TITLU Digitalisation intensity of the Romanian bioeconomy

AUTORI Giani Ionel GRĂDINARU, Bogdan Florin MATEI

JURNAL Romanian Journal of Economics
01

Scop Obiective Metodologie

Prezentarea intensității dezvoltării tehnologice a
sectoarelor tradiționale și derivate ale bioeconomiei
în Romania și determinarea situației actuale
comparativ cu media Uniunii Europene.
• Explorarea nivelului dezvoltării tehnologice a Perioada: 2006-2016
întreprinderilor ce activează în sectoarele
bioeconomiei; Observații: România, media UE
• Determinarea punctelor tari și slabe privind Indicatori: investiții în software și baze de date,
intensitatea digitalizării în România, comparativ echipament computațional, utilizarea roboților,
cu media Uniunii Europene; implementarea ERP, utilizarea plăților online,
investiții în IoT
• Evidențierea sectoarelor vulnerabile care
necesită urgent politici dedicate; Sursa datelor: Eurostat, EU-KLEMS, OECD Statistical
Database
• Adaptarea analizei OECD privind taxonomia
sectoarelor digitalizate la sectoarele Metoda: Analiză descriptivă
bioeconomiei din România.

Rezultate
Industriile care fac parte din sectorul bioeconomiei în România mai au mult de recuperate pentru a ajunge din urmă țările Uniunii Europene.
Sectoarele energiei și alimentar au înregistrat cele mai mari progrese privind digitalizarea, urmate de sectoarele tradiționale (agricultură, silvicultură, pescuit) și industria de prelucrare a lemnului.
Analiza a evidențiat oportunitatea implementării sistemelor de gestiune a datelor în sectorul agricol pentru creșterea semnificativă a ponderii în PIB.
Deși digitalizarea în România este asociată preponderent cu investiții în echipamente hardware, atenția ar trebui îndreptată mai ales spre sistemele de gestiune a datelor și de planificare a
resurselor pentru menținerea poziției din piață.
Studiul prezintă o listă a sectoarelor care necesită prioritizare în cadrul politicilor publice.
TITLU The role of innovation and new technologies in closing the economic circuit of electrical and electronic equipment
AUTORI Dinu Vasile, Giani Ionel Grădinaru, Alin Maricuț, Bogdan Florin Matei
JURNAL Amfiteatrul Economic
01

Scop Obiective Metodologie

Determinarea modului în care inovația influențează
tranziția la economia circulară, având ca obiectiv
principal sectorul dispozitivelor electrice și
electronice.
• Determinarea relației dintre inovare, noile Perioada: 2006-2016
tehnologii și închiderea circuitului economic;
Observații: România, media UE
• Identificarea diferențelor structurale la nivel
regional în ceea ce privește interdependența Indicatori: 14 variabile referitoare la procesele
dintre economia circulară și sectorul vizat, circulare, reciclare, persoane angajate în domeniu,
respectiv cel al echipamentelor electrice și materii prime, alocare bugetară și cercetare
electronice
Sursa datelor: Eurostat

Metoda: analiză cluster

Rezultate
Se poate afirma că există o relație de asociere între inovare, tehnologiile noi ce promovează digitalizarea și reutilizarea resurselor și economia circulară, mai ales din perspectiva echipamentelor
electrice și electronice. Totuși, deși există această relație de asociere, iar Comisia Europeană promovează din ce în ce mai intens abordarea activității economice dintr-o perspectivă circulară, există
diferențe majore la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la tranziția spre o economie circulară, cu impact minim asupra mediului înconjurător.
Se pot implementa măsuri comune pe baza clusterelor rezultate: clusterul 1 - conștientizarea tuturor participanților din activitatea economică (agenți comerciali și consumatori) asupra avantajelor
și beneficiilor pe care le oferă utilizarea circulară a resurselor asupra mediului înconjurător; clusterul 2 - creșterea investițiilor în tehnologiile noi și emergente; clusterul 3 - dezvoltarea unui sistem
care să încurajeze circularitatea resurselor.
TITLU Green entrepreneurship in challenging times: a quantitative approach for European countries
AUTORI Giani Ionel Grădinaru, Maria Denisa Vasilescu, Gina Cristina Dimian
JURNAL Economic Research-Ekonomska Istraživanja (RERO)
01

Scop Obiective Metodologie

Scopul studiului este de a aprofunda potențialul
antreprenoriatului ecologic și al factorilor
determinanți ai acestuia într-o perioadă de
provocări multiple, în care creșterea ecologică
încearcă să reconcilieze obiectivele de dezvoltare
economică și durabilă.
• Testarea ipotezei conform căreia noile societăți Perioada: Septembrie 2017
comerciale sunt mai focusate pe aspectele
ecologic, decât cele vechi. Observații: 7362 societăți comerciale din 36 de țări
• Testarea ipotezei conform căreia Indicatori: cererea și oferta factorilor de producție,
antreprenoriatul ecologic este mai costisitor, eficiența resurselor, vârsta companiei, peformanță
testând dacă întreprinderile cu performanțe mai financiară, nivel de dezvoltare al țărilor
bune financiar aleg acest tip de antreprenoriat.
Sursa datelor: Flash Eurobarometer 465
• Testarea ipotezei că politicile publice de
încurajare a economiei verzi sunt imbolduri Metoda: statistici descriptive, regresie logistică
suficiente pentru a convinge cât mai multe
întreprinderi pentru a trece la acest tip de
antreprenoriat.

Rezultate
Rezultatele evidențiază importanța covârșitoare a finanțării. Firmele din țările mai puțin dezvoltate se confruntă cu dificultăți în dezvoltarea de produse și servicii ecologice, astfel încât sunt
necesare programe de sprijin pentru a construi antreprenoriatul ecologic în unele regiuni. Mulți antreprenori din țările mai puțin dezvoltate sunt foarte educați, creativi și inovatori, astfel încât să
poată rula cu succes modele de afaceri durabile dacă transferul de bune practici este însoțit de o infuzie de capital.
 FROM THE REBOUND EFFECT TO THE PERSPECTIVE OF CIRCULAR ECONOMY: A STRUCTURE CHANGES ANALYSIS AMONG EU
TITLU
COUNTRIES
AUTORI Giani Ionel Grădinaru, Alin Maricuț
JURNAL Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research
01

Scop Obiective Metodologie

Furnizează o radiografie la nivelul statelor membre
ale Uniunii Europene cu privire la atingerea
dezideratelor europene (societate durabilă,
eficientizarea consumului de resurse, etc.).
• Identificarea de soluții în vederea reducerii
decalajelor economice și a eficientizării
consumului de resurse la nivelul statelor
membre ale Uniunii Europene.
• Identificare legăturii pentru România, pre și post
aderare, dintre efectul de rebound și nivelul de
dezvoltare economică.
Perioada: 2000-2019
Observații: statele membre ale Uniunii Europene
Indicatori: Domestic Extraction, Material Import
Dependency, Resource Productivity, Total
Environmental Taxes, Gross Domestic Product
Sursa datelor: Eurostat
Metoda: Algoritmul de clusterizare k-means,
Random Forest

Rezultate
Rezultatele relevă diferențe structurale din perspectiva modelului economic între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Țările din vestul și nordul Europei sunt focusate pe un model
economic care are la baza principiul eficienței, punând accentul pe o productivitate ridicată, un consum eficient al resurselor naturale și pe reducerea efectului de recul. Pe de altă parte, țările ex-
sovietice, printre care și România dezvoltă un model economic emergent, baza, în primul rând, pe profit și creștere economică, fără a fi preocupate în mod substanțial de efectul de recul.
TITLU S. Jevons rebound effect analysis. Theoretical approaches, good practices and possible solutions for Romania
AUTORI Gheorghe Zaman, Giani Ionel Grădinaru, Alin Maricuț, Ana Maria Bătrâncea
JURNAL Romanian Journals of Economics
01

Scop Obiective Metodologie

Analiza efectului de rebound al economiei
românești, pre și post aderare la Uniunea
Europeană.
• Analiza influenței recului energetic asupra
principalelor variabile economice
• Estimarea efectului de rebound în România
• Dezvoltarea de soluții pentru reducerea reculului
energetic.
Perioada: 2000-2019
Observații: statele membre ale Uniunii Europene
Indicatori: Domestic Extraction, Material Import Dependency,
Resource Productivity, Total Environmental Taxes, Gross Domestic
Product, Consumul final de electricitate, Consumul final de gaze
naturale, Consumul final de produse petroliere, Consumul final de
combustibili, Dependența energetică, Eficiența energetică, .
Intensiatea energetică, Productivitatea energetică, Exportul de
resurse , Consum final de resurse, Import de resurse, Gospodării
cu acces la internet, E-Government, Forța de muncă, Specialiști
anagjați în domeniul TIC, Populație

Sursa datelor: Eurostat

Metoda: Algoritmul de clusterizare k-means, Random Forest, Data

Envelopment Analysis, Regresie logistică

Rezultate
Diferențele dintre perioada pre și post aderare sunt semnificative. Dacă în perioada pre aderare, România dezvolta un caracter energofag, după aderare, România a atras investiții străine, dar a
continuat consumul crescut de energie electrică, având o rata de productivitate relativ scăzută. În toată această perioadă, economia românească a traversat o perioadă de fluctuații, principalul
aspect pozitiv fiind adus de digitalizare, factor ce a contribuit fundamental al eficientizarea proceselor economice.
TITLU The New Frontier of EU Energy: “Green Pass” for Nuclear Energy and Natural Gas. Political Approaches and State Dynamics
AUTORI Cristian-Gabriel IANC, Gabriela DRĂGAN, Bogdan-Florin MATEI, Giani Ionel GRĂDINARU
JURNAL Proceedings of the 5th International Conference on Economics and Social Sciences
01

Scop Obiective Metodologie

Analiza schimbării polului de putere în cadrul Uniunii
Europene ca urmare a integrării energiei nucleare în
sfera energiei verde.
• Analiza potențialului de creștere a producției de
energie nucleară;
• Determinarea optimului necesar pentru
atingerea obiectivelor strategice privind
autosuficiența Uniunii Europene în privința
energiei electrice;
Perioada: 2020
Observații: statele membre UE
Indicatori: producția de energie nucleară, numărul de reactoare
operabile, producția de energie din gaze naturale, consumul de
energie, dependența de importurile energetice

• Determinarea posibilității existenței unor hub-uri

de energie în cadrul Uniunii Europene. Sursa datelor: Eurostat

Metoda: ponderare, cponente principale

Rezultate
Centrele de producție pot fi o modalitate mai rapidă de a atinge un prag empiric de autosuficiență la nivel european. Analiza noastră a dovedit că cinci din șase clustere existente ar fi o soluție
optimă, Franța, Germania, România, Spania și Suedia fiind centre de energie nucleară, datorită infrastructurii existente și potențialului regional.

Pe baza datelor din 2020, Uniunea Europeană va trebui să investească echivalentul a 3629210 Gwh în infrastructura nucleară și de gaze naturale din aceste țări pentru a atinge nivelul de
autosuficiență.
TITLU The importance and interdependence of key bioeconomy concepts: A bibliometric analysis
AUTORI Giani Ionel Grădinaru, Bogdan Florin Matei
JURNAL Proceedings of the International Conference on Business Excellence
01

Scop Obiective Metodologie

Analiza legăturii dintre termenii cheie ai economiei • Îmbunătățirea diagramei conceptuale a Perioada: 1975 - 2021
bazate pe resurse biologice și principii sustenabile economiei verzi prin evidențierea legăturii dintre
prin prisma cercetărilor existente. aceasta și noile concepte; Observații: 6936 publicații

• Analiza bibliometrică a publicațiilor din sfera Indicatori: bioeconomie, bioeconomics, economie

bioeconomiei și a economiei verzi; bazată pe resurse biologice, economie circulară,
bioeconomie circulară, economie verde, economie
• Realizarea rețelei de cuvinte cheie pe baza bazată pe cunoaștere și economie digitală.
publicațiilor alese.
Sursa datelor: Clarivate – Web of Science
• Determinarea legăturii dintre bioeconomie,
bioeconomics, economie bazată pe resurse Metoda: analiză bibliometrică
biologice, economie circulară, bioeconomie
circulară, economie verde, economie bazată pe
cunoaștere și economie digitală.

Rezultate
Diagrama conceptuală care prezintă poziționarea bioeconomiei față de bioeconomics, care o precede în timp, precum și intersecția cu economia bazată pe cunoaștere și economia circulară care
duce la apariția a două concepte noi: bioeconomia bazată pe cunoaștere și bioeconomia circulară.
Rezultatele au arătat că economia circulară este subiectul cel mai analizat și se bucură de o creștere exponențială, urmată de bioeconomie și economia verde. Cu toate acestea, interesul pentru
bioeconomics, economia bazată pe cunoaștere, economia bazată pe resurse bio, bioeconomia circulară și bioeconomia digitală arată o tendință descendentă. În ceea ce privește țările de origine,
Uniunea Europeană se află pe primul loc în majoritatea cazurilor, urmată de China în economia circulară și Statele Unite și Regatul Unit la bioeconomie și, respectiv, economia verde. Cele mai
folosite cuvinte cheie în articole sunt economia circulară și bioeconomia, indiferent de termenul analizat.
TITLU Sustainable bioeconomy at different speeds: assessing regional performance and innovation type
AUTORI Giani Ionel Grădinaru, Bogdan Florin Matei
JURNAL Proceedings of the 37th EBES International Conference
01

Scop Obiective Metodologie

Analiza tendințelor de dezvoltare durabilă a
bioeconomiei, începând cu țările europene și
prezentarea clusterelor reale de dezvoltare, dar și
progresul lor.
• Determinarea clusterelor de dezvoltare a Perioada: 2011, 2019
bioeconomiei în Uniunea Europeană;
Observații: statele membre UE
• Determinarea tipului de bioeconomie în care
statele membre UE investesc; Indicatori: 32 de variabile grupate în 3 categorii –
sectoare tradiționale, sectoare derivate, sectoare
• Sensibilizarea cu privire la reacțiile întârziate ale inovative.
factorilor de decizie la dezvoltarea și
implementarea politicilor bioeconomice unitare Sursa datelor: Eurostat, DataM, OECD
pentru a asigura rapid un răspuns puternic la
schimbările climatice. Metoda: analiza cluster

Rezultate
Analiza a evidențiat trei viziuni diferite. Prima pune accent pe țările performante atât pe partea bioeconomiei tradiționale, cât și de înaltă tehnologie, și este condusă de resursele moștenite,
precum și de adaptabilitatea și recunoașterea eficientă în toate sectoarele. Al doilea evidențiază direcția durabilă a dezvoltării, îmbrățișând capacitățile de inovare și cercetare. Al treilea este
reprezentat de performanța ridicată în sectoarele primare, urmată de reticența sau gestionarea defectuoasă a resurselor de a implementa soluții inovatoare. Acesta pare să fie cazul pentru
Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia.
TITLU Managing People During An Educational Global Crisis
AUTORI Giani Ionel Grădinaru, Diana Timiș
JURNAL Proceedings of the INTERNATIONAL MANAGEMENT CONFERENCE
01

Scop Obiective Metodologie

Evidențierea diferitelor consecințe cu care se
confruntă sistemul educațional ca urmare a unei
crize globale și asupra modului în care gestionarea
eficientă a oamenilor poate ajuta la depășirea
provocărilor. Scopul este de a sublinia normele
necesare care trebuie adoptate în contextul
inegalității financiare ridicate între țări și de a
evidenția diferitele situații întâlnite la nivel global.
• Analiza evoluției abandonului școlar pe regiuni și Perioada: 1986 - 2019
cum acest indicator a fost afectat de pandemia
de COVID-19. Observații: statele membre UE
• Evidențierea diferitelor consecințe cu care se Indicatori: rata abandonului școlar
confruntă sistemul educațional ca urmare a unei
crize globale; Sursa datelor: World Bank
• Prezentarea normelor necesare care trebuie Metoda: analiza descriptivă, analiza cluster
adoptate în contextul inegalității financiare
ridicate între țări.

Rezultate
Pentru a face progrese semnificative în sistemul de educație globală, acordurile bilaterale între organizații și guverne ar trebui să includă un nivel de calitate al învățării pentru toți cursanții,
indiferent de nivelul de dezvoltare al țării de origine. Odată cu creșterea treptată a nivelului de educație în lume, toate celelalte domenii vor avea îmbunătățiri semnificative. Acest progres trebuie
realizat în țările în care inegalitatea de gen este mare, iar religia este un impediment pentru a participa școală primară.
TITLU GREEN ECONOMY, KEY FACTOR IN REDUCING URBAN POLLUTION IN ROMANIA?
AUTORI Giani Ionel Grădinaru, Alin Maricuț
JURNAL Proceedings of 38th Eurasia Business and Economics Society Conference, Eurasian Business and Economics Perspectives

01

Scop Obiective Metodologie

Lucrarea se concentrează pe identificarea naturii
relației dintre economia verde și poluarea urbană în
profil teritorial.
• Identificarea impactului a 3 cauze majore asupra
calității aerului la nivelul orașelor municipii din
România.
• Identificarea diferențelor la nivel regional cu
privire la calitatea aerului și a factorilor care o
influențează.
Perioada: 1986 - 2019
Observații: municipii și Regiuni de dezvoltare din
România
Indicatori: Waste Recovery rate, Green space per
capita, Cars per 1000 inhabitants, average rate of
persons exposed to PM 2.5 particles

Sursa datelor: OECD, INS

Metoda: analiză descriptivă, analiză cluster, Random

Forest

Rezultate
Răspunsul la întrebarea fundamentală "Este economia verde factorul cheie în reducerea poluării zonelor urbane?" este da, dar ar trebui să ia în considerare faptul că este obligatoriu să se dezvolte
o strategie cuprinzătoare orientată spre transportul urban, gestionarea deșeurilor și ecosistemele urbane.
TITLU Waste management. The trigger of circular economy.
AUTORI Giani Ionel Grădinaru, Alin Maricuț, Florin Bogdan Matei
JURNAL Journal of Social and Economic Statistics

01

Scop Obiective Metodologie

Identificarea stadiului actual al economiei circulare • Identificarea stadiului actual al economiei Perioada: 2020
în România. circulare din România prin analiza în profil
teritorial a reciclării. Observații: orașele municipii din România
• Identificarea decalajelor în profil teritorial din
perspectiva reciclării deșeurilor. Indicatori: Quantity of recycled waste, Quantity of
collected waste, Recycling Rate
0

Sursa datelor: INS

Metoda: analiză descriptivă, coeficientul Gini,

Algoritmul de clusterizare Jenks, Indicele de
autocorelație spațială

Rezultate
La nivelul orașelor-municipiu din România, decalajele din perspectiva reciclării deșeurilor sunt destul de ridicate. Această situație este oarecum normală, deoarece gestionarea deșeurilor revine
exclusiv în sarcina administrației publice locale. Totuși, se constată o îmbunătățire a ratei de reciclare pentru deșeurile colectate de la populație separat, mai ales pentru cele 3 mari categorii
(plastic, hârtie, sticlă).