AUTORITATEA NAŢIONALĂ

PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

POLITICILE GUVERNAMENTALE
PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE
ÎN ROMÂNIA

RAPORT 2011
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

CUPRINS

I. SISTEMUL DE CERCETARE DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2010, ÎN CONTEXT 3

NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL
I.1 Contextul naţional 3
I.2 România în cadrul Uniunii Europene 8

II. POLITICILE GUVERNAMENTALE ÎN DOMENIUL CERCETĂRII- 13

DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII: OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE PE
TERMEN LUNG
II.1 Strategia Naţională CD&I şi Planul naţional CD&I pentru perioada 13
2007-2013
II.2 Prioritatile ANCS privind politica CD&I în anul 2011 15

III. REZULTATE OBŢINUTE ÎN ANUL 2011 ÎN ÎNDEPLINIREA 18

OBIECTIVELOR DE POLITICĂ CD&I
III.1. Întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului CD&I pentru a 18
răspunde nevoilor socio-economice
III.2 Stimularea investiţiilor CD&I în sectorul privat 22

IV. DEZVOLTAREA DIMENSIUNII EUROPENE A POLITICILOR ȘI 29

PROGRAMELOR CD&I
IV.1 Susţinerea politicilor Uniunii Europene 29
IV.2 Participarea la iniţiative şi organisme CD&I europene 32
IV.3 Participarea organizaţiilor de cercetare româneşti în PC 7 40
IV.4 Susţinerea participării României la programe europene de 48
cooperare trans-naţională

V. UTILIZAREA FONDURILOR STRUCTURALE PENTRU ACTIVITĂȚI 52

CD&I

CONCLUZII 58

2
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

I. SISTEMUL DE CERCETARE DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2011, ÎN CONTEXT

NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL

I.1 Contextul naţional

În anul 2011, produsul intern brut (PIB) al României, exprimat în prețuri curente, a fost de
572,55 miliarde lei, față de 522,56 miliarde în anul 20101. În termeni reali, creșterea a fost de
2,5%.
În cele ce urmează, este prezentată situaţia internă la sfârşitul anului 2010, situaţie care a
constituit premisa în care a continuat activitatea din sectorul cercetare-dezvoltare și inovare
(CD&I) în anul de raportare 2011.
Intensitatea cercetării, calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare
(GERD2) şi PIB, în anul 2010, a fost de 0,47%, în scădere cu 0,01 puncte procentuale faţă de
anul 20093. În prețuri curente, investiția în cercetare, în anul 2010, a fost de 2413,5 milioane
lei. Ponderea în PIB cheltuielilor CD de la întreprinderi, în interes propriu (indicatorul
BERD4) a fost de numai 0,15%.

Investiția în cercetare
Din cele 2413,5 milioane lei investiți în cercetare, 2045,2 milioane lei au reprezentat
cheltuieli curente (87,7%), şi 368,3 milioane lei cheltuieli de capital (15,3%), în creștere față
de anul precedent cu 3,4 puncte procentuale.
Toate tipurile de cercetare au înregistrat creșteri ale cheltuielilor curente în anul 2010, față de
2009. Dinamica acestora, față de anul de referință 2005, este indicată în tabelul 1.

Tabelul 1. Evoluția cheltuielilor curente CD. - milioane lei -

2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total cheltuieli curente 1040,3 1319,2 1742,7 2513,4 2077,2 2045,2
din care:
- cercetare fundamentală 104,0 512,8 789,5 1240,2 874,6 913,0
- cercetare aplicativă 680,3 672,8 800,1 1072,5 1047,2 994,6
- dezvoltare experimentală 111,5 133,6 153,1 200,7 155,3 137,5
Sursa: Anuarul Statistic al României 2011, 2012

După sursa de finanţare a cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, fondurile publice au

cea mai ridicată pondere, 38,2%, dar în scădere continuă față de anii precedenți (54,9% în
2009, și 70,1% în 2008), urmate de întreprinderi 32,3%, în scădere față de 2009, care a fost
un an de creștere explozivă (34,8% față de 23,3% în 2008).

1
INSSE, România în cifre, 2012, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania%20in%20cifre_%202012.pdf.
2
“Gros Expenditure for Research and Development” – GERD.
3
INSSE, baze de date statistice https://statistici.insse.ro/shop/.
4
“Business expenditure for Research and Development” – BERD.

3
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

Legendă

Fonduri publice
Întreprinderi
Fonduri publice generale ale universităților
Fonduri din străinătate
Unități din învățământul superior

Figura 1. Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe surse de finanțare, în

anul 2010 (adaptat după Anuarul Statistic al României 2011).

După sectoarele de execuție, sumele cele mai mari au fost utilizate de întreprinderi și de
sectorul guvernamental. Dinamica acestora este indicată în figura 2.

Legendă

Sector guvernamental
Întreprinderi
Sector învățământ superior
Sector privat non profit

Figura 2. Evoluția structurii cheltuielilor totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de

execuție, în anul 2010 (adaptat după Anuarul Statistic al României 2011, 2012).

Personalul de cercetare
Referitor la personalul CD, la sfârşitul anului 2010, îşi desfăşurau activitatea în cercetare-
dezvoltare 39065 salariaţi, în scădere semnificativă faţă de numărul înregistrat la sfârşitul
anului 2009. Dinamica personalului CD este ilustrată în tabelul 2.

Tabelul 2. Personal angajat în activităţi CD.

2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total angajaţi, 41035 42220 42484 43502 42420 39065
din care:
- cercetători 29608 30122 30740 30864 30645 30707
din care atestaţi 10339 9621 9936 10463 8375 8436
- doctori în ştiinţe 8746 12309 14228 15111 14916 15468
Sursa: Anuarul Statistic al României 2011, 2012

4
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

Pe categorii de ocupaţii, ponderea cea mai mare a salariaţilor din activitatea de cercetare-
dezvoltare a fost reprezentată de cercetători, 72,2% din total, respectiv 30707 persoane. Acest
număr a rămas aproximativ constant în ultimii cinci ani, semn al unui oarecare echilibru și
stabilități a segmentului de piață. Ponderea salariaților CD din întreprinderi, în total salariați
CD, a fost de 31,6%, iar cea a cercetătorilor angajați, de asemenea, în întreprinderi, în total
cercetători, a fost ceva mai redusă, de 29,6%.
Numărul persoanelor cu titlu de doctor, care lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare, a
crescut cu circa cinci sute de persoane. Femeile cu titlu de doctor erau în număr de 6696,
respectiv 43,3%.
După grupa de vârstă, ponderea persoanelor tinere, cu vârstă de până la 34 ani, a fost
aproximativ staționară (28,9% față de 29,1% în anul precedent).

4.2% 3.5%

18.5%
25.4% Sub 25 ani
25-34 ani
35-44 ani
45-54 ani
55-64 ani
22.1% Peste 65 ani

26.3%

Sursa: Anuarul Statistic al României 2011, 2012

Figura 3. Structura cercetătorilor, pe grupe de vârstă, la începutul anului 2011.

Alocările bugetare pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare

Dacă în anul 2007 un bugetul executat pentru CD a fost de 1,65 miliarde lei, în 2008 acesta a
crescut la 2,1 miliarde lei, în 2009 s-a redus la 1,55 miliarde lei, rămânând practic staționar în
2010, iar în 2011, după rectificări, bugetul executat a fost de aproximativ 1,63 miliarde lei.
Detalii, pe ordonatorii principali de credite, sunt indicate în figura 3. Academia Română a
avut un buget staționar, de 220 milioane lei. La “alte ministere”, cele mai importante sunt
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Economiei, Comerţului
şi Mediului de Afaceri.
ANCS a beneficiat, în 2011, de 1,29 miliarde lei, față de 1,00 miliarde, în anul precedent.

5
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

Alocari bugetare pentru cercetare, dezvoltare inovare

1800
1600
1400
1200
Milioane lei

1000
800
600
400
200
0
2007 2008 2009 2010 2011
MEdCTS - ANCS Academia Romana Alte ministere

Sursa: MFP – Legea Bugetului 2011.

Figura 3. Fonduri bugetare alocate pentru activităţi CD&I, pe ordonatorii de credite cei mai
importanţi

I.2 România în cadrul Uniunii Europene

Ca membră UE, politica CD&I a României este strâns legată de cea europeană, vizând
programarea comună, iniţiativele tehnologice şi infrastructurile CD pan-europene. Obligaţia
de a identifica, urmări şi populariza bunele practici pentru activităţile CD&I din ţările UE şi
ale OECD este acum legiferată. Identificarea nişelor de competitivitate este sinergică şi
complementară cu obiectivele politicii CD&I în cadrul ERA5.
La nivelul Uniunii Europene (UE) s-a adoptat Strategia EUROPA 2020, cu scopul de a spori
competitivitatea Europei, de a ieși din criză, şi de a reduce decalajele existenta față de SUA și
Japonia, și de a putea concura cu economiile emergente (zona BRIC 6). Cercetarea şi inovarea
(CD&I) au fost plasate în centrul Strategiei, prin iniţiativa pilot Europa – O Uniune a
Inovării, care se concentrează pe:
1. Creşterea investiţiilor în cercetare. Statele membre sunt încurajate să continue să
investească în CD&I, ținta 2020 fiind 3% PIB (media UE).
2. Punerea în aplicare a reformelor pentru a asigura mai multă valoare adăugată pentru
banii investiți şi pentru a combate fragmentarea pe programe.
3. Interconectarea mai bună a sistemelor naționale de cercetare şi inovare, pentru a
ameliora performanţele acestora.
4. Consolidarea cooperării dintre ştiinţă şi mediul de afaceri, prin stimulente adecvate.
5. Înlăturarea barierelor existente pe calea idee → bun comercializabil pe piaţă, prin:
îmbunătăţirea accesului la finanţare, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii
(IMM-uri), drepturi de proprietate intelectuală (DPI) la preţuri accesibile şi clar definite,
stabilirea mai rapidă a standardelor de interoperabilitate, utilizarea eficientă a bugetelor
de achiziţii publice.

5
European Research Area
6
Brazilia, Rusia, India, China.

6
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

Din punctul de vedere al competitivității economice, măsurat prin indicatorii individuali și

scorul global (vezi tabelul 3), poziția României este în ultimul sfert al clasamentului, dar în
creștere cu patru locuri față de anul precedent.

Tabelul 3. Poziția României în clasamentul competitivității economice (din 59 țări clasate)

2007 2008 2009 2010 2011
Scorul global 44 45 54 54 50
Performanța economică 35 35 32 47 49
Eficiența acțiunilor guvernului 45 48 49 50 49
Eficiența în sectorul afacerilor 50 47 56 49 49
Calitatea infrastructurii 42 43 53 43 42
Sursa https://www.worldcompetitiveness.com/OnLine/App/Index.htm

În viziunea Uniunii Europene, factorul determinant pentru indicatorii menționați este

inovarea7, sub multiplele aspecte ale acesteia tehnologică, organizațională etc.

Performanțele în inovare
Raportul „Innovation Unionn Scoreboard” (IUS) pe anul 20118 indică România în ultima
grupă, cea a inovatorilor mediocri, alături de Bulgaria, Letonia și Lituania.
Scorul agregat al inovării, pentru țara noastră, a fost în creștere9 față de anul precedent, de la
de 0,259 (2010) la 0,263, dar reprezintă încă mai puțin de jumătate față din media UE 27,
care este 0,539 (Fig.4).

Legenda culorilor:

Figura 4. Indicatorul agregat al inovarii SII, pentru statele membre UE, după IUS 2011.
Dinamica acestui indicator este semnificativ mai mare în cazul României, comparativ cu
media UE 27. În contextul politic generat de Strategia Europa 2020, angajamentul pentru

7
Innovation Union Competitiveness Report 2011, http://ec.europa.eu/research/innovation-
union/pdf/competitiveness-report/2011/iuc2011-full-report.pdf#view=fit&pagemode=none
8
Innovation Union Scoreboard 2011 - http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/facts-figures-analysis/innovation-
scoreboard/index_en.htm
9
Valorile au fost recalculate la ediția 2011.

7
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

anul 2020, conform Programului Naţional de Reformă10, este ca România să atingă media
UE 27 la acest indicator. Totuși, acesta nu este suficient pentru recuperarea decalajelor
existente.

Tabelul 4. Evoluția indicatorului agregat al inovării SII pentru România, comparativ cu media UE 27
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011
UE 27 0,505 0,518 0,517 0,526 0,533 0,539
România 0,195 0,226 0,242 0,265 0,259 0,263
Sursa datelor: IUS 2011

Calitatea sistemului CD este evaluată prin indicatorii Resursa umană, Deschiderea și

atractivitatea CD, și Sprijin financiar (ansamblul indicatorilor IUS este prezentat în Anexa
1). Aceștia indică o poziții codașe pentru România.

Sursa: Adaptat după IUS 2011.

Figura 5. Calitatea sistemului CD - comparație între statele membre UE

Componenta cea mai importantă a “sprijinului financiar”, anume intensitatea cheltuielilor

totale pentru cercetare-dezvoltare (GERD), ca procent din PIB, se situează la mai puțin de
30% față de media UE 27. Contribuția sectorului privat este foarte redusă, de aproximativ
15% față de media UE 27, ceea ce indică faptul că cercetarea de firmă este slabă, sectorul
afacerilor fiind incomplet restructurat și insuficient motivat, iar instrumentul capitalului de
risc este puțin utilizat. Ținta asumată de România, de a atinge 2% PIB în anul 2020 (1% din
fonduri publice și 1% din surse private), ar putea atinge, la limită, valoarea previzionată a
aceluiași indicator, la nivelul UE, calculate pe baza tendințelor actuale (Fig.6).

10
Disponibil la http://www.maeur.ro/articol/programul-national-de-reforma-pnr

8
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

Sursa: Adaptat după Innovation Union Competitiveness Report 2011.

Figura 6. Intensitatea investiției în cecetare (GERD): comparație România – UE 27

După ponderea cheltuielilor pentru inovare în cifra de afaceri a IMM-urilor, România se

situează peste media europeană, cu 2,62%, față de 2,21%. Cu toate acestea, inovarea în acest
sector se datorează în principal achizițiilor de tehnologie din import, și nu efortului propriu
de cercetare-dezvoltare, fapt confirmat de locul modest ocupat de IMM-urile din România în
ceea ce privește ponderea celor care comercializează bunuri “noi pentru piață”.
Ponderea angajaților ocupați în activități bazate pe cunoștințe înalt specializate (“knowledge
intensive”) în total populație ocupată este 19,8% în România, față de 25,3% media UE.

9
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

II. POLITICILE GUVERNAMENTALE ÎN DOMENIUL CERCETĂRII,

DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII: PRIORITĂȚI ȘI OBIECTIVE

II.1 Strategia Naţională CD&I şi Planul Naţional CD&I pentru perioada 2007-2013
Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), având responsabilitatea elaborării
şi armonizării politicilor naţionale CD&I cu cele europene, urmărește să asigure conectarea
obiectivelor comunităţii ştiinţifice şi tehnice şi a mediului de afaceri din România la
priorităţile specifice ştiinţei şi tehnologiei în Uniunea Europeană, precum şi la dinamica de
evoluţie a acestora.
Documentele de referință care au stat la baza politicii CD&I promovate de ANCS în anul
2011 au fost:
 Strategia Naţională CD&I pentru perioada 2007-2013 (Strategia Națională 2007-
2013), aprobată prin H.G. nr. 217/ 2007.
 Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru 2007-2013 (Planul
Naţional 2007-2013), aprobat prin H.G. nr. 475/ 2007.
 Programul Național de Reforme, prin obiectivele asumate prin Memorandumul nr.
664/2010.
 Raportul Băncii Mondiale privind funcționalitatea sistemului CD&I din România.
Planul Naţional este structurat pe şase programe componente, care sunt indicate în Anexa 1.
Programele de cercetare cele mai importante, complementare Planului Național, aflate în
desfășurare în anul 2011, sunt Programele nucleu, Programul Operațional Sectorial Axa 2 -
Creșterea competitivității prin cercetare, dezvoltare și inovare, Planului sectorial al MECTS-
ANCS, și Programele de cercetare fundamentală ale Academiei Române.

Din punct de vedere al repartizării bugetului alocat, politica ANCS este structurată pe două
programe bugetare, care reflectă prioritățile de acțiune pe termen lung, destinate susținerii
strategiei:
 Dezvoltarea capacităţii CD şi de diseminare a rezultatelor cercetării, destinat întăririi
sistemului CD românesc.
 Creşterea competitivităţii economice prin cercetare şi inovare, care se adresează în
principal efectelor economice ale investiţiei în cercetare.

Atât Strategia Națională, cât şi programele Planului Național au fost supuse unei evaluări
independente privind perioada 2007-2010, concretizate în Raportul de evaluare intermediară
a Strategiei Naţionale şi Planului Naţional CD&I 2007-201311. Rezultatele oficiale ale
evaluării intermediare au fost publicate la începutul anului 2012.

11
Disponibil la adresa http://www.ancs.ro/uploads/comunicate/raport-final.pdf

10
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

II.2 Măsuri de politică CD&I în anul 2011

În 2011, politica ANCS a continuat direcțiile prioritare de acțiune din 2010, anume:
1. Întărirea capacităţii şi a performanţelor sistemului CD&I pentru a răspunde nevoilor
socio-economice.
2. Stimularea creşterii investiţiilor CD&I în sectorul privat.
3. Dezvoltarea dimensiunii europene a politicilor şi programelor CD&I.
La sfârșitul lunii mai 2011, Banca Mondială a făcut o analiză a funcționalitîții a sistemului
CD&I din România, recomandând un plan de măsuri care a vizat îmbunătățirea guvernanței
sistemului, reducerea fragmentării, creșterea performanței și eficienței investiției în cercetare,
valorificarea rezultatelor activității de cercetare.
Ca urmare a acestor recomandări, ANCS a adoptat un plan de măsuri cu obiective: i/
înființarea unui Consiliu Național pentru Politica Științei Tehnologiei, subordonat primului-
ministru, pentru îmbunătățirea coordonării portofoliului de politici CD&I, ii/ clasificarea și
certificarea instituţiilor publice de cercetare, pentru alocarea resurselor pe bază de
performanță și ameliorarea managementului acestora, iii/ raționalizarea oficiilor de inovare și
transfer tehnologic, și revizuirea cadrului pentru proprietatea intelectuală din România, pentru
accelerarea trasnmiterii rezultatelor CD spre piaţă şi întărirea sectorului CD privat.
Până la sfârșitul anului 2011, ANCS a pus în practică o parte dintre măsuri, după cum
urmează.

Masuri legislative
Acestea au vizat debirocratizarea procedurilor de accesare a fondurilor alocate cercetării
ştiinţifice și introducerea unor politici de resurse umane dinamice şi competitive, accesul la
posturi sau competiţii făcându-se exclusiv pe bază de performanţă profesională. Principalele
acte normative sunt enumerate mai jos.
i/ Ordonanța Guvernului nr. 6/2011 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică,
care introduce, sau modifică prevederi legate de:
- Operațonalizarea Consiliului Național pentru Politica Științei Tehnologiei;
- Alocarea mai eficientă a fondurilor publice, prin înlesnirea accesului întreprinderilor la
finanțare și prin evaluarea, clasificarea şi certificarea organizaţiilor CD, prin
adoptatarea un sistem nou de finanţare instituţională, cu componentele finanţare de
bază, fundamentată pe standarde de cost, şi finanţare complementară, în regim
competitiv, pe bază de performanţă;
- Creșterea vizibilității și recunoașterii sistemului CD&I românesc pe plan internațional,
prin utilizarea a cel puțin 50% evaluatori străini în procesul de evaluare a programelor,
proiectelor şi instituţiilor CD, pe baza unor criterii internațional recunoscute;
- Obligaţia de a identifica, urmări şi populariza bunele practici pentru activităţile CD&I
din ţările UE şi OECD.
ii/ Hotărârea Guvernului nr. 1062/2011, care stabilește normele metodologice pentru
evaluarea şi clasificarea, în vederea certificării, a unităţilor şi instituţiilor din sistemul
național CD. A fost declanșat procesul de evaluare instituțională, în primă etapă pentru
institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, în coordonarea Colegiului Consultativ pentru

11
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

Cercetare-Dezvoltare și Inovare. Au fost încărcate “online” de către aceste instituții datele și

informațiile necesare în vederea evaluării, și au fost identificați și selectați evaluatorii,
personalităţi reprezentative din lumea ştiinţifică din România şi din țări membre UE și
OECD12, având experiență dovedită în managementul instituțiilor de cercetare-dezvoltare.
Pentru aceste institute, procesul de evaluare prevede efectuarea de vizite la fața locului ale
experților. Se estimează ca procesul va continua în tot anul 2012, urmând să se încheie în
primul semestru al anului 2013.
iii/ Hotărârea Guvernului nr. 133/2011, pentru revizuirea normelor metodologice de
contractare, finanţare, monitorizare şi evaluare a programelor şi proiectelor cuprinse în
Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare.
iv/ Hotărârea Guvernului nr.134/2011 pentru aprobarea normelor metodologice privind
categoriile de cheltuieli pentru activități de cercetare dezvoltare și stimulare a inovării,
finanțate de la bugetul de stat, prin care este simplificat modul de înregistrare și raportare a
cheltuielilor pe contractele de cercetare finanțate din fonduri publice, permițând verificarea
mai rapidă a modului de utilizare a acestor fonduri. Prin hotărâre a guvernului, a fost
modificată și completată Hotărârea Guvernului nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi
categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăți în
avans din fonduri publice, punând, astfel, pe picior de egalitate, pe toți beneficiarii de fonduri
publice, în avantajul celor privați, fiind reduse procedurile birocratice de obținere a finanțării.
v/ Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011, care modifică și complează Legea nr. 206/2004 privind
buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare. Actul normativ
permite adoptarea bunelor practici la nivel european și internațional pentru asigurarea unui
mediului de cercetare corect, transparent și stimulativ, pentru încurajarea performanței, în
descurajarea și sancționarea fraudei, imposturii și oricărei atingeri aduse valorilor etice
fundamentale.

Măsuri organizatorice
i/ Au fost înaintate propuneri pentru regulamentul de funcționare și componența Consiliului
Național pentru Politica Științei și Tehnologiei.
ii/ Au fost stabilite13, sau, după caz, modificate, componența și regulamentele de organizare
și funcționare ale organelor consultative: Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare
și Inovare, Consiliul Național al Cercetării Științifice, Consiliul Național pentru Dezvoltare și
Inovare, și Consilul Național de Etică în Cercetarea Științifică, Dezvoltarea Tehnologică și
Inovare. În componența acestor organizații au fost numite personalități cu realizări și
recunoaștere de nivel internațional din știință și tehnologie, atât din țară - din toate regiunile
de dezvoltare ale României -, cât și din diaspora, atât din universități și institute publice de
cercetare, cât și din mediul privat și societatea civilă. Regulamentele adoptate conțin
prevederi privind misiunea, calitatea activității de avizare și fundamentare a activităților de
elaborare și implementare a politicilor publice. De asemenea, reglementează transparența
decizională, incompatibilitățile și răspunderea membrilor în exercitarea mandatelor
membrilor acestora.
iii/ A fost aprobat14 regulamentul de organizare și funcționare al Unității Executive pentru
Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării-Dezvoltării și Inovării, în urma deciziei luate

12
Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică – “Organisation for Economic Co-operation and Development”
13
Prin Ordin al ministrului MEDCTS.
14
Prin Ordin al ministrului MEDCTS.

12
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

în anul 201015, de comasare a tuturor entităților care asigurau finanțarea în sistem

descentralizat a programelor cuprinse în Planul național și atribuirea conducerii tuturor
acestor programe către această instituție.
iv/ Deciziile ANCS, elaborate în anul 2011, au vizat creșterea calității și a eficienței
administrative, cu efecte în creșterea obiectivității, reducerea costurilor administrative și a
timpului de lucru dedicat acestor activități, în favoarea timpului alocat pentru activități de
cercetare. Au fost construite baze de date și platforme informatice pentru selecția experților
evaluatori, sisteme informatice pentru încarcarea “online” a propunerilor de proiecte de
cercetare, pentru evaluarea și comunicarea rezultatelor evaluării, precum și platforme de
comunicare pentru membrii consiliilor consultative.
v/ A fost elaborată, și se află în faza de consultare, metodologia de concurs pentru ocuparea
funcţiei de director general la institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, precum și normele
metodologice pentru acordarea finanţării instituţionale de bază, în vederea susţinerii
funcţionării infrastructurii de cercetare – dezvoltare. După încheierea consultărilor, acestea
urmează a fi supuse aprobării, prin hotărâre de guvern.
vi/ A fost analizat modul de finanțare a instalațiilor de interes national, și au fost introduse
proceduri de asigurarea calității și standarde de cost pentru operarea acestora. Au fost dispuse
și finanțate acțiuni pregatitoare pentru decomisionarea reactorului nuclear VVR-S, urmând ca
în primele luni ale anului 2012 combustibilul nuclear uzat să fie transferat definitiv în afara
țării.
vii/ Au fost aprobate standardele minimale necesare şi obligatorii pentru acordarea gradelor
profesionale de CS I şi de CS II, corespunzătoare domeniilor ştiinţifice. Potrivit acestor
standarde, candidaţii în concursurile pentru CS I şi CS II trebuie să îndeplinească punctaje
minimale, specifice domeniului, care se acumulează din publicarea de articole, cărţi (în
funcţie de domeniu), participări la conferinţe, citări etc.

Alte măsuri
În domeniul fiscal, a continuat conlucrarea cu Ministerul Finanțelor Publice pentru punerea în
aplicație a deducerii suplimentare, de 20%, ale cheltuielilor CD ale operatorilor economici.
Pentru anul 2011, deducerile suplimentare au totalizat aproape 40 milioane lei.
Tot în 2011, un consorțiu internațional a efectuat evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2007-2013 și a
instrumentului principal de implementare a acesteia, Planul Național CD&I 2007-2013.
Raportul final a fost depus la ANCS, iar concluziile și recomandările, împreună cu
propunerile de acțiuni corective, au fost prezentate public în luna ianuarie 2012, putând fi
accesate la adresa http://www.ancs.ro/uploads/comunicate/raport-final.pdf.
Pentru pregătirea elaborării Strategiei naţionale în domeniul inovării, a fost contractat, din
fonduri structurale16, un proiect de dezvoltare a capacităţii ANCS de a elabora politici publice
în domeniul inovării şi al transferului tehnologic. Valoarea totală a proiectului este de
13,4mil. lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 11,4mil. lei şi 2,0mil. lei
reprezintă contribuţia ANCS. Rezultatele ațteptate ale proiectului sunt:
i/ crearea unei reţele naţionale de manageri de inovare în administraţia publică centrală şi
locală,
15
Prin OUG 79/2010.
16
Finanțat din Fondul Social European, prin Programul Operational de Dezvoltare a Capacităţii Administrative
(PODCA)

13
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

ii/ elaborarea unui standard naţional pentru procesul de transfer tehnologic,

iii/ crearea unei platforme pentru colectarea datelor şi furnizarea de statistici relevante
privind performanţele în domeniul inovării şi transferului tehnologic.
Dintre rezultatele obținute déjà în cadrul proiectului, menționăm rapoartele Inobarometru –
raport de evaluare a gradului de inovare la nivelul regiunilor de dezvoltare, și Raport de
evaluare privind situatia actuala a modului de raportare a performantelor in domeniul
inovarii si transferului tehnologic la nivel national.

14
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

III. REZULTATE OBŢINUTE ÎN ANUL 2011 ÎN ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

DE POLITICĂ CD&I

III.1. Întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului CD&I pentru a răspunde

nevoilor socio-economice
Pe baza noilor prevederi ale actelor normative menționate, au fost elaborate pachete de
informații de către organismele consultative care funcționează la nivelul conducerii
programelor cuprinse în planul național. Pe baza aprobării acestor pachete, prin decizii ale
președintelui ANCS, au fost lansate competiții la programele din Planul Național.
Dintre măsurile implementate prin noile pachete de informații de la programele Resurse
umane și Idei, amintim: introducerea criteriului de eligibilitate pentru directorul de proiect,
stabilirea pragului minim privind nivelul de performanța dovedit conform criteriilor
recunoscute internațional, utilizarea largă a expeților evaluatori internaționali din țări
membre UE sau OECD, condiții și proceduri pentru portabilitatea grantului, informatizarea
pcesului de depunere și evaluare, stabilirea de indicatori pentru monitorizare, asigurarea
predictibilității și multianualității în finanțare, condiții pentru atragerea resursei umane
valoroase pentru cercetarea din diaspora.
La programul Resurse umane, numărul total de proiecte în derulare, în anul 2011, a fost de
2104, din care: 319 proiecte de cercetare postdoctorala, 240 proiecte de cercetare pentru
stimularea constituirii de tinere echipe de cercetare, 22 proiecte de cercetare pentru
stimularea revenirii în ţară a cercetătorilor (dintre care un proiect complex de reintegrare),
1522 articole științifice premiate, o bursă de cercetare “Ştefan Odobleja“.
La programul Capacități, au fost finalizate studii prospective în domeniile nanotehnologii,
energia verde, terapii celulare, ştiinţa serviciilor, şi fizică, și este încă desfășurare cel pentru
domeniul chimie. Lansate în regim “top-down”, aceste studii vor constitui elemente de
fundamentare a viitoarei strategii naţionale pentru perioada 2014-2020, a cărei pregătire va
începe în anul 2012.
La programul Idei, numărul total de proiecte în derulare a fost de 1072, din care: 1006
proiecte de cercetare exploratorie, 12 proiecte complexe de cercetare exploratorie, 38
“workshop”-uri exploratorii, 10 școli de studii avansate, și 6 proiecte internaționale.
În anul 2011, în conformitate cu prevederile legale, au fost acordate 29 de titluri de cercetător
științific grad I şi 44 de titluri de cercetător științific grad II, dintr-un total de 83 de dosare de
concurs evaluate de comisiile de specialitate ale CNATDCU. Au fost confirmate 5 concursuri
pentru ingineri de dezvoltare tehnologică gr.I şi 2 concursuri pentru ingineri de dezvoltare
tehnologică gr.II.
Finanțat prin planul sectorial al ANCS, proiectul Evaluarea potenţialului românesc de
cercetare în domeniul fizicii şi elaborarea strategiei naţionale de cooperare internaţională a
permis evaluarea cantitativă a acestui potenţial17: după publicaţiile și citările indexate ISI18
cercetarea din România ocupă locul 41 în lume (din 127 de ţări), peste o treime din publicații
şi circa jumătate din citările atribuite României revenind fizicii. La nivel regional (Europa de
Est), fizica din România ocupă un lăudabil loc 5 (din 23 de state), fiind întrecută doar de
Rusia, Polonia, Ucraina şi Cehia. Cercetarea de fizică din ţară ocupă, prin număr de publicaţii
ISI, locul 32 în lume, iar în ceea ce priveşte numărul de citări pe document, fizica ocupă locul

17
Raport publicat http://www.ifa-mg.ro/esfro/rapoarte.php.
18
Thomson ISI (Institute for Scientific Information), Philadelphia, SUA, este cea mai cunoscută şi funcţională
bază de date privind publicațiile științifice.

15
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

43 în lume, România situându-se, per ansamblu, pe locul 77; poziţii mai bune la acest
indicator, peste media fizicii, şi comparabil cu nivelul Europei de Vest, le au fizica nucleară
şi a particulelor elementare, şi fizica suprafeţelor şi interfeţelor. Domeniul chimiei urmează sa
fie evaluat în anul 2012.

III.2 Stimularea investiției în cercetare din partea sectorului privat

Prevederile din pachetele de informații 2011 la programele Parteneriate și Inovare au avut ca
scop stimularea proiectelor inițiate de întreprinderi, sau finanțate și de către acestea, în
parteneriat cu instituții de cercetare-dezvoltare. Astfel, proiectele cofinanţate în proportie de
minimum 50% de către operatorii economici, sau cu valoare mai mica de 20 mii €, au fost
exceptate de la obligativitatea de a fi evaluate intrnațional.
Pe parcursul anului 2011, în cadrul programului Inovare s-au desfășurat, în total, 160
contracte, finanțate cu 7,1mil. lei de la buget, și 9,0mil. fonduri ale operatorilor economici.
Înlesnirea accesului la finanțare pentru întreprinderile-IMM inovative s-a concretizat prin
diversificarea instrumentelor de finanțare (de ex. cecul „voucher” pentru inovare), și deduceri
fiscale suplimentare.
La programul Parteneriate au fost finanțate 581 proiecte. Ca urmare a acestora, au fost
depuse 225 de cereri de brevete naționale, dintre care au fost acordate 3 până la 31 decembrie
2011. Nu există solicitări de brevete EPO/USPTO. Acest lucru este îngrijorător, deoarece, în
economia globalizată, importanța protejării proprietății intelectuale exclusiv pe teritoriul
național, este în scădere. De asemenea, deși s-au raportat 430 de produse, 245 de tehnologii și
180 de tehnici și mecanisme, este neclar dacă acestea corespund sau nu unor standarde
internaționale de calitate. În plus, dintre cele 2907 articole raportate, nu există o menționare
explicită asupra indexării acestora în baze internaționale de date.

Tabelul 5. Distribuția proiectelor după domeniul de cercetare la programul Parteneriate

Domeniile de cercetare Număr de proiecte
DC 1 - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii 60
DC 2 - Energie 62
DC - 3 Mediu 73
DC - 4 Sănătate 81
DC - 5 Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară 76
DC - 6 Biotehnologii 43
DC - 7 Materiale, procese şi produse inovative 81
DC - 8 Spaţiu şi securitate 45
DC - 9 Cercetare socio-economică şi umanistă 60
Total 581

La proiectele din cadrul programului au participat, în total, 375 operatori economici.

Contribuţia totală a finanţării din partea acestora, pentru perioada raportată, este de 8,1mil.
lei, adică aproape 4% din fondurile publice alocate în cadrul programului. Aceștia au
participat în 375 de parteneriate, restul fiind dat de 29 de parteneriate dintre institute
naţionale și/sau universităţi publice şi ONG-uri, respectiv 177 parteneriate exclusiv între
institute naţionale și universităţi publice.

16
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

Fig. Distribuţia proiectelor după regiunile de dezvoltare a României, la programul Parteneriate

La competiția din anul 2011 au fost depuse 1752 de proiecte, procesul de selecție urmând a fi
încheiat în primăvara anului 2012, partea cea mai consistentă a bugetului competiției, adică
două treimi din cele circa 200 de proiecte care se estimează că vor fi finanțate, urmând a fi
alocată proiectelor care beneficiază de finanțare și din partea sectorului privat.
În anul 2011 a continuat procesul acreditare a entităţilor din infrastructura de inovare şi
transfer tehnologic (incubatoare tehnologice şi de afaceri, centre de transfer tehnologic,
centre de informare tehnologică) ca şi procesul de auditare a entităţilor care au fost acreditate
şi fac parte din reţeaua naţională ReNITT, în conformitate cu metodologia specifică privind
funcţionarea, acreditarea și susținerea entităţilor de inovare19.
În iunie 2011 a fost reacreditat incubatorul tehnologic si de afaceri CIFATT Craiova, pentru o
perioada de 5 ani, iar în luna octombrie a fost înfiinţat un nou centru de informare
tehnologică - CIT CASA DUNĂRII - la Călăraşi.
În anul 2011, lista entităţilor de inovare şi transfer tehnologic acreditate cuprindea 47 de
organizații, înfiinţate în toate regiunile tării:
• 12 centre de transfer tehnologic (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea);
• 20 centre de informare tehnologică (Bucureşti, Tulcea, Târgu-Mureş, Rm.Vâlcea,
Braşov, Baia Mare, Teleorman, Timişoara, Slobozia, Drobeta-Turnu Severin, Bacău,
Constanta, Vaslui, Bistriţa Năsăud, Alba-Iulia, Arad, Mehedinţi, Constanţa, Călăraşi);
• 15 incubatoare tehnologice și de afaceri (Craiova, Bucureşti, Rm. Vâlcea, Arad, Sf.
Gheorghe, Brașov, Ploiești).
A continuat procesul de monitorizare a activităţii desfăşurate în cele 4 parcuri ştiinţifice şi
tehnologice autorizate de ANCS, care funcţionează în Iaşi, Galaţi, Bucureşti, Timişoara.
În cadrul POS CCE - Axa 2, în anul 2011 au fost în desfășurare 48 proiecte CD, toate
contractate în 2011, de susţinere a parteneriatelor între universităţi/institute de cercetare şi
întreprinderi şi a “start-up”-urilor şi „spin-off”-urilor inovative.

19
Aprobate prin HG 406/2003.

17
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

IV. DEZVOLTAREA DIMENSIUNII EUROPENE A POLITICILOR ȘI

PROGRAMELOR CD&I

În acordurile internaționale, au fost promovate cu prioritate proiectele realizate în parteneriat

cu operatorii economici. În cadrul programului Inovare - Modulul 5 se află, în prezent, în
desfășurare 31 contracte de finanţare, (12 semnate în 2010), repartizate după cum urmează:
17 contracte „EUREKA-tradiţional” (6 semnate în 2011), 4 contracte „EUREKA – cluster” (1
semnat în 2011), 10 contracte „EUROSTARS” (4 semnate în 2011).
Prin programul Capacități – Modulul 3, în anul 2011 a fost continuată cofinanţarea
participării românești la 91 de proiecte participante la Programul cadru pentru cercetare,
dezvoltare tehnologică şi activităţi inovative al UE. precum şi la programe de cooperare
bilaterală.
În cursul anului de raportare, dezvoltarea bazei materiale pentru cercetare a vizat, cu
prioritate, infrastructurile mari, de înaltă performanţă, asociate iniţiativelor pan-europene, au
rol dublu: întâi, susţin şi contribuie efectiv la realizarea Spaţiului European de Cercetare,
oferind motivație pentru mobilitatea cercetătorilor și a cunoștințelor, și apoi, pe plan intern,
reduc fragmentarea, deci concentrează resurse și pot conduce la poli de competitivitate pentru
specializarea inteligentă. Promovarea celor două proiecte strategice Instalație de lumină cu
strălucire extremă – “Extreme Light Infrastructure” (ELI) şi Centrul Internaţional de Studii
Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră - va conduce la creşterea accesului la
surse de informare-documentare şi la infrastructuri de nivel european şi internaţional, precum
şi la creşterea nivelului de acces al cercetătorilor şi echipelor de cercetare din România, la
producţia ştiinţifică şi tehnică realizată în parteneriat internaţional, în domenii de înaltă
tehnologie.
i/ Proiectul ELI, prima instalație de cercetare pan-europeană din estul Europei, este realizată
în colaborare de România, Cehia şi Ungaria. Unitatea nuclear-fotonică ELI-NP, dedicată
testelor din domeniul fizicii nucleare, va fi localizată în România şi va reprezenta unul
dintre cei mai importanţi piloni ai sistemului laser ELI.
România a alocat, până în prezent, cca. 4,8 milioane Euro pentru realizarea studiului de
fezabilitate şi a proiectului tehnic. La sfârşitul lunii noiembrie, guvernul a aprobat
realocarea sumei de 180 milioane Euro, între axele POS - CCE, pentru susţinerea
proiectului ELI, în luna decembrie fiind finalizată evaluarea JASPERS20, care va permite
depunerea aplicației de proiect major la Comisia Europeană și încheierea contractului de
finanțare din fonduri structurale până în luna iunie a anului 2012.
În sinergie cu programul ELI, în cadrul proiectelor mari, de dezvoltare a infrastructurilor de
cercetare finanțate din fonduri publice, au fost în derulare 8 proiecte prin care au fost
achiziţionate echipamente în valoare de peste 13 mil. lei şi au fost demarate lucrările pentru
realizarea unor lasere de mare putere.
ii/ Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră
constituie contribuţia României la Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Au avut loc
dezbateri privind structura, direcţiile ştiinţifice, activităţile, guvernanţa şi finanţarea
centrului. Centru va fi amplasat în Delta Dunării. Ca urmare, s-a realiza versiunea

20
JASPERS - “Joint Assistance to Support Projects in European Regions“, parteneriatul de asistenţă tehnică între Comisia
Europeană, Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi KfW
Bankengruppe (KfW).

18
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

preliminară a unei Cărţi Albe privind domeniile ştiinţifice ce vor fi abordate de centrul
internaţional.
În cadrul al POS CCE - Axa 2, au fost finalizate 2 proiecte de infrastructură publică CD (din
totalul de 39 de proiecte de infrastructură contractate) şi 4 de infrastructură privată (din
totalul de 45 de proiecte contractate). Trei dintre infrastructurile CD finalizate se încadrează
în categoria infrastructurilor mari: cele din INCD Fizica Materialelor şi din Universitatea
Lucian Blaga din Sibiu (infrastructură publică), precum şi cea aparţinând sectorului privat
(SC Polipharma Industries SRL, Sibiu). În lista celor 100 priorități stabilite de Ministerul
Afacerilor Europene pentru finanțare se regasesc și 4 proiecte derulate în cadrul POS CCE -
Axa 2 – Cercetare-Dezvoltare.
În ianuarie 2011, România a fost admisă ca membru al Agenției Spațiale Europene (ESA 21),
Legea de ratificare a acordului de aderare la Convenția ESA a fost promulgată în luna
decembrie. România este mai bine conectată la tehnologiile de vârf prin programele şi
iniţiativele ESA, ca și prin participarea la iniţiative tehnologice şi infrastructuri CD
internaţionale (ex.: CERN22, FAIR23, sau e-infrastructures). Totuși, oportunitățile deschise de
aceste colaborări sunt încă insuficient exploatate de industria românească.
În luna octombrie 2011 s-a organizat și desfășurat la București primul workshop româno-
chinez pentru realizarea de proiecte de cercetare în domeniul automobilului electric. Sunt
avute în vedere și alte colaborări și de asemenea printr-un proiect au fost analizate capacitatea
și potențialul românesc și avansate propuneri de a dezvolta asemenea tehnologii. Identificarea
nişelor de competitivitate este sinergică şi complementară cu obiectivele politicii CD&I în
cadrul ERA24. Ca membră UE, contributor la elaborarea și implementarea acestor politici,
politica CD&I a României este strâns legată de cea europeană, vizând programarea comună,
iniţiativele tehnologice şi infrastructurile CD pan-europene.
Au fost purtate discuții bilaterale și negociate proiecte de acord cu țări avansate științific și
tehnologic în domenii care pot aduce creșteri de competitivitate sistemului CD&I românesc
(Franța, SUA, Israel, etc.). Așa cum a fost menționat acordul încheiat de către ANCS cu
ANR din Franța, în baza căruia în urma primei competiții organizate în acest an au fost
selectate și lansate în implementare primele 5 proiecte comune, se înscrie în traiectoria de
bune colaborări bilaterale, în special cu statele membre ale UE, care constituie un excelent
cadru de rezolvare a proiectelor comune de cercetare dar și de participare la competiții
organizate în cadrul PC sau inițiativelor europene. Este de subliniat de asemenea rezultatul
foarte bun al implementării acordului încheiat de IFA, unitate subordonată ANCS, cu
Comisariatul pentru Energie Atomică (CEA) al Franței în anul 2011. Pe aceste experiențe
extrem de pozitive a fost negociat și urmează a fi semnat în cursul lunii ianuarie 2012 acordul
de colaborare între ANCS și CNRS.
ANCS a fost desemnată organism de implementare și organizație parteneră a Consiliului
Cercetării din Norvegia pentru proiecte finanțate din granturi norvegiene și granturi EEAE.

Obiectivele enunțate mai sus necesită sprijin financiar crescător, sintetizat prin proiecția
investiției în cercetare. La sfârșitul anului 2011, nivelul cumulat de finanțare a Planului
Național a fost de 3 miliarde lei, față de aproximativ 10 miliarde, prevederi inițiale. Pentru
anul 2020, obiectivul asumat al României pentru intensitatea investiției CD este 2% PIB (1%

21
European Space Agency.
22
Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire.
23
Facility for Anti-proton and Ion Research.
24
European Research Area

19
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

public plus 1% privat), sub nivelul de 3% PIB (1% public plus 2% privat) propus de
Strategia EUROPA 2020. Diferența poate fi dată de sectorul privat, unde sunt posibile măsuri
de îmbunătățire.
Pe parcursul anului a fost susținută și promovată poziția României privind structura și
regulile viitorului program cadru al UE “HORIZON 2020” astfel încât să fie stabilite condiții
pentru dezvoltarea excelenței și creșterea ratei de succes a comunității științifice și industriale
românești la competițiile care se vor organiza în cadrul acestuia.

20
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

CONCLUZII

Au fost realizate progrese atât în ceea ce priveşte revizuirea cadrului legislativ, prin
introducerea unui nou sistem de evaluare, clasificare şi certificare a organizaţiilor CD, corelat
cu un nou sistem de finanţare instituţională (de bază şi complementară) cât și în
implementarea acestuia. Au fost implementate măsuri pentru îmbunătățirea guvernanței
sistemului care trebuie continuate și a crescut calitatea alocării publice. Au fost facute
investiții majore în resursa umană performantă în baza criteriilor recunoscute internațional, în
special în resursa tânără și s-au continuat eforturile de valorizare a resursei de competență și
colaborare din diaspora.
Pentru stimularea creşterii investiţiilor CD&I din sectorul privat, au fost susţinuţi peste 600
operatori economici implicaţi în programe/proiecte de CD finanţate și din fonduri publice. A
fost consolidată baza materială pentru cercetare prin finalizarea a trei infrastructuri de mari
dimensiuni şi demararea lucrărilor pentru realizarea unor lasere de mare putere.
Dimensiunea europeană/internaţională a CD&I a fost consolidată prin asigurarea finanţării şi
derularea unui număr de peste 100 de proiecte cu participare românească, precum şi prin
promovarea proiectelor strategice Extreme Light Infrastructure (ELI) şi Centrul
Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, prin participare
de succes la programele de cercetare ale CERN și ESA prin elaborarea și susținerea poziției
României la elaborarea și implementarea politicilor publice la nivel european.

Există multe aspecte care au frânat dezvoltarea CD&I:

- Domeniului cercetării din România i se aloca 0,47% din PIB, cu 0,18% din PIB din
partea sectorului privat. La sfârșitul anului 2011, nivelul cumulat de finanțare a
Planului Național a fost de 4 miliarde lei, față de aproximativ 10 miliarde, prevederi
inițiale.

- Lipsa unei monitorizări informatizate a rezultatelor cercetării.

- Inovarea in România ne situeaza pe ultimele locuri în Uniunea Europeana. Deși în

România sunt 4500 societati comerciale straine, din care 20 sunt de succes in
domeniul CD, domeniul nu este încă atractiv, iar societățile multinaționale nu sunt
interesate să facă cercetare în România.

- Nu exista legaturi între CD și industrie. În România există o retea de transfer

tehnologic în care s-au investit cca. 1 miliard Eur in ultimii 5-7 ani. ReNITT nu
funcționeaza bine, cel puțin pe langa universităti. Premiile și medaliile cercetătorilor
români nu se regăsesc pe piață decât ca excepții.

- Deși proprietatea industrială este armonizata cu cea din UE, solicitările de brevete
EPO sunt ca și inexistente. La OSIM exista o retea de 15 centre de proprietate
industrial care au atributii de transfer tehnologic, dar exista părerea că brevetele
înregistrate la oficiile naționale nu contează pe piață.

- In prezent exista 27 clustere inovative (exemple: in aviatie, automobile, mecatronica

si electronica, industrii creative – design, textile, soft); este necesara o politica
industrială sub conducerea primului ministru, prin infiintarea si asumarea CNPST.
care asigura coordonarea sistemului CD&I.

21
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

CONTRIBUȚII

La acest raport au fost utilizate materiale și rapoarte furnizate de Academia

Română, Consiliul Național al Cercetării Științifice, Unitatea pentru Finanțarea
Învățământului Superior.

22
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

Anexa nr. 1
Ansamblul indicatorilor IUS

23
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

Instrumentele de finanţare din cadrul Planului Naţional (între paranteze, nivelele maxime de finanţare
de la buget)

R Proiecte de cercetare Proiecte de mobilităţi Burse Premiere rezultate

E
S Pentru tineri Pentru doctoranzi Pentru articole
U doctoranzi (42,5) (8,5) (3,5)
P
R
S U Pentru stimularea Pentru cercetători Pentru brevete
L revenirii în ţară a (7) internaţionale (8)
E M cercetătorilor (510)
A
Pentru brevete
A N Complexe, de reintegrare “Ştefan Odobleja” OSIM (2)
E a cercetătorilor (7000) (400)
N
C Proiecte de investiţii (M I) Proiecte suport (M II) Proiecte pentru finanţarea parti-
A cipării în proiecte internaţionale
U P Infrastructuri Studii prospective
(M III, M IV)

A mari (600)
L C (60000) Acorduri bilaterale
I CDI curente
T Infrastructuri (100) Program Cadru 7
Ă mici
Ţ (2000) Reprezentare
internaţională (7) EURATOM
I

N I Proiecte de cercetare Proiecte suport

D
A E Exploratorie complexă (7000) “Workshop”-uri exploratorii
I (30)
Ţ Exploratorie (1000)

I PARTENERIATE Proiecte de cercetare

ÎN DOMENIILE
O PRIORITARE Proiecte de cercetare complexe
(2000)

N I
Proiecte de dezvoltare (M I) Proiecte suport (M V)
N
A O
V De produs şi/sau de sistem Cooperare europeană
A (2000)
L R
E

PERFORMANŢĂ INSTITUŢIONALĂ

24
 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2011

Anexa nr. 2

Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare aflate în coordonarea Autorităţii Naţionale

pentru Cercetare Ştiinţifică

1 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE-2000 Bucuresti

2 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucuresti
3 - Institutul naţional de cercetare-dezvoltare în domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei şi
teledetectiei - I.G.R. Bucuresti
4 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielarie - INCDTP Bucuresti
5 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini şi Instalatii destinate Agriculturii
şi Industriei Alimentare - INMA Bucuresti
6 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica şi Inginerie Nucleara ”Horia
Hulubei” - IFIN-HH Bucuresti
7 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiatiei -
INFLPR Bucuresti
8 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Tehnica - IFT Iasi
9 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - INCDFM Bucuresti
10 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului - INCDFP Bucuresti
11 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica - ICCF Bucuresti
12 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata -
INCEMC Timisoara
13 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marina -
GEOECOMAR Bucuresti
14 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice - INSB Bucuresti
15 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT Bucuresti
16 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice –
ICSI Râmnicu Valcea
17 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare –
INCDTIM Cluj Napoca
18 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA Bucuresti
19 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială ”Elie Carafoli” INCAS Bucureşti

Instituţiile şi unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare care

funcţionează în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

1 - Institutul de Fizică Atomică - IFA Bucureşti

2 - Agentia Spaţială Română - ASR Bucureşti

25