, Sibiu, Arad și Tulcea.
Figura 8. Intensitatea maximă a Insulei de Căldură Urbană (°C) în timpul zilei, în luna iulie
9
Figura 9. Intensitatea maximă a Insulei de Căldură Urbană (°C) în timpul nopții, în luna iulie
2.4. Hazardul termic

Hazardul termic (HT) a fost calculat pe baza numărului de cazuri în care temperatura suprafeței
subiacente a depășit 32°C ziua sau 22°C noaptea (ecuația 5) pentru fiecare pixel din arealul construit
al orașelor analizate. Numărul maxim de cazuri posibile în perioada 1 iunie – 31 august este de 368 (4
imagini MODIS /zi x 92 de zile). HT a fost analizat la nivel de țară, clasificarea ținând cont de cele mai
mari și cele mai mici valori din toate orașele analizate. Figura 10 prezintă HT pentru orașele Brașov,
București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara și Craiova. Se observă diferențieri geografice nete.
Hazardul termic atinge cele mai mari valori în regiunile sudice (120-160 în arealul București, 80-140 la
Craiova, 120-140 la Constanța), iar cele mai mici valori se realizează în regiunile montane (60-80 la
Brașov) și (80-100 la Cluj-Napoca). Astfel de hărți au fost realizate pentru toate orașele analizate, ca
pas intermediar pentru calculul riscului termic.
10
Figura 10. Hazardul termic determinat de media multianuală a numărului anual de cazuri cu LST mai mare de
32°C ziua și mai mare de 22°C noaptea
Craiova
11
2.5. Riscul termic
Riscul termic (RT) a fost calculat pe baza ecuației (6), ca produs dintre hazardul termic și
vulnerabilitatea determinată de densitatea populației și caracteristicile perimetrului construit din
fiecare oraș. Ca principiu, cu cât hazardul termic, densitatea populației și perimetrul construit au valori
sau ponderi mai mari, cu atât riscul față de valuri de căldură și temperaturi extreme este mai accentuat.
Figura 11 prezintă RT pentru orașele Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara și
Craiova.
Figura 11. Riscul termic determinat de media multianuală a numărului de cazuri cu LST mai mare de 32°C ziua
și mai mare de 22°C noaptea
Craiova
12
2.6. Populația urbană expusă riscului termic în orașele din România
Riscul termic afectează în mod diferit orașele din România. Ponderea populației urbane care este
supusă unor valori ridicate ale riscului termic este diferită în funcție de poziționarea geografică,
mărimea și condițiile climatice din jurul orașelor, orașele Cele mai afectate orașe sunt cele din regiunile
sudice unde, în unele cazuri, mai mult de 70% din locuitori trăiesc în condiții de risc termic mare sau
foarte mare. Este cazul orașelor București, Galați, Drobeta Turnu-Severin sau Buzău (Figurile 12 și 13).
În jumătatea nordică, ponderea populației urbane aflată în condiții de risc termic mare sau foarte mare
în orașe este mult mai redusă, iar categoria dominantă de risc este cel moderat, cum este cazul în orașe
precum Suceava, Cluj-Napoca sau Oradea (Figura 14). Ponderea completă a populației afectată de
diferite categorii de risc este exemplificată pentru orașele Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța,
Iași și Timișoara (Figura 15).
Figura 12. Ponderea populației expusă unui risc termic foarte mare (20.1-25.0 în matrice de risc) în orașele
din România. Cercurile goale reprezintă orașe în care nu există populație expusă riscului termic foarte mare
13
Figura 13. Ponderea populației expusă unui risc termic mare (15.1-20.0 în matrice de risc) în orașele din
România. Cercurile goale reprezintă orașe în care nu există populație expusă riscului termic mare
Figura 14. Ponderea populației rezidente expusă unui risc termic moderat (10.1-15.0 în matrice de risc) în
orașele din România
14
Figura 15. Ponderea populației rezidente expusă unui riscului termic în diferite orașe din România
15
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Analiza efectuată conduce la câteva concluzii generale, valabile la nivelul României.
● Intensitatea Insulei de Căldură Urbană poate avea valori mari în toate regiunile țării.
● Intensitatea Insulei de Căldură Urbană este mai mare ziua decât noaptea. În luna iulie, valorile
medii ating frecvent valori de 1,5-3,0°C ziua, și 1,0-1,5°C noaptea. Valorile maxime depășesc
frecvent 4°C ziua și 2°C noaptea, indicând o puternică influență urbană asupra climatului regional.
● Există o relație directă între insula de căldură, riscul termic și dimensiunea orașului (suprafață și
număr de locuitori).
● Riscul termic este concentrat în zonele centrale ale orașelor, dar poate să aibă valori mari și în
zone periferice cu cartiere rezidențiale dense și zone industriale.
● Pentru a obține detalii specifice fiecărui oraș este necesară analiza cu ajutorul unor informații de
rezoluție fină și includerea unor informații suplimentare, precum vârsta și veniturile populației
urbane, relevante la nivel local.
● Aplicarea unor metode diferite de analiză, precum utilizarea altor produse satelitare, a
măsurătorilor de la suprafață sau calculul diferit al hazardului și vulnerabilității, poate conduce la
rezultate diferite cantitativ, dar calitativ identice cu cele prezentate în acest studiu. Rezultatele
sunt consistente cu studii precedente efectuate în orașe din România, precum București (Cheval
și Dumitrescu 2015), Cluj-Napoca (Herbel et al 2016) sau Iași (Sfîcă et al 2017).
● Ponderea populației expusă riscului termic diferă în funcție de zona geografică și caracteristici
urbane, precum densitatea populației și extinderea suprafețelor construite.
● Măsurile de atenuare a efectului Insulei de Căldură Urbană trebuie avute în vedere de autoritățile
locale din toate orașele mari (cu peste 50.000 de locuitori).
16
BIBLIOGRAFIE
Ale BJM (2005) Risk is of all Time. In: Die Küste 70. Heide, Holstein: Boyens. S. 173-184. Available online
at
https://henry.baw.de/bitstream/handle/20.500.11970/101551/k070113.pdf?sequence=1&isAllowed
=y
Cheval S, Dumitrescu A (2015) The summer surface urban heat island of Bucharest (Romania) retrieved
from MODIS images. Theoretical and Applied Climatology 121(3): 631-640, doi: 10.1007/s00704-014-
1250-8.
Demuzere M et al (2019), Bechtel B, Middel A, Mills G (2019) Mapping Europe into local climate zones.
PLoS ONE 14(4): e0214474. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0214474
Herbel I, Croitoru E A, Rus I, Harpa VG, Ciupertea AF (2016) Detection of atmospheric urban island
through direct measurementsin Cluj-Napoca city, Romania, Hungarian Geographical Bulletin 65 2016
(2).
INS (2020) Tempo Online (2020). Baze de date statistice.
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Joint Research Centre (JRC) (2019) GHS resident population grid https://www.eea.europa.eu/data-
and-maps/data/external/ghs-resident-population-grid
Peace C (2017): The risk matrix: uncertain results? Policy and Practice in Health and Safety 15(2): 131-
144, DOI: 10.1080/14773996.2017.1348571.
Sfîcă L, Ichim P, Apostol L, Ursu A (2017) The extent and intensity of the urban heat island in Iași city,
Romania. Theoretical and Applied Climatology. 10.1007/s00704-017-2305-4.
17



METODOLOGII PENTRU CALCULAREA RISCULUI INDUS DE
ALUNECĂRI DE TEREN
www.poca.ro

vigoare.
MULȚUMIRI
(Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Sanda Roșca (Expert în domeniul Urban),
acestui raport.
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................. 1
ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE ...................................................................................... 2
Coeficientul mediu de probabilitate pentru alunecările de teren .......................................................... 2
Variații ale coeficientului mediu de hazard la nivel de UAT ................................................................... 3
Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane pe clase de probabilitate de producere a
alunecări de teren ................................................................................................................................. 12
Încadrarea procentuală a spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane pe clase de
probabilitate de producere a alunecărilor de teren ............................................................................. 21
Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane pe clase de probabilitate de
producere a alunecărilor de teren ........................................................................................................ 31
Încadrarea rețelei de drumuri din cadrul unităților administrativ teritoriale urbane pe clase de
probabilitate de apariție a alunecărilor de teren ................................................................................. 40
HĂRȚI TEMATICE ........................................................................................................................ 58
LISTA FIGURILOR
Figura 1. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de NV 58
Figura 2. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de NE 58
Figura 3. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea C ....... 59
Figura 4. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de SE. 59
Figura 5. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de S... 60
Figura 6. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de SV 60
Figura 7. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de V .. 61
LISTA TABELELOR
Tabel 1. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de NV ........... 3
Tabel 2. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de NE ........... 4
Tabel 3. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de Centru .... 5
Tabel 4. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de SE ............ 7
Tabel 5. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de S și
București-Ilfov ......................................................................................................................................... 8
Tabel 6. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de SV ........... 9
Tabel 7. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de SV ......... 10
Tabel 8. Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea de NV pe clase de
Tabel 9. Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea centru pe clase de
Tabel 10. Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea de NE pe clase de
Tabel 11. Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea de SE pe clase de
Tabel 12. Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea de S și București-Ilfov pe
clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren ............................................................... 17
Tabel 13. Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea de SV pe clase de
Tabel 14. Încadrarea procentuală a spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din
Regiunea de NV pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren................................ 21
Regiunea Centru pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren .............................. 22
Regiunea de NE pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren ................................ 24
Regiunea de SE pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren................................. 26
Regiunea de S Regiune S și București-Ilfov pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de
teren...................................................................................................................................................... 27
Regiunea de SV pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren ................................ 29
Tabel 20. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea de NV
pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren .......................................................... 31
Tabel 21. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea Centru
pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren .......................................................... 32
Tabel 22. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea NE pe
Tabel 23. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea SE pe
Tabel 24. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea S și
București-Ilfov pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren .................................. 36
Tabel 25. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea SV pe
Tabel 26. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea V pe
Tabel 27. Încadrarea rețelei de drumuri din cadrul unităților administrativ teritoriale urbane pe clase
de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea NV ................................................... 40
de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea NE ................................................... 42
de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea Centru ............................................. 45
de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea SE .................................................... 48
de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea S și București-Ilfov .......................... 50
de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea SV.................................................... 53
de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea V ..................................................... 55
HG Hotărâre de Guvern
NE Nord-Est
NV Nord-Vest
PATJ Plan de amenajare a teritoriului județean
PUG Plan urbanistic general
SE Sud-Est
SIRSUP Cod de identificare pentru unitatea administrativă ierarhic superioară
SV Sud-Vest
V Vest
INTRODUCERE
Alunecările de teren alături sunt procese geomorfologice ce implică modificări la nivelul versanților,
pagube la nivelul spațiului construit precum și afectarea infrastructurii de transport și infrastructura
edilitară.
Dincolo de efectul estetic acestea induc modificări grave la nivelul rezistenței clădirilor mai ales atunci
când au o dinamică continuă și o frecvență anotimuală.
Studiul de față are ca principal scop identificarea probabilității de apariţie a terenurilor degradate
afectate de alunecări de teren utilizând metodologia clasică în vigoare în România (H.G. 447/2003)
pentru toate unitățile administrativ teritoriale urbane de la nivelul național și scoaterea în evidență
astfel zonelor de tip hot spot acțiune ce va deveni extrem de utilă în vederea prioritizării acțiunilor de
combatere a apariției alunecărilor de teren și în special în fundamentarea măsurilor în așa fel încât
autorizațiile de construcție să se ofere în afara acestor areale.
Se urmărește astfel reducerea efectelor negative induse de aceste procese geomorfologice pe termen
mediu și lung.
Riscul geomorfologic este indus în cazul alunecărilor de teren ce afectează zona urbană a României de
către prezența argilelor și marnelor, de acumularea unor cantități mai mari de apă provenite din
precipitații abundente ori din spargerea unor conducte subterane de alimentare cu apă, ca urmare a
schimbărilor ce apar la nivelul versanților cu pantă medie și ridicată ca urmare a presiunii construcțiilor,
a vibrațiilor produse de transport deci urmare a depășirii stării de echilibru al versanților.
Riscul la alunecări de teren și propunerile de soluții pentru reducerea acestuia se regăsesc la nivelul
Secțiunii V a Legii nr. 575 din 22 Octombrie 2001 iar pentru încadrarea pe clase de risc geomorfologic
se utilizează Hotărârea de Guvern 447/2003 - Norme metodologice privind modul de elaborare și
conținutul hărților de risc natural al alunecărilor de teren care prevăd încadrarea pe clase de
probabilitate de apariție a alunecărilor de teren prin acordarea scorurilor de influență a factorilor
cauzatori și declanșatori a alunecărilor care țin de geologie, caracteristici geomorfologice (în funcție de
pantă și altitudine), caracteristici morfostructurale, hidro-climatice, hidrogeologice, seismice, silvice și
antropice.
Pagubele survenite în urma producerii alunecărilor de teren pe teritoriul județului Cluj constau în
valoarea pagubelor materiale și a pierderilor umane asociate în mod direct alunecărilor de teren, unde
riscul este definit ca produs între probabilitatea de producere a alunecărilor de teren (exprimat prin
coeficientul mediu de hazard (Km)) și valoarea pagubelor materiale (exprimată prin totalitatea
elementelor expuse hazardului la alunecare).
Elementele expuse evenimentelor de alunecare sunt reprezentate de locuințe, drumuri, poduri,
utilități (gaze naturale, apă, canal, rețea electrică, rețea de telefonie), terenuri agricole, păduri si
suprafețe intravilane.
1
ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE
Datele legate de zonele afectate de alunecări de teren la nivelul orașelor României au fost preluate și
analizate din punct de vedre statistic de la Inspectoratele de Situații de urgență de la nivelul fiecărui
județ. Aceasta este instituția care are atribuții și competențe de intervenție în caz de producere a
alunecărilor de teren. Datele furnizate de instituțiile menționate pentru teritoriul României se extinde
pe intervalul 2006-prezent baza de date fiind constituită din evenimentele de alunecare ce au afectate
teritoriile administrative ale orașelor.
Este de precizat faptul că datorită situației deosebite în care ne aflăm ca urmarea a măsurilor luate de
către autorități în vederea diminuării efectelor negative ale epidemiei de Covid19 există încă un număr
de 19 județe pentru care baza de date a alunecărilor de teren actuale și ale pagubelor produse de
acestea nu este actualizată, există însă deschidere din partea instituțiilor și acestea au confirmat faptul
că în cel mai scurt timp vor răspunde solicitărilor noastre pentru studiul de față.
Coeficientul mediu de probabilitate pentru alunecările de teren

Pentru modelarea coeficientului de hazard necesar în elaborarea hărții de risc la alunecări de teren
pentru teritoriile administrativ teritoriale urbane a fost utilizată tehnologia GIS ce a permis realizarea
bazei de date complexe a factorilor cauzatori și declanșatori pentru alunecărilor de teren și modelarea
acestora conform reglementărilor din cadrul Hotărârii de Guvern 447/2003 - NORME METODOLOGICE
privind modul de elaborare şi conținutul hărților de risc natural la alunecări de teren ce prezintă atât
cadrul general privind succesiunea operațiilor de întocmire a hărților de risc natural la alunecări de
teren şi conţinutul acestora.
Conform Art. 2 din H.G. 447/2003 harta de risc natural la alunecări de teren reprezintă: “sinteza datelor
privind prognoza stării de echilibru a versantilor, a pagubelor materiale şi a pierderilor de vieţi
omeneşti ce pot fi cauzate de producerea alunecarilor de teren, pe un anumit areal şi într-un interval
de timp dat” constituind parte componentă a documentaţiei de amenajare a teritoriului judeţean şi se
detaliază în planurile de urbanism generale şi în regulamentele locale de urbanism ale localităţilor
fiecărui judeţ (Art. 3, H.G. 447/2003).
Această hartă constituie studiu de fundamentare pentru Planurile de Amenajare a Teritoriului
Județean (PATJ) și pentru Planurile Urbanistice Generale (PUG) ale unităților administrativ teritoriale
situate în cadrul județului pentru a se putea lua măsuri specifice în vederea atenuării și prevenirii
efectelor negative ale alunecărilor de teren, în realizarea construcțiilor precum și pentru asigurarea
unui bun management al utilizării terenurilor prin aplicarea unor lucrări specifice și a măsurilor de ordin
structural și non structural în vederea limitării pagubelor economice și protejarea viitoarelor investiții.
Conform metodologiei de elaborare a hărții de hazard la alunecări de teren a fost utilizată o bază de
date ce cuprinde 8 factori:
Ka – Coeficientul litologic,
Kb – Coeficientul geomorfologic,
Kc – Coeficientul structural,
Kd – Coeficientul hidrologic și climatic,
Ke – Coeficientul hidrogeologic,
Kf – Coeficientul seismic,
Kg – Coeficientul silvic,
Kh – Coeficientul antropic.
2
Întreaga analiză a fost realizată într-un proiect ArcGIS în care s-au manipulat layere-le specifice fiecărui
coeficient, au fost obținute rasterele aferente acestora precum și baza de date spațială legată de
probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren de pe teritoriul județului Cluj.
Pentru obținerea coeficientului mediu de hazard (Km) a fost utilizată formula (1):
Unde: Ka – Coeficientul litologic, Kb – Coeficientul geomorfologic, Kc – Coeficientul structural, Kd –

Coeficientul hidrologic și climatic, Ke – Coeficientul hidrogeologic, Kf – Coeficientul seismic, Kg –
Coeficientul silvic, Kh – Coeficientul antropic, Km – Coeficientul mediu de hazard.
Variații ale coeficientului mediu de hazard la nivel de UAT

Rezultatele obținute la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale urbane sunt prezentate din
punct de vedere statistic în tabelele de mai jos, orașele care se remarcă prin cele mai mari valori ale
coeficientului mediu de hazard sunt îngroșate pentru o mai ușoară identificare.
Tabel 1. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de NV
Regiunea de NV
Cod Coeficientul mediu de hazard (Km)
Nr. Județ Oraș
SIRSUP media minimul maximul range
1 Bihor ALEŞD 26699 0.398 0.139 0.872 0.733
2 Bihor BEIUŞ 26804 0.655 0.454 0.878 0.424
3 Bihor MARGHITA 26877 0.688 0.507 0.896 0.388
4 Bihor NUCET 26920 0.419 0.157 0.850 0.693
5 Bihor ORADEA 26564 0.683 0.454 0.877 0.423
6 Bihor Săcuieni 30915 0.706 0.557 0.896 0.339
7 Bihor SALONTA 26975 0.662 0.518 0.801 0.283
8 Bihor ŞTEI 26840 0.652 0.468 0.872 0.404
9 Bihor VALEA LUI MIHAI 32027 0.684 0.557 0.878 0.321
10 Bihor VAŞCĂU 27007 0.437 0.142 0.890 0.748
11 Bistrita Nasaud BECLEAN 32483 0.581 0.253 0.912 0.659
12 Bistrita Nasaud BISTRIŢA 32394 0.500 0.282 0.925 0.643
13 Bistrita Nasaud NĂSĂUD 32544 0.515 0.282 0.919 0.637
14 Bistrita Nasaud SÂNGEORZ-BĂI 32599 0.470 0.152 0.974 0.822
15 Cluj CÂMPIA TURZII 55357 0.728 0.563 0.937 0.374
16 Cluj CLUJ-NAPOCA 54975 0.627 0.304 0.952 0.648
17 Cluj DEJ 55008 0.599 0.281 0.912 0.632
18 Cluj GHERLA 55384 0.679 0.429 0.895 0.466
19 Cluj HUEDIN 55446 0.611 0.391 0.849 0.458
20 Cluj TURDA 55259 0.688 0.460 0.943 0.483
21 Maramures BAIA MARE 106318 0.349 0.123 0.878 0.755
22 Maramures BAIA SPRIE 106684 0.427 0.136 0.901 0.765
23 Maramures BORŞA 106746 0.478 0.149 0.939 0.790
24 Maramures CAVNIC 106782 0.363 0.149 0.842 0.693
25 Maramures DRAGOMIREŞTI 108017 0.464 0.154 0.894 0.739
26 Maramures SĂLIŞTEA DE SUS 108892 0.485 0.174 0.906 0.732
3
Regiunea de NV
Nr. Județ Oraș
27 Maramures SEINI 108963 0.584 0.143 0.866 0.723
28 Maramures SIGHETU MARMAŢIEI 106559 0.612 0.155 0.937 0.782
29 Maramures ŞOMCUŢA MARE 109176 0.572 0.136 0.888 0.751
30 Maramures TÂRGU LĂPUŞ 106817 0.501 0.142 0.881 0.739
31 Maramures TĂUŢII-MĂGHERĂUŞ 106461 0.388 0.129 0.877 0.748
32 Maramures ULMENI 109265 0.610 0.142 0.917 0.775
33 Maramures VIŞEU DE SUS 106979 0.401 0.148 0.958 0.809
34 Salaj CEHU SILVANIEI 139740 0.643 0.440 0.878 0.438
35 Salaj JIBOU 139811 0.638 0.260 0.926 0.666
36 Salaj ŞIMLEU SILVANIEI 139884 0.547 0.148 0.891 0.742
37 Salaj ZALĂU 139704 0.550 0.148 0.881 0.733
38 Satu Mare ARDUD 136848 0.695 0.476 0.900 0.424
39 Satu Mare CAREI 136526 0.714 0.557 0.870 0.313
40 Satu Mare LIVADA 138039 0.678 0.135 0.866 0.731
41 Satu Mare NEGREŞTI-OAŞ 136599 0.421 0.136 0.878 0.742
42 Satu Mare SATU MARE 136483 0.706 0.570 0.877 0.307
43 Satu Mare TĂŞNAD 136642 0.698 0.557 0.878 0.321
Tabel 2. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de NE
Regiunea de NE
Nr. Județ Oraș
1 Bacău BACĂU 20297 0.395 0.277 0.581 0.304
2 Bacău BUHUŞI 20778 0.393 0.249 0.620 0.371
3 Bacău COMĂNEŞTI 20821 0.419 0.192 0.666 0.474
4 Bacău DĂRMĂNEŞTI 22166 0.435 0.108 0.687 0.579
5 Bacău MOINEŞTI 20876 0.385 0.192 0.596 0.404
6 Bacău ONEŞTI 2056 0.397 0.222 0.616 0.394
7 Bacău SLĂNIC-MOLDOVA 20910 0.450 0.125 0.600 0.475
8 Bacău TÂRGU OCNA 20965 0.424 0.204 0.656 0.452
9 Botoșani BOTOŞANI 35731 0.409 0.275 0.526 0.251
10 Botoșani BUCECEA 36453 0.351 0.161 0.551 0.389
11 Botoșani DARABANI 35946 0.412 0.255 0.558 0.303
12 Botoșani DOROHOI 36006 0.389 0.271 0.537 0.266
13 Botoșani FLĂMÂNZI 37280 0.423 0.283 0.566 0.283
14 Botoșani SĂVENI 36060 0.390 0.249 0.526 0.277
15 Botoșani ŞTEFĂNEŞTI 39168 0.359 0.169 0.643 0.474
16 Iași HÂRLĂU 95355 0.431 0.283 0.581 0.298
17 Iași IAŞI 95060 0.398 0.176 0.574 0.398
18 Iași PAŞCANI 95391 0.391 0.174 0.616 0.443
19 Iași PODU ILOAIEI 98373 0.370 0.137 0.570 0.433
20 Iași TÂRGU FRUMOS 95471 0.367 0.166 0.573 0.407
21 Neamț BICAZ 120968 0.438 0.143 0.620 0.478
22 Neamț PIATRA-NEAMŢ 120726 0.419 0.243 0.635 0.392
4
Regiunea de NE
Nr. Județ Oraș
23 Neamț ROMAN 120860 0.394 0.280 0.577 0.297
24 Neamț ROZNOV 124117 0.349 0.215 0.585 0.370
25 Neamț TÂRGU NEAMŢ 121055 0.358 0.198 0.575 0.377
26 Suceava BROŞTENI 147358 0.242 0.080 0.704 0.624
27 Suceava CAJVANA 147633 0.378 0.164 0.541 0.377
28 Suceava CÂMPULUNG MOLDOVENESC 146502 0.377 0.092 0.619 0.527
29 Suceava DOLHASCA 148006 0.389 0.169 0.615 0.446
30 Suceava FĂLTICENI 146539 0.421 0.283 0.541 0.257
31 Suceava FRASIN 148612 0.427 0.284 0.604 0.320
32 Suceava GURA HUMORULUI 146584 0.421 0.176 0.652 0.476
33 Suceava LITENI 149227 0.366 0.169 0.585 0.416
34 Suceava MILIŞĂUŢI 146931 0.321 0.161 0.554 0.393
35 Suceava RĂDĂUŢI 146628 0.210 0.161 0.414 0.253
36 Suceava SALCEA 146370 0.358 0.161 0.544 0.383
37 Suceava SIRET 146655 0.320 0.161 0.554 0.393
38 Suceava SOLCA 146708 0.387 0.194 0.551 0.356
39 Suceava SUCEAVA 146263 0.381 0.169 0.570 0.401
40 Suceava VATRA DORNEI 146744 0.233 0.083 0.682 0.599
41 Suceava VICOVU DE SUS 151095 0.246 0.171 0.577 0.406
42 Vaslui BÂRLAD 161794 0.380 0.213 0.581 0.369
43 Vaslui HUŞI 161829 0.439 0.196 0.591 0.395
44 Vaslui MURGENI 164981 0.398 0.174 0.597 0.423
45 Vaslui NEGREŞTI 161856 0.423 0.174 0.593 0.419
46 Vaslui VASLUI 161945 0.446 0.270 0.589 0.319
Tabel 3. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de Centru
Regiunea Centru
Nr Județ Oraș
1 Alba ABRUD 1151 0.233 0.017 0.437 0.421
3 Alba AIUD 1213 0.227 0.011 0.406 0.395
4 Alba ALBA IULIA 1017 0.196 0.016 0.450 0.434
6 Alba BAIA DE ARIEŞ 2915 0.133 0.014 0.465 0.451
10 Alba BLAJ 1348 0.282 0.019 0.421 0.402
13 Alba CÂMPENI 1455 0.101 0.012 0.430 0.417
19 Alba CUGIR 1696 0.113 0.014 0.458 0.444
31 Alba OCNA MUREŞ 1794 0.243 0.013 0.517 0.505
42 Alba SEBEŞ 1874 0.223 0.096 0.450 0.354
51 Alba TEIUŞ 8096 0.249 0.027 0.399 0.372
57 Alba ZLATNA 1936 0.162 0.012 0.392 0.380
12 Brașov BRAŞOV 40198 0.212 0.067 0.398 0.331
15 Brașov CODLEA 40241 0.199 0.027 0.397 0.369
21 Brașov FĂGĂRAŞ 40278 0.182 0.102 0.335 0.233
23 Brașov GHIMBAV 40214 0.198 0.172 0.349 0.178
5
Regiunea Centru
Nr Județ Oraș
34 Brașov PREDEAL 40303 0.263 0.112 0.395 0.283
35 Brașov RÂŞNOV 40367 0.236 0.017 0.478 0.461
37 Brașov RUPEA 40394 0.258 0.020 0.418 0.398
38 Brașov SĂCELE 40438 0.245 0.026 0.474 0.448
54 Brașov VICTORIA 40465 0.179 0.134 0.364 0.230
56 Brașov ZĂRNEŞTI 40492 0.171 0.015 0.601 0.586
9 Covasna BARAOLT 63447 0.207 0.065 0.402 0.337
17 Covasna COVASNA 63526 0.270 0.128 0.507 0.379
25 Covasna ÎNTORSURA BUZĂULUI 63580 0.230 0.111 0.417 0.306
43 Covasna SFÂNTU GHEORGHE 63394 0.198 0.067 0.407 0.340
49 Covasna TÂRGU SECUIESC 63740 0.182 0.131 0.361 0.230
7 Harghita BĂILE TUŞNAD 83428 0.268 0.019 0.407 0.388
8 Harghita BĂLAN 83464 0.127 0.045 0.302 0.257
11 Harghita BORSEC 83491 0.133 0.015 0.422 0.407
18 Harghita CRISTURU SECUIESC 83525 0.261 0.119 0.414 0.294
22 Harghita GHEORGHENI 83561 0.111 0.014 0.412 0.398
28 Harghita MIERCUREA CIUC 83320 0.107 0.014 0.410 0.396
33 Harghita ODORHEIU SECUIESC 83133 0.267 0.069 0.502 0.433
52 Harghita TOPLIŢA 83632 0.082 0.014 0.410 0.396
55 Harghita VLĂHIŢA 83749 0.048 0.014 0.298 0.285
24 Mureș IERNUT 117827 0.257 0.123 0.520 0.397
26 Mureș LUDUŞ 114710 0.251 0.102 0.450 0.348
29 Mureș MIERCUREA NIRAJULUI 118281 0.297 0.129 0.520 0.391
36 Mureș REGHIN 114809 0.216 0.131 0.424 0.293
119331
40 Mureș SÂNGEORGIU DE PĂDURE 0.299 0.119 0.488 0.369
41 Mureș SARMAŞU 119242 0.251 0.102 0.382 0.280

45 Mureș SIGHIŞOARA 114514 0.288 0.116 0.497 0.382
46 Mureș SOVATA 114854 0.117 0.014 0.428 0.413
48 Mureș TÂRGU MUREŞ 114319 0.227 0.123 0.421 0.298
50 Mureș TÂRNĂVENI 114925 0.291 0.116 0.462 0.347
53 Mureș UNGHENI 119894 0.246 0.123 0.497 0.375
2 Sibiu AGNITA 143682 0.281 0.119 0.414 0.294
5 Sibiu AVRIG 144054 0.204 0.016 0.450 0.434
14 Sibiu CISNĂDIE 143735 0.144 0.015 0.379 0.365
16 Sibiu COPŞA MICĂ 143771 0.273 0.116 0.497 0.382
20 Sibiu DUMBRĂVENI 143806 0.277 0.116 0.493 0.377
27 Sibiu MEDIAŞ 143619 0.272 0.116 0.484 0.368
30 Sibiu MIERCUREA SIBIULUI 144928 0.237 0.041 0.414 0.373
32 Sibiu OCNA SIBIULUI 143851 0.281 0.119 0.414 0.294
39 Sibiu SĂLIŞTE 145499 0.172 0.016 0.462 0.446
44 Sibiu SIBIU 14345 0.210 0.017 0.462 0.445
47 Sibiu TĂLMACIU 145827 0.122 0.016 0.387 0.371
6
Tabel 4. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de SE
Regiunea de SE
Coeficientul mediu de hazard (Km)
Nr. Județ Oraș Cod
media minimul maximul range
SIRSUP
1 Brăila BRĂILA 42682 0.512 0.307 0.792 0.485
2 Brăila FĂUREI 42753 0.625 0.395 0.776 0.381
3 Brăila IANCA 43331 0.460 0.296 0.642 0.346
4 Brăila ÎNSURĂŢEI 43411 0.490 0.314 0.830 0.516
5 Buzău BUZĂU 44818 0.559 0.395 0.852 0.457
6 Buzău NEHOIU 47916 0.648 0.313 0.930 0.617
7 Buzău PĂTÂRLAGELE 48325 0.602 0.243 0.890 0.647
8 Buzău POGOANELE 48744 0.396 0.327 0.570 0.244
9 Buzău RÂMNICU SĂRAT 44845 0.519 0.425 0.852 0.427
10 Constanța CERNAVODĂ 60776 0.529 0.061 0.749 0.688
11 Constanța CONSTANŢA 60419 0.498 0.285 0.684 0.399
12 Constanța EFORIE SUD 60455 0.504 0.285 0.649 0.364
13 Constanța HÂRŞOVA 60801 0.543 0.064 0.830 0.766
14 Constanța MANGALIA 60482 0.471 0.249 0.702 0.453
15 Constanța MEDGIDIA 60847 0.532 0.186 0.749 0.563
16 Constanța MURFATLAR 62360 0.515 0.276 0.731 0.455
17 Constanța NĂVODARI 60507 0.412 0.114 0.677 0.563
18 Constanța NEGRU VODĂ 62397 0.520 0.299 0.714 0.415
19 Constanța OVIDIU 60687 0.510 0.196 0.782 0.586
20 Constanța TECHIRGHIOL 60534 0.434 0.249 0.702 0.453
21 Galați BEREŞTI 75338 0.695 0.556 0.873 0.317
22 Galați GALAŢI 75098 0.555 0.307 0.843 0.536
23 Galați TÂRGU BUJOR 75472 0.599 0.415 0.849 0.434
24 Galați TECUCI 75203 0.575 0.395 0.813 0.418
25 Tulcea BABADAG 159650 0.449 0.258 0.784 0.527
26 Tulcea ISACCEA 159687 0.528 0.121 0.836 0.714
27 Tulcea MĂCIN 159730 0.561 0.175 0.824 0.649
28 Tulcea SULINA 159767 0.388 0.286 0.660 0.373
29 Tulcea TULCEA 159614 0.525 0.154 0.830 0.676
30 Vrancea ADJUD 174860 0.553 0.395 0.824 0.430
31 Vrancea FOCŞANI 174744 0.498 0.378 0.796 0.418
32 Vrancea MĂRĂŞEŞTI 174922 0.590 0.389 0.813 0.424
33 Vrancea ODOBEŞTI 175019 0.501 0.389 0.896 0.507
34 Vrancea PANCIU 175055 0.633 0.441 0.863 0.422
7
Tabel 5. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de S și București-Ilfov
Regiunea de Sud și București-Ilfov

Nr. Județ Oraș
1 Argeș CÂMPULUNG 13490 0.244 0.069 0.447 0.378452
2 Argeș COSTEŞTI 13668 0.186 0.140 0.430 0.289297
3 Argeș CURTEA DE ARGEŞ 13622 0.316 0.131 0.532 0.401426
4 Argeș MIOVENI 13301 0.294 0.133 0.520 0.387013
5 Argeș PITEŞTI 13169 0.189 0.017 0.368 0.35086
6 Argeș ŞTEFĂNEŞTI 13392 0.290 0.017 0.534 0.516678
7 Argeș TOPOLOVENI 13757 0.261 0.017 0.514 0.496634
8 BUCUREŞTI BUCUREŞTI SECTORUL 1 179141 0.172 0.131 0.314 0.183091
14 Călărași BUDEŞTI 101458 0.163 0.017 0.361 0.344795
15 Călărași CĂLĂRAŞI 92569 0.153 0.012 0.405 0.392828
16 Călărași FUNDULEA 103032 0.175 0.131 0.477 0.346472
17 Călărași LEHLIU-GARĂ 93888 0.160 0.129 0.411 0.28137
18 Călărași OLTENIŢA 100610 0.136 0.013 0.307 0.294694
19 Dâmbovița FIENI 65609 0.284 0.059 0.468 0.408814
20 Dâmbovița GĂEŞTI 65681 0.166 0.134 0.416 0.282069
21 Dâmbovița MORENI 65841 0.288 0.134 0.481 0.346461
22 Dâmbovița PUCIOASA 65921 0.303 0.084 0.565 0.481577
23 Dâmbovița RĂCARI 68627 0.169 0.139 0.318 0.179454
24 Dâmbovița TÂRGOVIŞTE 65342 0.225 0.137 0.432 0.295215
25 Dâmbovița TITU 66081 0.161 0.131 0.276 0.145112
26 Giurgiu BOLINTIN-VALE 101190 0.166 0.017 0.414 0.39659
27 Giurgiu GIURGIU 100521 0.158 0.013 0.408 0.395006
28 Giurgiu MIHĂILEŞTI 104136 0.172 0.017 0.414 0.39659
29 Ialomița AMARA 92836 0.177 0.135 0.408 0.27289
30 Ialomița CĂZĂNEŞTI 93067 0.171 0.017 0.361 0.343879
31 Ialomița FETEŞTI 92701 0.176 0.012 0.419 0.406477
32 Ialomița FIERBINŢI-TÂRG 102749 0.172 0.017 0.414 0.39659
33 Ialomița SLOBOZIA 92658 0.178 0.017 0.411 0.394109
34 Ialomița ŢĂNDĂREI 92765 0.119 0.017 0.424 0.407581
35 Ialomița URZICENI 100683 0.183 0.020 0.427 0.406454
36 Ilfov BRAGADIRU 179221 0.164 0.131 0.306 0.175165
37 Ilfov BUFTEA 100576 0.169 0.109 0.318 0.209417
38 Ilfov CHITILA 179285 0.160 0.131 0.252 0.12064
39 Ilfov MĂGURELE 179409 0.164 0.017 0.344 0.327162
40 Ilfov OTOPENI 179481 0.166 0.131 0.316 0.185206
41 Ilfov PANTELIMON 179515 0.158 0.109 0.308 0.19944
8
Regiunea de Sud și București-Ilfov
Nr. Județ Oraș
42 Ilfov POPEŞTI LEORDENI 179533 0.162 0.131 0.318 0.187307
43 Ilfov VOLUNTARI 179551 0.163 0.131 0.318 0.187176
44 Prahova AZUGA 130954 0.295 0.103 0.494 0.390431
45 Prahova BĂICOI 130981 0.228 0.142 0.490 0.348182
46 Prahova BOLDEŞTI-SCĂENI 131069 0.271 0.142 0.496 0.354268
47 Prahova BREAZA DE JOS 131103 0.254 0.082 0.517 0.435071
48 Prahova BUŞTENI 131210 0.279 0.049 0.590 0.540268
49 Prahova CÂMPINA 131256 0.242 0.078 0.438 0.360503
50 Prahova COMARNIC 131336 0.298 0.076 0.542 0.465841
51 Prahova MIZIL 131407 0.173 0.139 0.376 0.237753
52 Prahova PLOIEŞTI 130534 0.188 0.139 0.427 0.288163
53 Prahova PLOPENI 131443 0.247 0.142 0.430 0.287819
54 Prahova SINAIA 131540 0.298 0.070 0.612 0.542305
55 Prahova SLĂNIC 131577 0.267 0.078 0.487 0.409152
56 Prahova URLAŢI 131620 0.278 0.131 0.499 0.367977
57 Prahova VĂLENII DE MUNTE 131817 0.271 0.081 0.465 0.383929
58 Teleorman ALEXANDRIA 151790 0.181 0.017 0.424 0.407581
59 Teleorman ROSIORI DE VEDE 151870 0.189 0.017 0.424 0.407581
60 Teleorman TURNU MĂGURELE 151683 0.179 0.013 0.419 0.406147
61 Teleorman VIDELE 151905 0.178 0.137 0.422 0.284369
62 Teleorman ZIMNICEA 151978 0.172 0.013 0.471 0.458389
Tabel 6. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de SV
Regiunea de SV
Nr. Județ Oraș
1 Dolj BĂILEŞTI 70316 0.085 0.053 0.290 0.236
2 Dolj BECHET 70879 0.069 0.042 0.138 0.096
3 Dolj CALAFAT 70352 0.074 0.040 0.430 0.390
4 Dolj CRAIOVA 69900 0.095 0.054 0.408 0.354
5 Dolj DĂBULENI 72007 0.077 0.042 0.367 0.325
6 Dolj FILIAŞI 70414 0.249 0.128 0.484 0.356
7 Dolj SEGARCEA 70502 0.185 0.128 0.431 0.303
8 Gorj BUMBEŞTI-JIU 79308 0.168 0.000 0.531 0.531
9 Gorj MOTRU 78141 0.285 0.132 0.448 0.316
10 Gorj NOVACI 78258 0.214 0.015 0.524 0.509
11 Gorj ROVINARI 82895 0.237 0.143 0.396 0.253
12 Gorj TÂRGU CĂRBUNEŞTI 78329 0.232 0.126 0.474 0.348
13 Gorj TÂRGU JIU 77812 0.219 0.123 0.400 0.277
14 Gorj ŢICLENI 78454 0.293 0.140 0.474 0.334
15 Gorj TISMANA 82430 0.187 0.027 0.431 0.405
16 Gorj TURCENI 82617 0.274 0.141 0.477 0.336
17 Mehedinți BAIA DE ARAMĂ 109924 0.215 0.014 0.482 0.469
9
Regiunea de SV
Nr. Județ Oraș
18 Mehedinți DROBETA-TURNU SEVERIN 109773 0.172 0.026 0.498 0.472
19 Mehedinți ORŞOVA 110063 0.197 0.022 0.527 0.505
20 Mehedinți STREHAIA 110116 0.275 0.131 0.481 0.350
21 Mehedinți VÂNJU MARE 110232 0.231 0.059 0.424 0.365
22 Olt BALŞ 125418 0.242 0.140 0.477 0.338
23 Olt CARACAL 125472 0.168 0.129 0.321 0.192
24 Olt CORABIA 125542 0.165 0.123 0.422 0.299
25 Olt DRĂGĂNEŞTI-OLT 125622 0.187 0.129 0.471 0.342
26 Olt PIATRA-OLT 128105 0.187 0.129 0.414 0.284
27 Olt POTCOAVA 128374 0.203 0.133 0.430 0.297
28 Olt SCORNICEŞTI 128711 0.212 0.140 0.502 0.362
29 Olt SLATINA 125347 0.192 0.129 0.431 0.302
30 Vâlcea BĂBENI 168372 0.213 0.131 0.432 0.301
31 Vâlcea PRAJILA 167641 0.302 0.127 0.465 0.337
32 Vâlcea LIVADIA 167696 0.243 0.022 0.477 0.455
33 Vâlcea BĂLCEŞTI 168452 0.277 0.133 0.496 0.363
34 Vâlcea BERBEŞTI 168602 0.315 0.160 0.511 0.351
35 Vâlcea BREZOI 167794 0.142 0.015 0.587 0.572
36 Vâlcea CĂLIMĂNEŞTI 167909 0.223 0.016 0.575 0.559
37 Vâlcea DRĂGĂŞANI 167981 0.219 0.133 0.484 0.351
38 Vâlcea HOREZU 168041 0.180 0.016 0.515 0.499
39 Vâlcea GURA SUHAŞULUI 0.308 0.152 0.465 0.313
40 Vâlcea RÂMNICU VÂLCEA 167473 0.255 0.127 0.506 0.379
Tabel 7. Variațiile coeficientului mediu de hazard (Km) la nivelul orașelor din Regiunea de V
Regiunea V
Nr. Județ Oraș
1 Arad ARAD 9262 0.186 0.126 0.419 0.293
2 Arad CHIŞINEU-CRIŞ 9459 0.170 0.116 0.385 0.270
3 Arad CURTICI 9495 0.154 0.126 0.247 0.120
4 Arad INEU 9538 0.184 0.012 0.402 0.390
5 Arad LIPOVA 9574 0.213 0.041 0.516 0.475
6 Arad NĂDLAC 9627 0.161 0.126 0.361 0.235
7 Arad PÂNCOTA 9654 0.166 0.015 0.336 0.322
8 Arad PECICA 11584 0.170 0.126 0.484 0.358
9 Arad SÂNTANA 12091 0.149 0.116 0.315 0.199
10 Arad SEBI 9690 0.201 0.037 0.394 0.357
11 Caraș Severin ANINA 50889 0.203 0.050 0.386 0.336
12 Caraș Severin BĂILE HERCULANE 50923 0.224 0.016 0.502 0.486
13 Caraș Severin BOCŞA 50969 0.131 0.012 0.455 0.443
14 Caraș Severin CARANSEBEŞ 51010 0.208 0.017 0.408 0.391
15 Caraș Severin MOLDOVA NOUĂ 51056 0.152 0.046 0.410 0.364
10
Regiunea V
Nr. Județ Oraș
16 Caraș Severin ORAVIŢA 51118 0.203 0.046 0.427 0.381
17 Caraș Severin OŢELU ROŞU 51207 0.133 0.018 0.505 0.487
18 Caraș Severin REŞIŢA 50790 0.184 0.012 0.468 0.456
19 Hunedoara ANINOASA 87219 0.158 0.016 0.531 0.515
20 Hunedoara BRAD 87291 0.158 0.012 0.462 0.449
21 Hunedoara CĂLAN 87424 0.259 0.096 0.445 0.349
22 Hunedoara DEVA 86687 0.220 0.014 0.491 0.478
23 Hunedoara GEOAGIU 89561 0.229 0.017 0.478 0.462
24 Hunedoara HAŢEG 87576 0.228 0.043 0.462 0.419
25 Hunedoara HUNEDOARA 86810 0.236 0.043 0.475 0.432
26 Hunedoara LUPENI 87059 0.139 0.015 0.431 0.417
27 Hunedoara ORĂŞTIE 87638 0.224 0.106 0.410 0.304
28 Hunedoara PETRILA 87077 0.119 0.014 0.539 0.525
29 Hunedoara PETROŞANI 86990 0.125 0.014 0.490 0.476
30 Hunedoara SIMERIA 87665 0.209 0.018 0.455 0.437
31 Hunedoara URICANI 87139 0.149 0.015 0.537 0.522
32 Hunedoara VULCAN 87175 0.155 0.015 0.563 0.548
33 Timiș BUZIAŞ 155403 0.192 0.015 0.408 0.393
34 Timiș CIACOVA 156357 0.217 0.182 0.422 0.240
35 Timiș DETA 155458 0.219 0.180 0.422 0.242
36 Timiș FĂGET 156801 0.225 0.043 0.408 0.365
37 Timiș GĂTAIA 157086 0.192 0.065 0.419 0.354
38 Timiș JIMBOLIA 155494 0.173 0.126 0.402 0.276
39 Timiș LUGOJ 155350 0.223 0.116 0.406 0.290
40 Timiș RECAŞ 158314 0.234 0.116 0.419 0.303
41 Timiș SÂNNICOLAU MARE 155528 0.200 0.151 0.402 0.251
42 Timiș TIMIŞOARA 155243 0.215 0.158 0.416 0.258
11
Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane pe clase de
probabilitate de producere a alunecări de teren
Analizând încadrarea tuturor orașelor pe clase de probabilitate a apariției alunecărilor de teren ori pe
identificarea riscului indus de aceste procese geomorfologice ies în evidență prin extinderea spațială
ridicată a claselor mari și foarte mari de probabilitate unități administrativ teritoriale ce au în suprafață
peste 5 sau chiar 10 % din teritoriul administrativ în clasa mare pentru alunecări.
Tabel 8. Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea de NV pe clase de probabilitate
de producere a alunecărilor de teren
Regiunea de NV Probabilitatea de producere a alunecărilor
P. Medie Medie-mare Mare F.Mare

Coeficientul de hazard
Cod SIRSUP Oraș Județ
0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
26699 ALEŞD BIHOR 32.5 20.1 18.2 0.5
27007 VAŞCĂU BIHOR 8.2 34.7 19.8 0.6
26920 NUCET BIHOR 1.5 32.9 5.9 0.0
26840 ŞTEI BIHOR 0.0 0.3 5.6 0.2
26804 BEIUŞ BIHOR 0.0 0.3 23.3 0.6
26975 SALONTA BIHOR 0.0 0.0 171.0 0.1
26564 ORADEA BIHOR 0.0 0.5 111.3 1.8
30915 SĂCUENI BIHOR 0.0 0.0 139.0 10.1
26877 MARGHITA BIHOR 0.0 0.0 78.4 4.6
32027 VALEA LUI MIHAI BIHOR 0.0 0.0 71.1 1.0
32599 SÂNGEORZ-BĂI BISTRIŢA-NĂSAUD 4.9 78.9 57.6 1.0
32483 BECLEAN BISTRIŢA-NĂSAUD 0.5 14.5 40.4 2.0
32394 BISTRIŢA BISTRIŢA-NĂSAUD 0.3 97.1 38.5 7.4
32544 NĂSĂUD BISTRIŢA-NĂSAUD 0.0 26.0 16.0 0.6
55008 DEJ CLUJ 0.1 28.3 73.3 5.0
55357 CÂMPIA TURZII CLUJ 0.0 0.0 21.1 2.3
55446 HUEDIN CLUJ 0.0 2.3 56.6 1.2
55384 GHERLA CLUJ 0.0 1.2 33.0 1.2
106318 BAIA MARE MARAMUREŞ 147.9 44.3 38.2 2.3
106461 TĂUŢII-MĂGHERĂUŞ MARAMUREŞ 65.8 21.5 31.8 1.0
106979 VIŞEU DE SUS MARAMUREŞ 39.7 323.7 72.1 3.2
106684 BAIA SPRIE MARAMUREŞ 38.4 22.4 29.9 1.7
106746 BORŞA MARAMUREŞ 15.1 235.1 156.9 10.3
106782 CAVNIC MARAMUREŞ 12.0 7.0 4.8 0.0
106559 SIGHETU MARMAŢIEI MARAMUREŞ 11.9 7.7 109.3 5.9
106817 TÂRGU LĂPUŞ MARAMUREŞ 9.1 113.9 119.9 1.6
109176 ŞOMCUTA MARE MARAMUREŞ 8.8 16.0 90.0 1.9
109265 ULMENI MARAMUREŞ 5.5 6.4 66.2 1.4
108963 SEINI MARAMUREŞ 4.7 12.6 39.9 0.4
108017 DRAGOMIREŞTI MARAMUREŞ 2.4 62.8 33.6 1.1
108892 SĂLIŞTEA DE SUS MARAMUREŞ 2.4 37.8 25.4 2.4
12

0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
139704 ZALĂU SĂLAJ 12.0 12.5 62.0 2.4
139884 ŞIMLEU SILVANIEI SĂLAJ 5.0 12.9 43.4 0.8
139811 JIBOU SĂLAJ 0.0 3.4 57.6 2.3
139740 CEHU SILVANIEI SĂLAJ 0.0 4.7 60.2 2.3
136599 NEGREŞTI-OAŞ SATU-MARE 67.3 15.8 43.8 2.2
138039 LIVADA SATU-MARE 0.1 0.8 114.0 0.6
136526 CAREI SATU-MARE 0.0 0.0 94.9 6.1
136483 SATU MARE SATU-MARE 0.0 0.0 131.3 15.6
136642 TĂŞNAD SATU-MARE 0.0 0.0 91.8 3.5
136848 ARDUD SATU-MARE 0.0 0.0 134.7 5.8
Tabel 9. Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea centru pe clase de probabilitate
Regiune centru Probabilitatea de producere a alunecărilor

Cod Coeficientul de hazard
Oraș Județ
SIR SUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
1936 ZLATNA ALBA 74.6 187.9 2.3 0.0
1696 CUGIR ALBA 152.5 168.2 3.6 0.0
1213 AIUD ALBA 10.5 102.8 23.2 0.0
1874 SEBEŞ ALBA 0.0 101.3 11.3 0.0
1017 ALBA IULIA ALBA 3.0 95.7 2.4 0.0
1348 BLAJ ALBA 1.7 46.9 48.6 0.0
2915 BAIA DE ARIEŞ ALBA 33.2 46.0 2.1 0.0
1794 OCNA MUREŞ ALBA 5.0 42.2 19.1 0.0
1151 ABRUD ALBA 0.1 37.0 1.8 0.0
8096 TEIUŞ ALBA 0.1 30.2 12.9 0.0
1455 CÂMPENI ALBA 55.5 29.7 1.6 0.0
40438 SĂCELE BRAŞOV 0.1 280.5 38.4 0.0
40198 BRAŞOV BRAŞOV 0.1 177.5 8.3 0.0
40492 ZĂRNEŞTI BRAŞOV 23.4 143.4 29.5 0.1
40367 RÂŞNOV BRAŞOV 1.1 134.2 15.8 0.0
40241 CODLEA BRAŞOV 12.7 106.5 4.6 0.0
40303 PREDEAL BRAŞOV 0.0 55.2 7.6 0.0
40394 RUPEA BRAŞOV 0.3 52.3 21.7 0.0
40278 FĂGĂRAŞ BRAŞOV 0.0 34.4 0.1 0.0
40214 GHIMBAV BRAŞOV 0.0 26.9 0.1 0.0
40465 VICTORIA BRAŞOV 0.0 1.7 0.0 0.0
13
Oraș Județ
SIR SUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
63447 BARAOLT COVASNA 2.8 125.8 2.5 0.0
63526 COVASNA COVASNA 0.0 112.6 40.3 0.0
63394 SFÂNTU GHEORGHE COVASNA 0.1 69.6 1.6 0.0
63580 ÎNTORSURA BUZĂULUI COVASNA 0.0 56.5 2.7 0.0
63740 TÂRGU SECUIESC COVASNA 0.0 47.4 0.0 0.0
83632 TOPLIŢA HARGHITA 204.1 128.0 3.4 0.0
83561 GHEORGHENI HARGHITA 94.1 120.7 3.4 0.0
83320 MIERCUREA CIUC HARGHITA 57.7 56.5 2.8 0.0
83525 CRISTURU SECUIESC HARGHITA 0.0 30.8 21.9 0.0
83133 ODORHEIU SECUIESC HARGHITA 1.8 22.4 22.0 0.0
83491 BORSEC HARGHITA 34.9 22.1 3.6 0.0
83749 VLĂHIŢA HARGHITA 63.1 10.8 0.0 0.0
83464 BĂLAN HARGHITA 0.5 0.5 0.0 0.0
83428 BĂILE TUŞNAD HARGHITA 0.2 0.5 1.0 0.0
114854 SOVATA MUREŞ 44.9 109.1 4.0 0.0
119242 SARMAŞU MUREŞ 0.0 73.8 1.2 0.0
117827 IERNUT MUREŞ 0.0 61.8 42.6 0.0
114710 LUDUŞ MUREŞ 0.0 53.7 9.8 0.0
114514 SIGHIŞOARA MUREŞ 0.0 52.4 42.2 0.0
114809 REGHIN MUREŞ 0.0 47.0 7.8 0.0
119894 UNGHENI MUREŞ 0.0 45.3 16.8 0.0
119331 SÂNGEORGIU DE PĂDURE MUREŞ 0.0 33.2 36.8 0.0
114319 TÂRGU MUREŞ MUREŞ 0.0 32.8 15.0 0.0
114925 TÂRNĂVENI MUREŞ 0.0 25.4 34.1 0.0
118281 MIERCUREA NIRAJULUI MUREŞ 0.0 22.6 31.8 0.0
145827 TĂLMACIU SIBIU 47.8 133.3 1.2 0.0
144054 AVRIG SIBIU 14.9 124.7 26.5 0.0
145499 SĂLIŞTE SIBIU 66.4 114.9 42.6 0.0
143735 CISNĂDIE SIBIU 35.0 93.6 8.3 0.0
143450 SIBIU SIBIU 1.5 92.3 26.4 0.0
143682 AGNITA SIBIU 0.0 60.4 34.6 0.0
143851 OCNA SIBIULUI SIBIU 0.0 47.8 36.5 0.0
144928 MIERCUREA SIBIULUI SIBIU 9.6 47.1 27.3 0.0
143619 MEDIAŞ SIBIU 0.0 35.3 26.1 0.0
143806 DUMBRĂVENI SIBIU 0.0 30.5 24.1 0.0
143771 COPŞA MICĂ SIBIU 0.0 16.2 8.9 0.0
14
Tabel 10. Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea de NE pe clase de probabilitate
Regiune de NE Probabilitatea de producere a alunecărilor

F.Mar
P.Medie Medie-mare Mare
e
Cod SIR Coeficientul de hazard
Oraș Județ
SUP
0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
22166 DĂRMĂNEŞTI BACĂU 0 4.1 245.6 20.1
20910 SLĂNIC-MOLDOVA BACĂU 0 0.8 104.7 8.1
20821 COMĂNEŞTI BACĂU 0 2.0 53.4 7.8
20563 ONEŞTI BACĂU 0 0.7 46.0 4.8
20965 TÂRGU OCNA BACĂU 0 1.9 41.6 4.8
20778 BUHUŞI BACĂU 0 0.7 35.0 2.8
20876 MOINEŞTI BACĂU 0 3.6 39.9 1.8
20297 BACĂU BACĂU 0 0.0 40.5 1.6
35946 DARABANI BOTOŞANI 0 0.8 94.3 4.0
37280 FLĂMÂNZI BOTOŞANI 0 0.2 102.6 3.8
35731 BOTOŞANI BOTOŞANI 0 0.3 38.5 1.4
36453 BUCECEA BOTOŞANI 0 13.2 31.5 1.0
39168 ŞTEFĂNEŞTI BOTOŞANI 0 21.3 71.4 0.7
36006 DOROHOI BOTOŞANI 0 1.6 57.6 0.6
36060 SĂVENI BOTOŞANI 0 0.4 57.1 0.3
95060 IAŞI IAŞI 0 12.5 71.6 5.5
95391 PAŞCANI IAŞI 0 4.4 67.7 2.0
95355 HÂRLĂU IAŞI 0 0.0 32.2 1.5
98373 PODU ILOAIEI IAŞI 0 11.1 30.6 1.5
95471 TÂRGU FRUMOS IAŞI 0 6.8 17.2 0.8
120968 BICAZ NEAMŢ 0 10.0 107.3 14.8
120726 PIATRA-NEAMŢ NEAMŢ 0 1.2 70.2 4.3
120860 ROMAN NEAMŢ 0 0.0 28.3 0.5
121055 TÂRGU NEAMŢ NEAMŢ 0 7.2 34.4 0.4
124117 ROZNOV NEAMŢ 0 5.4 33.7 0.4
146502 CÂMPULUNG MOLDOVENESC SUCEAVA 0.001 34.5 94.8 6.7
148006 DOLHASCA SUCEAVA 0 14.5 88.2 6.4
147358 BROŞTENI SUCEAVA 0.2 364.2 59.0 5.1
146744 VATRA DORNEI SUCEAVA 0.07 78.1 16.4 4.1
148612 FRASIN SUCEAVA 0 1.2 77.8 3.9
146584 GURA HUMORULUI SUCEAVA 0 3.9 62.5 3.2
146655 SIRET SUCEAVA 0 19.7 20.1 2.7
149227 LITENI SUCEAVA 0 19.0 50.5 2.3
146263 SUCEAVA SUCEAVA 0 10.4 35.7 1.5
146539 FĂLTICENI SUCEAVA 0 1.6 25.4 1.2
147633 CAJVANA SUCEAVA 0 6.6 16.6 0.9
146370 SALCEA SUCEAVA 0 14.9 39.3 0.7
146931 MILIŞĂUŢI SUCEAVA 0 14.1 21.4 0.3
15
F.Mar
P.Medie Medie-mare Mare
e
Cod SIR Coeficientul de hazard
Oraș Județ
SUP
0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
146708 SOLCA SUCEAVA 0 3.8 43.1 0.2
151095 VICOVU DE SUS SUCEAVA 0 35.2 4.9 0.1
146628 RĂDĂUŢI SUCEAVA 0 31.5 0.4 0.0
164981 MURGENI VASLUI 0 22.6 86.7 23.7
161945 VASLUI VASLUI 0 0.0 50.3 16.5
161829 HUŞI VASLUI 0 1.9 52.2 9.1
161856 NEGREŞTI VASLUI 0 4.4 49.0 6.7
161794 BÂRLAD VASLUI 0 2.5 16.0 1.1
Tabel 11. Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea de SE pe clase de probabilitate
Regiune de SE Probabilitatea de producere a alunecărilor

0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
43411 ÎNSURĂŢEI BRĂILA 0 0 147.6 63.2
42753 FĂUREI BRĂILA 0 0 1.0 15.5
43331 IANCA BRĂILA 0 3.1 163.5 17.6
42682 BRĂILA BRĂILA 0 0.0 30.4 14.2
47916 NEHOIU BUZĂU 0 0 2.2 106.9
48325 PĂTÂRLAGELE BUZĂU 0 0.03 17.8 60.3
44818 BUZĂU BUZĂU 0 0 26.9 53.6
44845 RÂMNICU SĂRAT BUZĂU 0 0 4.3 47.0
48744 POGOANELE BUZĂU 0 0 122.7 0.3
60801 HÂRŞOVA CONSTANŢA 0.02 0.1 8.9 91.1
62360 MURFATLAR CONSTANŢA 0 0.1 20.0 45.6
60847 MEDGIDIA CONSTANŢA 0 0.1 14.6 66.4
60507 NĂVODARI CONSTANŢA 0 17.3 21.0 24.6
62397 NEGRU VODĂ CONSTANŢA 0 0.0 29.7 125.8
60776 CERNAVODĂ CONSTANŢA 0.05 0.1 11.4 30.7
60687 OVIDIU CONSTANŢA 0 1.9 17.2 63.7
60419 CONSTANŢA CONSTANŢA 0 7.7 14.7 85.7
60455 EFORIE CONSTANŢA 0 0.0 2.2 4.6
60482 MANGALIA CONSTANŢA 0 1.8 23.6 26.1
60534 TECHIRGHIOL CONSTANŢA 0 7.4 13.5 16.2
75338 BEREŞTI GALAŢI 0 0 0.0 43.8
75472 TÂRGU BUJOR GALAŢI 0 0 8.4 70.5
75203 TECUCI GALAŢI 0 0 32.4 52.9
16
0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
75098 GALAŢI GALAŢI 0 0 64.6 176.5
159687 ISACCEA TULCEA 0 11.0 15.7 73.6
159614 TULCEA TULCEA 0 1.5 59.9 136.2
159730 MĂCIN TULCEA 0 2.8 8.1 45.7
159650 BABADAG TULCEA 0 9.8 61.8 42.6
159767 SULINA TULCEA 0 43.3 278.1 2.4
175055 PANCIU VRANCEA 0 0 4.2 47.2
174922 MĂRĂŞEŞTI VRANCEA 0 0 16.5 69.7
175019 ODOBEŞTI VRANCEA 0 0 36.1 16.1
174860 ADJUD VRANCEA 0 0 26.5 34.5
174744 FOCŞANI VRANCEA 0 0 35.3 11.3
Tabel 12. Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea de S și București-Ilfov pe clase
de probabilitate de producere a alunecărilor de teren
Regiune S și București-Ilfov Probabilitatea de producere a alunecărilor

0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
13392 ŞTEFĂNEŞTI ARGEŞ 0.1 25.6 30.4 0.1
13622 CURTEA DE ARGEŞ ARGEŞ 0.0 21.0 47.2 0.0
13301 MIOVENI ARGEŞ 0.0 22.0 28.0 0.0
13757 TOPOLOVENI ARGEŞ 0.0 22.1 13.1 0.0
13668 COSTEŞTI ARGEŞ 0.0 103.7 3.0 0.0
13169 PITEŞTI ARGEŞ 0.3 39.6 0.2 0.0
13490 CÂMPULUNG ARGEŞ 0.1 27.4 7.1 0.0
179150 BUCUREŞTI SECTORUL 2 BUCUREŞTI 0.0 31.5 0.1 0.0
100610 OLTENIŢA CĂLĂRAŞI 6.2 95.7 0.2 0.0
92569 CĂLĂRAŞI CĂLĂRAŞI 4.9 126.3 0.3 0.0
103032 FUNDULEA CĂLĂRAŞI 0.0 101.8 3.5 0.0
93888 LEHLIU-GARĂ CĂLĂRAŞI 0.0 79.7 0.2 0.0
17
0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
101458 BUDEŞTI CĂLĂRAŞI 0.2 76.9 0.3 0.0
65921 PUCIOASA DÂMBOVIŢA 0.0 15.7 24.3 0.0
68627 RĂCARI DÂMBOVIŢA 0.0 82.3 0.0 0.0
65681 GĂEŞTI DÂMBOVIŢA 0.0 22.2 0.0 0.0
65342 TÂRGOVIŞTE DÂMBOVIŢA 0.0 47.6 4.8 0.0
65841 MORENI DÂMBOVIŢA 0.0 14.6 19.8 0.0
65609 FIENI DÂMBOVIŢA 0.1 9.5 8.2 0.0
66081 TITU DÂMBOVIŢA 0.0 39.3 0.0 0.0
101190 BOLINTIN-VALE GIURGIU 0.5 35.9 0.1 0.0
104136 MIHĂILEŞTI GIURGIU 0.1 67.0 0.4 0.0
100521 GIURGIU GIURGIU 3.6 48.7 0.6 0.0
92701 FETEŞTI IALOMIŢA 6.3 90.8 4.4 0.0
92836 AMARA IALOMIŢA 0.0 68.4 0.3 0.0
93067 CĂZĂNEŞTI IALOMIŢA 0.0 53.1 0.1 0.0
102749 FIERBINŢI-TÂRG IALOMIŢA 0.3 56.1 0.4 0.0
100683 URZICENI IALOMIŢA 0.3 51.6 1.0 0.0
92765 ŢĂNDĂREI IALOMIŢA 58.4 52.7 0.4 0.0
92658 SLOBOZIA IALOMIŢA 23.0 101.5 1.2 0.0
100576 BUFTEA ILFOV 0.0 54.1 0.0 0.0
179285 CHITILA ILFOV 0.0 11.4 0.0 0.0
179481 OTOPENI ILFOV 0.0 31.4 0.0 0.0
179551 VOLUNTARI ILFOV 0.0 37.6 0.1 0.0
179533 POPEŞTI LEORDENI ILFOV 0.0 51.2 0.0 0.0
179515 PANTELIMON ILFOV 0.0 67.5 0.1 0.0
179409 MĂGURELE ILFOV 0.0 43.8 0.0 0.0
179221 BRAGADIRU ILFOV 0.0 20.3 0.0 0.0
131540 SINAIA PRAHOVA 0.2 47.4 39.1 1.3
131210 BUŞTENI PRAHOVA 0.8 42.9 30.4 0.8
131336 COMARNIC PRAHOVA 0.0 48.5 40.9 0.0
131103 BREAZA PRAHOVA 0.4 31.7 17.1 0.0
131620 URLAŢI PRAHOVA 0.0 23.3 19.7 0.0
131443 PLOPENI PRAHOVA 0.0 6.5 1.6 0.0
130981 BĂICOI PRAHOVA 0.0 54.6 12.5 0.0
131256 CÂMPINA PRAHOVA 0.2 17.6 6.0 0.0
131817 VĂLENII DE MUNTE PRAHOVA 0.0 11.9 9.1 0.0
18
0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
131577 SLĂNIC PRAHOVA 0.1 20.6 18.4 0.0
130954 AZUGA PRAHOVA 0.0 47.4 34.8 0.0
130534 PLOIEŞTI PRAHOVA 0.0 55.7 1.5 0.0
131069 BOLDEŞTI-SCĂENI PRAHOVA 0.0 19.9 14.2 0.0
131407 MIZIL PRAHOVA 0.0 18.2 0.3 0.0
151870 ROŞIORI DE VEDE TELEORMAN 0.4 68.8 3.6 0.0
151683 TURNU MAGURELE TELEORMAN 4.9 98.0 1.3 0.0
151978 ZIMNICEA TELEORMAN 4.9 127.2 2.1 0.0
151790 ALEXANDRIA TELEORMAN 0.3 94.2 1.8 0.0
151905 VIDELE TELEORMAN 0.0 73.0 3.5 0.0
13301 MIOVENI ARGEŞ 0.0 22.0 28.0 0.0
13668 COSTEŞTI ARGEŞ 0.0 103.7 3.0 0.0
Tabel 13. Încadrarea unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea de SV pe clase de probabilitate
Regiune SV Probabilitatea de producere a alunecărilor

0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
70414 FILIAŞI DOLJ 0.0 72.0 26.7 0.00
70502 SEGARCEA DOLJ 0 117.2 1.1 0
69900 CRAIOVA DOLJ 64.4 15.5 0.4 0
70352 CALAFAT DOLJ 117.4 18.2 0.4 0
72007 DĂBULENI DOLJ 160.1 15.5 0.2 0
70879 BECHET DOLJ 26.7 1.9 0 0
70316 BĂILEŞTI DOLJ 129.5 32.7 0 0
78454 ŢICLENI GORJ 0 28.1 43.1 0
82617 TURCENI GORJ 0.0 43.9 33.0 0.00
78258 NOVACI GORJ 15.7 121.7 30.0 0.00
78141 MOTRU GORJ 0.0 26.7 22.0 0.00
78329 TÂRGU CĂRBUNEŞTI GORJ 0.0 108.7 19.6 0.00
82430 TISMANA GORJ 15.8 266.9 12.3 0.00
77812 TÂRGU JIU GORJ 0.0 95.5 7.1 0.00
19
0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Suprafața (km2)
79308 BUMBEŞTI-JIU GORJ 38.7 165.6 6.4 0.00
82895 ROVINARI GORJ 0 23.1 2.7 0
110116 STREHAIA MEHEDINŢI 0.0 69.0 37.8 0
109924 BAIA DE ARAMĂ MEHEDINŢI 14.0 57.2 14.6 0.00
110232 VÂNJU MARE MEHEDINŢI 0.5 81.8 13.4 0.00
110063 ORŞOVA MEHEDINŢI 7.9 31.0 9.0 0.01
109773 DROBETA-TURNU SEVERIN MEHEDINŢI 12.9 40.5 4.6 0
128711 SCORNICEŞTI OLT 0.0 144.4 22.5 0.00
125418 BALŞ OLT 0.0 32.8 7.9 0.00
128374 POTCOAVA OLT 0.0 59.2 5.4 0
125347 SLATINA OLT 0.0 46.6 3.3 0
125622 DRĂGĂNEŞTI-OLT OLT 0 77.4 1.7 0
125542 CORABIA OLT 0 122.7 1.2 0
128105 PIATRA-OLT OLT 0 75.7 0.7 0
125472 CARACAL OLT 0.0 69.7 0.1 0
168452 BĂLCEŞTI VÂLCEA 0 50.4 46.1 0
167696 BĂILE OLĂNEŞTI VÂLCEA 3.5 121.3 38.1 0
168602 BERBEŞTI VÂLCEA 0.0 18.4 34.1 0.00
167473 RÂMNICU VÂLCEA VÂLCEA 0.0 55.7 28.4 0.00
168041 HOREZU VÂLCEA 19.3 68.0 27.5 0.01
167794 BREZOI VÂLCEA 33.0 170.6 21.5 0.07
167909 CĂLIMĂNEŞTI VÂLCEA 5.0 82.9 15.4 0.09
168130 OCNELE MARI VÂLCEA 0.0 10.6 15.2 0.00
167641 BĂILE GOVORA VÂLCEA 0.0 5.1 8.0 0.00
167981 DRĂGĂŞANI VÂLCEA 0.0 38.5 6.3 0
168372 BĂBENI VÂLCEA 0 33.2 2.9 0
20
Încadrarea procentuală a spațiului construi a unităților administrativ
teritoriale urbane pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de
teren
O privire de ansamblu asupra distribuției procentuale pe clase de apariție a alunecărilor de teren
scoate în evidență orașe la nivelul cărora suprafețele de teren ce prezintă condiții geologice,
morfologice și de presiune asupra substratului au o extindere teritorială cuprinde spațiul construit și
infrastructură de transport aflate în clase de risc mare și foarte mare.
Regiunea de NV pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren

Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Pondere din suprafața UAT-ului
26699 ALEŞD BIHOR 45.6 28.1 25.6 0.7
27007 VAŞCĂU BIHOR 13.0 54.8 31.3 0.9
26920 NUCET BIHOR 3.6 81.6 14.7 0.1
26840 ŞTEI BIHOR 0.0 4.8 91.8 3.4
26804 BEIUŞ BIHOR 0.0 1.3 96.4 2.3
26975 SALONTA BIHOR 0.0 0.0 100.0 0.0
26564 ORADEA BIHOR 0.0 0.4 97.9 1.6
30915 SĂCUENI BIHOR 0.0 0.0 93.2 6.8
26877 MARGHITA BIHOR 0.0 0.0 94.4 5.6
32027 VALEA LUI MIHAI BIHOR 0.0 0.0 98.6 1.4
32599 SÂNGEORZ-BĂI BISTRIŢA-NĂSAUD 3.4 55.4 40.4 0.7
32483 BECLEAN BISTRIŢA-NĂSAUD 0.8 25.3 70.3 3.5
32394 BISTRIŢA BISTRIŢA-NĂSAUD 0.2 67.7 26.9 5.2
32544 NĂSĂUD BISTRIŢA-NĂSAUD 0.1 61.0 37.6 1.4
55008 DEJ CLUJ 0.1 26.5 68.7 4.7
55357 CÂMPIA TURZII CLUJ 0.0 0.0 90.2 9.8
55446 HUEDIN CLUJ 0.0 3.8 94.3 2.0
55384 GHERLA CLUJ 0.0 3.3 93.3 3.4
106318 BAIA MARE MARAMUREŞ 63.5 19.0 16.4 1.0
106461 TĂUŢII-MĂGHERĂUŞ MARAMUREŞ 54.8 17.9 26.5 0.8
106979 VIŞEU DE SUS MARAMUREŞ 9.1 73.8 16.4 0.7
106684 BAIA SPRIE MARAMUREŞ 41.6 24.3 32.3 1.8
106746 BORŞA MARAMUREŞ 3.6 56.3 37.6 2.5
106782 CAVNIC MARAMUREŞ 50.4 29.5 20.0 0.1
106559 SIGHETU MARMAŢIEI MARAMUREŞ 8.9 5.7 81.1 4.4
106817 TÂRGU LĂPUŞ MARAMUREŞ 3.7 46.6 49.0 0.7
109176 ŞOMCUTA MARE MARAMUREŞ 7.5 13.7 77.1 1.7
109265 ULMENI MARAMUREŞ 7.0 8.0 83.3 1.7
108963 SEINI MARAMUREŞ 8.2 21.9 69.2 0.7
108017 DRAGOMIREŞTI MARAMUREŞ 2.4 62.9 33.6 1.1
108892 SĂLIŞTEA DE SUS MARAMUREŞ 3.5 55.6 37.4 3.6
21
Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
139704 ZALĂU SĂLAJ 13.5 14.0 69.7 2.7
139884 ŞIMLEU SILVANIEI SĂLAJ 8.1 20.8 69.8 1.3
139811 JIBOU SĂLAJ 0.0 5.3 91.1 3.6
139740 CEHU SILVANIEI SĂLAJ 0.0 6.9 89.6 3.5
136599 NEGREŞTI-OAŞ SATU-MARE 52.2 12.3 33.9 1.7
138039 LIVADA SATU-MARE 0.0 0.7 98.7 0.5
136526 CAREI SATU-MARE 0.0 0.0 93.9 6.1
136483 SATU MARE SATU-MARE 0.0 0.0 89.4 10.6
136642 TĂŞNAD SATU-MARE 0.0 0.0 96.4 3.6
136848 ARDUD SATU-MARE 0.0 0.0 95.9 4.1
Regiunea Centru pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren


Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
1936 ZLATNA ALBA 28.2 71.0 0.9 0.0
1696 CUGIR ALBA 47.0 51.9 1.1 0.0
1213 AIUD ALBA 7.7 75.4 17.0 0.0
1874 SEBEŞ ALBA 0.0 90.0 10.0 0.0
1017 ALBA IULIA ALBA 2.9 94.7 2.4 0.0
1348 BLAJ ALBA 1.8 48.3 50.0 0.0
2915 BAIA DE ARIEŞ ALBA 40.8 56.7 2.5 0.0
1794 OCNA MUREŞ ALBA 7.5 63.7 28.8 0.0
1151 ABRUD ALBA 0.2 95.2 4.6 0.0
8096 TEIUŞ ALBA 0.2 69.9 29.9 0.0
1455 CÂMPENI ALBA 64.0 34.2 1.8 0.0
40438 SĂCELE BRAŞOV 0.0 87.9 12.0 0.0
40198 BRAŞOV BRAŞOV 0.0 95.5 4.5 0.0
40492 ZĂRNEŞTI BRAŞOV 11.9 73.0 15.0 0.1
40367 RÂŞNOV BRAŞOV 0.8 88.8 10.5 0.0
40241 CODLEA BRAŞOV 10.3 86.0 3.7 0.0
40303 PREDEAL BRAŞOV 0.0 87.9 12.1 0.0
22

Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
40394 RUPEA BRAŞOV 0.4 70.4 29.2 0.0
40278 FĂGĂRAŞ BRAŞOV 0.0 99.7 0.3 0.0
40214 GHIMBAV BRAŞOV 0.0 99.8 0.2 0.0
40465 VICTORIA BRAŞOV 0.0 99.1 0.9 0.0
63447 BARAOLT COVASNA 2.1 96.0 1.9 0.0
63526 COVASNA COVASNA 0.0 73.7 26.3 0.0
63394 SFÂNTU GHEORGHE COVASNA 0.2 97.6 2.2 0.0
63580 ÎNTORSURA BUZĂULUI COVASNA 0.0 95.4 4.6 0.0
63740 TÂRGU SECUIESC COVASNA 0.0 100.0 0.0 0.0
83632 TOPLIŢA HARGHITA 60.8 38.2 1.0 0.0
83561 GHEORGHENI HARGHITA 43.1 55.3 1.6 0.0
83320 MIERCUREA CIUC HARGHITA 49.3 48.3 2.4 0.0
83525 CRISTURU SECUIESC HARGHITA 0.0 58.4 41.6 0.0
83133 ODORHEIU SECUIESC HARGHITA 3.9 48.4 47.6 0.1
83491 BORSEC HARGHITA 57.5 36.5 5.9 0.0
83749 VLĂHIŢA HARGHITA 85.4 14.6 0.0 0.0
83464 BĂLAN HARGHITA 52.5 46.2 1.3 0.0
83428 BĂILE TUŞNAD HARGHITA 9.3 27.6 63.1 0.0
114854 SOVATA MUREŞ 28.4 69.0 2.6 0.0
119242 SARMAŞU MUREŞ 0.0 98.4 1.6 0.0
117827 IERNUT MUREŞ 0.0 59.1 40.8 0.0
114710 LUDUŞ MUREŞ 0.0 84.5 15.5 0.0
114514 SIGHIŞOARA MUREŞ 0.0 55.4 44.6 0.0
114809 REGHIN MUREŞ 0.0 85.8 14.2 0.0
119894 UNGHENI MUREŞ 0.0 72.9 27.1 0.0
119331 SÂNGEORGIU DE PĂDURE MUREŞ 0.0 47.4 52.6 0.0
114319 TÂRGU MUREŞ MUREŞ 0.0 68.6 31.4 0.0
114925 TÂRNĂVENI MUREŞ 0.0 42.7 57.3 0.0
118281 MIERCUREA NIRAJULUI MUREŞ 0.0 41.5 58.5 0.0
145827 TĂLMACIU SIBIU 26.2 73.1 0.6 0.0
144054 AVRIG SIBIU 9.0 75.1 16.0 0.0
145499 SĂLIŞTE SIBIU 29.7 51.3 19.0 0.0
143735 CISNĂDIE SIBIU 25.6 68.4 6.0 0.0
23

Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
143450 SIBIU SIBIU 1.3 76.8 21.9 0.0
143682 AGNITA SIBIU 0.0 63.6 36.4 0.0
143851 OCNA SIBIULUI SIBIU 0.0 56.7 43.3 0.0
144928 MIERCUREA SIBIULUI SIBIU 11.4 56.1 32.6 0.0
143619 MEDIAŞ SIBIU 0.0 57.5 42.5 0.0
143806 DUMBRĂVENI SIBIU 0.0 55.8 44.2 0.0
143771 COPŞA MICĂ SIBIU 0.0 64.6 35.4 0.0
Regiunea de NE pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren

Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
22166 DĂRMĂNEŞTI BACĂU 0 1.5 91.0 7.5
20910 SLĂNIC-MOLDOVA BACĂU 0 0.7 92.2 7.1
20821 COMĂNEŞTI BACĂU 0 3.2 84.5 12.3
20563 ONEŞTI BACĂU 0 1.4 89.2 9.4
20965 TÂRGU OCNA BACĂU 0 4.0 86.1 9.9
20778 BUHUŞI BACĂU 0 1.9 90.9 7.2
20876 MOINEŞTI BACĂU 0 8.0 88.1 3.9
20297 BACĂU BACĂU 0 0.0 96.3 3.7
35946 DARABANI BOTOŞANI 0 0.8 95.2 4.0
37280 FLĂMÂNZI BOTOŞANI 0 0.2 96.2 3.6
35731 BOTOŞANI BOTOŞANI 0 0.8 95.7 3.4
36453 BUCECEA BOTOŞANI 0 28.8 68.9 2.3
39168 ŞTEFĂNEŞTI BOTOŞANI 0 22.8 76.4 0.8
36006 DOROHOI BOTOŞANI 0 2.7 96.4 1.0
36060 SĂVENI BOTOŞANI 0 0.6 98.8 0.6
95060 IAŞI IAŞI 0 13.9 80.0 6.1
95391 PAŞCANI IAŞI 0 5.9 91.3 2.8
95355 HÂRLĂU IAŞI 0 0.1 95.4 4.6
98373 PODU ILOAIEI IAŞI 0 25.8 70.8 3.4
95471 TÂRGU FRUMOS IAŞI 0 27.5 69.5 3.0
120968 BICAZ NEAMŢ 0 7.5 81.2 11.2
120726 PIATRA-NEAMŢ NEAMŢ 0 1.6 92.6 5.7
24
Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
120860 ROMAN NEAMŢ 0 0.0 98.2 1.7
121055 TÂRGU NEAMŢ NEAMŢ 0 17.2 81.8 1.1
124117 ROZNOV NEAMŢ 0 13.6 85.2 1.1
146502 CÂMPULUNG MOLDOVENESC SUCEAVA 0.0009 25.4 69.7 4.9
148006 DOLHASCA SUCEAVA 0 13.3 80.8 5.9
147358 BROŞTENI SUCEAVA 0.05 85.0 13.8 1.2
146744 VATRA DORNEI SUCEAVA 0.07 79.2 16.6 4.1
148612 FRASIN SUCEAVA 0 1.5 93.8 4.7
146584 GURA HUMORULUI SUCEAVA 0 5.7 89.8 4.6
146655 SIRET SUCEAVA 0 46.4 47.3 6.2
149227 LITENI SUCEAVA 0 26.5 70.2 3.3
146263 SUCEAVA SUCEAVA 0 21.8 75.1 3.1
146539 FĂLTICENI SUCEAVA 0 5.8 89.9 4.3
147633 CAJVANA SUCEAVA 0 27.4 69.0 3.6
146370 SALCEA SUCEAVA 0 27.2 71.5 1.3
146931 MILIŞĂUŢI SUCEAVA 0 39.4 59.8 0.7
146708 SOLCA SUCEAVA 0 8.0 91.5 0.5
151095 VICOVU DE SUS SUCEAVA 0 87.4 12.3 0.3
146628 RĂDĂUŢI SUCEAVA 0 98.8 1.2 0.0
164981 MURGENI VASLUI 0 17.0 65.2 17.8
161945 VASLUI VASLUI 0 0.0 75.2 24.7
161829 HUŞI VASLUI 0 2.9 82.6 14.4
161856 NEGREŞTI VASLUI 0 7.3 81.5 11.2
161794 BÂRLAD VASLUI 0 13.0 81.6 5.4
25
Regiunea de SE pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren

Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
43411 ÎNSURĂŢEI BRĂILA 0 0 70.0 30.0
42753 FĂUREI BRĂILA 0 0 6.0 94.0
43331 IANCA BRĂILA 0 1.7 88.8 9.5
42682 BRĂILA BRĂILA 0 0 68.1 31.9
47916 NEHOIU BUZĂU 0 0 2.0 95.7
48325 PĂTÂRLAGELE BUZĂU 0 0.03 22.4 75.9
44818 BUZĂU BUZĂU 0 0 33.3 66.5
44845 RÂMNICU SĂRAT BUZĂU 0 0 8.4 91.4
48744 POGOANELE BUZĂU 0 0 99.7 0.3
60801 HÂRŞOVA CONSTANŢA 0.02 0.1 8.8 91.0
62360 MURFATLAR CONSTANŢA 0 0.2 30.4 69.4
60847 MEDGIDIA CONSTANŢA 0 0.2 18.0 81.9
60507 NĂVODARI CONSTANŢA 0 27.6 33.3 39.1
62397 NEGRU VODĂ CONSTANŢA 0 0.0 19.1 80.9
60776 CERNAVODĂ CONSTANŢA 0.1 0.3 26.9 72.6
60687 OVIDIU CONSTANŢA 0 2.3 20.8 76.9
60419 CONSTANŢA CONSTANŢA 0 7.1 13.6 79.3
60455 EFORIE CONSTANŢA 0 0.2 31.9 67.9
60482 MANGALIA CONSTANŢA 0 3.5 45.9 50.6
60534 TECHIRGHIOL CONSTANŢA 0 20.0 36.4 43.6
75338 BEREŞTI GALAŢI 0 0 0 96.8
75472 TÂRGU BUJOR GALAŢI 0 0 10.5 87.9
75203 TECUCI GALAŢI 0 0 37.9 61.9
75098 GALAŢI GALAŢI 0 0 26.8 73.2
159687 ISACCEA TULCEA 0 11.0 15.6 73.3
159614 TULCEA TULCEA 0 0.7 30.3 68.9
159730 MĂCIN TULCEA 0 4.9 14.3 80.8
159650 BABADAG TULCEA 0 8.6 54.1 37.3
159767 SULINA TULCEA 0 13.4 85.9 0.7
175055 PANCIU VRANCEA 0 0 8.1 90.8
174922 MĂRĂŞEŞTI VRANCEA 0 0 19.1 80.7
175019 ODOBEŞTI VRANCEA 0 0 69.1 30.8
174860 ADJUD VRANCEA 0 0 43.5 56.5
174744 FOCŞANI VRANCEA 0 0 75.7 24.3
26
Regiunea de S Regiune S și București-Ilfov pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren


Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
13301 MIOVENI ARGEŞ 0.0 44.0 56.0 0.0
13668 COSTEŞTI ARGEŞ 0.0 97.2 2.8 0.0
13169 PITEŞTI ARGEŞ 0.7 98.8 0.5 0.0
13490 CÂMPULUNG ARGEŞ 0.3 79.2 20.6 0.0
100610 OLTENIŢA CĂLĂRAŞI 6.1 93.8 0.1 0.0
92569 CĂLĂRAŞI CĂLĂRAŞI 3.7 96.0 0.3 0.0
103032 FUNDULEA CĂLĂRAŞI 0.0 96.7 3.3 0.0
93888 LEHLIU-GARĂ CĂLĂRAŞI 0.0 99.7 0.3 0.0
101458 BUDEŞTI CĂLĂRAŞI 0.3 99.3 0.4 0.0
65921 PUCIOASA DÂMBOVIŢA 0.1 39.2 60.7 0.0
68627 RĂCARI DÂMBOVIŢA 0.0 100.0 0.0 0.0
65681 GĂEŞTI DÂMBOVIŢA 0.0 99.8 0.2 0.0
65342 TÂRGOVIŞTE DÂMBOVIŢA 0.0 90.8 9.2 0.0
65841 MORENI DÂMBOVIŢA 0.0 42.4 57.6 0.0
65609 FIENI DÂMBOVIŢA 0.5 53.5 46.0 0.0
66081 TITU DÂMBOVIŢA 0.0 100.0 0.0 0.0
101190 BOLINTIN-VALE GIURGIU 1.4 98.2 0.4 0.0
104136 MIHĂILEŞTI GIURGIU 0.2 99.2 0.7 0.0
100521 GIURGIU GIURGIU 6.9 92.0 1.1 0.0
92701 FETEŞTI IALOMIŢA 6.2 89.4 4.4 0.0
27

Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
92836 AMARA IALOMIŢA 0.0 99.6 0.4 0.0
93067 CĂZĂNEŞTI IALOMIŢA 0.1 99.7 0.2 0.0
102749 FIERBINŢI-TÂRG IALOMIŢA 0.5 98.8 0.7 0.0
100683 URZICENI IALOMIŢA 0.6 97.5 1.9 0.0
92765 ŢĂNDĂREI IALOMIŢA 52.4 47.3 0.3 0.0
92658 SLOBOZIA IALOMIŢA 18.3 80.8 1.0 0.0
100576 BUFTEA ILFOV 0.0 99.9 0.1 0.0
179285 CHITILA ILFOV 0.0 100.0 0.0 0.0
179481 OTOPENI ILFOV 0.0 100.0 0.0 0.0
179551 VOLUNTARI ILFOV 0.0 99.8 0.2 0.0
179533 POPEŞTI LEORDENI ILFOV 0.0 99.9 0.1 0.0
179515 PANTELIMON ILFOV 0.0 99.9 0.1 0.0
179409 MĂGURELE ILFOV 0.0 99.9 0.1 0.0
179221 BRAGADIRU ILFOV 0.0 100.0 0.0 0.0
131540 SINAIA PRAHOVA 0.2 53.9 44.4 1.5
131210 BUŞTENI PRAHOVA 1.1 57.2 40.6 1.1
131336 COMARNIC PRAHOVA 0.0 54.3 45.7 0.0
131103 BREAZA PRAHOVA 0.8 64.5 34.7 0.0
131620 URLAŢI PRAHOVA 0.0 54.3 45.7 0.0
131443 PLOPENI PRAHOVA 0.0 80.0 20.0 0.0
130981 BĂICOI PRAHOVA 0.0 81.3 18.7 0.0
131256 CÂMPINA PRAHOVA 0.8 74.1 25.1 0.0
131817 VĂLENII DE MUNTE PRAHOVA 0.1 56.5 43.4 0.0
131577 SLĂNIC PRAHOVA 0.2 52.7 47.1 0.0
130954 AZUGA PRAHOVA 0.0 57.7 42.3 0.0
130534 PLOIEŞTI PRAHOVA 0.0 97.5 2.5 0.0
131069 BOLDEŞTI-SCĂENI PRAHOVA 0.0 58.3 41.7 0.0
131407 MIZIL PRAHOVA 0.0 98.5 1.5 0.0
151870 ROŞIORI DE VEDE TELEORMAN 0.5 94.5 5.0 0.0
151683 TURNU MAGURELE TELEORMAN 4.7 94.1 1.2 0.0
151978 ZIMNICEA TELEORMAN 3.6 94.8 1.6 0.0
28

Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
151790 ALEXANDRIA TELEORMAN 0.3 97.8 1.9 0.0
151905 VIDELE TELEORMAN 0.0 95.4 4.6 0.0
13301 MIOVENI ARGEŞ 0.0 44.0 56.0 0.0
13668 COSTEŞTI ARGEŞ 0.0 97.2 2.8 0.0
Regiunea de SV pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren

Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
70414 FILIAŞI DOLJ 0 73.0 27.0 0
70502 SEGARCEA DOLJ 0 99.0 1.0 0
69900 CRAIOVA DOLJ 80.2 19.3 0.5 0
70352 CALAFAT DOLJ 86.3 13.4 0.3 0
72007 DĂBULENI DOLJ 91.1 8.8 0.1 0
70879 BECHET DOLJ 93.3 6.7 0 0
70316 BĂILEŞTI DOLJ 79.8 20.2 0 0
78454 ŢICLENI GORJ 0 39.5 60.5 0
82617 TURCENI GORJ 0 57.1 42.9 0
78258 NOVACI GORJ 9.4 72.7 17.9 0.0004
78141 MOTRU GORJ 0 54.8 45.2 0.000
78329 TÂRGU CĂRBUNEŞTI GORJ 0 84.7 15.3 0.000
82430 TISMANA GORJ 5.4 90.5 4.2 0.000
77812 TÂRGU JIU GORJ 0 93.1 6.9 0.000
79308 BUMBEŞTI-JIU GORJ 18.4 78.6 3.1 0.001
82895 ROVINARI GORJ 0 89.5 10.5 0.000
110116 STREHAIA MEHEDINŢI 0 64.6 35.4 0.000
109924 BAIA DE ARAMĂ MEHEDINŢI 16.3 66.7 17.0 0.000
110232 VÂNJU MARE MEHEDINŢI 0.5 85.5 14.0 0.000
110063 ORŞOVA MEHEDINŢI 16.6 64.6 18.8 0.020
109773 DROBETA-TURNU SEVERIN MEHEDINŢI 22.3 69.8 8.0 0.000
128711 SCORNICEŞTI OLT 0 86.5 13.5 0.000
29
Oraș Județ
SIRSUP 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
125418 BALŞ OLT 0 80.6 19.4 0
128374 POTCOAVA OLT 0 91.7 8.3 0
125347 SLATINA OLT 0 93.4 6.6 0
125622 DRĂGĂNEŞTI-OLT OLT 0 97.9 2.1 0
125542 CORABIA OLT 0 99.0 1.0 0
128105 PIATRA-OLT OLT 0 99.1 0.9 0
125472 CARACAL OLT 0 99.8 0.2 0
168452 BĂLCEŞTI VÂLCEA 0 52.2 47.8 0
167696 BĂILE OLĂNEŞTI VÂLCEA 2.1 74.5 23.4 0
168602 BERBEŞTI VÂLCEA 0 35.0 65.0 0.002
167473 RÂMNICU VÂLCEA VÂLCEA 0 66.3 33.7 0.001
168041 HOREZU VÂLCEA 16.8 59.2 23.9 0.008
167794 BREZOI VÂLCEA 14.7 75.7 9.6 0.031
167909 CĂLIMĂNEŞTI VÂLCEA 4.8 80.2 14.9 0.089
168130 OCNELE MARI VÂLCEA 0 41.0 59.0 0
167641 BĂILE GOVORA VÂLCEA 0 39.0 61.0 0
167981 DRĂGĂŞANI VÂLCEA 0 85.9 14.1 0
168372 BĂBENI VÂLCEA 0 91.9 8.1 0
30
Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane pe
clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren
Tabel 20. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea de NV pe
Probabilitatea de producere a
Regiunea de NV alunecărilor
Cod
JUDEȚ Oraș P. Medie Medie-mare Mare F.Mare
SIRUTA
BIHOR 26804 MUNICIPIUL BEIUS 0 0.00 6.30 0.44
BIHOR 26877 MUNICIPIUL MARGHITA 0 0.00 7.09 1.59
BIHOR 26564 MUNICIPIUL ORADEA 0 0.00 71.97 1.67
BIHOR 26975 MUNICIPIUL SALONTA 0 0.00 12.51 0.04
BIHOR 26699 ORAS ALESD 0.09 1.46 5.24 0.45
BIHOR 26920 ORAS NUCET 0.00 0.61 1.43 0.01
BIHOR 30915 ORAS SACUENI 0 0.00 12.00 3.23
BIHOR 26840 ORAS STEI 0 0.00 2.28 0.15
BIHOR 32027 ORAS VALEA LUI MIHAI 0 0.00 8.73 0.35
BIHOR 27007 ORAS VASCAU 0.04 1.11 1.81 0.23
BISTRITA-NASAUD 32394 MUNICIPIUL BISTRITA 0.00 12.60 19.39 6.11
BISTRITA-NASAUD 32483 ORAS BECLEAN 0 0.09 15.14 2.51
BISTRITA-NASAUD 32544 ORAS NASAUD 0 1.40 4.71 0.35
BISTRITA-NASAUD 32599 ORAS SANGEORZ-BAI 0.05 2.05 5.84 0.62
CLUJ 55357 MUNICIPIUL CAMPIA TURZII 0 0.00 5.87 1.16
CLUJ 54975 MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 0 3.81 58.91 4.45
CLUJ 55008 MUNICIPIUL DEJ 0.60 18.90 2.09 0
CLUJ 55384 MUNICIPIUL GHERLA 0 0.00 6.23 0.44
CLUJ 55259 MUNICIPIUL TURDA 0 0.01 12.84 4.26
CLUJ 55446 ORAS HUEDIN 0 0.01 6.20 0.52
MARAMURES 106318 MUNICIPIUL BAIA MARE 1.17 3.57 30.60 2.25
MUNICIPIUL SIGHETU
MARAMURES 106559 0 0 26.30 4.24
MARMATIEI
MARAMURES 106684 ORAS BAIA SPRIE 0.31 1.51 14.95 1.54
MARAMURES 106746 ORAS BORSA 1.42 23.81 26.43 9.84
MARAMURES 106782 ORAS CAVNIC 0.21 1.15 1.74 0.02
MARAMURES 108017 ORAS DRAGOMIRESTI 0.00 0.12 2.53 0.98
MARAMURES 108892 ORAS SALISTEA DE SUS 0.10 3.35 8.35 2.27
MARAMURES 108963 ORAS SEINI 1.35 2.92 10.4 0.26
MARAMURES 109176 ORAS SOMCUTA MARE 0.19 1.54 15.1 0.95
MARAMURES 106817 ORAS TARGU LAPUS 0.05 2.75 14.9 0.62
MARAMURES 106461 ORAS TAUTII-MAGHERAUS 0.74 2.51 14.6 0.80
MARAMURES 109265 ORAS ULMENI 0 0.06 8.95 0.42
MARAMURES 106979 ORAS VISEU DE SUS 29.32 28.95 17.32 3.06
SALAJ 139704 MUNICIPIUL ZALAU 0.07 0.31 22.36 2.12
SALAJ 139740 ORAS CEHU SILVANIEI 0 0.00 7.33 0.52
SALAJ 139811 ORAS JIBOU 0 0.27 8.15 0.67
SALAJ 139884 ORAS SIMLEU SILVANIEI 0.06 0.82 9.65 0.50
31
Probabilitatea de producere a
Regiunea de NV alunecărilor
Cod
JUDEȚ Oraș P. Medie Medie-mare Mare F.Mare
SIRUTA
SATU-MARE 136526 MUNICIPIUL CAREI 0 0 12.80 1.56
SATU-MARE 136483 MUNICIPIUL SATU MARE 0 0 31.62 8.87
SATU-MARE 136848 ORAS ARDUD 0 0 14.21 3.54
SATU-MARE 138039 ORAS LIVADA 0 0 15.31 0.17
SATU-MARE 136599 ORAS NEGRESTI-OAS 1.36 4.19 26.65 2.00
SATU-MARE 136642 ORAS TASNAD 0 0 10.11 1.59
Tabel 21. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea Centru pe
Regiunea Centru Probabilitatea de producere a alunecărilor

Cod
Județ Oraș P. Redusa P. Medie Medie-mare Mare
SIRSUP
ALBA 1213 MUNICIPIUL AIUD 0.54 14.21 2.52 0.00
ALBA 1017 MUNICIPIUL ALBA IULIA 0.62 29.13 0.33 0.00
ALBA 1348 MUNICIPIUL BLAJ 0.00 8.30 2.16 0.00
ALBA 1874 MUNICIPIUL SEBES 0.00 20.52 0.08 0.00
ALBA 1151 ORAS ABRUD 0.00 7.80 0.67 0.00
ALBA 2915 ORAS BAIA DE ARIES 2.78 2.83 0.36 0.00
ALBA 1455 ORAS CAMPENI 4.48 7.25 0.49 0.00
ALBA 1696 ORAS CUGIR 2.45 9.03 0.10 0.00
ALBA 1794 ORAS MIERCUREA SIBIULUI 0.00 4.65 0.14 0.00
ALBA 1794 ORAS OCNA MURES 0.42 7.00 1.34 0.00
ALBA 8096 ORAS TEIUS 0.00 5.31 0.40 0.00
ALBA 1936 ORAS ZLATNA 2.10 12.55 0.55 0.00
BRASOV 40198 MUNICIPIUL BRASOV 0.08 88.11 0.83 0.00
BRASOV 40241 MUNICIPIUL CODLEA 0.01 11.09 0.17 0.00
BRASOV 40278 MUNICIPIUL FAGARAS 0.00 13.90 0.01 0.00
BRASOV 40438 MUNICIPIUL SACELE 0.11 19.03 2.99 0.00
BRASOV 40214 ORAS GHIMBAV 0.00 6.59 0.01 0.00
BRASOV 40303 ORAS PREDEAL 0.00 12.23 0.34 0.00
BRASOV 40367 ORAS RASNOV 0.00 11.55 0.84 0.00
BRASOV 40394 ORAS RUPEA 0.21 4.83 0.29 0.00
BRASOV 40465 ORAS VICTORIA 0.00 1.60 0.01 0.00
BRASOV 40492 ORAS ZARNESTI 0.30 11.20 2.13 0.00
COVASNA 63394 MUNICIPIUL SFANTU GHEORGHE 0.00 13.60 0.64 0.00
COVASNA 63740 MUNICIPIUL TARGU SECUIESC 0.00 7.72 0.01 0.00
COVASNA 63447 ORAS BARAOLT 0.00 6.33 0.08 0.00
COVASNA 63526 ORAS COVASNA 0.00 9.31 0.13 0.00
COVASNA 63580 ORAS INTORSURA BUZAULUI 0.00 16.57 0.73 0.00
HARGHITA 83561 MUNICIPIUL GHEORGHENI 1.89 10.64 0.01 0.00
HARGHITA 83320 MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC 0.73 13.51 0.27 0.00
HARGHITA 83133 MUNICIPIUL ODORHEIU SECUIESC 0.19 9.14 1.79 0.00
HARGHITA 83632 MUNICIPIUL TOPLITA 0.57 13.44 0.60 0.00
32
Regiunea Centru Probabilitatea de producere a alunecărilor
Cod
SIRSUP
HARGHITA 83428 ORAS BAILE TUSNAD 0.15 0.46 1.05 0.00
HARGHITA 83464 ORAS BALAN 0.53 0.47 0.01 0.00
HARGHITA 83491 ORAS BORSEC 1.35 1.27 0.21 0.00
HARGHITA 83525 ORAS CRISTURU SECUIESC 0.00 9.14 0.40 0.00
HARGHITA 83749 ORAS VLAHITA 2.50 1.32 0.00 0.00
MURES 114809 MUNICIPIUL REGHIN 0.00 14.08 1.30 0.00
MURES 114514 MUNICIPIUL SIGHISOARA 0.00 10.62 3.90 0.00
MURES 114319 MUNICIPIUL TARGU MURES 0.00 23.97 2.74 0.00
MURES 114925 MUNICIPIUL TARNAVENI 0.00 10.37 1.68 0.00
MURES 117827 ORAS IERNUT 0.00 9.95 0.56 0.00
MURES 114710 ORAS LUDUS 0.00 8.52 0.19 0.00
MURES 119331 ORAS SANGEORGIU DE PADURE 0.00 4.07 1.16 0.00
MURES 119242 ORAS SARMASU 0.00 8.42 0.01 0.00
MURES 114854 ORAS SOVATA 0.56 10.28 0.58 0.00
MURES 119894 ORAS UNGHENI 0.00 8.62 0.05 0.00
SIBIU 143619 MUNICIPIUL MEDIAS 0.00 17.01 3.74 0.00
SIBIU 143450 MUNICIPIUL SIBIU 0.36 30.61 0.56 0.00
SIBIU 143682 ORAS AGNITA 0.00 4.08 0.27 0.00
SIBIU 144054 ORAS AVRIG 0.00 12.66 0.16 0.00
SIBIU 143735 ORAS CISNADIE 0.01 7.14 0.90 0.00
SIBIU 143771 ORAS COPSA MICA 0.00 2.98 0.04 0.00
SIBIU 143806 ORAS DUMBRAVENI 0.00 3.56 0.20 0.00
SIBIU 144928 ORAS MIERCUREA NIRAJULUI 0.00 5.94 0.95 0.00
SIBIU 143851 ORAS OCNA SIBIULUI 0.00 3.59 0.63 0.00
SIBIU 145499 ORAS SALISTE 0.56 6.87 0.41 0.00
SIBIU 145827 ORAS TALMACIU 0.29 3.63 0.01 0.00
Tabel 22. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea NE pe clase
Regiunea de NE Probabilitatea de producere a alunecărilor

Cod
SIRSUP
BACAU 20297 MUNICIPIUL BACAU 0 0.01 31.59 1.43
BACAU 20876 MUNICIPIUL MOINESTI 0 1.67 10.06 0.94
BACAU 20563 MUNICIPIUL ONESTI 0 0.01 18.21 0.95
BACAU 20778 ORAS BUHUSI 0 0.32 10.67 2.88
BACAU 20821 ORAS COMANESTI 0 0.01 11.68 0.29
BACAU 22166 ORAS DARMANESTI 0 0.01 9.47 0.63
BACAU 20910 ORAS SLANIC MOLDOVA 0 0.256515 7.90 2.98
BACAU 20965 ORAS TARGU OCNA 0 8.15 46.49 4.82
BOTOSANI 35731 MUNICIPIUL BOTOSANI 0 1.21 10.07 0.92
BOTOSANI 36006 MUNICIPIUL DOROHOI 0 0.03 21.98 2.18
BOTOSANI 36453 ORAS BUCECEA 0 2.48 16.51 0.62
BOTOSANI 35946 ORAS DARABANI 0 0.10 18.55 2.79
33
BOTOSANI 37280 ORAS FLAMANZI 0 13.22 0.08 0.00
BOTOSANI 36060 ORAS SAVENI 0 0.00 13.19 0.33
BOTOSANI 39168 ORAS STEFANESTI 0 8.10 19.16 1.18
IASI 95060 MUNICIPIUL IASI 0 0.00 12.50 4.59
IASI 95391 MUNICIPIUL PASCANI 0.003745 11.12 5.14 2.69
IASI 95355 ORAS HARLAU 0 0.01 4.21 5.92
IASI 98373 ORAS PODU ILOAIEI 0 3.91 2.80 2.57
IASI 95471 ORAS TARGU FRUMOS 0 2.42 3.98 0.94
NEAMT 120726 MUNICIPIUL PIATRA NEAMT 0 0.06 8.10 1.40
NEAMT 120860 MUNICIPIUL ROMAN 0 0.75 7.37 0.47
NEAMT 120968 ORAS BICAZ 0 0.414 11.49 0.56
NEAMT 124117 ORAS ROZNOV 0 0.03 13.87 2.37
NEAMT 121055 ORAS TARGU NEAMT 0 0.26 12.66 1.09
MUNICIPIUL CAMPULUNG
SUCEAVA 146502 0 3.37 14.93 4.62
MOLDOVENESC
SUCEAVA 146539 MUNICIPIUL FALTICENI 0 0.00 16.47 3.22
SUCEAVA 146628 MUNICIPIUL RADAUTI 0 0.03 8.89 2.36
SUCEAVA 146263 MUNICIPIUL SUCEAVA 0 1.82 4.61 1.19
SUCEAVA 146744 MUNICIPIUL VATRA DORNEI 0 0.001 5.58 0.89
SUCEAVA 147358 ORAS BROSTENI 0 6.88 14.24 1.57
SUCEAVA 147633 ORAS CAJVANA 0 1.84 7.28 0.13
SUCEAVA 148006 ORAS DOLHASCA 0 1.63 5.53 2.87
SUCEAVA 148612 ORAS FRASIN 0 0.72 5.35 2.38
SUCEAVA 146584 ORAS GURA HUMORULUI 0 2.55 3.75 1.02
SUCEAVA 149227 ORAS LITENI 0 0.01 9.74 0.15
SUCEAVA 146931 ORAS MILISAUTI 0 1.97 10.72 0.55
SUCEAVA 146370 ORAS SALCEA 0 0.02 5.52 0.19
SUCEAVA 146655 ORAS SIRET 0 1.62 6.25 2.23
SUCEAVA 146708 ORAS SOLCA 0 0.00 3.16 0.83
SUCEAVA 151095 ORAS VICOVU DE SUS 0 0.42 3.01 0.18
VASLUI 161794 MUNICIPIUL BARLAD 0 5.57 2.11 0.34
VASLUI 161829 MUNICIPIUL HUSI 0 0.70 5.05 0.18
VASLUI 161945 MUNICIPIUL VASLUI 0 0.89 13.09 0.39
VASLUI 164981 ORAS MURGENI 0 0.33 5.85 1.92
VASLUI 161856 ORAS NEGRESTI 0 17.21 1.25 0.01
34
Tabel 23. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea SE pe clase
Regiunea de SE Probabilitatea de producere a alunecărilor

Cod
Județ Oraș P. Medie Medie-mare Mare F. Mare
SIRSUP
BRAILA 42682 MUNICIPIUL BRAILA 0 5.23 2.80 0
BRAILA 42753 ORAS FAUREI 0 17.86 10.66 0
BRAILA 43331 ORAS IANCA 0 9.08 16.39 0.12
BRAILA 43411 ORAS INSURATEI 0.029958 8.22 43.97 0
BUZAU 44818 MUNICIPIUL BUZAU 0 10.52 7.15 0.00
BUZAU 44845 MUNICIPIUL RAMNICU SARAT 0 20.07 38.69 0.04
BUZAU 47916 ORAS NEHOIU 0.034951 8.23 7.49 0.00
BUZAU 48325 ORAS PATARLAGELE 0.004 1.07 11.73 0.00
BUZAU 48744 ORAS POGOANELE 0 0.01 8.93 0.09
CONSTANTA 60419 MUNICIPIUL CONSTANTA 0.000 1.32 15.04 0.04
CONSTANTA 60482 MUNICIPIUL MANGALIA 0.047 1.83 16.78 0.07
CONSTANTA 60847 MUNICIPIUL MEDGIDIA 0.000 0.12 6.23 0
CONSTANTA 60776 ORAS CERNAVODA 0.00 0.00 2.50 0.25
CONSTANTA 60455 ORAS EFORIE 0.00 0.60 5.98 0
CONSTANTA 60801 ORAS HARSOVA 0.011858 2.18 4.69 0
CONSTANTA 62360 ORAS MURFATLAR 0 0.50 1.94 0
CONSTANTA 60507 ORAS NAVODARI 0.00 0.63 4.32 0
CONSTANTA 62397 ORAS NEGRU VODA 0.00 10.03 3.36 0
CONSTANTA 60687 ORAS OVIDIU 0.00 7.10 1.00 0.00
CONSTANTA 60534 ORAS TECHIRGHIOL 0.022468 0.55 4.94 0.08
GALATI 75098 MUNICIPIUL GALATI 0.074895 0.13 4.16 0.00
GALATI 75203 MUNICIPIUL TECUCI 0 1.54 7.34 0.01
GALATI 75338 ORAS BERESTI 0 1.046655 5.11 0.00
GALATI 75472 ORAS TARGU BUJOR 0.855049 8.98 7.86 0.00
TULCEA 159614 MUNICIPIUL TULCEA 0.01 2.35 4.44 0.00
TULCEA 159650 ORAS BABADAG 0 0.24 12.61 2.01
TULCEA 159687 ORAS ISACCEA 0.00 1.51 4.88 0.003
TULCEA 159730 ORAS MACIN 0.07 3.20 5.39 0.000
TULCEA 159767 ORAS SULINA 0 0.07 5.47 0.27
VRANCEA 174860 MUNICIPIUL ADJUD 0.001248 2.93 7.21 0.80
VRANCEA 174744 MUNICIPIUL FOCSANI 0 11.90 0.12 0
VRANCEA 174922 ORAS MARASESTI 0 2.36 0.74 0.000
VRANCEA 175019 ORAS ODOBESTI 0 0.00 6.27 0.47
VRANCEA 175055 ORAS PANCIU 0 2.84 2.04 0.00
35
Tabel 24. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea S și
București-Ilfov pe clase de probabilitate de producere a alunecărilor de teren
Regiunea de Sud și București-Ilfov Probabilitatea de producere a alunecărilor

Cod
Județ Oraș P. Redusă P. Medie Medie-mare Mare
SIRSUP
ARGES 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 0.03 9.54 0.35 0.00
ARGES 13622 MUNICIPIUL CURTEA DE ARGES 0.00 238.50 0.43 0.00
ARGES 13169 MUNICIPIUL PITESTI 0.02 23.60 0.00 0.00
ARGES 13668 ORAS COSTESTI 0.12 9.72 3.67 0.00
ARGES 13301 ORAS MIOVENI 0.09 10.66 4.83 0.00
ARGES 13392 ORAS STEFANESTI 0.00 11.35 5.71 0.00
ARGES 13757 ORAS TOPOLOVENI 0.00 12.48 2.61 0.00
BUCURESTI 179178 MUNICIPIUL BUCURESTI 0.05 23.28 0.21 0.00
CALARASI 92569 MUNICIPIUL CALARASI 0.00 4.89 4.33 0.00
CALARASI 100610 MUNICIPIUL OLTENITA 0.03 9.46 0.04 0.00
CALARASI 101458 ORAS BUDESTI 0.00 24.15 0.11 0.00
CALARASI 103032 ORAS FUNDULEA 0.00 50.50 1.39 0.00
CALARASI 93888 ORAS LEHLIU GARA 0.01 8.93 1.14 0.00
DAMBOVITA 65841 MUNICIPIUL MORENI 1.44 13.05 0.22 0.00
DAMBOVITA 65342 MUNICIPIUL TARGOVISTE 0.00 17.58 2.24 0.00
DAMBOVITA 65609 ORAS FIENI 0.00 13.96 0.61 0.00
DAMBOVITA 65681 ORAS GAESTI 0.00 6.80 0.06 0.00
DAMBOVITA 65921 ORAS PUCIOASA 0.00 5.80 0.18 0.00
DAMBOVITA 68627 ORAS RACARI 0.00 1.66 0.30 0.00
DAMBOVITA 66081 ORAS TITU 0.00 11.27 5.61 0.00
GIURGIU 100521 MUNICIPIUL GIURGIU 0.00 6.90 2.16 0.00
GIURGIU 101190 ORAS BOLINTIN-VALE 0.02 10.53 0.02 0.00
GIURGIU 104136 ORAS MIHAILESTI 0.00 15.89 0.00 0.00
IALOMITA 92701 MUNICIPIUL FETESTI 0.34 13.73 7.25 0.00
IALOMITA 92658 MUNICIPIUL SLOBOZIA 0.05 6.75 0.05 0.00
IALOMITA 100683 MUNICIPIUL URZICENI 0.00 11.16 0.01 0.00
IALOMITA 92836 ORAS AMARA 0.17 2.95 2.35 0.00
IALOMITA 93067 ORAS CAZANESTI 0.00 4.12 0.02 0.00
IALOMITA 102749 ORAS FIERBINTI-TARG 0.00 7.63 0.00 0.00
IALOMITA 92765 ORAS TANDAREI 0.00 4.88 9.20 0.00
ILFOV 179221 ORAS BRAGADIRU 0.00 13.95 0.98 0.00
ILFOV 100576 ORAS BUFTEA 0.05 2.60 3.09 0.00
ILFOV 179285 ORAS CHITILA 0.00 5.49 0.15 0.00
ILFOV 179409 ORAS MAGURELE 0.00 6.39 0.49 0.00
ILFOV 179481 ORAS OTOPENI 0.00 9.27 0.01 0.00
ILFOV 179515 ORAS PANTELIMON 0.00 5.18 0.00 0.00
ILFOV 179533 ORAS POPESTI LEORDENI 0.00 12.24 0.01 0.00
ILFOV 179551 ORAS VOLUNTARI 0.00 7.71 0.22 0.00
PRAHOVA 131256 MUNICIPIUL CAMPINA 0.00 6.28 4.22 0.00
PRAHOVA 130534 MUNICIPIUL PLOIESTI 0.00 4.45 0.03 0.00
PRAHOVA 130954 ORAS AZUGA 0.00 20.58 0.00 0.00
36
Regiunea de Sud și București-Ilfov Probabilitatea de producere a alunecărilor
Cod
SIRSUP
PRAHOVA 130981 ORAS BAICOI 0.00 17.11 0.02 0.00
PRAHOVA 131069 ORAS BOLDESTI-SCAENI 0.00 1.04 0.32 0.00
PRAHOVA 131103 ORAS BREAZA 0.00 14.88 0.02 0.00
PRAHOVA 131210 ORAS BUSTENI 0.00 3.52 5.43 0.00
PRAHOVA 131336 ORAS COMARNIC 0.00 7.94 0.00 0.00
PRAHOVA 131407 ORAS MIZIL 0.01 3.82 1.94 0.01
PRAHOVA 131443 ORAS PLOPENI 0.04 2.89 4.11 0.00
PRAHOVA 131540 ORAS SINAIA 0.00 9.73 4.38 0.03
PRAHOVA 131577 ORAS SLANIC 6.62 1.28 0.09 0.00
PRAHOVA 131620 ORAS URLATI 0.00 10.32 0.00 0.00
PRAHOVA 131817 ORAS VALENII DE MUNTE 0.00 6.35 2.11 0.00
TELEORMAN 151790 MUNICIPIUL ALEXANDRIA 0.00 5.45 3.22 0.00
TELEORMAN 151870 MUNICIPIUL ROSIORI DE VEDE 0.01 6.25 1.83 0.00
TELEORMAN 151683 MUNICIPIUL TURNU MAGURELE 0.00 7.53 0.76 0.00
TELEORMAN 151905 ORAS VIDELE 0.00 19.24 0.02 0.00
TELEORMAN 151978 ORAS ZIMNICEA 0.00 6.56 0.32 0.00
Tabel 25. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea SV pe clase
Regiunea de SV Probabilitatea de producere a alunecărilor

Cod
SIRSUP
DOLJ 70316 MUNICIPIUL BAILESTI 11.74 0.18 0.00 0.00
DOLJ 70352 MUNICIPIUL CALAFAT 9.95 1.09 0.09 0.00
DOLJ 69900 MUNICIPIUL CRAIOVA 0.00 12.79 0.12 0.00
DOLJ 70879 ORAS BECHET 47.80 7.17 0.26 0.00
DOLJ 72007 ORAS DABULENI 0.00 10.58 0.35 0.00
DOLJ 70414 ORAS FILIASI 0.38 16.12 1.93 0.00
DOLJ 70502 ORAS SEGARCEA 0.00 5.60 3.72 0.00
GORJ 78141 MUNICIPIUL MOTRU 0.03 1.13 2.41 0.00
GORJ 77812 MUNICIPIUL TARGU JIU 0.00 27.71 7.03 0.00
GORJ 79308 ORAS BUMBESTI-JIU 0.00 18.27 1.39 0.00
GORJ 78258 ORAS NOVACI 0.00 35.16 2.27 0.00
GORJ 82895 ORAS ROVINARI 0.00 8.48 0.94 0.00
GORJ 78329 ORAS TARGU CARBUNESTI 1.02 4.68 3.19 0.00
GORJ 78454 ORAS TICLENI 0.00 0.70 1.70 0.00
GORJ 82430 ORAS TISMANA 0.00 2.52 2.01 0.00
GORJ 82617 ORAS TURCENI 0.00 4.54 4.44 0.00
MEHEDINT MUNICIPIUL DROBETA-
109773 0.00 7.68 1.97 0.00
I TURNU SEVERIN
MEHEDINT
110063 MUNICIPIUL ORSOVA 4.17 0.23 0.00 0.00
I
MEHEDINTI 109924 ORAS BAIA DE ARAMA 0.00 2.44 3.35 0.00
MEHEDINT
110116 ORAS STREHAIA 0.47 2.77 1.77 0.00
I
37
Regiunea de SV Probabilitatea de producere a alunecărilor
Cod
SIRSUP
MEHEDINT
110232 ORAS VANJU MARE 0.10 9.92 2.35 0.00
I
OLT 125472 MUNICIPIUL CARACAL 0.00 4.42 1.49 0.00
OLT 125347 MUNICIPIUL SLATINA 0.00 11.84 0.17 0.00
OLT 125418 ORAS BALS 8.57 0.16 0.00 0.00
OLT 125542 ORAS CORABIA 0.00 7.09 0.49 0.00
OLT 125622 ORAS DRAGANESTI-OLT 0.00 8.15 2.53 0.00
OLT 128105 ORAS PIATRA-OLT 0.02 3.41 5.27 0.00
OLT 128374 ORAS POTCOAVA 0.00 6.64 7.83 0.00
OLT 128711 ORAS SCORNICESTI 0.00 1.81 3.23 0.00
VALCEA 167981 MUNICIPIUL DRAGASANI 0.00 7.71 0.19 0.00
MUNICIPIUL RAMNICU
VALCEA 167473 0.00 6.50 1.20 0.00
VALCEA
VALCEA 168372 ORAS BABENI 0.00 3.49 0.48 0.00
VALCEA 167641 ORAS BAILE GOVORA 0.00 12.21 5.83 0.00
VALCEA 167696 ORAS BAILE OLANESTI 0.00 5.05 0.05 0.00
VALCEA 168452 ORAS BALCESTI 0.00 6.15 3.83 0.00
VALCEA 168602 ORAS BERBESTI 0.00 7.79 2.19 0.00
VALCEA 167794 ORAS BREZOI 0.00 3.50 2.13 0.00
VALCEA 167909 ORAS CALIMANESTI 0.00 9.75 2.06 0.00
VALCEA 168041 ORAS HOREZU 0.00 7.52 2.94 0.00
VALCEA 168130 ORAS OCNELE MARI 0.00 5.53 2.35 0.00
Tabel 26. Încadrarea spațiului construi a unităților administrativ teritoriale urbane din Regiunea V pe clase de
probabilitate de producere a alunecărilor de teren
Regiunea de V Probabilitatea de producere a alunecărilor

Județ SIRSUP Oraș P. Redusă P. Medie Medie-mare Mare
ALBA 1696 ORAS CUGIR 0 53.12 2.48 0
ARAD 9262 MUNICIPIUL ARAD 1.349 8.79 3.67 0
ARAD 9459 ORAS CHISINEU-CRIS 0.004 13.12 2.07 0
ARAD 9495 ORAS CURTICI 0.370 15.43 3.236 0
ARAD 9538 ORAS INEU 0.13 15.64 6.80 0
ARAD 9574 ORAS LIPOVA 0.00 16.42 1.30 0
ARAD 9627 ORAS NADLAC 0.20 6.03 1.54 0
ARAD 9654 ORAS PANCOTA 0.00 8.95 1.21 0
ARAD 11584 ORAS PECICA 0.75 14.86 3.25 0
ARAD 12091 ORAS SANTANA 0.83 18.22 9.43 0
ARAD 9690 ORAS SEBIS 0.00 58.02 2.78 0
CARAS-SEVERIN 51010 MUNICIPIUL CARANSEBES 0.10 9.40 3.05 0
CARAS-SEVERIN 50790 MUNICIPIUL RESITA 0.00 6.25 0.30 0
CARAS-SEVERIN 50889 ORAS ANINA 0.10 3.23 0.83 0
CARAS-SEVERIN 50923 ORAS BAILE HERCULANE 0.12 1.81 0.82 0
CARAS-SEVERIN 50969 ORAS BOCSA 1.14 9.94 2.05 0
CARAS-SEVERIN 51056 ORAS MOLDOVA NOUA 0.02 7.16 0.45 0
38
Regiunea de V Probabilitatea de producere a alunecărilor
Județ SIRSUP Oraș P. Redusă P. Medie Medie-mare Mare
CARAS-SEVERIN 51118 ORAS ORAVITA 0.00 8.50 1.88 0
CARAS-SEVERIN 51207 ORAS OTELU ROSU 0.00 8.07 0.00 0
HUNEDOARA 87291 MUNICIPIUL BRAD 0.00 9.84 0.25 0
HUNEDOARA 86687 MUNICIPIUL DEVA 0.00 0.00 0.00 0
HUNEDOARA 86810 MUNICIPIUL HUNEDOARA 0.00 7.74 0.00 0
HUNEDOARA 87059 MUNICIPIUL LUPENI 0.00 3.94 0.57 0
HUNEDOARA 87638 MUNICIPIUL ORASTIE 0 8.24 1.31 0
HUNEDOARA 86990 MUNICIPIUL PETROSANI 0.00 8.30 0.48 0
HUNEDOARA 87175 MUNICIPIUL VULCAN 0.00 11.56 2.95 0
HUNEDOARA 87219 ORAS ANINOASA 0.06 5.58 0.75 0
HUNEDOARA 87424 ORAS CALAN 0.18 9.52 0.14 0
HUNEDOARA 89561 ORAS GEOAGIU 0.00 7.85 0.24 0
HUNEDOARA 87576 ORAS HATEG 0.14 5.24 1.84 0.00249
HUNEDOARA 87077 ORAS PETRILA 0.26 7.12 1.35 0
HUNEDOARA 87665 ORAS SIMERIA 0.00 9.02 0.04 0
HUNEDOARA 87139 ORAS URICANI 0.42 7.95 0.97 0.000
TIMIS 155350 MUNICIPIUL LUGOJ 0.175379 5.02 0.48 0.0006
TIMIS 155243 MUNICIPIUL TIMISOARA 0.307069 5.36 0.05 0
TIMIS 155403 ORAS BUZIAS 0.00 12.69 0.10 0
TIMIS 156357 ORAS CIACOVA 0.202216 8.94 4.26 0
TIMIS 155458 ORAS DETA 0 10.82 1.24 0
TIMIS 156801 ORAS FAGET 0 11.56 0.16 0
TIMIS 157086 ORAS GATAIA 0 10.76 0.00 0
TIMIS 155494 ORAS JIMBOLIA 0.453738 3.70 0.37 0
TIMIS 158314 ORAS RECAS 0.209706 7.62 0.90 0
TIMIS 155528 ORAS SANNICOLAU MARE 0.215947 7.80 2.58 0.005617
39
Încadrarea rețelei de drumuri din cadrul unităților administrativ teritoriale
urbane pe clase de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren
Tabel 27. Încadrarea rețelei de drumuri din cadrul unităților administrativ teritoriale urbane pe clase de
probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea NV
Regiunea de NV
Probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren
Județ/Oraș/Cod SIRSUP
Medie Medie-mare Mare Foarte Mare Total (km)
BIHOR 10.88 106.02 184.15 297.65 598.69
ALEŞD 7.20 25.46 1.54 13.19 47.39
26699
BEIUŞ 0.30 28.64 28.94
26804
MARGHITA 0.94 53.81 54.75
26877
NUCET 3.68 51.14 54.81
26920
ORADEA 52.43 33.52 41.19 127.14
26564
SĂCUENI 89.52 89.52
30915
SALONTA 90.49 19.48 109.97
26975
ŞTEI 6.22 6.22
26840
VALEA LUI MIHAI 44.08 44.08
32027
VAŞCĂU 28.12 7.74 35.86
27007
BISTRIŢA-NĂSAUD 37.93 87.12 41.04 166.08
BECLEAN 6.89 9.32 14.73 30.95
32483
BISTRIŢA 68.18 16.89 85.07
32394
NĂSĂUD 9.62 9.62
32544
SÂNGEORZ-BĂI 31.04 9.41 40.45
32599
CLUJ 16.13 131.14 62.39 126.99 336.65
CÂMPIA TURZII 5.93 8.36 14.29
55357
CLUJ-NAPOCA 78.53 36.19 19.67 134.38
54975
DEJ 16.13 20.43 2.33 22.42 61.31
55008
40
Regiunea de NV
GHERLA 16.08 2.02 8.14 26.25
55384
HUEDIN 16.10 1.35 19.23 36.68
55446
TURDA 14.57 49.17 63.74
55259
MARAMUREŞ 198.30 253.14 144.61 216.31 812.36
BAIA MARE 24.03 51.40 11.74 10.05 97.21
106318
BAIA SPRIE 46.56 2.01 48.57
106684
BORŞA 38.57 125.40 3.60 167.58
106746
CAVNIC 7.96 9.48 2.42 19.86
106782
DRAGOMIREŞTI 36.65 36.65
108017
SĂLIŞTEA DE SUS 3.60 6.70 10.31
108892
SEINI 29.98 10.42 40.40
108963
SIGHETU MARMAŢIEI 5.05 22.10 27.14
106559
ŞOMCUTA MARE 22.94 49.53 72.47
109176
TÂRGU LĂPUŞ 83.83 25.84 109.67
106817
TĂUŢII-MĂGHERĂUŞ 0.78 48.99 5.92 55.69
106461
ULMENI 6.53 34.13 40.66
109265
VIŞEU DE SUS 76.80 9.34 86.14
106979
SĂLAJ 8.35 31.92 24.87 89.36 154.50
CEHU SILVANIEI 17.14 14.97 10.66 42.76
139740
JIBOU 5.68 26.63 32.32
139811
ŞIMLEU SILVANIEI 8.35 3.87 24.41 36.63
139884
ZALĂU 14.79 0.35 27.65 42.79
139704
SATU-MARE 76.30 352.99 429.29
41
Regiunea de NV
ARDUD 2.90 73.53 76.43
136848
CAREI 0.72 64.62 65.34
136526
LIVADA 2.33 77.13 79.46
138039
NEGREŞTI-OAŞ 6.42 32.23 38.65
136599
SATU MARE 61.00 37.30 98.30
136483
TĂŞNAD 2.93 68.19 71.11
136642
Total 233.65 560.15 579.44 1124.33 2497.58
probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea NE
Regiunea de NE Probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren

Județ/Oraș/Cod SIRSUP Medie Medie-mare Mare Total (Km)
BACĂU 29.68 56.12 484.71 570.51
BACĂU 13.44 51.92 65.36
20297
BUHUŞI 10.76 24.90 35.66
20778
COMĂNEŞTI 1.60 11.12 38.41 51.13
20821
DĂRMĂNEŞTI 3.74 6.58 139.53 149.84
22166
MOINEŞTI 85.04 85.04
20876
ONEŞTI 5.40 45.28 50.68
20563
SLĂNIC-MOLDOVA 1.13 97.31 98.44
20910
TÂRGU OCNA 24.35 7.70 2.32 34.36
20965
BOTOŞANI 63.69 61.88 187.06 312.64
BOTOŞANI 4.62 19.11 17.44 41.17
35731
BUCECEA 6.21 20.92 27.13
36453
DARABANI 68.70 68.70
35946
DOROHOI 16.87 3.53 24.78 45.18
42
36006
FLĂMÂNZI 39.25 14.90 54.15
37280
SĂVENI 12.82 19.65 32.46
36060
ŞTEFĂNEŞTI 23.18 20.67 43.85
39168
IAŞI 58.63 90.72 95.81 245.17
HÂRLĂU 3.55 13.17 16.71
95355
IAŞI 58.43 57.25 115.68
95060
PAŞCANI 42.66 15.35 58.02
95391
PODU ILOAIEI 7.96 13.39 9.69 31.04
98373
TÂRGU FRUMOS 8.01 15.71 23.72
95471
NEAMŢ 73.86 116.53 32.84 223.22
BICAZ 42.02 3.77 45.79
120968
PIATRA-NEAMŢ 44.06 19.52 63.58
120726
ROMAN 6.44 23.58 30.03
120860
ROZNOV 37.68 37.68
124117
TÂRGU NEAMŢ 29.79 10.87 5.48 46.14
121055
SUCEAVA 179.32 236.81 409.01 825.14
BROŞTENI 23.80 106.30 130.10
147358
CAJVANA 6.03 15.26 21.29
147633
CÂMPULUNG MOLDOVENESC 26.19 20.62 16.87 63.69
146502
DOLHASCA 6.02 106.17 112.19
148006
FĂLTICENI 14.93 18.37 33.30
146539
FRASIN 6.99 35.95 42.94
148612
GURA HUMORULUI 43.33 43.33
146584
43
LITENI 14.09 10.81 37.36 62.26
149227
MILIŞĂUŢI 23.59 1.85 25.43
146931
RĂDĂUŢI 21.14 7.74 28.88
146628
SALCEA 39.19 4.87 44.06
146370
SIRET 10.21 43.26 53.46
146655
SOLCA 16.73 3.88 6.05 26.66
146708
SUCEAVA 5.53 5.14 37.15 47.82
146263
VATRA DORNEI 17.07 42.52 59.59
146744
VICOVU DE SUS 25.02 5.11 30.13
151095
VASLUI 12.64 22.58 204.24 239.47
BÂRLAD 9.58 1.80 11.12 22.50
161794
HUŞI 51.41 51.41
161829
MURGENI 3.06 12.88 50.91 66.84
164981
NEGREŞTI 3.88 44.58 48.45
161856
VASLUI 4.04 46.22 50.26
161945
Total 417.83 584.64 1413.67 2416.14
44
probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea Centru
Regiunea de Centru Probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren

Județ/Oraș/Cod SIRSUP Redusă Medie Medie-mare Total (km)
ALBA 119.42 239.37 332.36 691.15
ABRUD 3.36 27.18 30.54
1151
AIUD 15.67 4.86 81.72 102.26
1213
ALBA IULIA 24.89 47.04 71.93
1017
BAIA DE ARIEŞ 31.76 17.30 49.06
2915
BLAJ 54.36 9.52 63.89
1348
CÂMPENI 57.24 3.14 60.38
1455
CUGIR 9.15 88.55 97.69
1696
OCNA MUREŞ 2.83 29.45 32.27
1794
SEBEŞ 49.19 35.99 85.18
1874
TEIUŞ 19.01 9.77 28.79
8096
ZLATNA 69.16 69.16
1936
BRAŞOV 54.35 204.75 389.19 648.28
BRAŞOV 33.61 122.07 155.68
40198
CODLEA 9.67 70.15 79.83
40241
FĂGĂRAŞ 40.65 40.65
40278
GHIMBAV 10.87 5.28 16.16
40214
PREDEAL 4.09 41.25 45.34
40303
RÂŞNOV 52.66 22.64 75.30
40367
RUPEA 0.15 30.44 30.59
40394
SĂCELE 38.93 87.61 126.54
40438
VICTORIA 4.76 4.76
40465
45
ZĂRNEŞTI 54.35 9.34 9.74 73.44
40492
COVASNA 8.59 119.03 114.39 242.01
BARAOLT 6.69 56.25 62.94
63447
COVASNA 54.59 54.59
63526
ÎNTORSURA BUZĂULUI 1.33 37.12 38.45
63580
SFÂNTU GHEORGHE 8.59 17.57 21.03 47.19
63394
TÂRGU SECUIESC 38.84 38.84
63740
HARGHITA 228.32 55.57 111.02 394.90
BĂILE TUŞNAD 4.51 4.51
83428
BĂLAN 5.68 5.68
83464
BORSEC 16.87 7.26 24.13
83491
CRISTURU SECUIESC 7.63 18.87 26.50
83525
GHEORGHENI 102.55 10.00 112.55
83561
MIERCUREA CIUC 16.69 6.34 36.27 59.30
83320
ODORHEIU SECUIESC 4.82 13.49 18.31
83133
TOPLIŢA 79.79 30.62 110.41
83632
VLĂHIŢA 23.61 9.90 33.51
83749
MUREŞ 74.90 338.54 154.51 567.95
IERNUT 79.23 79.23
117827
LUDUŞ 47.99 10.41 58.41
114710
MIERCUREA NIRAJULUI 24.69 18.50 43.18
118281
REGHIN 12.89 39.82 52.71
114809
SÂNGEORGIU DE PĂDURE 6.02 26.17 32.19
119331
SARMAŞU 16.77 30.18 46.95
46
119242
SIGHIŞOARA 44.41 3.70 48.12
114514
SOVATA 74.90 3.28 78.18
114854
TÂRGU MUREŞ 48.35 48.35
114319
TÂRNĂVENI 39.61 39.61
114925
UNGHENI 18.58 22.44 41.02
119894
SIBIU 60.23 407.41 182.88 650.52
AGNITA 23.18 24.80 47.98
143682
AVRIG 34.63 42.61 77.24
144054
CISNĂDIE 3.02 50.92 53.94
143735
COPŞA MICĂ 10.96 10.96
143771
DUMBRĂVENI 29.21 4.08 33.29
143806
MEDIAŞ 39.55 5.31 44.85
143619
MIERCUREA SIBIULUI 59.36 1.84 61.20
144928
OCNA SIBIULUI 23.17 19.25 42.42
143851
SĂLIŞTE 100.40 10.39 110.79
145499
SIBIU 61.45 23.68 85.13
143450
TĂLMACIU 60.23 22.50 82.73
145827
Total (Km) 545.82 1364.66 1284.34 3194.83
47
probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea SE
Regiunea de SE Probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren

Total
Județ/Oraș/Cod SIRSUP Redusă Medie Medie-mare Foarte mare
(km)
BRĂILA 114.90 92.58 207.49
BRĂILA 16.19 23.02 39.22
42682
FĂUREI 11.28 11.28
42753
IANCA 58.47 29.10 87.57
43331
ÎNSURĂŢEI 40.24 29.18 69.42
43411
BUZĂU 41.91 80.81 93.22 215.95
BUZĂU 3.94 38.95 9.42 52.31
44818
NEHOIU 0.15 39.61 39.76
47916
PĂTÂRLAGELE 44.19 44.19
48325
POGOANELE 17.57 27.51 45.08
48744
RÂMNICU SĂRAT 20.40 14.21 34.61
44845
CONSTANŢA 280.88 159.26 440.14
CERNAVODĂ 21.99 0.73 22.72
60776
CONSTANŢA 8.18 61.11 69.29
60419
EFORIE 7.24 2.56 9.80
60455
HÂRŞOVA 43.18 1.58 44.76
60801
MANGALIA 9.09 53.26 62.35
60482
MEDGIDIA 44.14 44.14
60847
MURFATLAR 39.25 4.73 43.99
62360
NĂVODARI 37.33 11.16 48.49
60507
NEGRU VODĂ 25.47 13.65 39.12
62397
OVIDIU 43.88 0.87 44.75
60687
48
Regiunea de SE Probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren
Total
(km)
TECHIRGHIOL 1.13 9.62 10.75
60534
GALAŢI 24.77 105.76 43.52 174.05
BEREŞTI 0.70 30.92 31.62
75338
GALAŢI 22.66 50.11 72.77
75098
TÂRGU BUJOR 2.11 7.49 12.60 22.20
75472
TECUCI 47.46 47.46
75203
TULCEA 13.38 115.39 18.13 47.60 194.50
BABADAG 28.56 12.17 40.72
159650
ISACCEA 34.18 34.18
159687
MĂCIN 13.38 11.44 5.96 30.79
159730
SULINA 7.69 7.69
159767
TULCEA 33.53 47.60 81.12
159614
VRANCEA 74.33 150.84 26.33 251.50
ADJUD 5.65 17.67 10.43 33.76
174860
FOCŞANI 46.28 46.28
174744
MĂRĂŞEŞTI 22.17 38.38 5.93 66.48
174922
ODOBEŞTI 10.52 45.04 55.56
175019
PANCIU 35.99 3.46 9.97 49.42
175055
Total (km) 13.38 652.18 607.38 210.68 1483.63
49
probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea S și București-Ilfov
Regiunea de S și București-Ilfov Probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren

Județ/Oraș/Cod SIRSUP Redusă Medie Medie-mare Foarte mare Total (Km)
ARGEŞ 12.39 180.40 132.62 325.41
CÂMPULUNG 56.15 13.08 69.23
13490
COSTEŞTI 10.06 69.45 79.51
13668
CURTEA DE ARGEŞ 20.72 14.13 34.85
13622
MIOVENI 2.28 27.15 29.43
13301
PITEŞTI 12.39 29.83 42.21
13169
ŞTEFĂNEŞTI 52.03 52.03
13392
TOPOLOVENI 9.34 8.82 18.16
13757
BRAŞOV 26.59 26.59
PREDEAL 26.59 26.59
40303
BUCUREŞTI 157.41 24.30 181.71
BUCUREŞTI SECTORUL 1 64.32 64.32
179141
BUCUREŞTI SECTORUL 2 15.90 6.72 22.62
179150
179169
179178
179187
179196 26.39 26.39
CĂLĂRAŞI 16.45 144.10 47.85 208.40
BUDEŞTI 15.72 6.51 13.49 35.72
101458
CĂLĂRAŞI 65.66 65.66
92569
FUNDULEA 14.98 28.45 43.43
103032
LEHLIU-GARĂ 38.79 38.79
93888
OLTENIŢA 0.73 18.16 5.90 24.79
100610
50
DÂMBOVIŢA 195.22 78.22 273.44
FIENI 11.63 3.38 15.02
65609
GĂEŞTI 24.79 24.79
65681
MORENI 48.06 15.45 63.50
65841
PUCIOASA 32.27 9.17 41.44
65921
RĂCARI 48.82 48.82
68627
TÂRGOVIŞTE 50.22 50.22
65342
TITU 29.64 29.64
66081
GIURGIU 62.12 47.26 109.38
BOLINTIN-VALE 10.32 30.43 40.75
101190
GIURGIU 25.43 16.83 42.26
100521
MIHĂILEŞTI 26.37 26.37
104136
IALOMIŢA 9.80 124.12 130.98 264.90
AMARA 9.91 24.24 34.15
92836
CĂZĂNEŞTI 22.35 4.21 26.57
93067
FETEŞTI 19.72 29.94 49.66
92701
FIERBINŢI-TÂRG 24.66 24.66
102749
SLOBOZIA 24.39 37.96 62.35
92658
ŢĂNDĂREI 9.80 31.44 2.16 43.39
92765
URZICENI 16.31 7.81 24.11
100683
ILFOV 249.40 249.40
BRAGADIRU 20.53 20.53
179221
BUFTEA 36.33 36.33
100576
CHITILA 14.91 14.91
179285
51
MĂGURELE 31.02 31.02
179409
OTOPENI 28.28 28.28
179481
PANTELIMON 57.28 57.28
179515
POPEŞTI LEORDENI 28.41 28.41
179533
VOLUNTARI 32.64 32.64
179551
PRAHOVA 32.51 135.84 432.22 45.05 645.61
AZUGA 33.11 33.11
130954
BĂICOI 1.15 59.25 60.40
130981
BOLDEŞTI-SCĂENI 12.04 55.33 67.37
131069
BREAZA 5.04 15.30 29.99 50.34
131103
BUŞTENI 7.13 45.05 52.18
131210
CÂMPINA 22.41 7.89 8.57 38.87
131256
COMARNIC 17.77 47.57 65.34
131336
MIZIL 14.06 14.06
131407
PLOIEŞTI 35.51 52.10 87.62
130534
PLOPENI 10.29 10.29
131443
SINAIA 70.84 70.84
131540
SLĂNIC 3.40 1.83 11.60 16.84
131577
URLAŢI 11.77 39.37 51.13
131620
VĂLENII DE MUNTE 1.64 18.52 7.07 27.23
131817
TELEORMAN 128.90 82.05 210.94
ALEXANDRIA 19.57 13.53 33.10
151790
ROŞIORI DE VEDE 0.12 38.73 38.85
151870
52
TURNU MAGURELE 25.10 17.06 42.16
151683
VIDELE 50.21 12.73 62.93
151905
ZIMNICEA 33.90 33.90
151978
Total (km) 71.14 1404.09 975.49 45.05 2495.78
probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea SV
Regiunea de SV Probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren

Total
(km)
DOLJ 26.62 172.36 144.51 343.49
BĂILEŞTI 51.76 51.76
70316
BECHET 4.95 6.54 11.49
70879
CALAFAT 9.37 44.15 53.52
70352
CRAIOVA 12.30 24.06 47.01 83.37
69900
DĂBULENI 29.53 29.53
72007
FILIAŞI 2.43 69.04 71.47
70414
SEGARCEA 13.88 28.46 42.34
70502
GORJ 109.92 262.98 289.84 662.74
BUMBEŞTI-JIU 70.02 71.18 7.95 149.16
79308
MOTRU 12.28 30.35 42.63
78141
NOVACI 35.85 28.21 43.36 107.42
78258
ROVINARI 35.70 35.70
82895
TÂRGU CĂRBUNEŞTI 85.23 85.23
78329
TÂRGU JIU 70.06 10.40 80.47
77812
ŢICLENI 12.92 30.37 43.29
78454
53
Total
(km)
TISMANA 4.05 52.11 32.97 89.13
82430
TURCENI 16.21 13.50 29.70
82617
MEHEDINŢI 39.79 59.18 152.68 26.80 278.45
BAIA DE ARAMĂ 22.64 15.50 38.14
109924
DROBETA-TURNU SEVERIN 39.79 6.94 27.17 73.90
109773
ORŞOVA 9.55 26.80 36.36
110063
STREHAIA 29.60 52.01 81.60
110116
VÂNJU MARE 48.45 48.45
110232
OLT 149.15 207.95 357.10
BALŞ 8.92 18.48 27.40
125418
CARACAL 24.31 14.45 38.76
125472
CORABIA 20.55 42.30 62.85
125542
DRĂGĂNEŞTI-OLT 28.88 28.88
125622
PIATRA-OLT 39.42 39.42
128105
POTCOAVA 7.01 26.47 33.49
128374
SCORNICEŞTI 76.92 17.03 93.94
128711
SLATINA 11.44 20.92 32.35
125347
VÂLCEA 146.66 235.39 183.00 565.05
BĂBENI 11.61 12.64 24.24
168372
BĂILE GOVORA 4.75 9.13 13.88
167641
BĂILE OLĂNEŞTI 4.07 34.85 38.92
167696
BĂLCEŞTI 48.35 23.37 71.71
168452
BERBEŞTI 25.27 1.19 26.46
168602
BREZOI 51.59 25.73 77.32
54
Total
(km)
167794
CĂLIMĂNEŞTI 40.60 34.40 74.99
167909
DRĂGĂŞANI 35.99 16.03 52.02
167981
HOREZU 54.47 3.12 9.38 66.97
168041
OCNELE MARI 28.66 0.40 29.06
168130
RÂMNICU VÂLCEA 47.83 41.63 89.47
167473
Total (km) 322.99 879.06 977.97 26.80 2206.82
probabilitate de apariție a alunecărilor de teren în Regiunea V
Regiunea de V Probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren

Total
Județ/Oraș/Cod SIRSUP Redusă Medie Medie-mare
(Km)
ARAD 18.62 237.41 110.55 366.58
ARAD 32.64 53.97 86.61
29
CHIŞINEU-CRIŞ 27.64 3.53 31.17
29
CURTICI 18.53 18.53
29
INEU 7.03 15.98 10.03 33.03
29
LIPOVA 29.96 7.34 37.30
29
NĂDLAC 12.20 9.09 21.29
29
PÂNCOTA 11.60 10.16 21.76
29
PECICA 48.17 14.70 62.87
29
SÂNTANA 27.59 27.59
29 27.59 27.59
SEBIŞ 14.53 11.89 26.42
29
CARAŞ-SEVERIN 60.78 62.44 189.87 313.10
ANINA 16.11 26.26 42.37
118
BĂILE HERCULANE 17.70 0.15 17.85
55
Total
(Km)
118
BOCŞA 7.80 31.87 39.67
118
CARANSEBEŞ 23.36 23.36
118
MOLDOVA NOUĂ 13.18 2.77 17.10 33.06
118
ORAVIŢA 8.34 21.70 31.20 61.24
118
OŢELU ROŞU 10.29 10.29
118
REŞIŢA 21.55 13.92 49.80 85.27
118
HUNEDOARA 178.82 268.72 324.26 771.80
ANINOASA 10.94 3.02 13.96
207
BRAD 58.00 12.40 70.40
207
CĂLAN 3.47 67.64 71.10
207
DEVA 54.40 54.40
207
GEOAGIU 75.22 16.58 16.28 108.07
207
HAŢEG 12.77 29.35 42.12
207
HUNEDOARA 11.16 17.14 42.45 70.75
207
LUPENI 18.92 6.10 25.02
207
ORĂŞTIE 3.43 17.39 20.82
207
PETRILA 69.38 26.06 95.44
207
PETROŞANI 62.51 4.18 66.69
207
SIMERIA 21.12 1.25 12.64 35.00
207
URICANI 37.81 28.35 66.16
207
VULCAN 3.66 21.19 7.03 31.88
207
TIMIŞ 105.68 383.02 488.70
BUZIAŞ 1.01 34.21 35.22
56
Total
(Km)
350
CIACOVA 2.04 38.38 40.42
350
DETA 3.05 18.19 21.24
350
FĂGET 25.34 36.21 61.55
350
GĂTAIA 13.13 48.09 61.21
350
JIMBOLIA 22.53 18.37 40.89
350
LUGOJ 12.74 48.22 60.96
350
RECAŞ 12.58 56.53 69.11
350
SÂNNICOLAU MARE 6.36 33.18 39.54
350
TIMIŞOARA 6.90 51.65 58.55
350
Total (km) 258.22 674.26 1007.69 1940.18
57
HĂRȚI TEMATICE
Figura 1. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de NV
Figura 2. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de NE
58
Figura 3. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de Centru
Figura 4. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de SE
59
Figura 5. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de S
Figura 6. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de SV
60
Figura 7. Harta probabilității de apariție a alunecărilor de teren pentru orașele din Regiunea de V
61



COMPENDIU DE INDICATORI DE MEDIU
www.poca.ro

vigoare.
MULȚUMIRI
(Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Cristian Iojă (Specialist Principal de Mediu) cu
contribuții de la Marcel Ionescu-Heroiu (Specialist Senior în Dezvoltare Urbană), Carli Venter
(Specialist Senior în Dezvoltare Urbană), Oana Franț (Expert Operațiuni) și George Moldoveanu
(Asistent Informații)
acestui raport.
CUPRINS
CALITATEA MEDIULUI ÎN ORAȘELE ROMÂNIEI ............................................................................... 1
Concentrația de particule în suspensie (PM10) ...................................................................................... 3
Concentrația de ozon troposferic (O3) ................................................................................................... 5
Concentrația de plumb în atmosferă (Pb) .............................................................................................. 7
Concentrația de monoxid de carbon (CO) .............................................................................................. 9
Concentrația de dioxid de sulf (SO2) .................................................................................................... 11
Concentrația de dioxid de azot (NO2) .................................................................................................. 13
Indicele specific de calitate a aerului .................................................................................................... 15
Ponderea depășirii concentrațiilor maxime admise în mediile urbane ................................................ 17
Suprafața cu păduri din orașe ............................................................................................................... 20
Starea ecologică a corpurilor de apă .................................................................................................... 21
Volumul de ape uzate epurate.............................................................................................................. 27
Ponderea suprafețelor impermeabile................................................................................................... 29
Numărul siturilor contaminate ............................................................................................................. 30
Cantitatea de deșeuri menajere ........................................................................................................... 38
Cantitatea de deșeuri urbane ............................................................................................................... 40
Ponderea deșeurilor urbane reciclate .................................................................................................. 42
Potențialul de utilizare al resurselor forestiere .................................................................................... 43
Numărul de parcuri urbane .................................................................................................................. 44
Suprafața parcurilor urbane ................................................................................................................. 45
Suprafața spațiilor verzi urbane ............................................................................................................ 46
Suprafețe inundabile............................................................................................................................. 47
AQI Air Quality Indicator (Indicator de calitate a aerului)
CE Comisia Europeană
CMA Concentrația Maximă Admisă
CO Monoxid de Carbon
GIS Geographic Information System (Sistem Informațional Geografic)
NO2 Dioxid de Azot
O3 Ozon Troposferic
Pb Plumb
POR Programul Operațional Regional
POS Mediu Programul Operațional Sectorial Mediu
SO2 Dioxid de Sulf
CALITATEA MEDIULUI ÎN ORAȘELE ROMÂNIEI
Calitatea mediului este rezultatul interacțiunii dintre componentele biofizice și socio-economice ale
mediului. Ea este o proprietate dinamică a mediului, care depinde de intensitatea și magnitudinea
factorilor care contribuie la creșterea, menținerea sau scăderea valorilor unor parametri considerați
reprezentativi pentru un anumit spațiu.
Deși este un termen frecvent utilizat, evaluarea calității mediului nu este nici pe departe un demers
simplu. Încadrarea calității mediului într-o anumită clasă depinde de valorile unor indicatori
considerați reprezentativi, care măsoară proprietăți specifice unei componente de mediu, dar care
prezintă o relevanță redusă pentru alte componente de mediu. Din acest motiv, ceea ce numim
calitatea mediului, include evaluări fracționate la nivelul componentelor biofizice și socioeconomice
ale mediului (calitatea aerului, calitatea apelor de suprafață, calitatea apelor subterane, calitatea
solului, calitatea vegetației, distribuția spațiilor verzi, etc.).
În același timp, generarea de valori pentru indicatori de calitatea mediului necesită eforturi
sistematice, care nu garantează întotdeauna o evaluare adecvată a stării mediului. Sistemele de
monitorizare existente au limitări semnificative date de : (i) numărul limitat de puncte de
monitorizare; (ii) numărul redus de indicatori pe care îi pot monitoriza cu o frecvență adecvată; (iii)
dificultatea menținerii unei metodologii de evaluare unitare la scară națională ; (iv) flexibilitatea
redusă în extinderea rețelei, în cazul în care apar situații care impun acest lucru.
În orașe, situația se complică semnificativ, pe fondul diversității mult mai ridicate a factorilor care
influențează dinamica indicatorilor de calitate a mediului și a nivelului mult mai ridicat de expunere a
populației.
Evaluarea calității mediului în orașele din România s-a realizat pe baza următoarelor date:
 Sistemele de monitorizare ale Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (calitatea aerului,
situri contaminate) ;
 Sistemul de monitorizare al Administrației Naționale Apele Române (calitatea apelor) ;
 Institutul Național de Statistică (spații verzi, spații acvatice, suprafața pădurilor) ;
 Estimări pe baza standardelor și a altor metode științifice (cantitățile de deșeuri urbane și
menajere) ;
 Informații extrase din imagini satelitare și ortofotoplanuri.
Între orașele din România, cu probleme de calitate a factorilor de mediu se detașează :

 Orașele de rangul 0 și 1, unde numărul ridicat de surse de degradare a mediului (implicit
relaționate de traficul rutier), este corelat cu o tendință de reducere a suprafețelor naturale,
seminaturale și plantate.
 Orașele care concentrează activități industriale cu impact ridicat asupra mediului (industrie
chimică și petrochimică, industrie siderurgică).
 Orașele mici și mijlocii care se suprapun peste zonele de exploatare a resurselor minerale
(în special cărbune) ;
 Orașele în care au funcționat activități economice foarte poluante, care sunt în prezent
închise (Copșa Mică, Zlatna, Baia Mare).
În urma analizei valorilor indicatorilor de calitate a mediului se pot extrage următoarele concluzii :
 Tendința generală a calității mediului în orașele din România este una de degradare, în
condițiile creșterii intensității și magnitudinii unor surse staționare și difuze (unități
industriale, trafic rutier, spații rezidențiale cu conectare deficitară la serviciile publice), a
scăderii calității unor servicii publice (salubrizarea spațiilor publice, inclusiv a spațiilor verzi și
acvatice) și a reducerii suprafețelor libere de construcții din interiorul și exteriorul orașelor;
1
 Traficul rutier reprezintă una dintre sursele principale ale degradării mediului în orașele din
România;
 Extinderea teritoriului localităților, inclusiv prin expansiune urbană de tip urban sprawl
generează probleme semnificative legate de managementul deșeurilor, al apelor uzate și de
igienă ;
 Tendința de extindere a suprafețelor impermeabile, în special prin extinderea construcțiilor
rezidențiale, a platformelor comerciale și a căilor de comunicație, generează din ce în ce mai
multe probleme de management al apei la nivelul orașelor;
 Apariția unor zone cu probleme de calitate a aerului sunt determinate atât de modificările
înregistrate la nivelul fondului regional (reducerea suprafețelor ocupate de păduri, care
permite accentuarea problemelor de eroziune eoliană, creșterea intensității unor surse de
poluare a aerului din exteriorul orașului), cât și de cele din orașe (creșterea semnificativă a
parcului auto și implicit a traficului rutier, extinderea construcțiilor, activarea agenților
economici mici și mijlocii);
 Apariția, cu precădere în aval de orașe, a unor sectoare de râu cu probleme semnificative de
calitatea apelor din cauza epurării insuficiente a apelor uzate se corelează cu extinderea
suprafețelor construite care nu sunt racordate la canalizare;
 Accentuarea problemelor de gestionarea deșeurilor se datorează creșterii cantităților și
diversității deșeurilor, menținerii unei rate reduse de reciclare și a depozitării ca metodă
dominantă de eliminare ;
 Menținerea problemelor legate de siturile contaminate, în contextul investițiilor deficitare în
reconstrucția ecologică a acestora, este o problemă a orașelor postindustriale;
 Speciile invazive și cele oportuniste tind să devină o problemă din ce în ce mai costisitoare
pentru orașele din România și cu implicații din ce în ce mai serioase la nivel social și economic.
2
Concentrația de particule în suspensie (PM10)
Definiție indicator: Concentrația de particule în suspensie din aer, cu diametrul sub 10 microni
Unitate de măsură: g/m3
Surse de date: Rapoartele de stare a mediului realizate la nivel județean (2012), datele de pe siteul
calitateaer.ro și și date referitoare la localizarea geografică a stațiilor în rețeaua națională de
monitorizare a calității aerului.
Metodologie de determinare: Concentrațiile medii anuale pentru indicatorul particule în suspensie
pentru anul 2012 au fost extrase din Rapoarte anuale de starea mediului pentru stațiile din rețeaua
națională de supraveghere a calității atmosferei. Datele au fost interpolate în mediu GIS printr-o
metodă de interpolare exactă (s-au păstrat valorile inițiale în punctele în care acestea au fost
măsurate), iar din suprafața rezultată au fost extrase valorile specifice centrului orașelor din sistemul
teritorial național. Pentru orașele situate în afara suprafeței de interpolare s-a realizat extrapolare pe
baza similarității caracteristicilor structurale și funcționale ale ecosistemelor urbane și a condițiilor
medii regionale. Au fost utilizate datele din anul 2012, pentru ca au cea mai bună acoperire cu valori
la nivel național.
Justificarea indicatorului: PM10 primare se referă la particule fine (definite ca având un diametru de
10 m sau mai puțin) emise direct în atmosferă, fie din surse naturale (fondul natural alcătuit din
depozite de roci friabile), fie antropice (emisii industriale, din transporturi, activități din construcții).
O mare parte din populația urbană este expusă la niveluri ridicate de particule fine, ce depășesc
valorile limită pentru protecția sănătății umane. Particulele pot avea efecte adverse asupra sănătății
umane și pot fi responsabile pentru o serie de probleme respiratorii. Din acest motiv, cunoașterea
valorilor lor este un bun indicator pentru înțelegerea dimensiunii problemelor și pentru adaptarea
soluțiilor ce se impun pentru limitarea efectelor acestora.
Limitări. Principala limitare este reprezentată de calitatea redusă a fondului de date. Discontinuitățile
în raportare, credibilitatea redusă a unor date generate în cadrul rețelei (senzori ce necesită
recalibrare sau înlocuire, cosmetizări birocratice, etc.), gradul redus de acoperire al rețelei de
monitorizare, precum și gradul redus de înțelegere a fondului regional pentru multe ecosisteme
urbane, face destul de dificilă crearea unei imagini coerente la nivel național.
Distribuție la nivel național. Valorile cele mai ridicate ale indicatorului PM10 se regăsesc în orașele
situate în zona de câmpie și de podiș (fond natural ce contribuie la creșteri ale concentrațiilor de
particule în suspensie în perioadele cu dinamică activă a maselor de aer sau în perioadele cu circulație
generală a atmosferei din zona tropical uscată) și în cele care au activități industriale ce generează
emisii importante de particule în suspensie (industrie energetică bazată pe cărbune, industrie
metalurgică, trafic foarte intens).
Cu excepția bazinului carbonifer Motru-Rovinari (exploatări în carieră a cărbunelui) nu s-au înregistrat
depășiri ale valorilor limită anuale ale indicatorului PM10. Valori ridicate, apropiate de valoarea limită
admisă se înregistrează în Câmpia Română, Câmpia Moldovei, în Depresiunea Brașovului și în unele
medii urbane de importanță regională (București, Iași, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov). În
aceste zone, fondul regional, dominat de rocile friabile, este completat de existența unei diversități de
surse de poluare a aerului. În Depresiunea Brașov, valorile ridicate sunt explicate prin ventilația
deficitară a depresiunii și de intensitatea ridicată a traficului rutier care realizează conexiunea dintre
sudul și centrul țării.
3
4
Concentrația de ozon troposferic (O3)
Definiție indicator: Concentrația ozonului troposferic în perioada de vară.
www.calitateaer.ro. și datele referitoare la localizarea geografică a stațiilor în rețeaua națională de
Metodologie de determinare: Concentrațiile anuale pentru indicatorul ozon pentru anul 2012 au fost
extrase din Rapoarte anuale de starea mediului pentru stațiile din rețeaua națională de supraveghere
a calității atmosferei. Datele au fost interpolate în mediu GIS printr-o metodă de interpolare exactă (s-
au păstrat valorile inițiale în punctele în care acestea au fost măsurate) iar din suprafața rezultată au
fost extrase valorile specifice centrului orașelor din sistemul teritorial național. Pentru orașele situate
în afara suprafeței de interpolare s-a realizat extrapolare pe baza similarității caracteristicilor
structurale și funcționale ale ecosistemelor urbane și a condițiilor medii regionale.
Justificarea indicatorului: Ozonul este un oxidant puternic, iar ozonul troposferic poate avea efecte
adverse asupra sănătății umane și a ecosistemelor. Ozonul troposferic este o problemă mai ales în
timpul lunilor de vară, când este un indicator al smogului fotochimic. Concentrații mari de ozon la
nivelul solului, afectează sistemul respirator și există dovezi că pe termen lung expunerea accelerează
declinul funcției pulmonare și poate afecta si dezvoltarea acestei funcții. Concentrații mari în mediul
înconjurător sunt dăunătoare spațiilor verzi, cauzând limitarea desfășurării fotosintezei și reducând
rezistența la boli. Din acest motiv, cunoașterea valorilor acestui indicator atrage atenția asupra nevoii
de limitare a precursorilor ozonului în troposferă.
Distribuție la nivel național. Valorile mai ridicate ale indicatorului ozon troposferic apar în orașele
situate în Câmpia Română, Podișul Dobrogei și Podișul Moldovei, unde și cantitatea de radiație solară
este mai ridicată. Valorile indicatorului sunt sub valoarea maximă admisă, însă atrag atenția în orașele
mari asupra riscului ridicat de apariție a smogului fotochimic.
5
6
Concentrația de plumb în atmosferă (Pb)
Definiție indicator: Concentrația plumbului în particulele din atmosfera urbană.
Surse de date: Rapoartele de stare a mediului realizate la nivel județean (2012) și datele de pe siteul
www.calitateaer.ro.
Metodologie de determinare: Concentrațiile anuale pentru indicatorul plumb pentru anul 2012 au
fost extrase din Rapoarte anuale de starea mediului pentru toate stațiile din rețeaua națională de
supraveghere a calității atmosferei. Datele au fost interpolate în mediu GIS printr-o metodă de
interpolare exactă (s-au păstrat valorile inițiale în punctele în care acestea au fost măsurate) iar din
suprafața rezultată au fost extrase valorile specifice centrului orașelor din sistemul teritorial național.
Pentru orașele situate în afara suprafeței de interpolare s-a realizat extrapolare pe baza similarității
caracteristicilor structurale și funcționale ale ecosistemelor urbane și a condițiilor medii regionale.
Justificarea indicatorului: Plumbul este unul dintre cele mai prezente metale grele în atmosfera
urbană, fiind relaționat în mod direct cu intensitatea traficului rutier convențional și cu activitatea
industrială din sectorul metalurgic. Plumbul este în același timp și unul dintre metalele grele cu cea
mai mare agresivitate asupra organismului uman și asupra ecosistemelor. Capacitatea lui de a se
bioacumula și biomagnifica, face foarte dificilă îndepărtarea lui din ecosistemele naturale și
modificate. Au fost utilizate datele din anul 2012, pentru ca au cea mai bună acoperire cu valori la
nivel național.
Distribuție la nivel național. Valorile mai ridicate ale indicatorului plumb în atmosferă apar în zona
Copșa Mică-Mediaș, din cauza poluării istorice generate de funcționarea combinatului de metalurgie
neferoasă de la Copșa Mică. În restul ecosistemelor urbane, valorile rezultate din monitorizări sunt
sub valorile admise, deși la nivelul solurilor urbane măsurătorile efectuate evidențiază existența unor
valori foarte ridicate.
7
8
Concentrația de monoxid de carbon (CO)
Definiție indicator: Concentrația de monoxid de carbon din atmosfera urbană.
Unitate de măsură: mg/m3
www.calitateaer.ro Și date referitoare la localizarea geografică a stațiilor în rețeaua națională de
Metodologie de determinare: Concentrațiile anuale pentru indicatorul monoxid de carbon pentru
anul 2012 au fost extrase din Rapoarte anuale de starea mediului pentru stațiile din rețeaua națională
de supraveghere a calității atmosferei. Datele au fost interpolate în mediu GIS printr-o metodă de
Justificarea indicatorului: Monoxidul de carbon este un gaz care monitorizează impactul traficului
rutier asupra mediului urban. Deși efecte negative semnificative generează mai ales în mediul interior,
acesta este unul dintre gazele care contribuie sinergic la degradarea calității aerului urban. Reducerea
concentrațiilor acestui gaz este necesară pentru creșterea eficienței și competitivității ecosistemului
urban. Au fost utilizate datele din anul 2012, pentru ca au cea mai bună acoperire cu valori la nivel
național.
Distribuție la nivel național. Valorile mai ridicate ale indicatorului monoxid de carbon apar în
municipiul București și proximitatea acestuia, precum și în orașele de importanță regională, sensibile
datorită intensității mai ridicate a surselor de ardere (în special a traficului rutier). Valori mai ridicate
decât fondul regional se conturează și în zonele cu activități din sectorul energetic mai intense (în
special bazinul Motru-Rovinari). Valorile înregistrate sunt considerabil mai scăzute decât limita
maximă admisă.
9
10
Concentrația de dioxid de sulf (SO2)
Definiție indicator: Concentrația de dioxid de sulf din atmosfera urbană.
www.calitateaer.ro .
Metodologie de determinare: Concentrațiile anuale pentru indicatorul dioxid de sulf pentru anul 2012
au fost extrase din Rapoarte anuale de starea mediului pentru stațiile din rețeaua națională de
Justificarea indicatorului: Dioxidul de sulf este un gaz acidifiant, a cărui prezență în atmosfera urbană
se leagă de procesele de ardere a combustibililor fosili și de activitățile industriale de procesare a
acestora. Concentrațiile ridicate ale acestuia, corelate cu o umiditate ridicată favorizează apariția
smogului umed și/sau a ploilor acide, ce au multiple implicații asupra sănătății populației, calității
vegetației, productivității ecosistemelor și calității construcțiilor. Au fost utilizate datele din anul 2012,
pentru ca au cea mai bună acoperire cu valori la nivel național.
Distribuție la nivel național. Valorile mai ridicate decât valoarea limită anuală apar în bazinul Oltenia
(bazinul Motru-Rovinari, municipiul Craiova), pe fondul utilizării cărbunilor inferiori în termocentralele
de capacitate foarte ridicată, existente în zonă. În general, valoarea indicatorului înregistrează o
tendință semnificativă de scădere la nivel național, pe fondul creșterii nivelului de utilizare a gazului
metan și a combustibililor curați în industria energetică și în transporturi. De asemenea, limitarea sau
închiderea activităților de industrie chimică, a contribuit la eliminarea unei surse importante de dioxid
de sulf în atmosfera mediilor urbane.
11
12
Concentrația de dioxid de azot (NO2)
Definiție indicator: Concentrația de dioxid de azot din atmosfera urbană.
www.calitateaer.ro și date referitoare la localizarea geografică a stațiilor în rețeaua națională de
Metodologie de determinare: Concentrațiile anuale pentru indicatorul dioxid de azot pentru anul
2012 au fost extrase din Rapoarte anuale de starea mediului pentru stațiile din rețeaua națională de
Justificarea indicatorului: Dioxidul de azot este un gaz acidifiant, a cărui prezență în atmosfera urbană
se leagă de procesele de ardere a combustibililor fosili și de activitățile industriale de procesare a
acestora, precum și de traficul rutier. Concentrațiile ridicate ale acestuia, corelate cu o umiditate
ridicată favorizează apariția smogului umed și/sau a ploilor acide, ce au multiple implicații asupra
sănătății populației, calității vegetației, productivității ecosistemelor și calității construcțiilor. Spre
deosebire de dioxidul de sulf, dioxidul de azot este unul dintre compușii principali ce se relaționează
cu traficul intens. Au fost utilizate datele din anul 2012, pentru ca au cea mai bună acoperire cu valori
la nivel național.
Distribuție la nivel național. Valorile indicatorului dioxid de azot înregistrează valori ridicate în
ecosistemele urbane caracterizate prin trafic intens și/sau prin prezența unor activități industriale în
care procesele de ardere sunt o componentă caracteristică. Valorile cele mai ridicate apar la stațiile
din municipiul București și din orașele de importanță regională, unde intensitatea traficului rutier este
ridicată. Problematica valorilor pentru concentrațiile de dioxid de azot se leagă de depășirile din
mediile urbane cu număr mare de locuitori, de aici și potențialul de afectare a sănătății populației la o
magnitudine considerabilă.
13
14
Indicele specific de calitate a aerului
Definiție indicator: Indicele specific de calitate a aerului reprezintă o modalitate sintetică de evaluare
a calității aerului, care ia în calcul valorile individuale ale mai multor indicatori reprezentativi de
calitate a aerului.
Unitate de măsură: adimensională
Surse de date: Rapoartele de stare a mediului realizate la nivel județean (2012) și datele de pe siteul
www.calitateaer.ro.
Metodologie de determinare: Indicele specific de calitate a aerului a fost determinat, pe baza valorilor
a șase indicatori: particule în suspensie (PM10), ozon (O3), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO), dioxid
de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2). Concentrațiile medii anuale pentru indicatorii menționați pentru
anul 2012 au fost extrase din Rapoarte anuale de starea mediului pentru toate stațiile din rețeaua
națională de supraveghere a calității atmosferei. Pentru calcularea lui, noxele au fost împărțite în două
categorii funcție de raportul cu concentrația maximă admisă (valoarea maximă) și în patru categorii
funcție de gradul de periculozitate. După raportul cu concentrația maximă admisă au fost delimitate
două categorii:
 categoria I: noxele a căror valoare nu depășește CMA, AQI calculându-se după formula: AQI
=100*(C/CMA) (C este concentrația înregistrată a noxei, iar CMA este concentrația maximă
admisă pentru noxă).
 categoria a II-a: noxele ce depășesc CMA, AQI= 100*(C/CMA)n, unde n variază funcție de
gradul de periculozitate între 0,9-1,7.
După gradul de periculozitate, în categoria I au fost considerate noxele foarte periculoase (ozon,
n=1,7), în categoria a II-a cele periculoase (oxizi de azot, plumb n=1,3), în categoria a III-a moderat
periculoase (dioxid de sulf, particule în suspensie, n=1) și în categoria a IV-a cele puțin periculoase
(monoxid de carbon, n=0,9). Indicele se calculează pentru fiecare noxă în parte, după care se poate
afla valoarea AQI global ca medie aritmetică a tuturor noxelor monitorizate din toate punctele luate
în evaluare. Indicele a fost determinat pe baza valorilor extrase pentru fiecare oraș din hartile
interpolate pentru fiecare indicator de calitate a aerului.
Justificarea indicatorului: Indicele de calitate a aerului (AQI) atrage atenția asupra spaţiilor cu
probleme de calitate a aerului și a surselor la nivelul cărora trebuie să se intervină pentru limitarea
nivelului de poluare a aerului.
Distribuție la nivel național. Valorile cele mai ridicate ale indicelui se înregistrează în vestul Olteniei,
municipiul București și centrul Transilvaniei, unde indicele ilustrează existența unei calității
satisfăcătoare spre proastă a aerului și un nivel de poluare moderat spre rău. Valorile dominante la
nivel național caracterizează o calitate a aerului bună și foarte bună.
15
16
Ponderea depășirii concentrațiilor maxime admise în mediile
urbane
Definiție indicator: Indicele calculează ponderea depășirilor concentrațiilor maxime admise zilnice din
totalul măsurătorilor dintr-un an. La nivel european, acest indicator este exprimat prin numărul de
locuitori expuși depășirilor concentrațiilor poluanților atmosferici în mediul urban.
Unitate de măsură: %
Surse de date: Rapoartele de stare a mediului realizate la nivel județean (2014-2019).
Metodologie de determinare: Acest indicator ia în calcul ponderea depășirilor valorilor momentane
pentru indicatorii dioxid de sulf, pulberi în suspensie (PM10), oxizi de azot și ozon. Calculul acestui
indicator s-a realizat prin medierea ponderii depășirilor valorilor momentane pentru perioada 2010-
2014 pentru cei patru indicatori.
Valorile limită pentru dioxid de sulf în aerul înconjurător: o valoare limită zilnică de 125 µg/m3 care
nu trebuie depășită de mai mult de trei ori într-un an calendaristic și o valoare orară stabilită pentru
protecția sănătăţii umane de 350 µg/m3, ce nu trebuie depășit de mai mult de 24 de ori într-un an
calendaristic.
Valorile limită pentru dioxid de azot în aerul înconjurător: o valoare limită anuală de 40 µg/m3 pentru
protecția sănătăţii umane şi o valoare limită orară de 200 µg/m3 care nu trebuie depășită de mai mult
de 18 ori într-un an calendaristic.
Valorile limită pentru pulberi in suspensie (PM10) în aerul înconjurător: o valoare limită zilnică de 50
µg/m3 pentru protecția sănătăţii umane şi o valoarea limită anuală de 40 µg/m3.
Valorile limită pentru ozon în aerul înconjurător: o valoare limită la 8 ore pentru protecția sănătăţii
umane de 120 µg/m3 care nu trebuie depășită mai mult de 25 de zile pe an și o valoare medie pe 8
ore de 120 µg/m3, ce nu trebuie depășită în nici o zi.
Valoarea cea mai ridicată dintre cele patru dă valoarea finală a indicatorului. În cazul României, valorile
cele mai ridicate s-au înregistrat în cazul particulelor în suspensie.
Justificarea indicatorului: Acest indicator reprezintă o informație importantă pentru monitorizarea
aplicării legislației privind calitatea aerului în mediile urbane, fiind relaționată cu protecţia sănătăţiii
umane din Directiva pentru dioxid de sulf, dioxid de azot și pulberi în suspensie din aerul înconjurător.
(Directiva Consiliului1999/30/CE). O strategie combinată pentru combaterea ozonului troposferic și
acidifierii a fost pusă în aplicare prin Directiva Secundară Ozon (2002/3/CE) și Directiva Emisiilor la
nivel National (2001/81/CE). În plus, ilustrează ecosistemele urbane, în care expunerea populației la
poluare atmosferică este ridicată. Valorile indicatorului pot facilita strategiile mediilor urbane pentru
diminuarea efectelor negative ale degradării aerului asupra sănătății populației. Depășirile
concentrațiilor maxime admise pot înlesni soluțiile de diminuare a efectelor negative: eliminarea
surselor, modernizarea instalațiilor sau dezvoltarea infrastructurilor verzi-albastre.
Distribuție la nivel național. Valorile cele mai ridicate ale numărului de depășiri anuale se
înregistrează în municipiul București, municipiul Iași, municipiul Brașov, bazinul Motru-Rovinari.
17
Numărul mediu anual de depășire a valorilor limită ale Numărul maxim anual de depășire a valorilor limită ale
indicatorului PM10 între 2014-2018 indicatorului PM10 între 2014-2018
indicatorului NO2 între 2014-2018 indicatorului NO2 între 2014-2018
indicatorului SO2 între 2014-2018 indicatorului SO2 între 2014-2018
18
indicatorului O3 între 2014-2018 indicatorului O3 între 2014-2018
Numărul mediu de indicatori la care s-au înregistrat

Numărul mediu de indicatori la care s-au înregistrat
depășiri ale valorilor limită orare și zilnice între 2014-
depășiri ale valorilor limită anuale între 2014-2018
2018
19
Suprafața cu păduri din orașe
Definiție indicator: Suprafață cu păduri din orașe.
Unitate de măsură: hectare
Surse de date: Baza de date a Institutului Național de Statistică (2018)
Metodologie de determinare: Utilizarea directă a datelor Institutului Național de Statistică.
Justificarea indicatorului: Suprafețele forestiere din ecosistemele urbane au funcție multiplă, fiind o
sursă de aprovizionare cu biomasă (lemn, produse forestiere secundare), un reglator al condițiilor de
mediu și un furnizor de servicii culturale. Legat de funcția de aprovizionare, rolul pădurilor este mai
pregnant în cazul orașelor cu profil forestier, acolo unde masa lemnoasă produsă în cadrul acestora
este valorificată în industria locală. În celelalte situații, resursa lemnoasă este o rezervă importantă a
ecosistemului urban, utilizabilă în perioade critice. În prezent, există încă numeroase medii urbane din
România care utilizează lemnul drept combustibil pentru producerea agentului termic necesar în
timpul iernii.
Limitări. Gestionarea spațiilor forestiere se realizează la nivelul ocoalelor silvice. Adaptarea datelor, la
nivelul unităților administrativ teritoriale este de multe ori eronată, mai ales în situația în care regimul
de proprietate privat a devenit dominant. De asemenea, suprafața de pădure nu oferă o imagine clară
a calității masei lemnoase și a potențialului ei de valorificare.
Distribuție la nivel național. Cele mai mari suprafețe ocupate de păduri se regăsesc în orașele situate
în zona montană și care au și un teritoriu administrativ ridicat. Valorile cele mai reduse apar în estul
Câmpiei Române și Podișul Dobrogei, din cauze specificului biogeografic al acestor zone. Serviciul de
aprovizionare însă nu este resimțit doar la nivelul orașelor din proximitatea suprafețelor forestiere ci
și în orașele ce reprezintă piețe de desfacere sau centre de prelucrare a lemnului.
20
Starea ecologică a corpurilor de apă
Definiție indicator: Starea ecologică a corpurilor de apă ce integrează indicatori morfometrici, fizici,
chimici, biologici și microbiologici.
Unitate de măsură: % corpurilor de apă aflate în diferite stări ecologice
Surse de date: Apele Române
Metodologie de determinare: Determinarea lungimii segmentelor de râu încadrate în diferite stării
ecologice la nivelul unui ecosistem urban s-a realizat pe baza informațiilor furnizate de Apele Române
pentru anul 2009.
Justificarea indicatorului: Starea ecologică a corpurilor de apă evidențiază potențialul ecosistemelor
acvatice de a susține ecosistemele acvatice, dar și de a furniza resurse de apă de calitate, necesare
folosințelor de apă.
Limitări. Accesibilitatea redusă a datelor spațiale referitoare la calitatea apei. În plus, există o tendință
de îmbunătățire a corpurilor de apă manifestată prin statistici, ce prezintă o credibilitate redusă.
Distribuție la nivel național. Valorile indicatorului prezintă o variabilitate dependentă de existența
stațiilor de epurare la nivelul ecosistemelor urbane. Astfel, în aval de marile orașe, se conturează
corpuri de apă cu stare ecologică de la satisfăcătoare la foarte proastă.
Pe bazine hidrografice, corpurile de apă încadrate în altă clasă de calitate decât bună și foarte bună,
relaționabile cu ecosistemele urbane, sunt prezentate în tabel:
Nr. Bazinul Corpuri de apă încadrate în diferite clase de calitate (km)
crt. hidrografic III IV V
1 Tisa - Râul Turţ secțiunea -Râul Cisla secțiunea
- Râul Tur secțiunea aval Negrești Oaș
aval Mina Turţ – aval Baia-Borșa –
– amonte Acumulare Călineşti:12 km;
confluența: 20 km confluenta: 9 km.
2 Someș • Râul Someș secțiunea aval
confluenta Someșul Mic - amonte
confluenta Vlad: 21 km;
• Râul Dipşa pe întreg cursul: 35 km;
• Râul Someșul Mic secțiunea aval
confluenta Fizeș – confluenta: 18
km;
• Râul Nadas aval confluenta Popeşti –
confluenta: 5 km;
• Râul Popeşti pe întreg cursul: 12 km;
• Râul Fizeş, pe întreg cursul: 46 km;
• Râul Almaş pe întreg cursul: 68 km; -Râul Zăpodie pe
• Râul Agrij pe întreg cursul: 48 km; întreg cursul: 11 km
• Râul Sălaj secţiunea aval Cehu
Silvaniei confluenta: 21 km;
• Râul Săsar secţiunea E.M. Baia Sprie
– confl.: 19 km;
• Râul Ilba pe întreg cursul: 10 km;
• Râul Crasna secţiunea aval
confluenta Mergheş – frontiera: 9 km;
• Râul Mortăuţa pe întreg cursul: 12
km;
• Râul Zalău secţiunea aval Zalău –
confluenta: 32 km.
3 Criș • Sub-bazinul Crisul Alb
21
- Râul Crişul Alb secţiunea izvor –
Vărşand: 73 km;
- Râul Gut secţiunea izvor – confluenta
Crişul Alb: 23 km;
- Râul Matca secţiunea izvor –
confluenta Cingher: 41 km;
- Râul Cigher secţiunea izvor –
confluenta Crişul Alb: 56 km.
• Sub-bazinul Crişul Negru
- Râul Crişul Negru secţiunea izvor –
Zerind (frontiera): 101 km;
- Canal Beliu secţiunea Beliu –
confluenta C. Negru: 46 km;
• Sub-bazinul Crisul Repede
- Râul Crişul Repede secţiunea izvor –
Cheresig (frontiera):25 km;
- Râul Aluniş secţiunea izvor -
confluenta Calata: 7 km;
- Râul Cropanda secţiunea izvor –
confluenta Crişul Repede: 17 km;
- Râul Tăşad pe întreg cursul: 20 km;
- PâRâul Peţa secţiunea izvor –
confluenta Crişul Repede: 21 km;
- Râul Alceu pe întreg cursul: 20 km.
• Sub-bazinul Barcau
- Râul Barcău secţiunea izvor – Parhida
(frontiera): 59 km;
- Râul Bistra secţiunea izvor –
confluenta Barcău, Chiribiş: 9 km;
- Râul Chechet secţiunea izvor –
Săcăşeni: 12 km;
- Râul Zimoiaş secţiunea izvor -
confluenta Barcău: 15 km;
- Râul Mouca pe întreg cursul: 13 km;
- Râul Salcia secţiunea izvor –
confluenta Ier: 26 km.
4 Mureș -Râul Abrud întreg
cursul: 24 km;
- Canal Mureşul mort • Râul Valea Şesei
– întreg cursul: 20 întreg cursul: 10 km;
- Râul Pocloş întreg cursul: 13 km;
km; • Râul Ardeu întreg
• Canal Ier: 24 km; cursul: 25 km;
• Râul Certej întreg
cursul: 18 km.
5 Bega-Timiș- • Râul Bega aval municipiul Timişoara
Cerna-Timiș – frontiera: 34 km;
• Râul Biniş izvoare – amonte
confluenta Glaviţa: 19 km;
• Râul Apa Mare aval confluenta • Râul Birdanca pe
Slatina - confluenta Bega Veche: 41 întreg cursul: 22 km.
km;
• Canal Bega Veche de la izvor –
confluenta Bega Veche: 35 km;
• Râul Spaia pe întreg cursul: 17 km;
22
• Râul Şurgani de la izvor – confluenta
Timiş: 31 km;
• Râul Lanca Birda de la izvor –
confluenta Timiş: 51 km.
6 Jiu • Râul Cârneşti • Canal Colector Pod
• Râul Huşniţa secţiunea aval Strehaia
secţiunea Filiaşi – C.F. Făcăi –
– confluenta râul Motru: 1 km.
confluenta Jiu: 6 km; confluenta Jiu: 3 km.
7 Olt • Râul Baraolt
secţiunea confluenta • Râul Olt secţiunea
Ozunca – confluenta confluenta Fitod –
• Râul Olt secţiunea confluenta
Olt: 22 km; confluenta Chereş: 17
Ghimbăşel – confluenta Lotrioara: 231
• Râul Racoviţa km;
km;
secţiunea • Râul Ghimbăşel
• Râul Negru secţiunea: izvoare -
Contracanal – secţiunea canal Timiş
amonte confluenta Covasna: 61 km;
confluenta Olt: 2 km; – confluenta Barsa:
• Râul Covasna secţiunea confluenta
• Râul Cozd secţiunea 13 km;
Cheţeg – confluenta Râul Negru:
aval confluenta Paloş • Canal Timiş
23 km;
– confluenta secţiunea aval Braşov
• Râul Cibin secţiunea Mohu –
Homorod: 2 – confluenta
confluenta Olt: 13 km;
km; Ghimbăşel: 2 km;
• Râul Cisnădie secţiunea amonte
• Râul Hârtibaciu • Râul Timiş
confluenta Valea Popii – confluenta
secţiunea confluenta secţiunea Braşov –
Cibin: 7 km;
Valea Stricata – confluenta
• Râul Sălişte secţiunea amonte
amonte Ghimbasel: 5 km;
confluenta Mag – confluenta Cibin: 3
confluenta Zăvoi: 32 • Râul Homorod
km;
km; (Ciucaş) secţiunea
• Râul Mag seţiunea Mag – confluenta
• Râul Milcov amonte confluenta
Sălişte: 5 km;
secţiunea Milcov – Vulcăniţa –
• Râul Ruscior secţiunea amonte
confluenta Olt: 1 km; confluenta Olt: 6 km.
confluenta Valea Şerpuita –
• Râul Bârlui • Râul Vulcăniţa
confluenta Cibin: 1 km;
secţiunea amonte secţiunea amonte
• Râul Teslui secţiunea Pieleşti –
confluenta Gengea – confluenta Crepes –
confluenta Olt: 84 km;
confluenta Olteţ: confluenta
• Râul Germărtălui secţiunea amonte
4 km; Homorod: 4 km;
confluenta Ungureni – confluenta
• Râul Caracal • Râul Corbul Ucei
Olteţ: 11 km.
secţiunea Caracal – secţiunea aval Corbi –
confluenta Olt: 11 confluenta Olt: 2 km;
km.
8 Vedea • Râul Vedea secţiunea amonte
evacuare SC APA SERV SA - sucursala
SA Roşiori de Vede – am. confluenta
Câinelui: 25 km;
• Râul Vedea secţiunea confluenţa râul
Câinelui - amonte evacuare SC Apa
SERV SA Sucursala Alexandria: 16 km;
• Râul Vedea secţiunea amonte
evacuare SC Apa SERV SA Alexandria –
amonte confluenta Teleorman: 17 km;
• Râul Vedea secţiunea confluenta
Teleorman – confluenta Dunăre: 28
km;
• Râul Teleorman secţiunea amonte
evacuare SA Apa Canal 2000 SA
23
Piteşti – CGP Costeşti amonte
confluenta Negras: 28 km;
• Râul Teleorman amonte confluenta
Negras – amonte confluenta Claniţa:
77 km;
• Râul Teleorman secţiunea amonte
confluenta Claniţa – confluenta Vedea:
32 km;
• Râul Bratcov pe întreg cursul: 39 km;
• Râul Burdea pe întreg cursul: 107
km;
• Râul Câinelui pe întreg cursul: 106
km;
• Râul Nanov pe întreg cursul: 27 km.
9 Argeș • Râul Argeş,
• Râul Argeş, intrare acumulare secţiunea Budeşti –
Ogrezeni – confluenta Neajlov: 77 km; confluenta Dunăre:
• Râul Argeş confluenta Neajlov – 37 km;
confluenta Dâmboviţa: 30 km; • Râul Dâmboviţa
• Râul Doamnei secţiunea Dărmăneşti secţiune confluenta
– confluenta Argeş: 18 km; Ilfov – intrare
• Râul Neajlov pod sat Broşteni – Vadu acumulare lacul
Lat pe întreg cursul: 55 km; Morii: 17 km;
• Râul Dâmbovnic amonte confluenta • Râul Argeş intrare • Râul Dâmboviţa,
Gligan – confluenta Neajlov: 78 acumulare Zăvoiul amonte evacuare Apa
km; Orbului - intrarea Nova (Glina) –
• Râul Câlniştea izvor – amonte acumulare amonte
Bujoreni: 48 km; Ogrezeni: 48 km; confluenta râul
• Râul Glavacioc secţiunea izvor – am • Râul Dâmboviţa Pasarea: 11 km;
evacuare Apa Serv Videle: 70 secţiunea intrare • Râul Dâmboviţa,
km; acumularea Văcăreşti amonte confluenta
• Râul Dâmboviţa secţiunea amonte – râul Pasarea –
Nod Hidrotehnic Brezoaiele – Brezoaiele: 59 km; confluenta
amonte confluenta râul Ilfov: 13 km; • Râul Colentina izvor Argeş: 20 km;
• Râul Sericu izvor – confluenta – Colacu: 21 km; • Râul Colentina intre
Glavacioc: 30 km; Colacu – confluenta
• Râul Milcovăţ secţiunea izvor - cu râul Dâmboviţa: 80
confluenta Glavacioc: 45 km; km;
• Râul Luica pe întreg cursul: 17 km; • Râul Ilfovăţ pe
• Râul Valea Saulei pe întreg cursul: 6 întreg cursul: 39 km;
km; • Râul Ismar pe întreg
• Râul Câlnău pe întreg cursul: 31 km cursul: 27 km.
• Râul Bălăria pe întreg cursul: 18 km; • Râul Pasarea pe
întreg cursul: 48 km;
10 Ialomița • Râul Ialomiţa, secţiunea SE • Râul Ialomiţa,
Târgovişte Nord - evacuare SE secţiunea evacuare
Târgovişte. Sud: 7 km; SE Târgovişte Sud –
• Râul Ialomiţa, secţiunea conf. râul confluenta
Izvorul – confluenta râul Comana: râul Izvorul: 19 km;
143 km; • Râul Ialomiţa
• Râul Ialomiţa, secţiunea S.P. Condeşti secţiunea confluenta
– vărsare: 151 km; râul Comana – S.P.
• Râul Prahova, secţiunea evacuare Condeşti: 25
Staţie Epurare Campina – vărsare: km;
24
136 km; • Râul Teleajen,
• Râul Cricovul Sărat, secţiunea secţiunea confluenta
confluenta Matiţa - vărsare: 65 km ; râul Dâmbu –
• Râul Snagov Ciaur – pe întreg cursul: vărsare: 21 km;
47 km; • Râul Dâmbu
• Râul Teleajen confluenta râul Telega evacuare Staţia de
– confluenta râul Dâmbu: 31 Epurare Ploieşti –
km; vărsare: 6 km;
• Râul Dâmbu evacuare Staţia de • Râul Sărata,
Epurare Jovila Păuleşti – evacuare confluenta râul
Staţia de Epurare Ploieşti: 16 km; Naianca – vărsare: 44
• Râul Sărata, izvoare - confluenta râul km.
Naianca: 28 km.
11 Siret • Râul Siret intre graniţa – oraşul Siret:
1 km;
• Râul Suceava intre Tişauţi –
confluenta râul Siret: 33 km;
• Râul Moldova intre aval Staţie
Hidrometrica Roman – confluenta • Râul Pozen
Siret: 6 km; (izvoare) – confl
• Râul Bistriţa intre aval Bacău – Suceava: 32 km;
confluenta Siret: 3 km; • Râul Bistriţa intre
• Râul Cujdeiu intre Piatra Neamţ – av. Lac agrement
Confluenta Bistriţa: 0.5 km; Bacău – aval Bacău: 1
• Râul Trotuş intre Vrânceni - Adjudu km;
Vechi: 31 km;
• Râul Urmeniş (izvoare) – confluenta
Trotuş: 12 km;
• Râul Putna intre Botârlău –
confluenta Siret: 12 km.
12 Bârlad • Râul Bârlad secţiunea aval Negreşti –
• Râul Vasluieţ,
confluenta râul Siret: 167 km;
secţiunea aval Vaslui
• Râul Berheci pe întreg cursul: 92 km;
- confluenta râu
• Râul Geru localitatea Cudalbi –
Bârlad: 11 km;
confluenta râul Siret: 44 km.
13 Prut • Râul Podriga secţiunea localitatea
Darabani - confluenta râul Başeu:
34 km;
• Râul Jijia secţiunea localitatea
Dorohoi – confluenta râul Berzec: 13
• Râul Bahluieţ
km;
secţiunea acumulare
• Râul Jijia secţiunea confluenta râul
Podul Iloaiei –
Bahlui – confluenta cu râul Prut:
confluenta râul
6 km;
Bahlui:10 km;
• Râul Sitna secţiunea izvor -
• Râul Bahlui
confluenta râul Burla: 57 km;
secţiunea aval oraşul
• Râul Miletin secţiunea Nicolae
Iaşi – confluenta râul
Bălcescu - confluenta cu râul Jijia: 53
Jijia: 5 km.
km;
• Râul Nicolina de la izvor – confluenta
cu râul Bahlui: 20 km;
• Râul Elan secţiunea Murgeni -
confluenta cu râul Prut: 57 km;
25
• Râul Chineja secţiunea Bereşti –
confluenta cu răul Prut: 71 km.
14 Sistem Litoral • Râul Teliţa pe întreg cursul: 48 km;
• Râul Taiţa pe întreg cursul: 57 km;
• Râul Hamangia pe întreg cursul: 33
km;
• Râul Ciucurova pe întreg cursul: 24
km;
• Râul Slava, pe întreg cursul: 38 km.
26
Volumul de ape uzate epurate
Definiție indicator: Ponderea volumului de ape uzate epurate. În spațiul european, indicatorul
evidențiază procentul populaţiei conectat la staţii de epurare a apelor uzate cu treaptă primară,
secundară şi terţiară.
Surse de date: Baza de date a Institutului Național de Statistică (2014)
Metodologie de determinare: Raportarea volumului de apă epurată la volumul total de apă uzată
generat de către fiecare oraș.
Justificarea indicatorului: Apele uzate din gospodării şi industrie exercită o presiune semnificativă
asupra mediului acvatic din cauza încărcării cu materie organică, nutrienţi şi substanţe periculoase.
Având în vedere faptul că un procent ridicat al populaţiei locuieşte în aglomerări urbane, un procent
ridicat al apelor uzate este colectat prin sisteme de canalizare, conectate la staţii de epurare. Nivelul
epurării aplicat înainte de deversare şi sensibilitatea apelor colectoare determină scara impactului
asupra ecosistemului acvatic. Tipurile de epurare şi conformarea cu Directiva privind epurarea apelor
uzate orășenești, sunt privite ca şi indicatori pentru nivelul de purificare şi potențiala îmbunatăţire a
mediului acvatic. Epurarea primară (mecanică) îndepartează o parte a materiilor solide, în suspensie,
în timp ce epurarea secundară (biologică) foloseşte microorganisme aerobe sau anaerobe pentru a
descompune cea mai mare parte a materiei organice şi pentru a reţine o parte a nutrienţilor (20-30%).
Epurarea terțiară (avansată) îndepărtează materia organică mai eficient. În general, include retenția
fosforului și în unele cazuri și îndepărtarea azotului. Indicatorul evidențiază succesul politicilor aplicate
pentru reducerea poluării cauzate de apele uzate, descriind tendințele în ceea ce privește procentul
de populație conectat la stații de epurare cu diferite nivele de purificare.
Limitări. Accesibilitatea redusă a datelor referitoare la volumele de apă epurate mecanic, chimic și
biologic. În plus, datele nu integrează volumele de apă epurate de către agenții economici ce activează
în industrie sau zootehnie și care au sisteme de epurare proprii. De asemenea, valorile sunt
supradimensionate, întrucât nu iau în calcul volumul de ape pluviale ce intră în rețelele de canalizare
publice.
Distribuție la nivel național. Valorile indicatorului înregistrează o variație extrem de importantă la
nivelul ecosistemelor urbane din România, corelată în special cu investițiile care s-au realizat în
modernizarea și construcția de stații de epurare prin POS Mediu; POR sau prin alte categorii de
finanțări. De remarcat este faptul că, cele mai mari volume de ape uzate epurate nu coincid cu orașele
cu număr mare de locuitori, unde consumul de apă este ridicat.
27
28
Ponderea suprafețelor impermeabile
Definiție indicator: Ponderea suprafețelor care nu permit infiltrarea apei în sol la nivelul unui oraș.
Surse de date: Institutul Național de Statistică (2018)
Metodologie de determinare: Ponderea suprafețelor construite și ocupate de căi de comunicație din
suprafața totală a ecosistemelor urbane.
Justificarea indicatorului: Suprafețele impermeabile reprezintă o componentă firească a
ecosistemelor urbane, în care managementul apelor pluviale necesită transfer către rețele de
canalizare. Ponderea lor ridicată crește semnificativ presiunea pe rețelele de canalizare, mai ales în
situația înregistrării unor volume semnificative pe perioadă scurtă de timp. În plus, suprafețele
impermeabile blochează procesul de alimentare a apelor subterane, cu consecințe importante pe
termen mediu și lung, mai ales în ecosistemele urbane ce depind de acestea. Fenomenul de
impermeabilizare a solului minimizează efectul unor servicii ecosistemice de reglare, astfel că valoarea
sa este importantă în procesul de planificare către un oraș mai sustenabil.
Limitări. Indicatorul integrează doar suprafețele construite și cele ocupate de infrastructuri, însă în
această categorie pot intra și alte categorii de suprafețe, funcție de condițiile locale.
Distribuție la nivel național. Ponderea suprafețelor impermeabile prezintă valori mai ridicate în
orașele care prezintă un teritoriu administrativ redus. Dominant, aceste suprafețe ocupă între 1-10%
din suprafața totală a mediilor urbane.
29
Numărul siturilor contaminate
Definiție indicator: Termenul „situri contaminate” se referă la un areal bine delimitat unde a fost
confirmată contaminarea solului. Severitatea impactelor asupra ecosistemelor și populației poate
avea o magnitudine suficient de mare pentru a fi necesare măsuri de remediere, mai ales în relație cu
utilizarea actuală sau viitoare a zonei. Remedierea siturilor contaminate se concretizează în eliminarea
totală sau în reducerea impactelor. Termenul de „sit potențial contaminat” se referă la orice zonă în
care se suspectează prezența contaminării solului, dar nu există confirmare și trebuie realizate
investigaţii detaliate pentru a verifica dacă există impacte semnificative.
Nivel Definiție Elemente specifice
Nu există impacte, nu există

Nivel 0 Situri care nu prezintă efecte negative asupra sănătăţii umane sau mediului
restricţii
Situri în care factorii de mediu sunt contaminaţi la nivele tolerabile şi care nu Impacte minore, nu există
Nivel 1
au efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane si a ecosistemelor restricţii; monitorizare
Nu există impacte
Situri cu efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane şi a
semnificative pentru
Nivel 2 ecosistemelor dacă utilizarea actuală este înlocuită de una mai sensibilă;
utilizarea prezentă; utilizare
poate fi necesara monitorizarea
restricţionată
Situri cu efecte negative semnificative asupra stării de sanogeneză a

Impacte semnificative;
Nivel 3 populaţiei şi ecosistemelor în condiţiile utilizării actuale; sunt necesare
intervenţie necesară
activităţi de reabilitare şi reducere a riscului
Unitate de măsură: număr

Surse de date: Rapoarte de starea mediului la nivel județean, Inventarul siturilor contaminate.
Metodologie de determinare: Pentru definirea acestui indicator trebuie parcurse 4 etape principale:
studiu preliminar; investigaţii preliminare; cercetarea detaliată pe teren a sitului; implementarea
măsurilor de reducere a riscului. Indicatorul evidenţiază şi costurile sociale ale ecologizării, principalele
activităti responsabile pentru contaminarea solului şi reuşitele în domeniul gestionării siturilor
contaminate.
Justificarea indicatorului: Emisiile de substanţe periculoase din surse locale pot avea impacte asupra
calităţii solului si apelor. Managementul siturilor contaminate are ca scop evaluarea efectelor adverse
şi promovarea de măsuri pentru atingerea standardelor de mediu în conformitate cu cerinţele legale
în vigoare. La nivelul Uniunii Europene nu au fost stabilite standarde legale pentru calitatea solului,
dar unele ţări afiliate Agenţiei Europene de Mediu şi-au stabilit propriile ţinte. În general legislaţia se
axează pe prevenirea noilor contaminări şi stabileşte ţinte pentru ecologizarea siturilor în care
standardele de mediu au fost depăşite. În Europa pot fi identificate anumite activităţi care cauzează
poluarea solului.
Limitări. Nu există o definiţie comună pentru gestionarea siturilor contaminate. Deşi este introdusă o
definiţie prin acest indicator, este posibil ca unele state sa folosească propriul sistem de management
al siturilor contaminate şi ca anumite etape ale gestionării să nu concidă acestei definiţii. Datele
centralizate la nivel european sunt puternic influenţate de numărul de ţări care a furnizat date. Cea
mai mare incertitudine este asociată cu estimările (ex: estimarea numărului de situri contaminate) în
general bazate pe experienţa experţilor.
Distribuție la nivel național. Suprafețele cele mai ridicate coupate de siturile contaminate apar în
orașe miniere ori în care au funcționat activități industriale cu impact ridicat asupra mediului, în special
30
generatoare de deșeuri industriale ce necesită depozitare. La acestea se adaugă depozitele de deșeuri
municipale. Lista siturilor contaminate este prezentată în continuare:
Nr. Volum
Denumire Tip Agentul economic Județ
crt. (mil.m3)
IAZ DE DECANTARE -Depozit de FIL "ARIESMIN" S.A. BAIA
1 BRAZESTI AB 3.47
versant DE ARIES
S.C. ARCHIM
BATAL DE NĂMOL REZIDUAL
2 ARCHIM - ARAD AGROINDUSTRIAL S.R.L. AR 0.15
FOSFOAMONIACAL - Depozit de șes
ARAD
3 SINTEZA ORADEA HALDA DESEURI - Depozit de șes SC SINTEZA SA ORADEA BH 0.65
4 BICAPA 1 BATAL - Depozit de șes SC BICAPA SA TARNAVENI MS 0.45
HALDA REZIDII PETROLIERE -
5 SUPLAC 3 SC PETROLSUB SUPLAC BH 1.04
Depozit de șes
DEPOZIT DESEURI IND. - Depozit de SC UZINA TERMICA
6 CALAFAT DJ 1260.00
șes CALAFAT
DEPOZIT MAL STANG - Depozit de SC ELECTROCENTRALE BUC
7 ISALNITA 1 DJ 16600.00
șes SUC.ISALNITA
CET ISALNITA DEPOZIT MAL DREPT - SC ELECTROCENTRALE BUC
8 ISALNITA 2 DJ 22100.00
Depozit de șes SUC.ISALNITA
EXPLOATAREA MINIERĂ
9 VALEA DEVEI IAZ DE DECANTARE - depozit de vale HD 9.70
DEVA
FIL. "ROSIAMIN"SA ROSIA
10 VALEA SALISTEI IAZ DE DECANTARE - depozit de vale AB 6.60
MONTANA
IAZ DE DECANTARE - depozit de
11 FAGETUL IERII FIL.IARA MIN. S.A. IARA CJ 1.56
versant
IAZ DE DECANTARE - depozit de FIL. "ROSIAMIN"SA ROSIA
12 GURA ROSIEI AB 5.80
versant MONTANA
ZLATNA IAZ NR. 1
13 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale FIL.ZLATMIN ZLATNA AB 0.15
pr Sfarci
S.C.MINBUCOVINA
14 PARAUL CAILOR IAZ DECANTARE - depozit de vale SV 0.92
V.DORNEI
S.C.MINBUCOVINA
15 DEALU NEGRU IAZ DECANTARE - depozit de versant SV 0.70
V.DORNEI
16 AURUL IAZ DE DECANTARE - depozit de șes TRANSGOLD MM 3.00
CNU-BUC.
17 CETATUIA II IAZ DECANTARE - depozit de vale BV
SUCURS.FELDIOARA
18 VALEA LUI FLAM IAZ DE DECANTARE - depozit de vale ALUM SA TL 6.00
IAZ AVARII V. EXPLOATAREA MINIERĂ
19 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale HD 0.55
Devei DEVA
VALEA MICA
NR.2
21 ORADEA SLAM CO HALDA DE SLAM - depozit de șes CEMTRADE ORADEA BH 4.00
DEPOZIT DESEURI IND. - depozit de
22 VALEA CEPLEA I SE TURCENI GJ 25.00
vale
23 FERES - IAZ IAZ DE DECANTARE SE PAROSENI HD 1.30
BATAL SLAM PETROL-BATAL
24 BRAILA 1 SNP SCHELA BRAILA BR 0.01
ECOLOGIC - - depozit de șes
HALDA PROD.PETROL. - depozit de
25 SIBIU APA CANAL SIBIU SB 0.00
versant
S.C. IND.SARMEI S.A.
26 CAMPIA TURZII BATAL - Depozit de șes CJ 0.22
C.TURZII
27 GOVORA 2 BATALURI SLAM - depozit șes U.S.GOVORA VL 29.00
28 PUTINEI BATAL - depozit de vale RAAN ROMAG HALANGA MH 0.12
29 MAGURELE BATAL DETRITUS - depozit de șes ROMFOR SCAIENI PH 0.02
31
Nr. Volum
crt. (mil.m3)
DEPOZIT DE ZGURĂ ŞI CENUŞĂ - S.C. CENTRALA ELECTRICĂ
30 CET ARAD AR 3.70
depozit de șes DE TERMOFICARE ARAD
DEPOZIT ZGURA SI CENUSA -
31 CET BACAU CET BACAU BC 0.65
depozit de vale
RONTAU VECHI DEPOZIT DE ZGURA SI CENUSA -
32 UET II ORADEA BH 4.00
EXT. depozit de versant
DEPOZIT DE ZGURA SI CENUSA - S.C ELECTROCENTRALE S.A
33 SANTAU MIC BH 1.40
depozit de șes ORADEA I
SANTAUL MIC DEPOZIT DE ZGURA SI CENUSA - S.C ELECTROCENTRALE S.A
34 BH 3.30
EXTINDERE I+II depozit de șes ORADEA I
DEPOZIT DE ZGURA SI CENUSA -
35 BRASOV NR.1 CET-BRASOV BV 2.50
depozit de șes
36 SANPETRU CET-BRASOV BV 3.50
depozit de șes
37 DOICESTI NR 6 S.E.DOICESTI DB 1.65
depozit de versant
DOICESTI NR.1,2,3 DEPOZIT DE ZGURA SI CENUSA -
38 S.E.DOICESTI DB 0.50
EXTINDERE depozit de vale
39 DOICESTI NR.4 S.E.DOICESTI DB 8.00
depozit de șes
40 DOICESTI NR.5 S.E.DOICESTI DB 1.50
depozit de versant
SC UZINA DE AGENT
41 VALEA MARE DEPOZIT DESEURI IND. TERMIC SI ALIMENTARE CU GJ 6800.00
APA MOTRU
DEPOZIT DE ZGURĂ ŞI CENUŞĂ - S.C. ELECTROCENTRALE
42 BEJAN HD 36.40
depozit de vale DEVA
DEPOZIT DE ZGURA SI CENUSA - S.C. ELECTROCENTRALE
43 MURES 1 HD 20.70
depozit de șes DEVA
DEPOZIT ZGURA SI CENUSA -
44 IASI 3 SC CET II IASI IS 7.50
depozit de șes
45 UTVIN CET SUD TIMISOARA TM 4.50
șes
DEP. ZGURA GOVORA - depozit de
46 GOVORA 1 CET - GOVORA VL 11.00
vale
DEPOZIT ZGURA SI CENUSA - UZINA TERMICA URBANA
47 PAIU VS 1.43
depozit de versant VASLUI
DEPOZIT DE ZGURA SI CENUSA - SC TERMOEL SA CET
48 RADONI HD 1.50
depozit de versant PAROSENI
VALEA DEPOZIT DE ZGURA SI CENUSA - SC TERMOEL SA CET
49 HD 5.00
CAPRISOARA depozit de vale PAROSENI
50 TRESTELNIC RAAN ROMAG TERMO MH 10.00
depozit de vale
51 BETEREGA SE ROVINARI GJ 23.60
șes
52 CICANI SE ROVINARI GJ 33.80
șes
CICANI DEPOZIT DESEURI IND. - depozit de
53 SE ROVINARI GJ 2.40
EXTINDERE șes
DEPOZIT II DEPOZIT DESEURI INDUSTRIALE -
54 SE TURCENI GJ 8.00
CELULA IV depozit de șes
IAZ DE DECANTARE nr. 1 - depozit
55 BAILE HARGHITA E.M. HARGHITA HR 1.21
de vale
32
Nr. Volum
crt. (mil.m3)
IAZ DE DECANTARE nr. 2 - depozit
56 BAILE HARGHITA E.M. HARGHITA HR 2.00
de vale
FAGUL CETATII - CNCAF-DEVA FILIALA
57 IAZ DECANTARE - depozit de vale HR 11.20
IAZ BALAN NR.4 BALAN
IAZ DECANTARE - depozit de CNCAF-MINVEST DEVA
58 RIBITA CURTENI HD 9.40
versant FILIALA BRADMIN BRAD
EXPLOATAREA MINIERĂ
59 HEREPEIA IAZ DE DECANTARE - depozit de vale HD 10.00
DEVA
LUNCA EXPLOATAREA MINIERĂ
60 IAZ DE DECANTARE - depozit de șes HD 4.00
MURESULUI DEVA
61 ROVINA TARATEL FILIALA BRADMIN BRAD HD 11.00
versant
IAZ DECANTARE - depozit de CNCAF-DEVA FILIALA
62 BALAN IAN NR.1 HR 0.29
versant BALAN
ZLATNA IAZ NR. 1,
63 IAZ DE DECANTARE - depozit de șes FIL.ZLATMIN ZLATNA AB 2.30
2,3
ZLATNA IAZ NR. 1
V. Mica
SANTIMBRU - CNCAF MINVEST SA DEVA -
65 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale HR 0.13
SANCRAIENI FILIALA "ECOMIN" DEVA
VALEA FIL "ARIESMIN" S.A. BAIA
66 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale AB 2.86
SARTASULUI DE ARIES
FIL "ARIESMIN" S.A. BAIA
67 VALEA CUTII IAZ DE DECANTARE - depozit de vale AB 1.62
DE ARIES
MIN. IND. COM.DIRECTIE
68 BOCSA - IAZ NR. 1 IAZ DE DECANTARE - depozit de șes CS 1.96
INCHIDERI MINA
CNCAF MINVEST SA DEVA -
69 VALEA LUPONII IAZ DE DECANTARE - depozit de vale HD 0.15
SGPIM DEVA
VALEA PORCULUI MIN. IND. COM.DIRECTIE
70 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale CS 0.57
Ruschita INCHIDERI MINA
VALEA
MIN. IND. COM.DIRECTIE
71 CIOTOROGU IAZ DE DECANTARE - depozit de vale CS 0.00
INCHIDERI MINA
Ruschita
72 BAISOARA FIL.IARA MIN. S.A. IARA CJ 3.33
versant
73 BOZANTA REMIN IAZ DE DECANTARE - depozit de șes REMIN MM 26.00
74 BLOAJA - BAIUT IAZ DE DECANTARE - depozit de vale REMIN MM 1.70
NOVAT -
75 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale REMIN MM 0.62
NOVICIOR
76 VALEA SESEI IAZ DE DECANTARE - depozit de vale S.C.CUPRU MIN S.A.ABRUD AB 66.00
VALEA STEFANCEI
77 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale S.C.CUPRU MIN S.A.ABRUD AB 11.00
II
S.C.MINBUCOVINA
78 TARNICIOARA IAZ DECANTARE - depozit de vale SV 8.20
V.DORNEI
79 FANATE SC BAITA STEI BH 2.70
versant
80 COROIESTI I IAZ DE DECANTARE - depozit de șes CNH PETROSANI HD 3.15
81 COROIESTI II IAZ DE DECANTARE - depozit de șes CNH PETROSANI HD 2.00
82 PETRILA - IAZ CNH PETROSANI HD 0.38
versant
IAZ DECANTARE - depozite de CNCAF-DEVA FILIALA
83 BALAN NR.2, 3-3A HR 3.00
versant și vale BALAN
33
Nr. Volum
crt. (mil.m3)
IAZ DECANTARE -depozite de CNCAF-DEVA FILIALA
84 BALAN NR.2, 3-3A HR 3.00
versant și vale BALAN
LUNCUSOARA - IAZ DE DECANTARE - depozit de CNCAF MINVEST SA DEVA -
85 AR 0.50
BRUSTURI versant FILIALA "ECOMIN" DEVA
86 BAIA DE ARAMA IAZ DE DECANTARE - depozit de vale CN MINVEST DEVA MH 0.77
VALEA PODULUI E.M. "POIANA RUSCĂ"
87 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale HD 7.60
NR. 3 TELIUC
VALEA PODULUI E.M. "POIANA RUSCĂ"
88 IAZ DE DECANTARE- depozit de vale HD 8.20
NR.2 TELIUC
ALTAN-TEPE - IAZ CNCAF MINVEST DEVA -
89 IAZ DE DECANTARE - depozit de șes TL 0.57
I ECOMIN
VALEA E.M. "POIANA RUSCĂ"
90 IAZ DE DECANTARE- depozit de vale HD 7.50
CĂRBUNELUI NR1 TELIUC
SC MARWAY COMERCIAL
91 NAVODARI IAZ DECANTOR - depozit de șes CT 4.90
SRL
92 PETROMIDIA 3 IAZ DECANTOR - depozit de șes COMPL.PETROMIDIA CT 0.13
93 OVIDIU IAZ DECANTOR - depozit de șes SC ELCEN SA PALAS CT 0.80
95 CHISTAG ASOC.MINERAL WEST BH 1.20
versant
96 DOBRESTI IAZ I ASOC.MINERAL WEST BH 1.80
versant
DOBRESTI IAZ II -
97 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale ASOC.MINERAL WEST BH 1.65
VEZINOSII
EPISCOPIA BIHOR
98 HALDA DE SLAM - depozit de șes CEMTRADE ORADEA BH 3.50
- HALDA
BEGA MINERALE EM
99 AGHIRES I IAZ DECANTARE - depozit de versant CJ 1.23
AGHIRES
BEGA MINERALE EM
100 AGHIRES II IAZ DECANTARE - depozit de versant CJ 6.69
AGHIRES
IAZ DECANTARE - - depozit de BEGA MINERALE EM
101 AGHIRES III CJ 2.95
versant AGHIRES
SUCURSALA MINIERA
102 CAPUS I+II+III IAZ DECANTARE - depozit de șes CJ 1.34
CAPUS
104 MOTRU IAZ DE DECANTARE - depozit de șes SC UATAA MOTRU GJ 1.50
105 ROMAN IAZURI BIOLOGICE SUINPROD ROMAN NT 0.04
VALENII DE
STICLOVAL V. DE MUNTE
106 MUNTE - IAZ DECANTARE - depozit de versant PH 2.40
AM.
"AMONTE"
VALENII DE STICLOVAL V. DE MUNTE
107 IAZ DECANTARE - depozit de versant PH 4.20
MUNTE - "AVAL" AV.
VALENII DE
108 IAZ DECANTARE - depozit de versant STICLOVAL V. DE MUNTE D PH 0.46
MUNTE - "D"
VALENII DE
109 IAZ DECANTARE - depozit de versant STICLOVAL V. DE MUNTE B PH 2.00
MUNTE -"B"
VALENII DE
110 IAZ DECANTARE - depozit de versant STICLOVAL V. DE MUNTE Z PH 0.80
MUNTE -"Z"
VALENII DE
111 IAZ DECANTARE - depozit de versant STICLOVAL V. DE MUNTE S PH 3.60
MUNTE-"S"
BEGA MINERALE IND SECT.
112 FAGET IAZ DE DECANTARE - depozit de șes TM 0.63
FAGET
113 BONTIDA IAZ DECANTARE - depozit de șes S.C.AGROFLIP S.A. CLUJ CJ 0.12
34
Nr. Volum
crt. (mil.m3)
114 GHERLA IAZ DECANTARE- depozit de versant S.C.AGROFLIP S.A. CLUJ CJ 0.00
115 TORTOMANU IAZ DECANTOR - depozit de șes SC BABY BEEF SA CT 0.01
116 CORBU IAZ DECANTOR - depozit de șes SC OSAID IMPEX SRL CT 0.00
117 DOROBANTU IAZ DECANTOR - depozit de șes SC JOUDI SRL CT 0.02
118 NISIPARI IAZ DECANTOR - depozit de șes SC CRESPOR SA CT 0.04
119 NUNTASI IAZ DECANTOR - depozit de șes SC MARIA TRADING SRL CT 0.07
120 PECINEAGA IAZ DECANTOR - depozit de șes SC CRINSUIN SA CT 0.13
121 POARTA ALBA IAZ DECANTOR - depozit de șes SC SUINPROD SA CT
122 SIBIOARA IAZ DECANTOR - depozit de șes SC AGROINDTOUR SA CT 0.03
123 ALBOTESTI BATAL- depozit de șes S.N.P.PETROM BC 0.02
124 BORZESTI BATAL NAMOL - depozit de vale CHIMCOMPLEX BORZESTI BC 0.05
125 CHILII VEST BATAL - depozit de vale S.N.P.PETROM BC 0.00
126 GAZARIE BATAL - depozit de șes S.N.P.PETROM BC 0.02
BATAL MOINESTI- depozit de
127 MOINESTI S.N.P.PETROM BC 0.01
versant
128 ONESTI NR.9 BATAL - depozit de șes RAFO ONESTI BC 0.35
BATAL DE REZIDURI- depozit de
129 DOLEA SC PETROLSUB SUPLAC BH 0.01
versant
130 CIRESU BATAL SLAM - depozit de șes CONPET RAMPA CIRESU BR 0.80
BATAL REZID. PETROLIERE - depozit
131 VENUS-OILREG RAFINARIA VENUS-OILREG BZ 0.20
de șes
132 AZOMURES IAZ BATAL - depozit de șes SC AZOMURES SA MS 1.00
133 LUKOIL NDS 196 BATAL DECANTARE - depozit de șes PETROTEL LUKOIL PLOIESTI PH 0.20
BATAL REZIDUURI PETROLIERE -
134 ASTRA PLOIESTI RAF. ASTRA PLOIESTI PH 0.08
depozit de șes
DEPOZIT REZIDUURI PETROL -
135 BRAZI 1 SNP PETROM PETROBRAZI PH 0.04
depozit de șes
DEPOZIT REZIDUURI PETROL -
136 BRAZI 2 SNP PETROM PETROBRAZI PH 0.01
depozit de șes
137 COMBINAT VEST BATAL FOSFOGIPS - depozit de șes ROMFOSFOCHIM ACTIVE PH 4.00
138 DARVARI BATAL FOSOGIPS - depozit de șes ROMFOSFOCHIM DARVARI PH 2.30
BATAL GUDROANE ACIDE - depozit
143 VEGA 1 RAFINARIA VEGA PLOIESTI PH 0.08
de șes
BATAL SLAM ALUMINA - depozit de
144 VEGA 2 RAFINARIA VEGA PLOIESTI PH 0.00
șes
145 UPSOM NR.5 BATAL - depozit de șes SC BEGA UPSOM AB 2.00
146 UPSOM NR.6 BATAL - depozit de șes SC BEGA UPSOM AB 2.20
147 UPSOM URGENŢĂ BATAL - depozit de șes SC BEGA UPSOM AB 0.90
PATA RAT - HALDA INDUSTRIALA - depozit de
148 S.C.TERAPIA S.A. CLUJ CJ 0.00
HALDA șes
149 BUCEA DEPOZIT SLAM - depozit de versant RAFINARIA CAMPINA PH 0.08
150 CAMPINA LAC DEPOZIT SLAM - depozit de vale RAFINARIA CAMPINA PH 0.03
CAMPINA
151 DEPOZIT SLAM - depozit de versant RAFINARIA CAMPINA PH 0.07
TURNATORIE
152 BALASTIERA CF CET I ORADEA BH 3.60
depozit de șes
EPISCOPIA BIHOR DEPOZIT DE ZGURA SI CENUSA -
153 CET I BH 3.80
- DEPOZIT depozit de șes
35
Nr. Volum
crt. (mil.m3)
TERMOELECTRICA CET
154 IANCA 1 BATAL ZGURA - depozit de șes BR 0.35
IANCA
HALDA STERIL LISAVA - depozit de MIN. IND. COM.DIRECTIE
155 LISAVA CS 0.75
vale INCHIDERI MINA
VALEA DEPOZIT DE ZGURA SI CENUSA - ELECTROCENTRALE BUC
156 DJ 48680.00
MANASTIRII depozit de vale SUC.CRAIOVA II
DEPOZIT DE ZGURA SI CENUSA - SC"UZINA ELECTRICA"SA-
157 PANIC SJ 6.30
depozit de vale ZALAU
158 CUMPANA IAZ DECANTOR - depozit de șes SC D&T SHIPPING CT 0.01
DEPOZIT DEPOZIT DESEURI INDUSTRIALE - SC AUTOMOBILE DACIA SA
159 AG 0.15
DAVIDESTI depozit de versant MIOVENI
DEPOZIT DESEURI IND.- depozit de
160 VALEA LUPULUI SC ANTIBIOTICE SA IS
vale
VALEA MEALU -
161 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale FILIALA CETEJ S.A. HD 5.80
IAZ NR.2
VALEA MIREŞULUI
162 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale FILIALA CERTEJ S.A. HD 1.20
- IAZ NR. 1
IAZ NR.1, 2
E.M. "POIANA RUSCĂ"
163 TELIUC Valea IAZ DECANTARE - depozit de vale HD 5.10
TELIUC
Podului
IAZ NR. 3 TELIUC E.M. "POIANA RUSCĂ"
164 IAZ DECANTARE - depozit de vale HD 4.20
Valea Podului TELIUC
165 CATUSA IAZ DECANTOR - depozit de vale SC ISPAT-SIDEX SA GALATI GL 0.36
166 MALINA IAZ DECANTOR - depozit de vale SC ISPAT-SIDEX SA GL 3.76
IAZ DE DECANTARE - depozit de MIN. IND. COM.DIRECTIE
167 SASCA MONTANA CS 2.10
versant INCHIDERI MINA
PLOPIS -
168 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale REMIN MM 2.4/ 0.99
RACHITELE
SUCURSALA MINIERA
169 VALEA GLODULUI IAZ DECANTARE - depozit de vale BN 1.65
RODNA
170 TAUTII DE SUS IAZ DE DECANTARE - depozit de șes REMIN MM 6.00
171 COLBU I, II IAZ DE DECANTARE - depozit de vale REMIN MM 1.10
172 TAUSANI IAZ DE DECANTARE - depozit de șes I.M.MOLDOVA NOUA CS 1.95
VALEA STEFANCEI
173 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale S.C.CUPRU MIN S.A.ABRUD AB 5.40
I
S.C.MINBUCOVINA
174 VALEA HAJULUI IAZ DECANTARE - depozit de vale SV 0.05
V.DORNEI
S.C.MINBUCOVINA
175 DUMITRELU IAZ DECANTARE - depozit de vale SV 1.05
V.DORNEI
S.C.MINBUCOVINA
176 OSTRA A, B, C IAZ DECANTARE - depozit de versant SV 1.90
V.DORNEI
S.C.MINBUCOVINA
177 POARTA VECHE IAZ DECANTARE - depozit de versant SV 0.50
V.DORNEI
178 NUCET SC BAITA STEI BH 0.14
vale
ALTAN-TEPE - IAZ CNCAF MINVEST DEVA -
179 IAZ DE DECANTARE - depozit de șes TL 0.10
II ECOMIN
IAZ DE DECANTARE SLAM - depozit
180 ABRAMUT SNP PETROM SUPLAC BH 0.01
de vale
181 SUPLAC 1 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale SNP PETROM SUPLAC BH 0.02
182 SUPLAC 2 IAZ DE DECANTARE - depozit de vale SNP PETROM SUPLAC BH 0.03
183 DEJ IAZ IAZ DECANTARE - depozit de șes S.C.SOMES S.A.DEJ CJ 0.30
184 SUNCUIUS IAZ DE DECANTARE - depozit de vale SC ARGIREF SUNCUIUS BH 1.60
36
Nr. Volum
crt. (mil.m3)
S.C. CORMICO S.A. SUC.
185 ANIES IAZ DECANTARE - depozit de versant BN 1.20
BUCOVINA - FRASIN
186 DOROHOI 1 IAZ DECANTOR - depozit de versant SC MINDO SA DOROHOI BT 0.32
187 DOROHOI 2 IAZ DECANTOR - depozit de versant SC MINDO SA DOROHOI BT 0.21
IAZ DECANTARE APE UZATE -
188 ERDEMIR SC ERDEMIR DB 0.02
depozit de șes
IAZ DE DECANTAREv - depozit de
189 BAIA DE FIER EM VILCEA SECT.B.DE FIER GJ 0.27
versant
IAZ DECANTARE - depozit de
190 APA NOVA I APA NOVA IF 0.15
versant
191 APA NOVA II APA NOVA IF 0.11
versant
192 APA NOVA III APA NOVA IF 0.05
versant
CAMP NAMOL APA TRANSPORT -
193 PASCANI 1 S.C."NECTAR"PASCANI IS 0.05
depozit de șes
CAMP NAMOL TEHNOLOGIC -
194 PASCANI 2 S.C."NECTAR"PASCANI IS 0.03
depozit de șes
195 CUCORANI 2 BATAL DEJECTII - depozit de șes SC AVICOLA SA BOTOSANI BT 0.00
196 CUCORANI 1 BATAL DEJECTII - depozit de șes SC AVICOLA SA BOTOSANI BT 0.00
BATAL DESHIDRATARE DEJECTII -
197 LUNCA PASCANI S.C."AGROCOMPLEX"PS IS 0.12
depozit de șes
198 IASI 1 BATAL DEJECTII - depozit de șes SC AVICOLA SA IASI IS 0.30
199 ONESTI BATAL NAMOL - depozit de șes CAROM ONESTI BC 0.46
BATAL SLAM PETROL - depozit de
200 BRAILA 2 SNP SCHELA BRAILA BR 0.02
șes
PLATFORMA LEORDA - IAZ
201 LEORDA SC AVICOLA SA BOTOSANI BT 0.01
BIOLOGIC - depozit de șes
BATAL SLAM PETROL BARBUNCESTI
202 BARBUNCESTI SNP SCHELA BERCA BZ 0.02
- depozit de versant
BATAL SLAM PETROL - depozit de
203 PACLELE SNP SCHELA BERCA BZ 0.01
versant
BATAL DECANTARE APE UZATE - EUROAVIPO POSTA
204 POSTA CALNAU 1 BZ 0.01
depozit de șes CALNAU
208 BAICOI BATAL SLAM TITEI - depozit de șes SNP SCHELA BAICOI PH 0.01
209 BOLDESTI BATAL ECOLOGIC - depozit de șes SNP SCHELA BOLDESTI PH 0.00
BATAL ŞLAMURI ŞI REZIDUURI S.N.P. PETROM - SCHELA DE
210 TURNU AR 0.02
PETROLIERE - depozit de șes PETROL ARAD
211 IANCA 2 BATAL NAMOL - depozit de șes SC FORTUNA IANCA BR 0.50
SNP PETROM SCHELA
212 GHERCESTI DEPOZIT SLAM - depozit de șes DJ 10000.00
EXTR.CRAIOVA
213 DEJ HALDA HALDA REZ SOLIDE - depozit de șes S.C.SOMES S.A.DEJ CJ 0.00
214 SC ROSAL SA HALDA DE ZGURA - depozit de șes S.C.CUG S.A. CLUJ CJ 0.00
HALDA DE ZGURA - depozit de
215 IASI 2 SC FORTUS SA IASI IS 0.29
versant
216 ARIO HALDA DE ZGURA - depozit de vale SC ARIO SA BISTRITA BN 1.10
37
Cantitatea de deșeuri menajere
Definiție indicator: Indicatorul evidențiază cantitatea de deşeuri menajere, exprimată în tone pe an.
Deşeurile menajere cuprind deşeurile colectate de către sau în numele autorităţilor locale. Cea mai
mare pondere provine din gospodării, dar sunt incluse şi deşeurile provenind din comerţ, birouri,
instituţii, etc.
Unitate de măsură: tone pe an
Surse de date: Rapoarte de starea mediului la nivel județean.
Metodologie de determinare: Determinarea cantităţii medii zilnice de deşeuri menajere (Q med.zi) se
realizează conform formulei (SR 13400, 1998):
Q med.zi=N * Im * 0,001 unde, N este numărul de locuitori ai localităţii, Im este indicele mediu de
producere a deşeurilor menajere (0,5.....1,2 kg)/ locuitor/zi. Valoarea indicelui mediu de producere a
deșeurilor menajere este funcție de mărimea orașului.
Justificarea indicatorului: Deşeurile menajere reprezintă o pierdere enormă de resurse atât sub formă
de materie cât şi de energie sau teren. Cantitatea de deşeuri generată poate fi un indicator al eficienţei
societăţii, în special în relaţie cu utilizarea resurselor naturale şi cu operaţiunile de tratare a deşeurilor.
Deşeurile menajere sunt în prezent cel mai bun indicator disponibil pentru descrierea situaţiei
generale a sistemului de gestionare a deşeurilor la nivelul ţărilor europene. Acest lucru se datorează
faptului că toate ţările colectează date despre deşeurile menajere, în timp ce volumul de date pentru
alte tipuri de deşeuri este limitat. Deşeurile menajere reprezintă aproximativ 15% din cantitatea totală
de deşeuri, dar datorită caracterului lor complex şi a faptului că sunt generate de foarte mulţi
producători, managementul lor din punct de vedere al mediului este complicat. Deşeurile menajere
conţin un număr ridicat de materiale, motiv pentru care reciclarea lor este benefică din punct de
vedere al mediului.
Limitări. Deșeurile menajere depozitate necontrolat sunt dificil de evaluat. De asemenea, nu toate
orașele au determinat indicele mediu de producere a deșeurilor menajere.
Distribuție la nivel național. Cantitățile de deșeuri menajere la nivel național sunt direct proporționale
cu numărul de locuitori și cu nivelul de dezvoltare al orașelor. Astfel, valorile cele mai ridicate apar în
municipiul București și în orașele de importanță regională.
38
39
Cantitatea de deșeuri urbane
Definiție indicator: Cantitatea totală anuală de deşeuri urbane, incluzând deşeurile menajere, cele
generate de instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (asimilabile celor menajere), deşeuri
stradale din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, dar şi deşeuri din construcţii-demolări (generate
în gospodării), nămoluri de la epurarea apelor uzate, produsă la nivelul fiecărui oraş (tone/an).
Unitate de măsură: tone pe an
Metodologie de determinare: Cantitatea de deșeuri urbane este suma tuturor categoriilor de deșeuri
gestionate prin serviciul public de salubritate, în vederea eliminării lor. Estimarea cantităților de
deșeuri s-a realizat pe baza numărului de locuitori, folosind următorii coeficienţi (kg/locuitor/zi):
 1,2 pentru Bucuresti;
 0,9 pentru oraşele cu o populaţie de peste 300000 locuitori;
 0,8 pentru oraşele cu o populaţie între 100001-300000 locuitori; - 0,7 pentru oraşele cu o
populaţie între 50001-100000 locuitori,
 0,6 pentru oraşele cu o populaţie între 25001-50000 locuitori;
 0,5 pentru oraşele cu o populaţie sub 25001.
Justificarea indicatorului: Deşeurile urbane reprezintă o pierdere enormă de resurse atât sub formă
de materie cât şi de energie. Cantitatea de deşeuri generată poate fi un indicator al eficienţei societăţii,
în special în relaţie cu utilizarea resurselor naturale şi cu operaţiunile de tratare a deşeurilor. Deşeurile
urbane sunt în prezent cel mai bun indicator disponibil pentru descrierea situaţiei generale a
sistemului de gestionare a deşeurilor la nivelul ţărilor europene. Acest lucru se datorează faptului că
toate ţările colectează date despre deşeurile menajere, în timp ce volumul de date pentru alte tipuri
de deşeuri este limitat.
Limitări. Categoriile de deșeuri introduse în categoria celor urbane este încă variabilă la nivel național.
Distribuție la nivel național. Cantitățile de deșeuri urbane la nivel național sunt direct proporționale
cu numărul de locuitori și cu nivelul de dezvoltare al orașelor. Astfel, valorile cele mai ridicate apar în
municipiul București și în orașele de importanță regională.
40
41
Ponderea deșeurilor urbane reciclate
Definiție indicator: Ponderea deșeurilor urbane reciclate din totalul volumului de deșeuri produs.
Metodologie de determinare: Valorile sunt medii pe judeţ. Valorile de 1 sunt pentru județele în care
nu există informaţii oficiale asupra existenţei unor facilităţi de reciclare sau date despre reciclare, doar
iniţiative de amploare redusă pentru colectarea unor materiale reciclabile de la populatie.
Justificarea indicatorului: Reciclarea deșeurilor reprezintă o modalitate prin care se recuperează
cantități importante de materie cât şi de energie. Acest indicator evidențiază eficiența sistemului de
gestionare a deșeurilor, precum și durabilitatea mediului urban.
Limitări. Disponibilitatea redusă a datelor din domeniul administrativ este impedimentul principal în
calcularea indicatorului. Chiar dacă agenții economici fac anual raportări legate de deșeuri, nu există
o situație centralizată la nivelul majorității județelor. În mod evident, disponibilitatea datelor la nivel
de orașe este limitată.
Distribuție la nivel național. Ponderea deșeurilor urbane reciclate înregistrează o variabilitate foarte
ridicată la nivel național. Procente mai ridicate se înregistrează la nivelul orașelor în care s-au
implementat proiecte pentru modernizarea sistemelor de gestionare a deșeurilor iar valorile nu
depind neapărat de cantitatea de deșeuri produsă.
42
Potențialul de utilizare al resurselor forestiere
Definiție indicator: Suprafețele forestiere situate la distanțe de de 1km, 5km și 10 km de mediile
urbane, ce pot fi utilizate pentru activități de agrement.
Unitate de măsură: hectare de pădure
Surse de date: Bază de date spațială realizată pe baza ortofotoplanurilor.
Metodologie de determinare: Accesibilitatea pădurilor urbane, respectiv suprafaţa pădurilor urbane
aflate la o distanţă de 1, 5 şi 10 km (distanța euclidiană) față de centrul localității s-a determinat pe
baza informațiilor extrase de pe ortofotoplanuri. Pentru municipiul București distanța a fost calculată
faţă de limita perimetrului construit.
Justificarea indicatorului: Pădurile urbane pot furniza servicii culturale pentru ecosistemele urbane.
Acestea pot oferi experiențe în natură, extrem de importante pentru educația și sănătatea populației.
Prezența pădurilor urbane are capacitatea de a crește valoarea terenului din proximitate, riscul asociat
cu acest fenomen fiind legat de dezvoltarea necontrolată a caselor de vacanță la limita pădurilor
urbane. Nivelul de utilizare al acestora este relaționat cu accesibilitatea lor, cu prezența unor spații
verzi alternative în ecosistemele urbane și cu nivelul dotărilor acestora.
Limitări. Accesibilitatea pădurilor urbane nu oferă informații referitoare la nivelul de utilizare al
pădurilor. Unele suprafețe forestiere urbane nu prezintă funcții de recreere directe, unele având
restricții de utilizare pentru astfel de activități.
Distribuție la nivel național. Suprafețele forestiere situate la distanța de maxim 1 km prezintă valori
mai ridicate în cazul orașelor situate în zona montană și considerabil mai reduse în zonele de câmpie
și podiș.
43
Numărul de parcuri urbane
Definiție indicator: Indicatorul evidențiază numărul de parcuri urbane existente la nivelul fiecărui
oraș.
Unitate de măsură: număr
Surse de date: Bază de date spațială realizată pe baza informațiilor din Cadastrul verde al orașelor
(unde există disponibilitatea acestor informații), Urban Atlas, openstreetmap și ortofotoplanuri.
Metodologie de determinare: Au fost numărate spațiile verzi încadrate în categoria parcurilor
(conform Cadastrului verde al localităților, UrbanAtlas sau openstreet map) cu suprafață mai mare de
1 ha.
Justificarea indicatorului: Parcurile urbane reprezintă componenta cea mai importantă a
infrastructurilor verzi, atât din cauza suprafețelor mai ridicate, a dotărilor complexe pe care le dețin și
a gradului de multifuncționalitate ecologică și socială. Acestea oferă servicii culturale foarte diverse
populației, cele mai importante fiind cele de recreere, practicarea activităților sportive, socializare și
experiența în natură. Numărul de parcuri urbane evidențiază oferta de spații pentru recreere și
agrement existentă la nivelul ecosistemelor urbane. Lipsa parcurilor pune în evidență caracterul rural
al orașelor ori o suprafață construibilă extrem de limitată și poate fi un indicator pentru presiunea
asupra altor spații de recreere din mediul natural din apropiere Numărul ridicat de parcuri este un bun
indicator al distribuției mai echilibrate a ofertei de spațiu verde la nivel teritorial.
Distribuție la nivel național. În cele mai multe ecosisteme urbane mici și mijlocii, parcurile urbane
lipsesc, ceea ce evidențiază caracterul rural al acestora. Acest deficit nu este compensat de existența
unor suprafețe forestiere amenajate pentru activități de recreere. Numărul cel mai ridicat de parcuri
urbane se înregistrează în orașele care au un intravilan extins și un număr ridicat de locuitor (București,
Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Galați, Brăila, Brașov, Oradea, Craiova, Drobeta Turnu-
Severin).
44
Suprafața parcurilor urbane
Definiție indicator: Suprafele parcurilor urbane existente la nivelul ecosistemelor urbane.
Surse de date: Bază de date spațială realizată pe baza informațiilor din Cadastrul verde al orașelor
(unde există disponibilitate a acestor informații), Urban Atlas, openstreetmap și ortofotoplanuri.
Metodologie de determinare: Au fost extrase spațiile verzi încadrate în categoria parcurilor (conform
Cadastrului verde al localităților, UrbanAtlas sau openstreet map) cu suprafață mai mare de 1 ha.
Justificarea indicatorului: Parcurile urbane reprezintă componenta cea mai importantă a
infrastructurilor verzi, date fiind suprafețele mai ridicate, dotările complexe pe care le dețin și a
gradului de multifuncționalitate ecologică și socială. Acestea oferă servicii culturale foarte diverse
populației, cele mai importante fiind cele de recreere, practicarea activităților sportive, socializare și
experiența în natură. Suprafața parcurilor urbane evidențiază oferta de spații pentru recreere și
agrement existentă la nivelul ecosistemelor urbane. Suprafața parcurilor urbane este un indicator util
pentru estimarea serviciilor ecosistemice de reglare și culturale aferente acestora și pentru a estima
nivelul de multifuncționalitate și diversitatea activităților care pot fi întreprinse în parc. Raportată la
numărul de locuitori, evidențiază oferta de spații pentru recreere existentă la nivelul ecosistemelor
urbane, însă nu și gradul de accesibilitate al acestora.
Distribuție la nivel național. În cele mai multe ecosisteme urbane mici și mijlocii, parcurile urbane
lipsesc, ceea ce evidențiază caracterul rural al acestora. Acest deficit nu este compensat de existența
unor suprafețe forestiere amenajate pentru activități de recreere. Suprafețele cele mai ridicate ale
parcurilor urbane apar în orașele situate în zona de câmpie și de podiș, acolo unde se înregistrează o
suprafață redusă a pădurilor urbane și periurbane. Suprafețe mai ridicate apar la nivelul orașelor cu
număr ridicat de locuitori și suprafață ridicată a intravilanului.
45
Suprafața spațiilor verzi urbane
Definiție indicator: Suprafața spațiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau
scuaruri publice, cimitire, terenurile bazelor și amenajărilor sportive în cadrul perimetrelor
construibile ale localităților.
Surse de date: Institutul Național de Statistică.
Metodologie de determinare: Utilizarea directă a datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
Justificarea indicatorului: Spațiile verzi reprezintă componenta de echilibru pentru infrastructurile gri
la nivel urban. Spațiile verzi sunt importante pentru comunitățile urbane pentru îmbunătățirea calității
vieții oamenilor, având un rol esențial în furnizarea de servicii ecosistemice ecologice și sociale.
Filtrarea aerului, reglarea climatului local, experiențele în natură, recreerea și activitățile sportive ori
controlul scurgerii apei sunt printre cele mai importante servicii ecosistemice asociate spațiilor verzi.
Dimensiunea acestor servicii ecosistemice este direct proporțională cu suprafața și calitatea spațiilor
verzi.
Limitări. Lipsa datelor referitoare la acest indicator pentru unele ecosisteme urbane din România.
Distribuție la nivel național. Suprafața spațiilor verzi înregistrează valori mai ridicate în ecosistemele
urbane mari, caracterizate printr-o suprafață ridicată a intravilanului. De asemenea, în cazul orașelor
care includ în categoria spațiilor verzi și pădurile urbane, suprafețele declarate sunt mai ridicate, chiar
dacă pădurile urbane nu sunt amenajate în scop recreativ. Unele dintre ecosistemele urbane de mici
dimensiuni au suprafețe amenajate sub formă de spații verzi scăzute, însă au un fond considerabil de
suprafeţe verzi, sub forma grădinilor private, suplinind parțial deficitul acelora publice.
46
Suprafețe inundabile
Definiție indicator: Suprafețele inundabile reprezintă ansamblul suprafețelor ocupate de apă, ce
aparțin fondului funciar al așezărilor urbane.
Surse de date: Institutul Național de Statistică.
Metodologie de determinare: Utilizarea directă a datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
Justificarea indicatorului: Spațiile acvatice reprezintă componente ale infrastructurilor albastre, cu rol
esențial în furnizarea de resurse de apă, biomasă (în special pește), în protecția împotriva inundațiilor
prin capacitatea de preluare a apei în exces și în reglarea scurgerii apei. În același timp, spațiile acvatice
au o valoare intrinsecă mare pentru locuitori și oferă servicii culturale importante pentru comunitățile
umane.
Limitări. Suprafețele acvatice înregistrează o variație anuală determinată de cantitatea de precipitații
și de aportul din amonte, ce influențează dinamica suprafețelor acestora.
Distribuție la nivel național. Majoritatea ecosistemelor urbane sunt situate în lungul unor cursuri de
apă importante, fapt ce crește riscul asociat acestora la inundații. Suprafețele acvatice cele mai
ridicate se înregistrează în cadrul orașelor din lungul Dunării și de pe litoral.
47



ÎMBUNĂTĂȚIREA MONITORIZĂRII CALITĂȚII AERULUI ÎN
ORAȘE
www.poca.ro

vigoare.
MULȚUMIRI
(Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Natalie Northrup (Expert în Dezvoltarea
Mediului), Marcel Ionescu-Heroiu (Specialist Senior în Dezvoltare Urbană), Carli Venter (Specialist
Senior în Dezvoltare Urbană), Oana Franț (Expert în Operațiuni), Bianca Butacu (Expert în Operațiuni),
and George Moldoveanu (Asistent Informații).
acestui raport.
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................. 1
PACTUL VERDE EUROPEAN ........................................................................................................... 2
SISTEMUL ACTUAL ....................................................................................................................... 2
RECOMANDĂRI ............................................................................................................................ 5
EXTINDEREA REȚELEI .................................................................................................................... 8
LISTA FIGURILOR
Figura 1. Emisiile la nivel de județ și veniturile din sectorul industrial .................................................. 3
Figura 3. La nivel local Suceava .............................................................................................................. 3
Figura 2. Emisiile la nivel de oraș din Arad............................................................................................. 3
Figura 4. Numărul de orașe și emisiile de poluanți locali în județele din România ............................... 4
Figura 5. Venituri în funcție de industrie, Arad, Fălticeni, Suceava ....................................................... 4
Figura 6. Emisiile urbane la nivel de județ și emisiile generate de trafic mai intens ............................. 5
Figura 7. Activitatea economică București - aerian ............................................................................... 6
Figura 8. Activitatea economică de explorare și producție din București - aerian ................................ 6
Figura 9. 20 de orașe cu cele mai ridicate emisii de trafic de navetiști ................................................. 7
Figura 10. Orașe cu stații de monitorizare a poluării aerului ................................................................. 8
Figura 11. Orașe cu nevoie de stații de monitorizare pentru toate tipurile principale de poluanți
atmosferici .............................................................................................................................................. 8
Figura 12. Stații de monitorizare subutilizate ........................................................................................ 9
Figura 13. Eventuala nevoie de monitorizarea aerului ........................................................................ 10
Figura 14. Stații de monitorizare posibil amplasate neadecvat ........................................................... 10
Figura 15. Lipsa monitorizării adecvate în suburbiile în creștere ........................................................ 11
CH4 Metan
CO Monoxid de Carbon
CO2 Dioxid de Carbon
COV Compuși Organici Volatili
GES Gaze cu Efect de Seră
N2O Protoxid de Azot
NOx Oxizi de Azot
SOx Oxizi de Sulf
UAT Unitate Administrativ-Teritorială
1
INTRODUCERE
Poluarea aerului afectează în mod negativ sănătatea și mediul. Activitatea economică, inclusiv
extracția materiilor prime, producția și transportul, contribuie la emisiile de poluanți atmosferici ce
afectează calitatea aerului la nivel local și contribuie la schimbările climatice globale. Pentru a proteja
comunitățile de efectele nocive ale poluanților atmosferici asupra sănătății umane și pentru a urmări
mai bine progresele României în atingerea obiectivelor climatice stabilite în Pactul verde european,
sistemele de monitorizare vor juca un rol esențial. În prezent, rețeaua de monitorizare din România
este insuficientă și depășită. Îmbunătățirea stațiilor de monitorizare actuale și implementarea noilor
senzori vor juca un rol esențial în a permite României să îmbunătățească calitatea vieții în spațiile
urbane, contribuind în același timp la cerințele de raportare și de reducere a emisiilor impuse de Pactul
verde european.
PACTUL VERDE EUROPEAN

După cum a afirmat Comisia Europeană, obiectivul Pactului verde european este de “a construi o
economie „mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și mai competitivă, în care să nu
existe emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050, creșterea economică este decuplată de
utilizarea resurselor, iar nicio persoană și niciun loc nu sunt lăsate în urmă”.1
Aceste trei obiective – zero emisii nete, creștere economică durabilă și justiție pe probleme de mediu
– vor juca un rol esențial în dezvoltarea unei economii durabile și juste în România. Privind mai
îndeaproape Pactul verde, devin clare măsurile specifice pentru atingerea acestor obiective. În primul
rând, este vorba de efortul de a atinge o ambiție de poluare zero pentru un mediu fără toxine, care
include o strategie privind substanțele chimice, un plan de zero poluare a aerului și a apei și măsuri de
combatere a poluării cauzate de instalațiile industriale. Liniile directoare ale Comisiei Europene privind
eliminarea poluării includ sprijinirea autorităților locale în vederea obținerii unui aer mai curat pentru
toți cetățenii, prevenirea accidentelor industriale, o mai bună protecție a sănătății și consolidarea
evaluărilor privind noile produse de pe piață. 2
În cadrul Pactului verde european privind protecția mediului, poluarea este abordată în două sectoare
esențiale, industrie și transporturi. Pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor în industrie și
pentru a obține o mobilitate inteligentă și durabilă în orașele din România, țara are nevoie de sisteme
de monitorizare eficiente. După o abordare mai aprofundă a sistemelor actuale, este necesară
extinderea rețelei de monitorizare pentru a obține o imagine fidelă a nivelurilor de emisii și a
modificării emisiilor în timp.
SISTEMUL ACTUAL
Sistemul actual din România este reprezentat de o rețea națională de monitorizare care include stații
de monitorizare în diferite regiuni, fiecare cu o suită identică de senzori. Acești senzori măsoară
concentrația de gaze cu efect de seră (CO2, CH4 și N2o), particule în suspensie (PM10 și PM2,5) și
poluanți reglementați (monoxid de carbon, ozon și plumb). Sistemul actual este învechit, iar multe
stații au încetat să înregistreze anumite valori sau nu mai funcționează deloc.
La nivel național există 283 de teritorii administrative (UAT) cu întreprinderi înregistrate – surse de
poluare. Doar 25,08% (71 de teritorii) dintre aceste teritorii cu întreprinderi înregistrate au cel puțin o
stație de monitorizare, 75% dintre teritorii fiind nemonitorizate (Figura 10). Unele dintre orașele mai
mari au mai mult de o stație de monitorizare, numărul total de stații de monitorizare fiind de 120.
1
https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_en#actions
2
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/fs_19_6729
2
Impactul acestor ineficiențe asupra acurateței monitorizării și raportării în domeniul mediului este
puternic. Utilizând datele privind indicatorii de mediu de la stațiile de monitorizare și un set de date
al tuturor întreprinderilor înregistrate din România, raportul dintre emisiile raportate și veniturile
raportate ridică multe probleme. În scopul acestui studiu, setul de date privind întreprinderile
înregistrate a fost filtrat pentru a include doar industriile care au fost surse probabile de poluanți,
producție, construcții, extracție și minerit, utilități și întreținerea clădirilor. Aplicarea acestui filtru a
permis ca veniturile raportate să reprezinte amploarea activității întreprinderii în regiune.
Figura 1. Emisiile la nivel de județ și veniturile din sectorul industrial
În primul rând, atunci când sunt comparate emisiile de gaze cu efect de seră (poluanți globali),
poluanții locali și veniturile raportate din industriile potențial poluante din fiecare județ, nu există o
corelație observabilă între emisii și venituri (figura 1). Această disparitate este deosebit de relevantă
pentru București, care are cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră din toate județele, însă cei mai
puțini poluanți locali măsurați; Suceava, care are cele mai mari niveluri de poluare locală măsurate,
însă veniturile din sectorul industrial sunt extrem de scăzute; iar Arad, care are cele mai mari venituri
înregistrate conform unui ordin de magnitudine, însă un nivel redus de emisii GES și nivel mediu de
poluanți locali.
Figura 3. Emisiile la nivel de oraș din Arad Figura 2. La nivel local Suceava
3
Atunci când analizăm aceste județe în detaliu, devine clar faptul că majoritatea orașelor au un nivel
total similar de poluanți locali, măsurat ~100g/m3, indiferent de veniturile din orașul respectiv. Acest
lucru este prezentat în figura 2 și figura 3, unde toate emisiile de poluanți locali, barele suprapuse se
încadrează într-o marjă foarte mică din valoarea 100g/m3. Deși acest lucru ar putea fi atribuit unor
niveluri de poluanți similare dintr-un județ, ca urmare a unor activități industriale similare și a
proximității orașelor, uniformitatea acestei valori în toate țările este dovedită în figura 4 și face
inexactitatea valorilor poluanților locali incontestabilă.
Figura 4. Numărul de orașe și emisiile de poluanți locali în județele din România
Figura 4 agregă emisiile de poluanți locali și numărul de orașe din fiecare județ și le grupează în
parcelele adiacente. Figura evidențiază că pentru toate județele, nivelul relativ de poluanți și numărul
de orașe sunt paralele. Pentru poluanții locali care rămân locali, această constatare implică faptul că
în fiecare oraș se emit același tip și aceeași cantitate de poluanți. Aceasta este o concluzie
nerezonabilă. În special atunci când industriile din fiecare oraș sunt defalcate și devine clar faptul că
orașele au industrii dominante foarte diferite (figura 5) și niveluri foarte diferite de venituri (figura 2,
figura 3).
Figura 5. Venituri în funcție de industrie, Arad, Fălticeni, Suceava
4
Pe lângă impulsul dat de incoerențele din domeniu, analizarea datelor privind transportul din traficul
de navetiști atrage atenția asupra unor deficiențe suplimentare ale sistemelor de monitorizare. În
figura 6, în raport cu emisiile globale de gaze cu efect de seră din mediul urban, naveta are o
contribuție mică, dar în unele regiuni – Satu Mare, Arad și Bihor – emisiile din transport, estimate pe
baza unui model de trafic mediu cartografiat prin satelit, reprezintă o mare parte sau chiar totalitatea
emisiilor de gaze cu efect de seră măsurate.
Figura 6. Emisiile urbane la nivel de județ și emisiile generate de trafic mai intens
Deși în România există un sistem de monitorizare, acesta are multe deficiențe și ar trebui extins pentru
a ajuta țara să măsoare și să îndeplinească obiectivele stabilite în Pactul verde european.
RECOMANDĂRI
Orașele din România au nevoie de o rețea de monitorizare a calității aerului mai robustă și mai
diversificată pentru a trece la un viitor durabil și locuibil în spațiile urbane. În acest scop, actualizarea
și extinderea deliberată a rețelei actuale ar trebui să aibă loc cât mai curând posibil. Nivelurile de emisii
vor juca un rol esențial în urmărirea progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor de mediu și
de sănătate umană, iar măsurarea exactă va asigura eficacitatea eforturilor întreprinse.
Pentru început, în fiecare oraș ar trebui să existe cel puțin o stație de monitorizare funcțională, publică.
Stația trebuie să monitorizeze calitatea aerului înconjurător, care urmărește cantitatea de poluare din
aer. Această stație de nivel de bază ar trebui să includă senzori CO2, CH4, N2o, PM10, PM2,5, CO, COV,
SOx și NOx, deoarece este foarte probabil ca acești poluanți să aibă un efect asupra calității aerului și
asupra contribuției la schimbările climatice. Pentru marile orașe, si pentru cele menționate mai sus cu
rapoarte speciale poluant-venituri - Arad, București, Curtici, Fălticeni, Suceava și Rădăuți - rețelele ar
trebui să fie mai robuste.
Stațiile de monitorizare ar trebui să urmărească potențialul activității economice de a afecta sănătatea
umană, măsurând nivelurile din apropierea cartierelor rezidențiale și a spațiilor de birouri. În aceste
cazuri, o gamă completă de monitoare ar fi cea mai eficientă, deși s-a demonstrat că poluanții locali –
PM10, PM2,5, CO, COV, SOx și NOx – au un impact direct asupra sănătății umane și este absolut
esențial să fie incluși.
5
O altă locație critică pentru monitorizare este aproape de centrele de activitate economică. În acest
caz, în loc să măsoare poluarea aerului înconjurător, emisiile de poluanți ar trebui monitorizate pentru
a măsura progresul către obiectivele Pactului verde european, în special măsurile de combatere a
poluării cauzate de instalațiile industriale. Deoarece diferite industrii emit poluanți diferiți, în regiunile
industriale, cea mai bună strategie ar putea fi implementarea a unuia sau a doi senzori care să
urmărească emisiile critice pe care industria le produce la niveluri ridicate. În reprezentarea aeriană a
Bucureștiului din figura 7, figura dreapta sus reprezintă o hartă termică a emisiilor. Regiunile cu cea
mai închisă culoare au cea mai mare concentrație de industrii poluante și sunt probabil cele din care
provin majoritatea poluanților.
Figura 7. Activitatea economică București - aerian
Prin defalcarea în continuare a imaginilor aeriene în industrii specifice, în figura 8, explorarea și

producția, senzorii specifici necesari și amplasarea lor în oraș pot fi adaptați pe baza emisiilor generate
de industria respectivă.
Figura 8. Activitatea economică de explorare și producție din București - aerian
6
Emisiile produse de trafic ar putea fi abordate prin instalarea senzorilor pentru monitorizarea
nivelurilor ambientale de CO2, N2o, CO, NOx și particule în suspensie. Din datele colectate pentru acest
studiu, cele mai ridicate niveluri de trafic de navetiști și, prin urmare, cele mai ridicate niveluri de emisii
de trafic de navetiști sunt în Oradea, Constanta, Brașov și Arad (figura 9). Deși există cifre bune de
conversie a emisiilor care pot fi aplicate unei cifre precum numărul de autoturisme/zi care sunt în
trecere, pentru a obține o imagine exactă a efectelor congestionării și a diferitelor tipuri de vehicule,
senzorii de poluare ambiantă vor juca un rol esențial.
Figura 9. 20 de orașe cu cele mai ridicate emisii de trafic de navetiști
Îmbunătățirea rețelei de monitorizare a calității aerului va avea efecte în cascadă. În cazul în care
sistemele de monitorizare sunt extinse, sursele și impactul poluanților vor fi mai bine înțelese, ceea ce
va conduce la acțiuni mai directe și mai eficiente de reducere a emisiilor și de îmbunătățire a calității
vieții în regiunile afectate. În cazul în care sunt abordate regiunile afectate, în loc să se facă o trecere
la o viață periurbană și suburbană, orașul va crește și va umple spațiile cu noi rezultate în materie de
calitate a aerului și sănătate, ceea ce va reduce congestionarea autostrăzilor de traficul cauzat de
navetiști și eliberarea de poluanți.
7
EXTINDEREA REȚELEI
Pentru a monitoriza eficient poluarea aerului în România, rețeaua trebuie să fie extinsă în două
moduri: către teritorii nemonitorizate și către zone periurbane.
Figura 10. Orașe cu stații de monitorizare a poluării aerului
Figura 11. Orașe cu nevoie de stații de monitorizare pentru toate tipurile principale de poluanți atmosferici
8
La momentul actual, există 18 de teritorii administrative care au nevoie urgentă de o suită completă
de senzori de monitorizare (Figura 11). Aceste teritorii au o prezență industrială semnificativă
concentrată într-o anumită zonă și nu există stații de monitorizare pentru a identifica impactul
activității industriale asupra mediului. Aceste decalaje ar putea fi acoperite prin achiziționarea de noi
dispozitive de monitorizare, dintre care majoritatea măsoară un singur poluant și costă aproximativ
15.000 USD/senzor. Având în vedere gama de poluanți cu care fiecare stație ar trebui să fie echipată
pentru monitorizare, costul total al echipamentelor de monitorizare ar avea un cost aproximativ de
135.000 USD/stație. Pentru a completa stația, senzorii au nevoie de o structură pentru a menține și
monta instrumentele și au nevoie de tehnicieni pentru a instala, opera și întreține stațiile.
Figura 12. Stații de monitorizare subutilizate
În ansamblu, costul construirii unei noi stații este foarte mare, însă unele costuri ar putea fi evitate
prin mutarea echipamentelor de monitorizare insuficient utilizate în regiunile în care este nevoie. În
sistemul actual, există 19 de stații de monitorizare care sunt sub-utilizate, fie pentru că se află în
teritorii cu o activitate economică foarte redusă, fie pentru că se află într-o regiune care are deja o
stație suficientă pentru a monitoriza porțiuni mari ale teritoriului (Figura 12). Deși în continuare sunt
aplicabile costul unei carcase pentru dispozitive și costul asistenței tehnician, acesta ar putea scădea
semnificativ.
Pentru regiunile în care există puține întreprinderi și în care o stație de monitorizare completă nu este
esențială (Figura 13), ar trebui să fie implementați senzori individuali de emisii în apropierea sau în
colaborare cu întreprinderile pentru a urmări eforturile de reducere a poluării în timp. Există 213 de
astfel de teritorii.
9
Figura 13. Eventuala nevoie de monitorizarea aerului
Figura 14. Stații de monitorizare posibil amplasate neadecvat
10
În ultimii ani, economia a evoluat rapid, iar activitatea industrială a fost transferată din centrele urbane
și în zonele periurbane și suburbane. Deși activitatea economică este reorientată în afara centrelor
urbane, stațiile de monitorizare rămân în centrele urbane și nu iau în considerare poluarea cauzată de
aceste industrii. Pentru a da o valoare numerică acestui aspect, 43 din cele 71 de teritorii cu stații de
monitorizare au cel puțin o stație de monitorizare poziționată greșit (Figura 14). Aceasta reprezintă
60,56% din teritoriile care măsoară poluarea în locații care nu sunt în apropierea activității industriale
cu densitate mare. Dintre stațiile poziționate greșit, 17 dintre acestea se află în centre urbane, când
de fapt acestea ar trebui să fie aproape de activitatea economică în spații periurbane sau suburbane
(Figura 15). Reorientarea senzorilor în respectivele regiuni va contribui la definirea efectului extinderii
asupra sănătății umane și a mediului.
Figura 15. Lipsa monitorizării adecvate în suburbiile în creștere
În cele din urmă, extinderea rețelei ar trebui să țină cont de faptul că mulți dintre senzorii instalați în
prezent sunt depășiți sau stricați. Pentru a asigura măsurători de calitate, senzorii actuali trebuie să
fie verificați de către un tehnician și trebuie să fie înlocuiți sau reparați în cazul în care sunt stricați.
11



INDICATORI DE PERFORMANȚĂ URBANĂ
www.poca.ro
INCLUZIV ȘI ACCESIBIL COMPETITIV & ATRACTIV ÎN LOCURI DE MUNCĂ LOCUIBIL & INTELIGENT CLIMATIC TRANSPARENT & SUSTENABIL FINANCIAR CLASAMENT
Indicele Raport Forță de Ponderea Numărul
Dinamică Pondere dezvoltă de Rata de muncă cu ANTREP VENITUR Suprafaț populației Indicele Modifica Cheltuiel Indicele Pondere de Pondere COMPET
Indicele dezvoltării Indicele de
Cod Populație Populație populație a rii depend promovare Venit local diplomă RENORIA I- a ce se află calității rea Modificarea temperaturii în 2015 i anuale eGuvern a cetățeni a ITIV & LOCUIBIL & TRANSPARENT &
Oraș Județ Tip de unitate administrativă umane locale (IDUL) Nivelul de dezvoltare accesibilitate Risc Seismic INCLUZIV ȘI ACCESIBIL
SIRUTA (2019) (2009) 2011- suprafeț umane ență de la liceu brut (2018) liceală, T- Impozitul spațiilor la mai aerului tempera peste media pentru anii 1960-2000 medii de are cheltuiel pentru venituril ATRACTI INTELIGENT CLIMATIC SUSTENABIL FINANCIAR
2018 (valoare) (2020)
2019 ei totale locale vârstă (2018) postliceală Număr pe verzi pe puțin de 5 (2015) turii în capital (2020) ilor fiecare or din V ÎN
a (IDUL) (2018) sau de venitul cap de minute 2015 pe cap pentru angajat impozite LOCURI
179132 BUCURESTI BUCURESTI Municipiu capitală 2.133.941 2.160.640 -1,2% 33,5% 74,9 HIGH 24,5 76,53% $25.502 HIGHER INCOME 0,00 61.320 55 $334 21 81,68% 50,6 IX 1/2 2,4 MAI MULT DE 2 GRADE $77 48,2 2,5% 686 0,2% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
95060 IASI IASI Municipiu reședință de județ 381.118 333.614 14,2% 40,0% 67,9 MEDIUM 18,9 82,06% $15.256 HIGHER INCOME 0,23 17.780 33 $208 19 76,09% 46,9 IX 1/2 1,6 1 - 2 GRADE $76 66,4 33,7% 802 15,1% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
155243 TIMISOARA TIMIS Municipiu reședință de județ 328.480 334.767 -1,9% 43,0% 76,4 HIGH 22,8 71,91% $23.686 HIGHER INCOME 0,05 12.328 45 $316 16 86,52% 44,4 VII 1,5 1 - 2 GRADE $73 76,9 30,4% 718 24,7% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
54975 CLUJ-NAPOCA CLUJ Municipiu reședință de județ 325.179 317.575 2,4% 47,9% 80,1 VERY HIGH 23,5 87,47% $25.248 HIGHER INCOME 0,02 17.934 68 $357 25 82,08% 33,6 VI 1,6 1 - 2 GRADE $79 92,6 28,8% 436 14,9% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
60419 CONSTANTA CONSTANTA Municipiu reședință de județ 313.156 325.425 -3,8% 45,5% 73,4 HIGH 26,9 75,97% $18.425 HIGHER INCOME 0,05 9.592 44 $302 5 85,41% 51,1 VII 1,7 1 - 2 GRADE $51 66,8 30,5% 514 24,0% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
75098 GALATI GALATI Municipiu reședință de județ 304.873 311.400 -2,1% 29,1% 63,4 MEDIUM 20,7 81,48% $10.690 UPPER MIDDLE INCOME 0,13 7.219 28 $216 31 86,48% 23,7 IX 1/2 1,9 1 - 2 GRADE $57 61,0 32,8% 728 19,0% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
69900 CRAIOVA DOLJ Municipiu reședință de județ 301.687 312.403 -3,4% 45,2% 69,7 MEDIUM 20,7 74,69% $16.521 HIGHER INCOME 0,11 11.111 34 $227 34 78,67% 55,6 VIII 1/2 1,3 1 - 2 GRADE $81 63,3 33,7% 737 19,0% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
40198 BRASOV BRASOV Municipiu reședință de județ 289.683 295.437 -1,9% 44,0% 73,6 HIGH 24,6 83,92% $16.070 HIGHER INCOME 0,11 7.118 45 $281 5 88,41% 51,4 VII 1/2 1,0 0 - 1 GRADE $73 87,6 24,6% 1.296 27,2% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
130534 PLOIESTI PRAHOVA Municipiu reședință de județ 227.614 243.066 -6,4% 33,2% 69,9 MEDIUM 25,6 75,51% $25.546 HIGHER INCOME 0,06 5.564 34 $295 12 62,10% 41,2 IX 1/2 2,1 MAI MULT DE 2 GRADE $61 48,4 27,9% 1.031 20,5% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
26564 ORADEA BIHOR Municipiu reședință de județ 221.567 225.798 -1,9% 37,5% 70,4 HIGH 21,4 78,20% $14.988 HIGHER INCOME 0,15 7.004 50 $271 23 76,31% 27,2 VI 1,8 1 - 2 GRADE $123 77,1 27,1% 529 21,1% MEDIUM HIGH MEDIUM HIGH
42682 BRAILA BRAILA Municipiu reședință de județ 202.924 224.844 -9,7% 22,6% 61,7 MEDIUM 24,6 86,79% $10.606 UPPER MIDDLE INCOME 0,19 2.454 25 $170 23 80,22% 43,0 IX 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $59 46,2 38,2% 939 18,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
20297 BACAU BACAU Municipiu reședință de județ 197.736 198.582 -0,4% 29,7% 62,3 MEDIUM 18,8 85,91% $13.923 HIGHER INCOME 0,34 4.265 29 $209 19 53,15% 31,9 IX 1/2 0,9 0 - 1 GRADE $78 56,5 34,5% 1.014 15,2% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
9262 ARAD ARAD Municipiu reședință de județ 177.006 183.980 -3,8% 40,5% 73,1 HIGH 23,8 71,05% $17.970 HIGHER INCOME 0,02 4.860 42 $336 6 62,74% 39,3 VII 1,5 1 - 2 GRADE $95 52,7 29,1% 308 30,3% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
13169 PITESTI ARGES Municipiu reședință de județ 174.076 181.158 -3,9% 36,1% 70,3 HIGH 22,9 77,31% $10.536 UPPER MIDDLE INCOME 0,09 6.304 42 $239 21 60,26% 36,8 VIII 1/2 2,4 MAI MULT DE 2 GRADE $68 52,9 39,7% 922 20,6% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
143450 SIBIU SIBIU Municipiu reședință de județ 168.792 168.626 0,1% 44,0% 76,3 HIGH 24,5 80,14% $19.978 HIGHER INCOME 0,09 5.873 42 $337 12 78,43% 46,2 VII 1,4 1 - 2 GRADE $79 87,9 28,9% 1.091 23,8% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
114319 TÂRGU MURES MURES Municipiu reședință de județ 147.770 155.163 -4,8% 35,4% 72,2 HIGH 25,9 75,84% $19.908 HIGHER INCOME 0,06 4.836 42 $296 14 83,93% 42,8 VII 1,2 1 - 2 GRADE $74 70,1 36,0% 351 15,5% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
106318 BAIA MARE MARAMURES Municipiu reședință de județ 145.636 152.624 -4,6% 37,3% 67,1 MEDIUM 18,2 82,41% $16.216 HIGHER INCOME 0,45 3.591 38 $212 119 74,98% 33,7 VI 2,5 MAI MULT DE 2 GRADE $43 72,7 42,1% 359 17,3% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
44818 BUZAU BUZAU Municipiu reședință de județ 132.409 142.605 -7,1% 35,1% 66,7 MEDIUM 21,2 81,48% $18.837 HIGHER INCOME 0,38 2.633 36 $240 16 77,04% 37,2 IX 1/2 2,3 MAI MULT DE 2 GRADE $28 79,2 41,4% 474 18,4% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
146263 SUCEAVA SUCEAVA Municipiu reședință de județ 125.021 117.915 6,0% 38,9% 66,6 MEDIUM 17,3 81,07% $13.281 HIGHER INCOME 0,70 4.524 31 $188 20 66,34% 35,9 VII 1/2 2,6 MAI MULT DE 2 GRADE $55 58,2 34,2% 313 16,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
161945 VASLUI VASLUI Municipiu reședință de județ 121.946 74.293 64,1% 30,7% 51,5 LOW 10,1 79,54% $10.314 UPPER MIDDLE INCOME 0,84 1.382 17 $108 11 44,84% 38,4 IX 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $39 69,4 46,2% 576 18,1% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
35731 BOTOSANI BOTOSANI Municipiu reședință de județ 120.341 126.626 -5,0% 36,3% 62,5 MEDIUM 15,4 79,13% $13.373 HIGHER INCOME 0,73 2.056 21 $163 19 72,35% 45,2 VII 1/2 2,8 MAI MULT DE 2 GRADE $64 38,7 40,5% 647 13,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
136483 SATU MARE SATU-MARE Municipiu reședință de județ 119.896 128.329 -6,6% 44,6% 69,9 MEDIUM 20,1 77,59% $14.343 HIGHER INCOME 0,45 2.337 35 $226 19 50,00% 32,5 VII 1,6 1 - 2 GRADE $46 60,1 44,1% 590 22,1% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
167473 RÂMNICU VÂLCEA VALCEA Municipiu reședință de județ 117.891 119.588 -1,4% 43,4% 68,3 MEDIUM 18,6 79,08% $20.102 HIGHER INCOME 0,29 2.692 35 $243 20 63,41% 35,0 VII 1/2 2,6 MAI MULT DE 2 GRADE $75 60,9 39,2% 372 21,0% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
120726 PIATRA-NEAMT NEAMT Municipiu reședință de județ 112.929 120.304 -6,1% 37,0% 65,7 MEDIUM 23,2 74,72% $11.730 UPPER MIDDLE INCOME 0,60 2.043 29 $189 20 54,42% 32,2 VII 1/2 3,1 MAI MULT DE 2 GRADE $93 65,0 37,0% 749 19,7% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
109773 DROBETA-TURNU SEVERIN MEHEDINTI Municipiu reședință de județ 106.835 115.392 -7,4% 30,5% 54,3 LOW 18,2 68,56% $12.865 HIGHER INCOME 0,66 2.453 22 $183 34 66,09% 55,1 VII 2,5 MAI MULT DE 2 GRADE $68 62,0 37,2% 527 14,1% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
77812 TÂRGU JIU GORJ Municipiu reședință de județ 95.429 97.836 -2,5% 44,2% 66,8 MEDIUM 16,2 77,44% $18.882 HIGHER INCOME 0,47 3.210 36 $218 6 54,18% 47,6 VI 1,9 1 - 2 GRADE $49 50,6 46,8% 764 15,9% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
32394 BISTRITA BISTRITA-NASAUD Municipiu reședință de județ 94.275 90.514 4,2% 46,9% 70,9 HIGH 15,2 74,57% $17.270 HIGHER INCOME 0,32 1.619 42 $234 35 78,74% 30,2 VI 0,1 0 - 1 GRADE $81 60,7 42,9% 397 18,0% MEDIUM HIGH HIGH MEDIUM
174744 FOCSANI VRANCEA Municipiu reședință de județ 92.318 97.502 -5,3% 34,5% 65,9 MEDIUM 18,6 72,58% $17.599 HIGHER INCOME 0,72 2.154 34 $219 8 60,36% 24,7 IX 1/2 2,2 MAI MULT DE 2 GRADE $69 68,8 42,9% 706 16,7% LOW HIGH MEDIUM MEDIUM
65342 TÂRGOVISTE DAMBOVITA Municipiu reședință de județ 92.004 97.470 -5,6% 36,1% 67,6 MEDIUM 18,7 74,69% $18.272 HIGHER INCOME 0,41 3.304 34 $261 13 75,08% 43,5 IX 1/2 1,9 1 - 2 GRADE $89 23,6 42,5% 657 13,9% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
159614 TULCEA TULCEA Municipiu reședință de județ 86.561 93.907 -7,8% 30,2% 63,9 MEDIUM 18,4 73,06% $15.404 HIGHER INCOME 0,66 1.089 31 $244 21 73,74% 38,4 IX 1,7 1 - 2 GRADE $66 57,7 37,3% 462 16,2% LOW HIGH MEDIUM MEDIUM
50790 RESITA CARAS-SEVERIN Municipiu reședință de județ 85.565 94.463 -9,4% 31,6% 62,6 MEDIUM 22,4 71,31% $16.809 HIGHER INCOME 0,71 1.127 22 $169 18 52,11% 35,9 VII 1,6 1 - 2 GRADE $42 57,9 45,9% 430 14,8% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
125347 SLATINA OLT Municipiu reședință de județ 83.008 88.107 -5,8% 50,3% 71,5 HIGH 14,1 78,51% $25.669 HIGHER INCOME 0,26 2.265 34 $294 17 79,68% 46,1 VIII 1/2 1,7 1 - 2 GRADE $114 39,3 38,1% 617 30,8% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
92569 CALARASI CALARASI Municipiu reședință de județ 76.012 80.270 -5,3% 30,1% 60,6 MEDIUM 18,7 66,94% $18.378 HIGHER INCOME 0,39 1.080 27 $204 24 61,79% 43,5 VIII 1,7 1 - 2 GRADE $47 55,0 44,5% 523 20,5% LOW HIGH MEDIUM MEDIUM
1017 ALBA IULIA ALBA Municipiu reședință de județ 74.730 72.397 3,2% 49,0% 75,5 HIGH 18,7 81,38% $13.290 HIGHER INCOME 0,17 2.342 44 $261 15 83,22% 35,9 VI 3,4 MAI MULT DE 2 GRADE $102 69,2 36,5% 261 12,8% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
86810 HUNEDOARA HUNEDOARA Municipiu 72.367 78.889 -8,3% 28,1% 58,4 MEDIUM 24,5 66,94% $7.700 UPPER MIDDLE INCOME 0,25 1.156 17 $138 28 73,18% 31,7 VI 0,8 0 - 1 GRADE $78 58,8 42,4% 383 12,8% LOW MEDIUM HIGH MEDIUM
161794 BÂRLAD VASLUI Municipiu 70.794 76.378 -7,3% 26,7% 56,8 MEDIUM 20,6 67,38% $8.151 UPPER MIDDLE INCOME 1,27 1.062 19 $0 24 41,24% 32,2 IX 1/2 1,6 1 - 2 GRADE $24 18,3 51,4% 598 10,1% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
139704 ZALAU SALAJ Municipiu reședință de județ 69.464 70.561 -1,6% 44,1% 67,3 MEDIUM 13,6 73,54% $19.228 HIGHER INCOME 0,61 1.247 38 $221 22 79,12% 27,5 VI 2,3 MAI MULT DE 2 GRADE $46 59,1 46,3% 333 14,8% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
120860 ROMAN NEAMT Municipiu 69.366 75.636 -8,3% 22,1% 59,8 MEDIUM 19,5 78,13% $8.425 UPPER MIDDLE INCOME 1,15 1.190 19 $133 18 53,82% 34,1 VIII 1/2 2,0 1 - 2 GRADE $42 48,7 53,6% 399 22,7% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
86687 DEVA HUNEDOARA Municipiu reședință de județ 69.231 72.724 -4,8% 30,2% 68,1 MEDIUM 26,2 75,80% $21.417 HIGHER INCOME 0,11 1.123 40 $278 22 70,90% 33,9 VI 1,0 0 - 1 GRADE $96 61,3 37,4% 250 15,0% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
100521 GIURGIU GIURGIU Municipiu reședință de județ 67.190 72.875 -7,8% 31,6% 62,4 MEDIUM 21,1 61,54% $18.628 HIGHER INCOME 0,55 853 26 $201 8 32,52% 44,6 VIII 1/2 1,8 1 - 2 GRADE $63 40,0 39,8% 359 14,0% LOW MEDIUM LOW MEDIUM
63394 SFÂNTU GHEORGHE COVASNA Municipiu reședință de județ 64.101 67.091 -4,5% 35,3% 70,7 HIGH 21,3 75,66% $15.093 HIGHER INCOME 0,60 649 31 $220 12 70,92% 36,4 VII 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $99 41,9 42,5% 503 14,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
143619 MEDIAS SIBIU Municipiu 57.220 61.410 -6,8% 29,7% 68,6 MEDIUM 24,3 81,06% $19.544 HIGHER INCOME 0,64 552 21 $261 18 57,85% 53,3 VII -0,6 MAI PUȚIN DE 0 $65 47,9 32,4% 614 18,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
55259 TURDA CLUJ Municipiu 55.718 60.073 -7,2% 34,6% 63,9 MEDIUM 23,5 77,90% $5.608 UPPER MIDDLE INCOME 0,17 654 26 $196 25 64,26% 37,7 VII 0,1 0 - 1 GRADE $40 49,0 39,5% 395 10,5% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
92658 SLOBOZIA IALOMITA Municipiu reședință de județ 51.901 54.723 -5,2% 42,3% 67,8 MEDIUM 17,9 74,54% $25.379 HIGHER INCOME 0,16 902 32 $235 20 52,52% 45,5 VIII 1/2 1,2 1 - 2 GRADE $84 37,6 45,7% 483 17,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
20563 ONESTI BACAU Municipiu 51.123 56.134 -8,9% 30,9% 61,5 MEDIUM 20,9 79,38% $9.298 UPPER MIDDLE INCOME 1,51 908 25 $167 22 56,85% 27,5 VIII 1/2 1,4 1 - 2 GRADE $31 32,2 51,2% 474 20,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
151790 ALEXANDRIA TELEORMAN Municipiu reședință de județ 50.296 55.363 -9,2% 30,9% 65,0 MEDIUM 20,2 66,05% $23.348 HIGHER INCOME 1,33 1.389 32 $225 25 27,03% 40,6 VIII 1/2 1,7 1 - 2 GRADE $62 70,6 48,6% 312 11,2% LOW HIGH LOW MEDIUM
155350 LUGOJ TIMIS Municipiu 46.858 49.337 -5,0% 32,7% 65,5 MEDIUM 23,7 59,39% $6.623 UPPER MIDDLE INCOME 0,43 709 29 $217 45 40,28% 36,1 VI 1,6 1 - 2 GRADE $60 20,0 51,2% 358 25,7% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
60847 MEDGIDIA CONSTANTA Municipiu 45.022 48.032 -6,3% 34,1% 58,9 MEDIUM 22,1 58,63% $2.829 LOWER MIDDLE INCOME 0,64 410 19 $148 9 6,86% 36,4 VII 1,2 1 - 2 GRADE $29 41,4 41,5% 368 14,9% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
75203 TECUCI GALATI Municipiu 44.070 47.092 -6,4% 44,3% 62,5 MEDIUM 22,0 72,13% $5.014 UPPER MIDDLE INCOME 1,66 939 26 $143 17 26,22% 31,2 IX 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $46 38,9 48,7% 435 14,7% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
95391 PASCANI IASI Municipiu 44.034 45.688 -3,6% 50,2% 60,6 MEDIUM 17,2 77,52% $6.115 UPPER MIDDLE INCOME 2,06 813 17 $127 21 28,25% 34,6 VIII 2,0 MAI MULT DE 2 GRADE $31 19,0 51,1% 449 15,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
106559 SIGHETU MARMATIEI MARAMURES Municipiu 43.330 45.321 -4,4% 47,7% 63,3 MEDIUM 20,9 65,13% $5.289 UPPER MIDDLE INCOME 2,68 922 21 $144 3 39,72% 30,2 VI 1,9 1 - 2 GRADE $35 31,2 52,1% 659 16,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
179551 VOLUNTARI ILFOV Oraș 43.024 32.707 31,5% 84,0% 91,3 VERY HIGH 20,6 35,96% $30.147 HIGHER INCOME 0,28 131 81 $721 2 59,54% 53,3 IX 1/2 1,7 1 - 2 GRADE $338 32,0 9,4% 265 18,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
60507 NAVODARI CONSTANTA Oraș 42.425 39.287 8,0% 69,3% 67,7 MEDIUM 12,1 41,74% $61.553 HIGHER INCOME 0,73 172 24 $305 10 46,50% 37,8 VII 1,3 1 - 2 GRADE $106 52,4 25,6% 291 29,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
86990 PETROSANI HUNEDOARA Municipiu 41.637 46.779 -11,0% 35,1% 64,5 MEDIUM 20,6 67,12% $4.742 UPPER MIDDLE INCOME 0,98 1.391 23 $164 16 50,70% 48,9 VI 2,7 MAI MULT DE 2 GRADE $68 36,0 45,9% 386 12,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
83320 MIERCUREA CIUC HARGHITA Municipiu reședință de județ 41.621 43.235 -3,7% 38,8% 72,7 HIGH 23,1 66,02% $19.979 HIGHER INCOME 1,44 1.012 42 $292 17 76,05% 23,3 VI 0,7 0 - 1 GRADE $142 24,8 40,6% 705 14,3% MEDIUM HIGH MEDIUM MEDIUM
55384 GHERLA CLUJ Municipiu 23.001 23.405 -1,7% 38,3% 65,0 MEDIUM 23,6 86,36% $5.320 UPPER MIDDLE INCOME 1,01 289 30 $177 18 53,45% 32,0 VI 1,2 1 - 2 GRADE $59 45,4 48,9% 327 14,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
100576 BUFTEA ILFOV Oraș 22.636 20.792 8,9% 52,8% 69,9 MEDIUM 18,7 33,33% $18.094 HIGHER INCOME 0,85 254 40 $347 51 48,07% 44,0 IX 1/2 2,1 MAI MULT DE 2 GRADE $126 26,3 31,8% 282 17,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
20778 BUHUSI BACAU Oraș 22.571 21.874 3,2% 32,8% 54,7 LOW 20,8 74,76% $8.202 UPPER MIDDLE INCOME 3,33 130 11 $92 24 26,81% 32,6 VIII 0,1 0 - 1 GRADE $35 36,2 54,4% 402 9,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
143735 CISNADIE SIBIU Oraș 22.220 18.344 21,1% 63,4% 72,2 HIGH 16,5 79,66% $5.173 UPPER MIDDLE INCOME 1,13 64 24 $196 34 40,27% 45,1 VII 1,0 0 - 1 GRADE $55 35,9 33,0% 357 21,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
87638 ORASTIE HUNEDOARA Municipiu 22.049 23.665 -6,8% 34,6% 65,2 MEDIUM 20,6 70,74% $16.754 HIGHER INCOME 0,47 225 21 $194 19 29,83% 34,8 VI 0,1 0 - 1 GRADE $65 21,2 45,3% 290 17,3% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
78141 MOTRU GORJ Municipiu 21.969 24.569 -10,6% 30,1% 59,2 MEDIUM 13,7 63,42% $9.211 UPPER MIDDLE INCOME 3,43 455 14 $158 7 7,24% 57,2 VII 2,5 MAI MULT DE 2 GRADE $32 34,6 53,7% 182 9,7% LOW MEDIUM MEDIUM LOW
121055 TÂRGU NEAMT NEAMT Oraș 21.859 22.652 -3,5% 43,4% 62,8 MEDIUM 19,6 66,16% $4.603 UPPER MIDDLE INCOME 3,47 655 25 $139 15 36,56% 33,4 VII 1/2 2,8 MAI MULT DE 2 GRADE $65 29,8 52,0% 215 13,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
1348 BLAJ ALBA Municipiu 20.740 21.687 -4,4% 33,8% 67,7 MEDIUM 23,8 73,63% $20.866 HIGHER INCOME 1,58 421 18 $212 17 52,36% 45,2 VII 0,1 0 - 1 GRADE $73 19,2 42,3% 384 20,7% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
125418 BALS OLT Oraș 20.584 22.401 -8,1% 43,6% 57,4 MEDIUM 15,9 75,19% $4.446 UPPER MIDDLE INCOME 1,47 438 20 $120 29 40,71% 50,1 VIII 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $51 45,6 55,9% 402 13,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
167981 DRAGASANI VALCEA Municipiu 20.335 22.195 -8,4% 39,3% 63,9 MEDIUM 20,0 64,42% $4.493 UPPER MIDDLE INCOME 1,94 454 27 $159 31 36,94% 45,6 VIII 1/2 2,2 MAI MULT DE 2 GRADE $94 30,3 57,2% 306 20,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
2018 (valoare) (2020)
174860 ADJUD VRANCEA Municipiu 20.222 20.781 -2,7% 38,6% 54,6 LOW 17,7 67,36% $8.509 UPPER MIDDLE INCOME 3,39 270 19 $157 14 13,51% 30,2 IX 1/2 1,9 1 - 2 GRADE $50 40,2 53,1% 267 20,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
146502 CÂMPULUNG MOLDOVENESC SUCEAVA Municipiu 19.968 21.131 -5,5% 47,6% 66,6 MEDIUM 25,0 71,65% $4.668 UPPER MIDDLE INCOME 4,40 724 28 $369 17 53,81% 32,2 VI -0,5 MAI PUȚIN DE 0 $174 77,1 70,7% 239 11,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
65841 MORENI DAMBOVITA Municipiu 19.785 22.037 -10,2% 41,2% 61,2 MEDIUM 20,2 69,92% $2.761 LOWER MIDDLE INCOME 2,01 315 16 $141 24 27,20% 41,7 IX 1/2 0,4 0 - 1 GRADE $57 48,8 54,6% 245 10,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
63740 TÂRGU SECUIESC COVASNA Municipiu 19.778 21.111 -6,3% 35,8% 67,2 MEDIUM 22,8 54,90% $11.755 UPPER MIDDLE INCOME 2,29 468 24 $219 18 55,85% 34,0 VII 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $76 32,2 51,7% 463 17,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
83561 GHEORGHENI HARGHITA Municipiu 19.765 20.606 -4,1% 37,3% 62,9 MEDIUM 22,3 60,68% $5.018 UPPER MIDDLE INCOME 2,84 367 26 $165 29 52,63% 30,9 VI 0,9 0 - 1 GRADE $55 54,7 51,1% 262 18,3% MEDIUM MEDIUM HIGH MEDIUM
70316 BAILESTI DOLJ Municipiu 19.522 20.935 -6,7% 36,3% 48,1 LOW 22,5 53,19% $6.671 UPPER MIDDLE INCOME 3,70 157 14 $116 29 7,08% 51,2 VIII 2,0 1 - 2 GRADE $71 37,0 47,4% 428 13,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
26975 SALONTA BIHOR Municipiu 18.963 20.144 -5,9% 30,5% 62,7 MEDIUM 22,8 62,83% $8.807 UPPER MIDDLE INCOME 1,72 294 32 $197 28 31,71% 30,9 VI 1,0 1 - 2 GRADE $74 54,2 46,9% 527 15,7% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
50969 BOCSA CARAS-SEVERIN Oraș 18.914 19.569 -3,3% 34,8% 58,1 MEDIUM 22,4 61,05% $11.127 UPPER MIDDLE INCOME 3,04 130 11 $99 18 15,06% 35,8 VI 1,2 1 - 2 GRADE $28 44,5 51,1% 493 13,2% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
60776 CERNAVODA CONSTANTA Oraș 18.788 20.046 -6,3% 39,2% 65,1 MEDIUM 14,1 47,83% $22.105 HIGHER INCOME 1,15 177 20 $446 13 29,88% 38,1 VIII 1,2 1 - 2 GRADE $137 43,9 29,8% 204 67,5% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
130981 BAICOI PRAHOVA Oraș 18.761 19.693 -4,7% 45,0% 70,7 HIGH 25,0 67,21% $9.209 UPPER MIDDLE INCOME 1,30 59 27 $177 45 36,23% 42,7 IX 1/2 1,3 1 - 2 GRADE $109 53,3 38,1% 355 16,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM HIGH
40367 RÂSNOV BRASOV Oraș 18.253 16.943 7,7% 50,0% 65,3 MEDIUM 18,0 47,73% $5.988 UPPER MIDDLE INCOME 1,78 47 28 $205 9 53,34% 43,0 VII 1/2 -1,5 MAI PUȚIN DE 0 $168 51,9 28,1% 243 19,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
70414 FILIASI DOLJ Oraș 18.135 19.069 -4,9% 47,7% 52,9 LOW 16,2 58,65% $3.407 LOWER MIDDLE INCOME 2,68 286 16 $110 33 32,05% 51,6 VIII 1,2 1 - 2 GRADE $43 14,0 54,4% 337 11,5% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
70352 CALAFAT DOLJ Municipiu 17.891 20.066 -10,8% 34,3% 53,6 LOW 21,2 68,61% $1.947 LOWER MIDDLE INCOME 5,11 301 12 $161 29 45,43% 50,5 VII 1/2 2,0 1 - 2 GRADE $27 34,0 52,7% 272 12,7% LOW LOW MEDIUM LOW
106979 VISEU DE SUS MARAMURES Oraș 17.884 18.937 -5,6% 31,5% 46,8 LOW 20,6 58,82% $5.179 UPPER MIDDLE INCOME 6,17 307 23 $115 2 17,32% 31,3 VI 0,6 0 - 1 GRADE $71 56,4 42,8% 447 7,5% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
26877 MARGHITA BIHOR Municipiu 17.769 19.135 -7,1% 35,1% 60,1 MEDIUM 19,0 56,87% $4.585 UPPER MIDDLE INCOME 2,73 314 28 $165 16 28,05% 22,5 VII 0,3 0 - 1 GRADE $63 43,9 46,7% 301 15,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
92765 TANDAREI IALOMITA Oraș 17.530 16.515 6,1% 35,6% 48,5 LOW 14,5 52,60% $5.252 UPPER MIDDLE INCOME 1,07 154 10 $98 4 36,39% 40,6 VIII 1/2 1,1 1 - 2 GRADE $37 9,7 57,3% 450 18,6% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
146584 GURA HUMORULUI SUCEAVA Oraș 17.498 16.844 3,9% 56,8% 68,9 MEDIUM 23,0 59,79% $7.605 UPPER MIDDLE INCOME 4,96 350 26 $163 22 15,86% 34,2 VII 0,8 0 - 1 GRADE $74 60,4 39,2% 326 11,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
114710 LUDUS MURES Oraș 17.431 18.153 -4,0% 35,2% 63,0 MEDIUM 24,9 66,67% $5.836 UPPER MIDDLE INCOME 0,97 190 23 $155 17 60,14% 44,7 VII 0,1 0 - 1 GRADE $50 17,1 51,4% 145 15,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
125542 CORABIA OLT Oraș 17.399 20.154 -13,7% 35,4% 58,5 MEDIUM 24,8 47,00% $2.436 LOWER MIDDLE INCOME 4,29 370 17 $115 24 2,49% 41,2 VIII 1,4 1 - 2 GRADE $83 47,8 49,6% 487 16,5% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
179481 OTOPENI ILFOV Oraș 17.395 11.694 48,8% 78,4% 96,3 VERY HIGH 17,3 69,23% $37.665 HIGHER INCOME 0,64 75 95 $1.356 11 16,01% 41,9 IX 1/2 2,0 1 - 2 GRADE $292 74,5 7,2% 314 36,2% MEDIUM MEDIUM LOW HIGH
139884 SIMLEU SILVANIEI SALAJ Oraș 17.352 17.507 -0,9% 31,6% 58,7 MEDIUM 17,8 65,78% $8.904 UPPER MIDDLE INCOME 2,81 362 27 $134 9 8,99% 28,6 VI 0,3 0 - 1 GRADE $65 58,4 55,7% 378 14,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
106684 BAIA SPRIE MARAMURES Oraș 16.979 17.260 -1,6% 48,7% 62,6 MEDIUM 19,6 56,00% $3.739 LOWER MIDDLE INCOME 4,48 32 20 $132 21 49,90% 29,5 VI 2,7 MAI MULT DE 2 GRADE $72 46,8 45,8% 276 13,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
100683 URZICENI IALOMITA Municipiu 16.859 18.518 -9,0% 39,0% 65,5 MEDIUM 21,5 57,85% $15.471 HIGHER INCOME 2,11 361 31 $202 8 25,56% 45,8 IX 1/2 1,6 1 - 2 GRADE $51 37,9 50,0% 293 22,8% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
136599 NEGRESTI-OAS SATU-MARE Oraș 16.832 16.892 -0,4% 69,3% 63,3 MEDIUM 15,0 63,27% $9.320 UPPER MIDDLE INCOME 5,21 188 31 $164 16 20,15% 30,8 VI 1,6 1 - 2 GRADE $86 50,0 43,3% 296 24,5% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
151095 VICOVU DE SUS SUCEAVA Oraș 16.796 15.109 11,2% 56,6% 42,2 LOW 15,0 55,67% $2.071 LOWER MIDDLE INCOME 7,00 298 11 $65 16 4,28% 32,9 VII 0,9 0 - 1 GRADE $74 36,2 49,3% 937 10,3% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
146744 VATRA DORNEI SUCEAVA Municipiu 16.731 17.976 -6,9% 48,7% 61,2 MEDIUM 25,1 73,57% $8.155 UPPER MIDDLE INCOME 4,37 312 27 $240 22 23,44% 30,1 VI -0,5 MAI PUȚIN DE 0 $65 23,8 36,4% 282 6,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
131103 BREAZA PRAHOVA Oraș 16.307 17.513 -6,9% 60,7% 65,7 MEDIUM 31,2 96,32% $3.019 LOWER MIDDLE INCOME 1,98 187 24 $154 31 33,73% 40,2 VIII 1/2 1,0 0 - 1 GRADE $61 55,0 47,6% 274 13,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
131407 MIZIL PRAHOVA Oraș 16.223 17.112 -5,2% 34,3% 57,7 MEDIUM 20,1 56,59% $5.366 UPPER MIDDLE INCOME 1,56 236 15 $179 31 33,51% 42,9 IX 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $58 36,2 47,5% 394 15,5% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
60687 OVIDIU CONSTANTA Oraș 15.925 15.193 4,8% 68,9% 68,6 MEDIUM 19,6 51,39% $8.226 UPPER MIDDLE INCOME 1,09 75 31 $211 20 43,22% 39,5 VII 1,4 1 - 2 GRADE $44 28,2 36,6% 234 19,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
13392 STEFANESTI ARGES Oraș 15.825 13.721 15,3% 76,7% 74,7 HIGH 21,8 0,00% $7.238 UPPER MIDDLE INCOME 1,49 49 41 $173 4 33,54% 40,0 VIII 1/2 2,1 MAI MULT DE 2 GRADE $81 43,1 43,4% 320 4,2% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
83632 TOPLITA HARGHITA Municipiu 15.751 16.682 -5,6% 41,4% 53,9 LOW 20,2 73,23% $2.116 LOWER MIDDLE INCOME 3,87 209 17 $156 25 41,74% 32,2 VI 0,5 0 - 1 GRADE $118 13,2 46,3% 264 11,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
12091 SÂNTANA ARAD Oraș 15.694 15.382 2,0% 28,2% 64,6 MEDIUM 19,5 29,06% $7.938 UPPER MIDDLE INCOME 1,25 104 10 $126 10 22,06% 38,6 VI 1,4 1 - 2 GRADE $50 38,6 46,5% 371 14,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
179285 CHITILA ILFOV Oraș 15.642 12.872 21,5% 63,6% 72,4 HIGH 17,9 0,00% $8.500 UPPER MIDDLE INCOME 0,80 0 39 $336 8 58,64% 45,0 IX 1/2 2,2 MAI MULT DE 2 GRADE $205 27,0 17,3% 403 24,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
144054 AVRIG SIBIU Oraș 15.497 15.463 0,2% 46,9% 62,4 MEDIUM 15,4 51,92% $2.631 LOWER MIDDLE INCOME 1,02 63 19 $164 2 4,86% 46,0 VII -0,3 MAI PUȚIN DE 0 $75 52,2 40,8% 305 20,5% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
87291 BRAD HUNEDOARA Municipiu 15.454 17.159 -9,9% 31,6% 54,5 LOW 29,9 85,14% $7.570 UPPER MIDDLE INCOME 1,39 156 25 $176 19 23,37% 35,1 VI 0,9 0 - 1 GRADE $53 40,9 34,1% 255 6,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
65921 PUCIOASA DAMBOVITA Oraș 15.012 16.026 -6,3% 42,0% 61,7 MEDIUM 24,1 87,68% $8.994 UPPER MIDDLE INCOME 2,87 225 23 $148 15 45,04% 38,4 VIII 1/2 0,7 0 - 1 GRADE $78 38,2 46,6% 287 16,5% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
65681 GAESTI DAMBOVITA Oraș 14.997 15.878 -5,5% 38,8% 65,7 MEDIUM 23,2 50,77% $52.542 HIGHER INCOME 1,72 441 24 $225 32 51,32% 40,7 IX 1/2 1,0 1 - 2 GRADE $60 53,4 50,9% 280 16,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
151978 ZIMNICEA TELEORMAN Oraș 14.829 16.572 -10,5% 40,3% 57,8 MEDIUM 26,5 65,77% $9.100 UPPER MIDDLE INCOME 6,79 145 15 $160 13 27,00% 38,9 VIII 1,5 1 - 2 GRADE $74 38,5 43,8% 362 9,0% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
22166 DARMANESTI BACAU Oraș 14.667 14.879 -1,4% 46,3% 49,1 LOW 20,7 53,45% $1.459 LOWER MIDDLE INCOME 5,96 62 10 $85 27 12,59% 30,4 VII 1/2 1,7 1 - 2 GRADE $35 30,7 51,6% 398 10,7% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
155528 SÂNNICOLAU MARE TIMIS Oraș 14.600 14.894 -2,0% 38,5% 72,2 HIGH 19,6 41,80% $19.411 HIGHER INCOME 3,90 251 24 $305 39 14,81% 34,9 VII 1,3 1 - 2 GRADE $174 40,5 30,5% 165 20,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
95471 TÂRGU FRUMOS IASI Oraș 14.441 14.471 -0,2% 51,9% 60,4 MEDIUM 10,1 68,33% $5.537 UPPER MIDDLE INCOME 5,92 289 15 $115 21 48,71% 34,6 VIII 2,2 MAI MULT DE 2 GRADE $50 59,6 57,6% 348 14,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
1794 OCNA MURES ALBA Oraș 14.263 15.583 -8,5% 29,9% 59,4 MEDIUM 26,5 85,05% $3.501 LOWER MIDDLE INCOME 0,82 158 16 $123 11 30,98% 41,0 VII -0,1 MAI PUȚIN DE 0 $57 50,8 49,5% 352 15,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
11584 PECICA ARAD Oraș 14.120 13.765 2,6% 35,7% 59,1 MEDIUM 20,2 34,78% $5.640 UPPER MIDDLE INCOME 0,61 69 22 $205 39 40,83% 36,7 VII 1,5 1 - 2 GRADE $81 37,7 37,9% 235 12,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
95355 HÂRLAU IASI Oraș 14.062 12.438 13,1% 44,6% 51,6 LOW 13,9 72,28% $1.999 LOWER MIDDLE INCOME 6,86 273 11 $97 23 19,42% 36,1 VIII 2,6 MAI MULT DE 2 GRADE $41 41,1 62,7% 263 13,4% MEDIUM LOW LOW LOW
101190 BOLINTIN-VALE GIURGIU Oraș 13.842 12.919 7,1% 56,6% 61,8 MEDIUM 17,2 48,74% $9.084 UPPER MIDDLE INCOME 1,69 299 23 $127 1 0,00% 44,7 IX 1/2 2,0 MAI MULT DE 2 GRADE $55 62,0 44,6% 616 10,5% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
87665 SIMERIA HUNEDOARA Oraș 13.711 14.524 -5,6% 39,6% 65,1 MEDIUM 27,5 42,86% $5.565 UPPER MIDDLE INCOME 0,48 74 30 $156 60 22,49% 33,4 VI 0,7 0 - 1 GRADE $67 25,9 40,8% 234 16,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
131817 VALENII DE MUNTE PRAHOVA Oraș 13.607 13.796 -1,4% 53,6% 69,2 MEDIUM 21,8 79,72% $11.538 UPPER MIDDLE INCOME 2,30 0 26 $230 26 25,78% 41,9 IX 1/2 0,9 0 - 1 GRADE $93 49,6 52,1% 254 17,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
155494 JIMBOLIA TIMIS Oraș 13.466 13.797 -2,4% 23,1% 66,0 MEDIUM 18,9 52,38% $5.346 UPPER MIDDLE INCOME 3,65 135 17 $206 32 22,63% 34,6 VII 1,4 1 - 2 GRADE $96 25,5 34,8% 402 15,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
174922 MARASESTI VRANCEA Oraș 13.386 13.549 -1,2% 45,8% 48,5 LOW 17,2 68,75% $1.564 LOWER MIDDLE INCOME 5,31 29 7 $96 15 13,00% 28,5 IX 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $22 63,0 55,0% 328 9,3% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
82895 ROVINARI GORJ Oraș 13.303 13.833 -3,8% 36,2% 62,3 MEDIUM 4,8 37,61% $5.618 UPPER MIDDLE INCOME 4,33 103 14 $303 3 48,07% 68,4 VI 1,5 1 - 2 GRADE $92 46,0 39,2% 172 20,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
51056 MOLDOVA NOUA CARAS-SEVERIN Oraș 13.152 14.791 -11,1% 33,2% 52,4 LOW 20,5 55,93% $8.350 UPPER MIDDLE INCOME 11,88 115 13 $126 32 14,67% 35,0 VIII 2,4 MAI MULT DE 2 GRADE $44 29,2 53,5% 283 11,8% LOW MEDIUM MEDIUM LOW
106817 TÂRGU LAPUS MARAMURES Oraș 13.054 13.692 -4,7% 42,3% 63,4 MEDIUM 24,1 72,34% $8.222 UPPER MIDDLE INCOME 5,20 258 22 $150 2 15,93% 30,7 VI 1,6 1 - 2 GRADE $90 38,5 46,0% 493 16,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
87424 CALAN HUNEDOARA Oraș 13.045 13.925 -6,3% 30,7% 55,4 MEDIUM 21,9 16,67% $2.411 LOWER MIDDLE INCOME 0,57 193 16 $155 40 22,41% 27,2 VI 0,5 0 - 1 GRADE $182 25,4 33,4% 337 10,5% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
35946 DARABANI BOTOSANI Oraș 13.017 12.243 6,3% 44,1% 38,3 LOW 20,4 60,96% $3.970 LOWER MIDDLE INCOME 10,77 129 8 $74 12 0,44% 36,8 VII 1/2 2,6 MAI MULT DE 2 GRADE $38 17,5 60,2% 267 8,2% MEDIUM LOW MEDIUM LOW
20965 TÂRGU OCNA BACAU Oraș 12.864 13.593 -5,4% 35,7% 62,0 MEDIUM 24,4 88,89% $3.961 LOWER MIDDLE INCOME 6,62 458 16 $147 32 46,07% 29,4 VIII 2,7 MAI MULT DE 2 GRADE $44 37,7 47,9% 377 14,2% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
51118 ORAVITA CARAS-SEVERIN Oraș 12.791 14.217 -10,0% 31,3% 53,5 LOW 21,3 43,20% $6.831 UPPER MIDDLE INCOME 7,88 185 15 $135 10 14,62% 35,5 VIII 2,4 MAI MULT DE 2 GRADE $63 28,7 45,1% 395 8,4% LOW MEDIUM LOW MEDIUM
30915 SACUENI BIHOR Oraș 12.643 12.595 0,4% 22,9% 42,5 LOW 19,2 37,84% $1.711 LOWER MIDDLE INCOME 3,40 81 11 $99 16 17,89% 26,2 VII 0,6 0 - 1 GRADE $119 31,2 37,8% 452 9,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
110063 ORSOVA MEHEDINTI Municipiu 12.411 14.178 -12,5% 26,3% 50,1 LOW 23,0 71,90% $4.798 UPPER MIDDLE INCOME 5,70 240 15 $147 44 31,01% 47,6 VIII 1,2 1 - 2 GRADE $65 41,2 54,8% 386 11,2% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
51207 OTELU ROSU CARAS-SEVERIN Oraș 12.349 13.239 -6,7% 46,4% 60,9 MEDIUM 22,6 58,45% $5.037 UPPER MIDDLE INCOME 3,59 147 20 $103 23 42,35% 31,6 VI 0,5 0 - 1 GRADE $39 25,5 53,9% 410 12,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
32483 BECLEAN BISTRITA-NASAUD Oraș 12.339 12.015 2,7% 48,1% 62,7 MEDIUM 15,6 67,36% $10.435 UPPER MIDDLE INCOME 3,29 282 29 $168 27 23,36% 32,3 VI 0,7 0 - 1 GRADE $98 26,6 51,6% 394 14,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
131336 COMARNIC PRAHOVA Oraș 12.113 13.112 -7,6% 43,9% 61,6 MEDIUM 24,6 69,23% $1.313 LOWER MIDDLE INCOME 2,79 83 18 $125 4 7,39% 39,5 VIII 0,8 0 - 1 GRADE $36 49,8 46,2% 359 11,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
37280 FLAMÂNZI BOTOSANI Oraș 11.873 12.394 -4,2% 51,3% 39,8 LOW 20,1 0,00% $1.792 LOWER MIDDLE INCOME 8,37 128 6 $66 2 4,67% 38,1 VIII 2,2 MAI MULT DE 2 GRADE $79 29,5 46,3% 413 5,4% MEDIUM LOW LOW MEDIUM
32599 SÂNGEORZ-BAI BISTRITA-NASAUD Oraș 11.859 11.281 5,1% 46,9% 53,1 LOW 16,8 86,73% $2.100 LOWER MIDDLE INCOME 6,09 125 21 $115 41 12,87% 30,9 VI -1,5 MAI PUȚIN DE 0 $99 22,0 39,1% 306 11,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
128711 SCORNICESTI OLT Oraș 11.783 12.625 -6,7% 46,7% 50,8 LOW 17,6 43,75% $4.761 UPPER MIDDLE INCOME 2,96 58 20 $112 8 8,56% 42,9 VIII 1/2 1,9 1 - 2 GRADE $81 9,8 49,3% 304 14,1% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
139811 JIBOU SALAJ Oraș 11.779 11.991 -1,8% 38,3% 53,5 LOW 19,9 53,11% $6.889 UPPER MIDDLE INCOME 4,08 163 18 $152 35 19,62% 29,7 VI 0,9 0 - 1 GRADE $94 48,7 52,2% 334 13,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
72007 DABULENI DOLJ Oraș 11.778 13.208 -10,8% 37,8% 44,7 LOW 38,3 72,36% $1.256 LOWER MIDDLE INCOME 8,03 98 11 $103 7 22,18% 47,7 VIII 1,2 1 - 2 GRADE $78 17,7 51,8% 285 6,0% MEDIUM LOW LOW LOW
125622 DRAGANESTI-OLT OLT Oraș 11.742 12.850 -8,6% 43,6% 53,7 LOW 19,7 68,52% $1.248 LOWER MIDDLE INCOME 3,96 167 14 $85 25 27,31% 43,6 VIII 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $36 53,5 53,5% 265 9,9% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
143682 AGNITA SIBIU Oraș 11.724 12.676 -7,5% 27,5% 62,7 MEDIUM 20,2 69,35% $1.747 LOWER MIDDLE INCOME 5,13 60 12 $162 22 19,04% 47,6 VII 0,1 0 - 1 GRADE $73 67,0 41,0% 485 15,3% LOW LOW MEDIUM MEDIUM
131620 URLATI PRAHOVA Oraș 11.603 11.735 -1,1% 39,1% 62,1 MEDIUM 20,7 71,56% $10.667 UPPER MIDDLE INCOME 2,47 116 20 $201 32 30,94% 42,2 IX 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $76 19,8 49,5% 238 25,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
2018 (valoare) (2020)
32544 NASAUD BISTRITA-NASAUD Oraș 11.598 11.962 -3,0% 44,3% 65,0 MEDIUM 19,1 67,57% $9.439 UPPER MIDDLE INCOME 4,71 478 25 $160 47 31,76% 31,2 VI 0,1 0 - 1 GRADE $59 30,7 56,1% 245 10,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
131069 BOLDESTI-SCAENI PRAHOVA Oraș 11.546 11.726 -1,5% 45,3% 65,9 MEDIUM 21,1 10,00% $8.455 UPPER MIDDLE INCOME 2,32 36 21 $215 6 38,66% 40,3 IX 1/2 1,9 1 - 2 GRADE $62 43,2 47,6% 332 18,0% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
148006 DOLHASCA SUCEAVA Oraș 11.478 11.339 1,2% 51,2% 36,4 LOW 24,2 43,59% $493 LOW INCOME 8,60 82 4 $46 9 1,22% 36,5 VII 1/2 2,0 1 - 2 GRADE $34 37,7 56,0% 408 6,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
151905 VIDELE TELEORMAN Oraș 11.383 12.106 -6,0% 25,7% 58,5 MEDIUM 24,6 37,73% $8.669 UPPER MIDDLE INCOME 4,81 271 19 $200 78 29,19% 43,0 VIII 1/2 2,1 MAI MULT DE 2 GRADE $16 10,8 53,0% 183 8,7% LOW MEDIUM MEDIUM LOW
179409 MAGURELE ILFOV Oraș 11.317 8.477 33,5% 66,9% 82,6 VERY HIGH 19,8 58,43% $28.448 HIGHER INCOME 2,09 79 57 $417 14 59,78% 50,1 IX 1/2 2,2 MAI MULT DE 2 GRADE $186 45,1 26,8% 152 12,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
62360 MURFATLAR CONSTANTA Oraș 11.275 11.795 -4,4% 44,7% 52,1 LOW 15,8 58,14% $4.947 UPPER MIDDLE INCOME 1,85 56 15 $160 5 47,14% 39,3 VII 1,1 1 - 2 GRADE $35 54,4 40,9% 216 10,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
9574 LIPOVA ARAD Oraș 11.223 11.722 -4,3% 32,3% 58,2 MEDIUM 24,8 55,20% $6.708 UPPER MIDDLE INCOME 1,80 130 25 $196 122 14,67% 37,3 VI 1,4 1 - 2 GRADE $105 21,8 41,6% 260 18,0% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
26699 ALESD BIHOR Oraș 11.199 11.413 -1,9% 42,1% 51,4 LOW 19,5 64,90% $6.911 UPPER MIDDLE INCOME 3,02 199 32 $167 13 18,68% 26,7 VI 0,1 0 - 1 GRADE $88 21,9 46,4% 471 10,5% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
60801 HÂRSOVA CONSTANTA Oraș 11.128 11.447 -2,8% 35,5% 52,3 LOW 19,5 63,55% $4.212 UPPER MIDDLE INCOME 3,82 124 14 $190 6 53,43% 38,5 IX 1,2 1 - 2 GRADE $96 56,7 38,8% 195 8,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
131540 SINAIA PRAHOVA Oraș 11.116 12.589 -11,7% 54,8% 81,9 VERY HIGH 33,2 81,48% $6.268 UPPER MIDDLE INCOME 3,78 111 45 $475 28 53,60% 39,5 VIII -0,2 MAI PUȚIN DE 0 $341 55,0 22,0% 299 26,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
26804 BEIUS BIHOR Municipiu 11.093 11.750 -5,6% 44,4% 59,0 MEDIUM 23,2 67,22% $6.676 UPPER MIDDLE INCOME 4,28 438 37 $227 6 39,90% 30,0 VI 0,1 0 - 1 GRADE $98 46,8 53,4% 248 14,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
60455 EFORIE CONSTANTA Oraș 11.084 10.540 5,2% 72,9% 74,1 HIGH 25,2 59,79% $6.696 UPPER MIDDLE INCOME 0,99 76 49 $439 12 39,86% 41,7 VII 1,3 1 - 2 GRADE $106 55,0 21,7% 203 18,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
98373 PODU ILOAIEI IASI Oraș 11.078 10.434 6,2% 58,7% 54,2 LOW 14,2 70,89% $5.128 UPPER MIDDLE INCOME 7,63 88 10 $75 3 6,73% 35,6 VIII 1/2 1,6 1 - 2 GRADE $28 32,5 66,1% 472 6,9% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
63526 COVASNA COVASNA Oraș 11.067 11.951 -7,4% 43,3% 66,1 MEDIUM 23,5 65,63% $5.799 UPPER MIDDLE INCOME 5,13 59 20 $183 85 40,82% 36,0 VIII -0,4 MAI PUȚIN DE 0 $114 25,7 40,1% 316 26,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
110116 STREHAIA MEHEDINTI Oraș 11.059 12.065 -8,3% 38,8% 44,3 LOW 21,0 56,56% $1.730 LOWER MIDDLE INCOME 5,68 141 6 $89 14 21,41% 54,0 VII 1/2 1,4 1 - 2 GRADE $41 16,2 59,2% 382 8,5% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
32027 VALEA LUI MIHAI BIHOR Oraș 10.866 11.472 -5,3% 34,8% 59,3 MEDIUM 21,1 26,53% $10.660 UPPER MIDDLE INCOME 4,86 101 15 $155 23 10,00% 26,9 VII 0,7 0 - 1 GRADE $131 23,4 35,7% 555 11,7% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
146370 SALCEA SUCEAVA Oraș 10.807 9.773 10,6% 60,8% 52,2 LOW 20,4 0,00% $3.097 LOWER MIDDLE INCOME 8,21 0 13 $68 7 19,34% 35,7 VII 1/2 2,3 MAI MULT DE 2 GRADE $47 12,3 48,7% 942 12,0% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
47916 NEHOIU BUZAU Oraș 10.780 11.909 -9,5% 46,3% 49,2 LOW 27,8 53,40% $3.250 LOWER MIDDLE INCOME 7,79 102 16 $95 1 18,02% 40,0 VIII 1/2 1,3 1 - 2 GRADE $62 18,2 48,0% 511 10,1% MEDIUM LOW LOW MEDIUM
83525 CRISTURU SECUIESC HARGHITA Oraș 10.768 10.963 -1,8% 42,8% 62,9 MEDIUM 20,9 59,62% $6.600 UPPER MIDDLE INCOME 4,67 105 24 $157 9 28,95% 39,3 VII 0,2 0 - 1 GRADE $74 30,5 56,6% 571 25,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
43331 IANCA BRAILA Oraș 10.735 11.540 -7,0% 28,8% 55,9 MEDIUM 20,8 60,00% $6.371 UPPER MIDDLE INCOME 8,12 129 14 $160 21 5,41% 37,1 IX 1/2 0,6 0 - 1 GRADE $175 14,1 33,9% 411 15,6% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
159730 MACIN TULCEA Oraș 10.682 11.743 -9,0% 39,2% 59,6 MEDIUM 21,3 67,63% $4.954 UPPER MIDDLE INCOME 5,62 145 17 $180 5 5,31% 35,4 VIII 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $71 26,5 46,8% 310 3,9% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
87576 HATEG HUNEDOARA Oraș 10.630 11.321 -6,1% 40,4% 66,0 MEDIUM 24,8 82,78% $10.291 UPPER MIDDLE INCOME 1,92 207 29 $224 23 1,83% 32,5 VI 0,7 0 - 1 GRADE $158 27,6 42,3% 126 12,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
159650 BABADAG TULCEA Oraș 10.477 10.841 -3,4% 48,0% 50,6 LOW 16,7 30,88% $1.868 LOWER MIDDLE INCOME 5,08 95 14 $148 5 2,11% 35,7 VIII 1,5 1 - 2 GRADE $49 21,1 42,8% 177 10,9% MEDIUM LOW LOW LOW
124117 ROZNOV NEAMT Oraș 10.403 9.730 6,9% 51,3% 50,9 LOW 20,4 38,46% $2.680 LOWER MIDDLE INCOME 7,09 80 12 $86 6 8,78% 32,0 VIII 1,6 1 - 2 GRADE $48 57,5 49,4% 310 13,8% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
13668 COSTESTI ARGES Oraș 10.330 11.043 -6,5% 46,9% 61,0 MEDIUM 21,1 0,00% $3.911 LOWER MIDDLE INCOME 3,12 250 20 $140 3 16,03% 40,9 VIII 1/2 2,0 1 - 2 GRADE $119 36,2 52,2% 408 13,8% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
149227 LITENI SUCEAVA Oraș 10.299 10.302 0,0% 53,0% 32,6 LOW 24,1 0,00% $3.295 LOWER MIDDLE INCOME 9,48 84 10 $56 4 16,64% 37,6 VII 1/2 2,0 1 - 2 GRADE $58 14,3 51,5% 571 6,6% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
114854 SOVATA MURES Oraș 10.285 10.871 -5,4% 39,3% 65,8 MEDIUM 23,9 43,43% $8.497 UPPER MIDDLE INCOME 6,01 136 25 $227 155 14,05% 36,7 VI -0,2 MAI PUȚIN DE 0 $109 38,9 40,7% 352 26,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
161856 NEGRESTI VASLUI Oraș 10.266 10.626 -3,4% 45,0% 33,1 LOW 16,8 57,21% $2.479 LOWER MIDDLE INCOME 10,90 274 13 $99 12 23,05% 36,0 IX 1/2 2,8 MAI MULT DE 2 GRADE $93 40,9 51,2% 227 9,4% MEDIUM LOW LOW LOW
66081 TITU DAMBOVITA Oraș 10.233 10.594 -3,4% 44,1% 67,5 MEDIUM 19,8 48,31% $15.831 HIGHER INCOME 3,43 347 20 $349 15 20,24% 43,0 IX 1/2 1,8 1 - 2 GRADE $207 44,4 36,7% 212 35,8% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
158314 RECAS TIMIS Oraș 9.885 8.701 13,6% 44,1% 62,5 MEDIUM 21,7 69,23% $7.919 UPPER MIDDLE INCOME 1,41 42 22 $250 19 19,72% 37,5 VI 1,2 1 - 2 GRADE $119 36,4 34,9% 395 11,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
147633 CAJVANA SUCEAVA Oraș 9.854 8.695 13,3% 56,4% 25,5 LOW 13,9 36,23% $2.522 LOWER MIDDLE INCOME 11,14 95 11 $78 2 5,85% 34,4 VII 1,6 1 - 2 GRADE $59 28,9 55,0% 518 9,9% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
117827 IERNUT MURES Oraș 9.774 9.993 -2,2% 35,2% 61,1 MEDIUM 24,8 68,66% $5.864 UPPER MIDDLE INCOME 1,20 62 16 $173 11 38,99% 47,3 VII -0,4 MAI PUȚIN DE 0 $40 42,3 48,4% 224 14,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
79308 BUMBESTI-JIU GORJ Oraș 9.688 10.578 -8,4% 38,9% 58,5 MEDIUM 17,7 68,75% $10.364 UPPER MIDDLE INCOME 4,42 71 16 $133 11 43,75% 49,9 VI 0,6 0 - 1 GRADE $67 27,6 53,5% 306 11,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
146655 SIRET SUCEAVA Oraș 9.644 9.940 -3,0% 43,8% 60,6 MEDIUM 15,1 52,03% $4.065 UPPER MIDDLE INCOME 10,33 258 15 $130 12 25,74% 34,5 VI 1,2 1 - 2 GRADE $34 42,7 56,0% 222 9,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
175019 ODOBESTI VRANCEA Oraș 9.620 8.904 8,0% 55,7% 58,8 MEDIUM 19,1 51,35% $8.964 UPPER MIDDLE INCOME 8,04 145 20 $171 29 38,15% 27,6 IX 1/2 1,9 1 - 2 GRADE $148 39,7 40,1% 190 9,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
108963 SEINI MARAMURES Oraș 9.599 9.501 1,0% 50,9% 62,2 MEDIUM 18,2 37,50% $4.373 UPPER MIDDLE INCOME 7,41 55 24 $123 22 31,74% 31,1 VI 1,0 1 - 2 GRADE $61 43,7 45,4% 369 13,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
9538 INEU ARAD Oraș 9.588 9.761 -1,8% 39,8% 65,1 MEDIUM 23,9 58,29% $12.115 UPPER MIDDLE INCOME 5,05 205 20 $279 60 34,09% 34,9 VI 0,9 0 - 1 GRADE $101 42,3 44,0% 166 8,5% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
131210 BUSTENI PRAHOVA Oraș 9.558 10.321 -7,4% 61,3% 80,8 VERY HIGH 30,2 36,36% $13.801 HIGHER INCOME 4,94 55 38 $360 36 44,50% 40,4 VII 1/2 -1,1 MAI PUȚIN DE 0 $168 45,2 32,3% 220 21,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
55446 HUEDIN CLUJ Oraș 9.552 9.813 -2,7% 43,7% 57,2 MEDIUM 20,4 71,17% $3.990 LOWER MIDDLE INCOME 2,84 179 36 $205 22 13,69% 29,8 VI -0,2 MAI PUȚIN DE 0 $106 37,1 47,7% 235 15,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
87139 URICANI HUNEDOARA Oraș 9.463 10.642 -11,1% 10,7% 61,2 MEDIUM 12,5 31,91% $2.235 LOWER MIDDLE INCOME 6,77 45 17 $144 14 27,63% 45,5 VI 2,6 MAI MULT DE 2 GRADE $97 46,5 39,6% 343 6,8% LOW LOW MEDIUM MEDIUM
13757 TOPOLOVENI ARGES Oraș 9.367 9.797 -4,4% 42,6% 67,8 MEDIUM 17,4 71,37% $14.625 HIGHER INCOME 2,98 229 25 $195 17 50,37% 37,7 VIII 1/2 1,2 1 - 2 GRADE $135 26,7 39,8% 308 13,5% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
63580 INTORSURA BUZAULUI COVASNA Oraș 9.350 9.309 0,4% 56,0% 54,4 LOW 19,2 74,81% $4.309 UPPER MIDDLE INCOME 6,48 124 18 $111 15 18,28% 38,4 VII 1/2 0,9 0 - 1 GRADE $106 11,0 51,2% 267 10,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
136642 TASNAD SATU-MARE Oraș 9.321 9.884 -5,7% 33,1% 58,0 MEDIUM 20,6 38,27% $17.340 HIGHER INCOME 5,37 62 16 $135 4 40,02% 28,5 VII 0,9 0 - 1 GRADE $38 29,5 56,1% 273 17,2% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
175055 PANCIU VRANCEA Oraș 9.242 9.565 -3,4% 35,5% 63,4 MEDIUM 19,9 63,31% $6.870 UPPER MIDDLE INCOME 8,75 192 21 $169 28 24,39% 29,0 IX 1/2 2,2 MAI MULT DE 2 GRADE $313 22,0 23,7% 494 11,7% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
168372 BABENI VALCEA Oraș 9.219 9.169 0,5% 51,8% 58,6 MEDIUM 20,3 31,82% $12.333 UPPER MIDDLE INCOME 4,96 59 12 $116 5 19,40% 39,3 VIII 1,2 1 - 2 GRADE $54 44,6 50,9% 271 17,0% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
63447 BARAOLT COVASNA Oraș 9.154 9.815 -6,7% 28,5% 59,0 MEDIUM 24,2 58,14% $3.086 LOWER MIDDLE INCOME 8,55 79 17 $127 28 8,41% 35,3 VII 1,3 1 - 2 GRADE $64 42,9 52,5% 429 6,8% LOW LOW MEDIUM MEDIUM
50889 ANINA CARAS-SEVERIN Oraș 9.100 10.142 -10,3% 17,7% 42,1 LOW 21,3 41,86% $1.133 LOWER MIDDLE INCOME 10,19 49 9 $83 11 39,12% 35,9 VII 3,5 MAI MULT DE 2 GRADE $54 36,0 47,5% 46 5,3% LOW LOW MEDIUM LOW
131443 PLOPENI PRAHOVA Oraș 8.827 9.634 -8,4% 24,9% 58,3 MEDIUM 18,0 25,00% $3.434 LOWER MIDDLE INCOME 2,51 85 23 $167 6 20,41% 42,0 IX 1/2 1,8 1 - 2 GRADE $42 21,4 55,9% 287 14,1% LOW MEDIUM LOW LOW
9495 CURTICI ARAD Oraș 8.825 8.618 2,4% 29,0% 67,2 MEDIUM 20,2 41,67% $37.586 HIGHER INCOME 1,96 71 18 $288 17 4,86% 39,1 VII 1,4 1 - 2 GRADE $67 47,9 38,5% 165 17,5% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
167909 CALIMANESTI VALCEA Oraș 8.812 9.062 -2,8% 51,3% 67,7 MEDIUM 23,9 50,00% $5.566 UPPER MIDDLE INCOME 4,82 72 20 $185 55 35,62% 38,5 VII 0,3 0 - 1 GRADE $88 33,1 45,1% 186 17,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
78329 TÂRGU CARBUNESTI GORJ Oraș 8.628 9.017 -4,3% 42,1% 59,7 MEDIUM 19,5 85,15% $4.664 UPPER MIDDLE INCOME 6,66 92 18 $160 14 24,20% 51,5 VII 1,6 1 - 2 GRADE $54 16,1 54,9% 187 9,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
106461 TAUTII-MAGHERAUS MARAMURES Oraș 8.547 7.041 21,4% 73,6% 66,1 MEDIUM 19,7 33,33% $14.559 HIGHER INCOME 8,08 15 22 $244 18 50,70% 32,8 VI 1,8 1 - 2 GRADE $220 56,1 21,3% 287 16,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
40465 VICTORIA BRASOV Oraș 8.513 9.660 -11,9% 32,0% 60,5 MEDIUM 19,9 74,19% $5.750 UPPER MIDDLE INCOME 3,27 88 12 $224 8 74,04% 42,5 VIII -1,9 MAI PUȚIN DE 0 $57 24,1 50,9% 256 19,7% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
143806 DUMBRAVENI SIBIU Oraș 8.506 8.803 -3,4% 30,2% 66,0 MEDIUM 20,7 62,22% $4.593 UPPER MIDDLE INCOME 5,25 49 9 $162 16 10,79% 49,0 VII 0,9 0 - 1 GRADE $92 43,9 43,6% 361 12,7% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
155403 BUZIAS TIMIS Oraș 8.377 8.556 -2,1% 36,6% 65,7 MEDIUM 25,1 66,10% $4.788 UPPER MIDDLE INCOME 5,51 49 18 $211 64 9,74% 36,8 VI 1,1 1 - 2 GRADE $33 62,0 43,1% 248 17,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
120968 BICAZ NEAMT Oraș 8.293 9.278 -10,6% 41,2% 59,8 MEDIUM 23,4 72,34% $2.983 LOWER MIDDLE INCOME 8,26 161 16 $125 2 41,13% 28,0 VII -0,7 MAI PUȚIN DE 0 $21 41,4 55,3% 335 9,1% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
9459 CHISINEU-CRIS ARAD Oraș 8.291 8.790 -5,7% 36,3% 69,1 MEDIUM 23,6 62,32% $37.770 HIGHER INCOME 2,87 256 26 $316 18 34,17% 36,5 VI 1,7 1 - 2 GRADE $188 23,5 40,1% 250 22,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
164981 MURGENI VASLUI Oraș 8.258 8.259 0,0% 41,7% 32,4 LOW 21,7 28,00% $1.201 LOWER MIDDLE INCOME 12,35 31 6 $54 1 15,24% 33,3 IX 1/2 0,8 0 - 1 GRADE $56 23,1 50,0% 330 2,3% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
145827 TALMACIU SIBIU Oraș 8.249 7.797 5,8% 43,2% 66,5 MEDIUM 17,9 75,00% $19.482 HIGHER INCOME 2,14 20 21 $203 67 5,33% 45,1 VII 1,2 1 - 2 GRADE $105 18,0 40,4% 254 17,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
60534 TECHIRGHIOL CONSTANTA Oraș 8.189 7.647 7,1% 63,8% 65,3 MEDIUM 19,9 25,81% $4.462 UPPER MIDDLE INCOME 1,82 28 29 $248 31 20,09% 41,5 VII 1,2 1 - 2 GRADE $129 41,0 33,6% 186 10,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
9654 PÂNCOTA ARAD Oraș 8.187 8.152 0,4% 36,1% 63,8 MEDIUM 18,5 48,51% $3.987 LOWER MIDDLE INCOME 4,37 90 17 $160 91 40,09% 36,8 VI 1,3 1 - 2 GRADE $76 26,9 39,3% 357 12,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
109176 SOMCUTA MARE MARAMURES Oraș 8.064 7.967 1,2% 52,9% 56,8 MEDIUM 25,4 68,18% $1.836 LOWER MIDDLE INCOME 7,25 52 17 $116 2 0,00% 32,1 VI 1,3 1 - 2 GRADE $114 43,1 44,0% 230 6,5% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
82617 TURCENI GORJ Oraș 8.035 8.357 -3,9% 43,6% 65,5 MEDIUM 15,0 50,88% $10.333 UPPER MIDDLE INCOME 8,00 194 11 $427 1 37,27% 50,9 VIII 1,2 1 - 2 GRADE $225 40,5 34,9% 186 26,7% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
36060 SAVENI BOTOSANI Oraș 7.945 8.675 -8,4% 39,5% 46,9 LOW 21,5 54,30% $1.673 LOWER MIDDLE INCOME 15,63 154 9 $103 18 8,68% 38,9 VII 1/2 1,4 1 - 2 GRADE $72 19,8 52,6% 271 7,8% MEDIUM LOW MEDIUM LOW
70502 SEGARCEA DOLJ Oraș 7.934 8.372 -5,2% 29,1% 48,4 LOW 24,2 47,54% $16.213 HIGHER INCOME 7,48 77 11 $206 25 33,17% 52,4 VIII 1,6 1 - 2 GRADE $81 28,4 45,7% 337 11,3% LOW MEDIUM LOW MEDIUM
9627 NADLAC ARAD Oraș 7.913 8.332 -5,0% 28,2% 61,9 MEDIUM 23,1 58,73% $2.878 LOWER MIDDLE INCOME 1,70 90 21 $214 38 0,00% 35,3 VII 1,7 1 - 2 GRADE $110 27,4 43,0% 213 17,0% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
1936 ZLATNA ALBA Oraș 7.909 8.496 -6,9% 26,0% 55,8 MEDIUM 26,6 55,56% $4.780 UPPER MIDDLE INCOME 5,08 33 14 $115 8 27,96% 31,8 VI 0,5 0 - 1 GRADE $564 27,0 17,5% 290 4,5% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
92836 AMARA IALOMITA Oraș 7.896 8.061 -2,0% 60,4% 62,1 MEDIUM 22,9 0,00% $4.122 UPPER MIDDLE INCOME 1,99 0 17 $134 83 46,83% 45,1 VIII 1/2 1,4 1 - 2 GRADE $152 18,4 25,9% 73 20,5% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
119894 UNGHENI MURES Oraș 7.741 7.340 5,5% 46,4% 65,5 MEDIUM 20,0 0,00% $25.722 HIGHER INCOME 0,83 0 25 $220 5 30,73% 45,4 VII 0,8 0 - 1 GRADE $107 30,9 31,0% 230 19,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
101458 BUDESTI CALARASI Oraș 7.634 7.743 -1,4% 21,5% 41,9 LOW 22,3 0,00% $2.836 LOWER MIDDLE INCOME 5,80 0 12 $90 4 22,27% 44,6 VIII 1/2 0,7 0 - 1 GRADE $30 15,6 46,5% 453 12,9% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
155458 DETA TIMIS Oraș 7.623 7.684 -0,8% 22,5% 65,8 MEDIUM 21,5 60,49% $4.801 UPPER MIDDLE INCOME 5,65 80 17 $214 29 21,99% 33,3 VIII 0,9 0 - 1 GRADE $81 44,2 40,8% 384 16,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
83749 VLAHITA HARGHITA Oraș 7.604 7.632 -0,4% 37,0% 54,5 LOW 20,6 5,56% $3.974 LOWER MIDDLE INCOME 9,89 28 15 $99 45 38,86% 31,3 VI 2,1 MAI MULT DE 2 GRADE $63 37,2 55,6% 333 9,3% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
156801 FAGET TIMIS Oraș 7.582 7.724 -1,8% 30,2% 53,2 LOW 25,9 52,07% $6.942 UPPER MIDDLE INCOME 2,46 161 22 $195 11 26,43% 35,0 VI 0,5 0 - 1 GRADE $41 38,8 47,5% 425 11,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
2018 (valoare) (2020)
83464 BALAN HARGHITA Oraș 7.577 8.861 -14,5% 10,1% 45,2 LOW 16,3 54,84% $859 LOW INCOME 10,52 23 9 $73 9 0,00% 29,3 VI 1,5 1 - 2 GRADE $56 26,7 59,7% 429 5,7% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
139740 CEHU SILVANIEI SALAJ Oraș 7.559 8.294 -8,9% 27,3% 56,3 MEDIUM 24,3 27,37% $5.965 UPPER MIDDLE INCOME 10,37 79 20 $126 25 22,84% 30,0 VI 1,2 1 - 2 GRADE $49 31,5 61,2% 436 18,8% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
136848 ARDUD SATU-MARE Oraș 7.534 6.965 8,2% 36,1% 52,3 LOW 17,0 0,00% $6.405 UPPER MIDDLE INCOME 7,49 14 11 $103 16 18,29% 31,2 VII 1,5 1 - 2 GRADE $33 48,8 51,4% 237 10,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
104136 MIHAILESTI GIURGIU Oraș 7.513 7.351 2,2% 59,2% 64,7 MEDIUM 25,2 26,40% $7.048 UPPER MIDDLE INCOME 3,58 105 24 $162 20 31,62% 45,7 IX 1/2 2,2 MAI MULT DE 2 GRADE $100 25,6 35,1% 340 21,2% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
109265 ULMENI MARAMURES Oraș 7.510 7.549 -0,5% 37,7% 54,4 LOW 23,3 55,26% $1.640 LOWER MIDDLE INCOME 9,87 35 12 $84 1 21,85% 31,0 VI 0,8 0 - 1 GRADE $76 46,5 46,3% 343 4,9% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
48325 PATÂRLAGELE BUZAU Oraș 7.504 8.257 -9,1% 51,0% 52,2 LOW 30,2 78,91% $3.317 LOWER MIDDLE INCOME 10,38 155 19 $99 5 16,78% 41,1 IX 1/2 3,6 MAI MULT DE 2 GRADE $43 10,6 51,7% 392 8,1% MEDIUM LOW LOW MEDIUM
65609 FIENI DAMBOVITA Oraș 7.490 8.040 -6,8% 41,9% 60,3 MEDIUM 20,7 83,61% $12.595 HIGHER INCOME 6,20 95 18 $195 13 44,57% 36,7 VIII 1/2 -0,1 MAI PUȚIN DE 0 $64 30,7 50,1% 208 28,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
1455 CÂMPENI ALBA Oraș 7.467 8.284 -9,9% 43,0% 55,2 MEDIUM 24,4 75,88% $4.623 UPPER MIDDLE INCOME 9,54 375 26 $166 3 4,15% 34,2 VI 0,5 0 - 1 GRADE $76 41,3 62,9% 181 8,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
8096 TEIUS ALBA Oraș 7.335 7.711 -4,9% 36,2% 62,5 MEDIUM 23,6 97,44% $5.504 UPPER MIDDLE INCOME 2,03 48 18 $145 20 14,95% 38,2 VI 1,2 1 - 2 GRADE $60 55,6 41,7% 228 9,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
138039 LIVADA SATU-MARE Oraș 7.322 7.288 0,5% 35,5% 47,3 LOW 16,7 42,86% $4.627 UPPER MIDDLE INCOME 9,49 79 10 $116 18 19,46% 31,6 VI 1,1 1 - 2 GRADE $55 32,9 57,4% 292 9,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
48744 POGOANELE BUZAU Oraș 7.278 8.063 -9,7% 21,5% 42,4 LOW 29,2 87,18% $4.388 UPPER MIDDLE INCOME 8,72 51 15 $111 3 26,26% 41,5 IX 1/2 0,9 0 - 1 GRADE $78 28,6 47,5% 245 8,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
75472 TÂRGU BUJOR GALATI Oraș 7.186 7.667 -6,3% 25,0% 46,4 LOW 22,0 80,85% $3.270 LOWER MIDDLE INCOME 11,86 121 20 $138 17 19,05% 31,1 IX 1/2 1,2 1 - 2 GRADE $108 22,5 42,5% 336 8,0% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
167794 BREZOI VALCEA Oraș 7.134 7.458 -4,3% 44,5% 48,7 LOW 20,9 75,56% $1.922 LOWER MIDDLE INCOME 6,31 48 16 $119 21 17,17% 29,0 VII 0,0 0 - 1 GRADE $183 50,7 34,4% 290 7,8% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
26840 STEI BIHOR Oraș 7.134 8.274 -13,8% 25,7% 49,6 LOW 19,4 54,37% $6.808 UPPER MIDDLE INCOME 6,74 262 28 $174 23 15,00% 31,1 VI 1,6 1 - 2 GRADE $69 30,1 60,0% 253 8,3% LOW MEDIUM MEDIUM LOW
82430 TISMANA GORJ Oraș 6.969 7.598 -8,3% 49,5% 52,2 LOW 29,0 30,43% $2.245 LOWER MIDDLE INCOME 10,77 16 13 $111 13 3,16% 52,8 VI 4,0 MAI MULT DE 2 GRADE $56 36,5 60,0% 164 7,3% MEDIUM LOW MEDIUM LOW
43411 ÎNSURĂȚEI BRAILA Oraș 6.969 7.571 -8,0% 28,1% 48,4 LOW 24,9 52,63% $6.541 UPPER MIDDLE INCOME 5,19 153 14 $164 3 0,00% 39,0 IX 1/2 1,0 1 - 2 GRADE $136 12,5 43,3% 225 10,9% LOW MEDIUM LOW MEDIUM
119242 SARMASU MURES Oraș 6.948 7.511 -7,5% 40,8% 59,7 MEDIUM 30,0 53,40% $3.111 LOWER MIDDLE INCOME 6,82 96 11 $150 125 14,22% 38,4 VII 1,9 1 - 2 GRADE $73 36,3 46,2% 277 8,7% MEDIUM LOW MEDIUM LOW
168041 HOREZU VALCEA Oraș 6.912 7.365 -6,2% 44,8% 58,9 MEDIUM 25,1 59,11% $5.284 UPPER MIDDLE INCOME 10,02 338 28 $199 14 12,83% 45,3 VII 1,2 1 - 2 GRADE $135 25,7 48,9% 237 10,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
40214 GHIMBAV BRASOV Oraș 6.702 5.575 20,2% 64,5% 82,2 VERY HIGH 16,6 0,00% $128.327 HIGHER INCOME 4,94 0 57 $781 17 47,95% 45,0 VII 1/2 0,2 0 - 1 GRADE $187 23,7 16,4% 162 16,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
103032 FUNDULEA CALARASI Oraș 6.672 6.804 -1,9% 54,8% 58,1 MEDIUM 23,4 33,87% $11.353 UPPER MIDDLE INCOME 3,75 76 19 $164 45 29,88% 44,7 IX 1/2 -1,3 MAI PUȚIN DE 0 $116 29,1 38,5% 321 17,5% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
93888 LEHLIU-GARA CALARASI Oraș 6.586 6.861 -4,0% 46,6% 63,0 MEDIUM 25,2 52,38% $16.313 HIGHER INCOME 5,11 202 22 $239 29 24,67% 44,5 VIII 1/2 0,0 0 - 1 GRADE $156 26,0 35,2% 232 13,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
148612 FRASIN SUCEAVA Oraș 6.576 6.762 -2,8% 55,3% 56,9 MEDIUM 23,1 0,00% $2.291 LOWER MIDDLE INCOME 13,27 0 8 $94 15 2,27% 33,8 VI 0,2 0 - 1 GRADE $117 37,0 39,1% 389 9,3% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
157086 GATAIA TIMIS Oraș 6.528 6.508 0,3% -2,8% 52,2 LOW 21,7 61,33% $4.266 UPPER MIDDLE INCOME 7,88 70 17 $225 8 19,62% 35,2 VII 1,0 1 - 2 GRADE $131 14,5 39,9% 225 18,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
128105 PIATRA-OLT OLT Oraș 6.400 6.661 -3,9% 47,3% 48,3 LOW 24,4 50,00% $3.209 LOWER MIDDLE INCOME 4,86 16 10 $114 79 44,63% 46,7 VIII 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $51 22,6 52,6% 261 6,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
147358 BROSTENI SUCEAVA Oraș 6.392 6.837 -6,5% 46,6% 49,3 LOW 22,1 41,46% $2.662 LOWER MIDDLE INCOME 16,22 41 26 $144 23 0,00% 31,9 VI -0,5 MAI PUȚIN DE 0 $83 19,2 41,8% 468 6,6% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
9690 SEBIS ARAD Oraș 6.358 6.812 -6,7% 49,6% 62,4 MEDIUM 26,0 60,81% $5.189 UPPER MIDDLE INCOME 10,31 155 32 $264 23 11,58% 33,3 VI 0,6 0 - 1 GRADE $75 24,6 38,3% 218 16,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
68627 RACARI DAMBOVITA Oraș 6.335 6.672 -5,1% 46,1% 57,0 MEDIUM 33,1 58,51% $4.027 UPPER MIDDLE INCOME 4,48 71 11 $145 14 19,38% 43,3 IX 1/2 1,4 1 - 2 GRADE $149 31,6 38,5% 144 8,5% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
39168 STEFANESTI BOTOSANI Oraș 6.160 5.919 4,1% 43,2% 42,8 LOW 22,8 37,04% $697 LOW INCOME 22,86 54 4 $77 15 0,00% 40,0 VIII 2,1 MAI MULT DE 2 GRADE $63 43,1 47,9% 274 34,5% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
118281 MIERCUREA NIRAJULUI MURES Oraș 6.090 6.170 -1,3% 34,7% 57,2 MEDIUM 23,3 14,29% $1.328 LOWER MIDDLE INCOME 6,32 50 13 $138 33 23,44% 40,2 VII 0,1 0 - 1 GRADE $144 13,4 39,4% 339 6,0% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
40394 RUPEA BRASOV Oraș 6.088 6.376 -4,5% 37,1% 66,3 MEDIUM 23,7 43,01% $2.624 LOWER MIDDLE INCOME 10,23 84 21 $218 25 19,97% 38,9 VII 0,5 0 - 1 GRADE $110 34,5 45,1% 477 10,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
145499 SALISTE SIBIU Oraș 6.006 5.948 1,0% 44,3% 66,1 MEDIUM 22,7 70,59% $6.913 UPPER MIDDLE INCOME 2,75 20 23 $275 15 15,19% 43,3 VII -0,4 MAI PUȚIN DE 0 $137 41,1 31,7% 259 14,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
110232 VÂNJU MARE MEHEDINTI Oraș 5.911 6.433 -8,1% 31,1% 48,0 LOW 26,2 35,53% $3.033 LOWER MIDDLE INCOME 16,88 80 9 $125 24 27,97% 52,7 VII 1/2 1,7 1 - 2 GRADE $70 14,1 51,5% 196 9,5% LOW LOW MEDIUM LOW
143771 COPSA MICA SIBIU Oraș 5.900 5.963 -1,1% 15,4% 59,9 MEDIUM 12,5 100,00% $431 LOW INCOME 6,99 25 5 $198 12 63,97% 58,5 VII -0,6 MAI PUȚIN DE 0 $202 55,5 37,4% 240 15,5% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
128374 POTCOAVA OLT Oraș 5.778 6.020 -4,0% 41,3% 54,0 LOW 23,9 59,74% $1.357 LOWER MIDDLE INCOME 5,54 59 23 $92 5 43,55% 42,7 VIII 1/2 1,7 1 - 2 GRADE $97 17,9 45,5% 534 11,1% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
62397 NEGRU VODA CONSTANTA Oraș 5.704 5.917 -3,6% 23,7% 53,1 LOW 18,0 53,57% $1.630 LOWER MIDDLE INCOME 6,42 76 8 $189 23 39,92% 38,5 VII 1,5 1 - 2 GRADE $77 36,0 35,5% 252 7,4% LOW LOW MEDIUM MEDIUM
78258 NOVACI GORJ Oraș 5.642 5.934 -4,9% 58,0% 57,1 MEDIUM 30,0 78,49% $12.736 HIGHER INCOME 11,79 159 40 $196 41 13,87% 49,4 VI 1,4 1 - 2 GRADE $94 34,7 50,6% 169 13,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
89561 GEOAGIU HUNEDOARA Oraș 5.616 5.814 -3,4% 37,2% 63,2 MEDIUM 27,6 34,38% $4.432 UPPER MIDDLE INCOME 2,60 108 18 $174 21 23,98% 34,4 VI -0,1 MAI PUȚIN DE 0 $159 34,5 39,0% 168 12,9% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
109924 BAIA DE ARAMA MEHEDINTI Oraș 5.576 5.826 -4,3% 47,9% 51,8 LOW 19,6 26,87% $2.551 LOWER MIDDLE INCOME 15,28 161 10 $105 9 48,13% 50,4 VI 6,0 MAI MULT DE 2 GRADE $189 42,0 44,0% 258 10,3% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
131577 SLANIC PRAHOVA Oraș 5.563 6.580 -15,5% 41,8% 53,7 LOW 30,4 84,68% $2.641 LOWER MIDDLE INCOME 8,64 111 15 $199 163 53,71% 41,9 VIII 1/2 0,8 0 - 1 GRADE $53 25,4 60,6% 222 18,2% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
36453 BUCECEA BOTOSANI Oraș 5.514 5.491 0,4% 49,3% 54,0 LOW 23,6 47,06% $1.467 LOWER MIDDLE INCOME 16,55 60 9 $76 11 39,92% 38,1 VII 1/2 1,3 1 - 2 GRADE $59 31,1 55,2% 298 7,4% MEDIUM LOW MEDIUM LOW
146931 MILISAUTI SUCEAVA Oraș 5.509 5.346 3,0% 49,7% 49,2 LOW 24,3 0,00% $2.314 LOWER MIDDLE INCOME 19,05 0 14 $94 2 17,66% 34,4 VI 1,5 1 - 2 GRADE $67 33,2 43,2% 385 12,5% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
156357 CIACOVA TIMIS Oraș 5.446 5.434 0,2% 4,8% 56,4 MEDIUM 24,1 45,45% $939 LOW INCOME 8,73 41 13 $186 22 28,86% 36,5 VIII 1,0 0 - 1 GRADE $67 0,0 45,3% 286 5,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
168602 BERBESTI VALCEA Oraș 5.427 5.918 -8,3% 33,8% 48,7 LOW 16,4 0,00% $4.491 UPPER MIDDLE INCOME 16,77 151 16 $131 29 35,30% 48,0 VII 1/2 1,2 1 - 2 GRADE $136 36,9 48,9% 313 9,2% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
119331 SÂNGEORGIU DE PADURE MURES Oraș 5.425 5.668 -4,3% 26,9% 59,2 MEDIUM 23,6 26,79% $982 LOW INCOME 6,97 54 17 $147 4 14,70% 41,0 VII 0,0 0 - 1 GRADE $182 38,3 35,7% 220 10,5% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
1151 ABRUD ALBA Oraș 5.333 6.031 -11,6% 24,2% 55,6 MEDIUM 20,5 87,01% $8.349 UPPER MIDDLE INCOME 10,94 86 28 $152 9 35,26% 34,1 VI 0,8 0 - 1 GRADE $65 25,2 56,1% 295 13,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
159687 ISACCEA TULCEA Oraș 5.204 5.441 -4,4% 42,5% 59,0 MEDIUM 19,1 46,43% $2.657 LOWER MIDDLE INCOME 12,58 50 13 $213 32 18,08% 26,7 VIII 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $96 42,2 41,3% 190 5,2% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
106782 CAVNIC MARAMURES Oraș 5.156 5.483 -6,0% 25,5% 58,5 MEDIUM 19,3 39,29% $1.776 LOWER MIDDLE INCOME 18,00 20 17 $108 678 40,09% 30,2 VI 3,2 MAI MULT DE 2 GRADE $86 40,2 45,2% 408 7,2% LOW LOW MEDIUM MEDIUM
20910 SLANIC-MOLDOVA BACAU Oraș 5.109 5.349 -4,5% 45,2% 60,6 MEDIUM 19,6 0,00% $1.831 LOWER MIDDLE INCOME 17,61 0 16 $178 21 56,87% 31,0 VII 1/2 2,3 MAI MULT DE 2 GRADE $41 42,3 40,7% 260 34,2% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
108892 SALISTEA DE SUS MARAMURES Oraș 5.057 5.323 -5,0% 35,1% 44,8 LOW 28,5 0,00% $2.925 LOWER MIDDLE INCOME 19,15 0 12 $93 6 17,06% 31,4 VI 1,1 1 - 2 GRADE $143 37,7 33,5% 429 11,2% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
168452 BALCESTI VALCEA Oraș 5.028 5.534 -9,1% 34,5% 52,2 LOW 35,1 50,55% $2.469 LOWER MIDDLE INCOME 12,40 161 13 $120 10 16,64% 51,0 VIII 1/2 1,3 1 - 2 GRADE $71 31,2 56,4% 276 8,2% LOW LOW LOW LOW
40303 PREDEAL BRASOV Oraș 4.966 5.372 -7,6% 69,2% 86,5 VERY HIGH 25,7 45,00% $5.193 UPPER MIDDLE INCOME 10,07 17 48 $618 10 11,93% 42,4 VII 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $439 36,1 17,7% 184 33,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
50923 BAILE HERCULANE CARAS-SEVERIN Oraș 4.823 5.764 -16,3% 53,4% 58,5 MEDIUM 27,2 54,84% $8.429 UPPER MIDDLE INCOME 13,96 102 27 $253 119 59,20% 45,0 VIII 1,8 1 - 2 GRADE $213 58,3 34,3% 187 20,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
144928 MIERCUREA SIBIULUI SIBIU Oraș 4.807 4.814 -0,1% 25,5% 65,9 MEDIUM 21,7 33,33% $9.129 UPPER MIDDLE INCOME 2,59 17 15 $233 6 26,38% 41,5 VI 0,0 MAI PUȚIN DE 0 $80 14,0 42,6% 402 15,3% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
130954 AZUGA PRAHOVA Oraș 4.692 5.170 -9,2% 53,0% 72,6 HIGH 21,7 100,00% $2.464 LOWER MIDDLE INCOME 10,23 10 23 $285 11 47,15% 41,3 VII 1/2 -0,1 MAI PUȚIN DE 0 $135 65,4 36,5% 222 13,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
78454 TICLENI GORJ Oraș 4.657 5.110 -8,9% 50,9% 65,3 MEDIUM 20,8 29,31% $2.380 LOWER MIDDLE INCOME 14,79 36 10 $248 34 59,11% 53,7 VII 1,5 1 - 2 GRADE $108 48,5 51,5% 174 14,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
102749 FIERBINTI-TÂRG IALOMITA Oraș 4.549 4.885 -6,9% 37,9% 49,7 LOW 33,0 41,30% $4.733 UPPER MIDDLE INCOME 6,46 40 14 $120 4 0,07% 43,8 IX 1/2 1,3 1 - 2 GRADE $79 24,8 45,1% 425 12,3% MEDIUM MEDIUM LOW MEDIUM
87219 ANINOASA HUNEDOARA Oraș 4.535 5.176 -12,4% 17,2% 50,6 LOW 17,3 0,00% $3.070 LOWER MIDDLE INCOME 11,54 0 12 $130 17 3,08% 47,3 VI 2,4 MAI MULT DE 2 GRADE $55 51,0 48,5% 155 4,3% LOW LOW MEDIUM MEDIUM
167696 BAILE OLANESTI VALCEA Oraș 4.440 4.696 -5,5% 51,3% 65,5 MEDIUM 26,8 8,70% $6.090 UPPER MIDDLE INCOME 12,22 21 22 $241 141 33,30% 38,1 VII 1,5 1 - 2 GRADE $178 59,8 35,8% 190 26,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
70879 BECHET DOLJ Oraș 4.319 4.395 -1,7% 43,1% 45,5 LOW 20,5 0,00% $420 LOW INCOME 22,29 36 8 $148 35 22,41% 48,9 VIII 0,9 0 - 1 GRADE $179 26,5 35,3% 173 6,7% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
143851 OCNA SIBIULUI SIBIU Oraș 4.292 4.397 -2,4% 39,1% 65,2 MEDIUM 22,8 0,00% $1.822 LOWER MIDDLE INCOME 7,67 0 10 $249 72 6,12% 46,6 VII 0,4 0 - 1 GRADE $140 34,7 29,1% 217 16,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
42753 FAUREI BRAILA Oraș 3.912 4.417 -11,4% 23,3% 57,6 MEDIUM 23,8 64,18% $1.735 LOWER MIDDLE INCOME 22,54 71 15 $170 15 5,56% 37,4 IX 1/2 -1,1 MAI PUȚIN DE 0 $171 14,1 40,5% 259 13,5% LOW LOW MEDIUM MEDIUM
159767 SULINA TULCEA Oraș 3.911 4.541 -13,9% 25,7% 48,7 LOW 22,5 37,93% $2.947 LOWER MIDDLE INCOME 100,00 21 22 $217 3 72,74% 30,0 VIII 1,3 1 - 2 GRADE $115 39,8 46,8% 199 9,5% LOW MEDIUM MEDIUM MEDIUM
2915 BAIA DE ARIES ALBA Oraș 3.896 4.612 -15,5% 34,8% 49,1 LOW 23,3 68,00% $1.601 LOWER MIDDLE INCOME 18,57 141 17 $117 38 32,68% 35,2 VI -0,4 MAI PUȚIN DE 0 $65 10,6 61,1% 277 5,0% LOW LOW MEDIUM LOW
93067 CAZANESTI IALOMITA Oraș 3.534 3.659 -3,4% 37,4% 51,4 LOW 25,2 66,67% $4.075 UPPER MIDDLE INCOME 12,50 13 13 $154 28 28,68% 44,1 IX 1/2 0,5 0 - 1 GRADE $76 30,6 46,8% 200 12,0% MEDIUM MEDIUM MEDIUM LOW
168130 OCNELE MARI VALCEA Oraș 3.476 3.506 -0,9% 58,1% 54,1 LOW 30,9 0,00% $1.401 LOWER MIDDLE INCOME 12,08 0 14 $155 17 38,81% 35,6 VII 1/2 2,2 MAI MULT DE 2 GRADE $117 30,0 37,1% 167 13,9% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
108017 DRAGOMIRESTI MARAMURES Oraș 3.228 3.278 -1,5% 48,2% 48,9 LOW 28,1 0,00% $973 LOW INCOME 32,56 0 10 $111 3 20,49% 31,4 VI 1,3 1 - 2 GRADE $116 22,0 39,6% 250 5,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
75338 BERESTI GALATI Oraș 3.213 3.753 -14,4% 29,5% 44,3 LOW 23,7 56,00% $376 LOW INCOME 30,46 36 11 $129 15 0,13% 32,7 IX 1/2 2,0 MAI MULT DE 2 GRADE $73 42,0 52,3% 227 4,4% LOW MEDIUM MEDIUM LOW
167641 BAILE GOVORA VALCEA Oraș 2.749 2.994 -8,2% 42,3% 66,7 MEDIUM 31,1 16,67% $3.026 LOWER MIDDLE INCOME 19,61 12 17 $212 75 51,56% 38,0 VII 1/2 1,5 1 - 2 GRADE $270 42,7 30,2% 219 20,4% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
83491 BORSEC HARGHITA Oraș 2.693 2.848 -5,4% 42,4% 63,1 MEDIUM 26,7 14,29% $23.950 HIGHER INCOME 25,56 6 17 $376 167 43,81% 31,6 VI 0,3 0 - 1 GRADE $488 31,0 20,2% 198 9,8% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
146708 SOLCA SUCEAVA Oraș 2.637 2.621 0,6% 25,8% 45,5 LOW 21,4 52,73% $1.417 LOWER MIDDLE INCOME 41,41 112 14 $170 69 25,89% 33,9 VI 1,4 1 - 2 GRADE $122 20,2 50,6% 201 6,5% MEDIUM LOW MEDIUM MEDIUM
27007 VASCAU BIHOR Oraș 2.308 2.741 -15,8% 22,6% 49,6 LOW 36,5 0,00% $2.220 LOWER MIDDLE INCOME 20,92 0 20 $156 42 23,40% 31,7 VI 1,3 1 - 2 GRADE $220 15,8 37,1% 275 3,7% LOW LOW MEDIUM MEDIUM
26920 NUCET BIHOR Oraș 2.082 2.133 -2,4% 46,0% 53,3 LOW 20,8 0,00% $1.522 LOWER MIDDLE INCOME 28,12 0 15 $228 66 20,37% 31,6 VI 1,1 1 - 2 GRADE $355 20,3 29,2% 176 5,7% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM
83428 BAILE TUSNAD HARGHITA Oraș 1.654 1.770 -6,6% 50,9% 80,3 VERY HIGH 30,3 0,00% $4.430 UPPER MIDDLE INCOME 33,92 0 25 $325 36 20,77% 29,0 VII 1,5 1 - 2 GRADE $512 38,1 22,5% 211 21,1% MEDIUM MEDIUM MEDIUM MEDIUM



IDUL

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IDUL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA 1 LA LIVRABILUL AFERENT

DECLARAȚIE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR

PROVOCĂRILE ACTUALIZĂRII IDUL ................................................................................................ 1

Dimensiuni ale capitalului

Indice conectare la internet la 100 locuitori

Rata standardizată a mortalității estimată

Vârsta medie a populației adulte de 18

Recalculare valori IDUL 2002 și 2011

Coef. P>t Coef. P>t Coef. P>t Coef. P>t

Sud-Muntenia 0.088 0.851 0.104 0.000 -0.225 0.000 -0.015 0.115

Oltenia -1.673 0.002 0.044 0.102 -0.432 0.000 -0.087 0.000

Vest 3.326 0.000 0.209 0.000 0.062 0.172 0.025 0.050

Distribuția populației pe arii culturale și tipuri de localități, 2018 (%)

Tipuri de localități pe nivel de dezvoltare (2018) și dinamică 2018/2011*

Sursă date: INS. Calcule proprii.

Tip de localitate funcție de IDUL 2018/2011

Sursă date: INS

Rata standardizată a mortalității (RMS) prin

Rang Județ RMS Rang Județ SVN

Sursă date: INS

y=raport standardizat al y=speranța de viață la

Titlul proiectului: Elaborarea politicii urbane ca instrument de consolidare a capacității

Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod obligatoriu

Material distribuit gratuit

DECLARAȚIE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR

50 mii locuitori mari

*vârstnici față de populația de vârstă activă * IVDL indicelevitalității demografice asociată

DEZVOLTARE UMANA LOCALĂ anterioară

Sursă date: Eurostat

Rata Rata Rata Indicele

Irlanda 2.9 6.2 21.2 66.4 153.5

Suedia 2.0 2.3 31.7 111.8 39.4

Estonia 1.6 -1.0 30.6 120.1 31.5

Austria 2.7 0.2 27.9 129.4 31.4

Declin Ungaria 3.3 -3.9 28.5 130.2 14.3

Germania 3.2 -2.0 32.8 158.5 6.5

Bulgaria 5.8 -6.6 32.5 147.5 0.9

Sursă date: Eurostat

100 mii-200 mii loc. +++ +++

Moldova de nord-est (I) --- --- ++

Gurile Dunării (II) --- --- +++

Sud-Muntenia (III) ++ +++

% romi în localitate 2011 (ln) --- --- ---

% maghiari în localitate 2011(ln) + + ++

Sursă date: INS, TEMPO

Populație pe tipuri de localități sub aspectul vitalității

Populație pe tipuri de localități sub aspectul vitalității demografice,

Sursă date: INS. Calcule proprii

Tip de localitate pe criterii de mișcare naturală

Moldova de nord-est (I) --- -

Gurile Dunării (II) ---

% maghiari în localitate 2011(ln)

Localități cu IVDL minim în Indice de vitalitate Rata sporului Indicele dezvoltării

Sursă date: TEMPO, INS, Calcule proprii

Rata mortalității infantile 2015-2018

VRANI Caras-Severin 103.5

CREVENICU Teleorman 60.6

RACOVIȚA Vâlcea 63.8

Sursă date: INS

Sursă date: INS

Sursă date: INS

Sursă date INS

Sursă date: INS

Categorii de orașe mici din perspectiva vitalității demografice

vârstnici față de populația de vârstă activă IVDL indicelevitalității demografice asociată