CAPITOLUL 3. E-BUSINESS N NTREPRINDEREA MODERN 3.1.

E-business o condiie pentru o ntreprindere din societatea informaional

n ultimii ani au avut loc schimbri majore n lumea afacerilor dezvoltate de majoritatea firmelor i corporaiilor din ntreaga lume. Necesitile din ce n ce mai crescute pentru asigurarea flexibilitii, a rspunsului rapid la condiiile efective de pia, competiia acerb pe plan local sau pe plan global, precum i continuul proces de retehnologizare n scopul mririi eficienei ntreprinderii au fcut ca firmele moderne s posede caracteristicile enumerate mai sus. Presiunile de orice natur au fcut ca ntreprinderile s utilizeze tehnologia informaiei pentru a transforma i moderniza modalitatea de organizare i conducere a afacerii. Internetul are un impact puternic asupra oricarei intreprinderi. Poate influenta sistemul competitional, prin accelerarea realizarii de noi produse sau servicii si extinderii pietei de desfacere. Se cunoaste ca, in orice intreprindere, factorul timp a fost si ramane un element cheie. Astfel, reducerea timpului de dezvoltare, al ciclului de viata a productiei sau a luarii unor decizii are un rol esential. Pentru a avea succes n e-business, firmele trebuie s utilizeze aplicaii care s manipuleze cu grij interaciunile, produsele i plile provenite de la clieni ctre companie, precum i cele dinspre companie ctre furnizori. Activitile economice electronice sunt folosite in toate sectoarele economiei, dar motivele pentru care sunt utilizate i focalizarea lor poate varia in mare msur. Acest lucru depinde de natura ofertei companiei, de dimensiunea pieei i de strategiile de marketing. Companiile mai mari din industria chimic, a cauciucului i a maselor plastice sunt utilizatori avansai ai TIC i ai activitilor economice electronice i inlocuiesc progresiv procesele bazate pe hartie i cele manuale cu cele electronice. Cu toate acestea, companiile mai mici din acest sector sunt mai puin avansate i, pentru intreaga industrie, restrangerea acestei diferene electronice (e-gap) va fi important. In industria oelului exist posibiliti limitate pentru tranzaciile directe prin comerul electronic. Principalul impact al TIC este imbuntirea eficienei proceselor. In climatul existent al preurilor este probabil ca acesta s rman scopul principal, deoarece achiziionarea tinde s se impun totui in faa relaiilor pe termen lung in aceast structur specific de pia. Cu toate acestea, comunicarea cu clienii poate fi imbuntit prin intermediul aplicaiilor electronice. In sectorul vnzrilor cu amnuntul, activitile economice electronice sunt folosite in procesele de administrare a lanului de aprovizionare dintre comerciani i furnizori, in special dintre comercianii importani. Aproape 40% dintre comerciani folosesc comerul electronic pentru a vinde bunuri online, dei comercianii exclusiv electronici sunt inc foarte puini. Comerul electronic este in continuare mai rspandit in Statele Unite decat in Europa. Sectorul transporturilor i al logisticii inregistreaz un decalaj digital de mari proporii intre companiile mari i cele mici. Companiile mai mari folosesc sisteme TIC sofisticate pentru a ii administra operaiunile, in timp ce companiile mai mici folosesc instrumente de comunicare mai tradiionale. Activitile economice electronice pot reprezenta diferite lucruri in acest sector de la vanzarea electronic a biletelor la urmrirea transportului. Aceste modele care nu necesit hartie reduc costurile i imbuntesc transparena lanului de aprovizionare. Introducerea TIC a avut un impact major asupra modelelor de afaceri din sectorul bancar. Cel mai important, internetul a fcut posibil reducerea costurilor de ctre bnci prin 63

oferirea serviciilor bancare on-line. Modelul predominant este serviciul bancar combinat, in care majoritatea serviciilor bancare manuale tradiionale sunt executate de ctre clieni online, in timp ce serviciile mai sofisticate sunt executate in continuare in sucursala bncii. Studiul activitilor economice electronice din 2009 a dezvluit faptul c adoptarea lent a standardelor TIC conduce la probleme de interoperabilitate. Este important acordarea unei atenii adecvate intereselor IMM-urilor in astfel de iniiative. Preluarea cu succes a activitilor economice electronice necesit noi seturi de competene i noi moduri de a le utiliza. Politica UE a fost extrem de contient de importana TIC i a competenelor asociate i, totui, companiile se confrunt cu dificulti persistente in incercarea de a gsi aceste competene in randul forei de munc. Activitile economice electronice sunt motoarele cheie in dezvoltarea unui lan de valori al companiei: achiziia, producia, marketingul, vanzrile i distribuia. Studiile arat c exist inc mult loc pentru imbuntiri, deoarece multe companii consider c furnizorii i clienii lor nu sunt pregtii pentru activitile economice electronice. Acesta este in general motivul principal pentru care activitile economice electronice nu sunt folosite mai intens. Studiile sectoriale ale activitilor economice electronice din 2008/2009 au gsit probe mixte in evaluarea impacturilor create de TIC. In timp ce rezultatele de la nivelul de microdate subliniaz in mod clar importana strategic a activitilor economice electronice pentru companiile individuale, macro-analiza la nivelul industriei dezvluie doar efectele moderate ale investiiei de capital in TIC asupra productivitii i creterii. Rezultate microdate: creterea importanei strategice a activitilor economice electronice; Analiza sectorial: doar impactul modest al capitalului TIC asupra productivitii i a dezvoltrii industriale; implicaii mixte pentru intensitatea energiei. Rezultatele privind microdatele de la analiza unei companii i studiile de caz executate in 2008/2009 sunt orientate spre o dezvoltare dinamic a activitilor economice electronice in toate sectoarele studiate. Pentru multe companii, activitatea economic electronic a devenit un instrument important in implementarea strategiei. Obiectivele i aplicaiile specifice activitilor economice electronice difer, totui, in mare msur, in funcie de modelul de afaceri al unei companii, de mrimea acesteia i de piaa pe care opereaz. 55-70% dintre companiile din toate sectoarele se ateapt ca TIC s aib un impact ridicat sau mediu asupra afacerilor lor. Acest lucru este adevrat aproape in toate domeniile, inclusiv in funciile primare (cum ar fi producerea, comercializarea i logistica) i in funciile de sprijin (cum ar fi controlul, resursele umane i contabilitatea). In conditiile actuale ale globalizarii afacerilor, mediul organizational al unei firme trebuie sa se adapteze cerintelor concurentiale ale pietei. Cresterea economica a unei firme depinde in mod esential de abilitatea ei de a actualiza si integra, personaliza i extinde aplicatiile informatice, intr-un mod flexibil si rapid, oferind tuturor utilizatorilor acces instantaneu, interactiv si consistent la modelul sau de date. De asemenea, pentru asigurarea eficientei activitatii lor, firmele trebuie sa standardizeze gestiunea proceselor economice. Se afirma ca integrarea completa este un obiectiv major al gestiunii resurselor informationale, care devin din ce in ce mai complexe si mai numeroase si de aceea este necesar sa se realizeze si sa se implementeze sisteme informatice integrate. O prima acceptiune a notiunii de sistem informatic integral este data in Hotararea de Guvern nr. 841/1997, unde prin sistem informatic integrat se intelege un sistem informatic care,indeplineste urmatoarele condiii: utilizeaza o baza de date unic;

64

 are in componen programe informatice, care cuprind activitatile tuturor compartimentelor functional ale firmei, conform organigramei acesteia; exista un plan de securitate al sistemului informatic, care cuprinde masuri tehnice si organizatorice corespunzatoare. De-a lungul existentei sale, o firma achizitioneaza sau dezvolta prin forte proprii mai multe aplicatii informatice, menite sa-i satisfaca cerintele, legate de diversificarea ori extinderea activitatilor sale. Fiecare dintre aceste aplicatii raspunde unei probleme concrete sau acopera un anumit proces economic, fara sa tina seama de lantul de procese sau de legaturile cu celelalte aplicatii informatice implementate in respectiva firma. In faza de inceput a informatizarii activitatilor, mai ales din considerente de ordin financiar, firmele decid in general sa achizitioneze sau sa dezvolte prin forte proprii o serie de aplicatii informatice pentru activitatile de contabilitate, apoi pentru cele financiare, de salarizare a personalului, aprovizionari etc., fara nici o legatura intre aceste aplicatii. In etapa a Il-a se incearca construirea unor legaturi intre aceste aplicatii, legaturi concretizate in interfete personalizate, care isi propun realizarea integrarii intre doua sau mai multe aplicatii. Fiecare dintre aplicatii foloseste in continuare baza sa de date proprie, ceea ce inseamna redundanta (aceleasi date) si sursa de inconsistenta (datele comune trebuie actualizate separat, ceea ce nseamn eforturi suplimentare si posibilitatea aparitiei unor neconcordane). Intr-o etapa urmatoare a procesului de integrare s-a trecut la implementarea pachetelor ERP (Enterprise Ressource Planning). Aparute in anii '90, ele au devenit o prezenta obisnuita in marile corporatii si in companiile multinational. A doua jumatate a ultimului deceniu din secolul 20 a insemnat deschiderea aplicatiilor de tip ERP pentru segmentul intreprinderilor mici si mijlocii. In perioada actuala, succesul implementarii pachetelor ERP in IMM-uri depinde si de masura in care ele permit integrarea altor categorii de sisteme, cum ar fi cele privind solutiile de tip Customer Relationship Management (CRM), Supply Chain Management (SCM), Business Intelligence (BI), precum si cele specifice utilizarii Internet-ului. Un alt factor mobilizator in procesul extinderii sistemelor integrate 1-a reprezentat cresterea fara precedent a activitatilor de comert si colaborare electronica (e-commerce si ebusiness).

3.2. Elemente de e-economie

Schimbrile antrenate de dezvoltarea e-business au o serie de implicaii, la care se adaug particularitile produselor digitale : informaie mai complet, costuri de producie i distribuire mai reduse. BPR - Business process re-engineering: analizarea i reproiectarea proceselor de afaceri, att n interiorul ntreprinderii, ct i cu partenerii acesteia. ERP - Enterprise resource planning: un sistem informatic multi-aplicaie, care acoper o gam larg de activiti i procese: planificarea produciei, aprovizionarea, gestiunea stocurilor, relaiile cu furnizorii i clienii, finanecontabilitate, gestiunea resurselor umane etc. Reducerea costului tranzaciilor Reducerea costului tranzaciilor constitue unul dintre cele mai semnificative surse de cretere a profitului n e-business. Costurile antrenate de efectuarea tranzaciilor sunt de apte tipuri i sunt prezente att pentru cumprtor ct i pentru vnztor: costuri de cutare; 65

 costuri de informare; costuri de negociere i definitivare; costuri de adoptare a deciziilor; costuri de urmrire; costuri de sancionare. Costurile de cutare vizeaz eforturile cerute de identificarea celor doi participani la tranzacie: vnztorul i cumprtorul. Pentru cumprtor, este necesar gsirea tuturor celor care ofer produsele dorite. Pentru vnztor, este necesar identificarea unui numr ct mai mare de poteniali cumprtori ai bunurilor sau serviciilor oferite. Pe o pia n continu extindere, aceast cutare devine din ce n ce mai dificil. Motoarele de cutare i repertoarele electronice (directories) intervin considerabil n uurarea acestei activiti. Pe lng posibilitatea de a cuprinde un numr foarte mare de ofertani, respectiv solicitani, a timpului foarte redus de cutare i a facilitilor suplimentare de identificare i selectare, aceasta este una dintre zonele n care se aduc, prin e-business, cele mai substaniale i uor perceptibile reduceri de costuri. Costurile de informare sunt determinate de eforturile de documentare privitoare la caracteristicile bunurilor i serviciilor oferite, a condiiilor tehnice, financiare etc. ca i a datelor ce caracterizeaz ofertanii, respectiv solicitanii. n aceast privin, e-business contribuie de asemenea la reducerea costurilor, n dou moduri: prin publicarea de ctre productori, pe Internet, de informaii despre produsele oferite; prin furnizarea, de ctre anumite site-uri, de servicii de cotare pentru anumite categorii sau grupe de produse. Costurile de negociere i definitivare a tranzaciilor includ cheltuielile legate de deplasri, reuniuni, convorbiri telefonice, fax, scrisori, cheltuieli legale ocazionate de ncheierea contractelor etc. n acest domeniu, e-business ofer, pe lng faciliti i reducerea costurilor de comunicare, i posibilitatea efecturii de licitaii electronice, cu asigurarea tuturor elementelor de valabilitate juridic. Exist, n aceast privin, numeroase site-uri care ofer servicii de acest gen, att pentru particulari ct i pentru firme sau diverse organizaii. Costuri de adoptare a deciziilor vizeaz compararea ofertelor existente, alegerea unui anumit vnztor i derularea procedurilor interne de cumprare. Aceste costuri exist i pentru vnztor, care n multe situaii trebuie s aleag ntre diveri solicitani. Suportul adus de e-business n aceast privin se concretizeaz n furnizarea de servicii de comparare automat a ofertelor fcute de furnizorii prezeni pe Internet pentru o mare gam de produse, ceea ce permite decizii mai bune, luate ntr-un timp mult mai redus. Costurile de urmrire a derulrii tranzaciilor privesc emiterea comenzilor, verificarea ncadrrii bunurilor livrate, a duratelor, a condiiilor de plat n termenii fixai iniial i, din perspectiva furnizorului, expedierea, facturarea i urmrirea ncasrii n condiiile stabilite. Acestea pot fi realizate, ntr-o bun msur cu costuri mult mai reduse att prin automatizarea i integrarea cu sistemele informatice operaionale ale celor doi parteneri, ct i prin reducerea cheltuielilor de comunicare, prin diminuarea utilizrii suportului de hrtie etc. Este de menionat ns c n aceast zon, exist o dependen mult mai marcat de performanele i funcionalitile asigurate de software-ul folosit, ceea ce poate influena att nivelul ct i perceperea reducerii de costuri. Mai mult dect att, producerea lor are loc numai prin interaciunea cu sistemele interne (back end). Costurile de sancionare ale abaterilor prin penalizri, reduceri de pre, acionare n justiie nu fac obiectul unor funcionaliti specifice asigurate prin e-business i nu sunt, n consecin, influenate.

66

 Produsele digitale Sintagma "produse digitale" desemneaz un ansamblu variat de bunuri i servicii, care ndeplinesc proprietatea de a fi reprezentabile numeric. O pies muzical, spre exemplu, poate fi nregistrat (deci reprezentat) n form analogic (aa cum se gsete pe casetele magnetice) sau numeric. Forma numeric are dou avantaje: permite meninerea unei bune caliti tehnice, aceasta depinznd de caracteristicile echipamentului folosit la captarea i convertirea sa din forma analogic n cea numeric i nu de echipamentele folosite pentru redare, care pot fi mai ieftine i larg accesibile i este prelucrabil prin tehnici i tehnologii informaionale, fapt care o face mai versatil i, ceea ce este esenial din punctul de vedere al acestei discuii, transmisibil prin Internet sau alte reele de calculatoare. Alturi de sunet, n aceeai situaie se afl textul i imaginea, static sau animat. Aceasta deschide calea transmiterii i deci a comercializrii unui volum enorm de informaie prin Internet, ca o alternativ la cile tradiionale de difuzare: articole de pres, ziare, cri, reviste i articole de reviste de toate genurile, muzic, filme, programe de televiziune etc. Estomparea diferenelor dintre text, muzic, imagine, video, produs de tehnologiile digitale i de Internet a fcut ca toate acestea s fie reunite sub un nou termen: acela de coninut digital. Al doilea grup important de produse de acest gen este de natur pur informatic produsele software. Acestea au o mare diversitate, care va continua s creasc n viitor, plecnd de la sistemele de operare, indispensabile exploatrii unui calculator, trecnd prin sistemele aplicative profesionale i ajungnd pn la produse ludice, cum sunt jocurile. Reprezentarea este i n acest caz numeric, dar informaia sau utilitatea pe care o ofer se obine prin executarea pe un calculator. Comunicarea este "numerizabil", ceea ce face ca o mare gam de servicii s beneficieze de aceast reprezentare, dac nu ca realizare propriu-zis, atunci cel puin ca solicitare sau declanare: bncile, ageniile de voiaj, ageniile care fac rezervri i vnzri de bilete de orice tip asigur servicii de acest gen. O serie de servicii interactive noi, cum sunt forumurile online sau chat rooms-urile, alturi de altele mai "vechi", cum sunt convorbirile telefonice, se includ la rndul lor n aceast categorie. Dincolo de aceast trstur comun, ca i de similitudinile n privin distribuirii online, exist o serie de particulariti, care nu permit tratarea n bloc a acestor produse. Modele de afaceri Termenul de model de afaceri este folosit aici pentru a desemna modalitile de a obine venituri din activitile de comercializare a informaiilor. Vnzarea de produse - veniturile se obin, n acest caz, din vnzarea de documente, cum ar fi coleciile legislative, rapoartele de cercetare, articolele etc. De asemenea, vnzarea online de software intr tot n aceast categorie. Difuzarea de publicitate - difuzarea de publicitate poate fi o surs de venit. Furnizorul de publicitate este interesat de impresia fcut i de numrul de persoane care au luat contact cu ea. n consecin, cu ct site-ul pe care se face difuzarea are o audien mai mare, cu att se poate obine un pre mai ridicat. n plus, numrul de utilizatori web interesai de publicitatea respectiv (interesul fiind manifestat prin activarea acesteia cu un click de mouse, fapt ce poate fi nregistrat i gestionat de software-ul site-ului) este acceptat drept modalitate de evaluare a eficacitii acesteia. Dac distribuitorul de publicitate recurge la modaliti de nscriere a vizitatorilor site-ului, care-i permit s colecteze informaii suplimentare privitoare la localizarea geografic, vrst, sex, poate obine venituri suplimentare din comercializarea lor.

67

 Servicii pe baz de abonament - n cadrul acestui tip de afacere, clientul pltete periodic o anumit sum pentru a avea acces n continuare la informaii. Convenii de colaborare aranjamente pachet - n acest caz, posesorul informaiilor vinde dreptul de acces oricror altor constituieni sau un furnizor de servicii care nu acioneaz n domeniul comerului cu informaii, poate licenia accesul la coninut pentru toi utilizatorii si. Taxarea utilizrii - n acest caz, clientul nu pltete produsul, ci doar utilizarea sa. Suma perceput se stabilete n funcie de mai muli parametri: durata utilizrii, numrul de pagini accesate, numrul de cereri de consultare executate etc. Diferenierea produselor Prin flexibilitatea specific, produsele digitale se preteaz foarte bine diferenierii. O prim direcie de difereniere vizeaz adaptarea la nivelul sau preteniile clientului, considerat a fi normal (uneori debutant) i avansat sau profesional. Ca urmare, sunt propuse i livrate versiuni distincte standard i profesional pentru numeroase produse sofware de uz general: aceastea pot ncorpora o gam diferit de funcionaliti, interfee diferite cu utilizatorul sau coninut informaional difereniat (n cazul dicionarelor, a enciclopediilor etc), evident cu preuri adecvate. n felul acesta, clientul poate achiziiona varianta care corespunde nevoilor sale reale i poate plti preul corespunztor. O alt direcie de difereniere vizeaz atragerea clienilor i ncurajarea achiziionrii, prin livrarea produsului cu niveluri de performan i funcionalitate diferite. Spre exemplu, produsul Adobe ofer, n varianta cu acces liber, numai faciliti de consultare; pentru a putea edita documente, este indispensabil cumprarea sa. Livrrile gratuite de coninut informaional n care figureaz imagini pariale sau cu rezoluie mic, ori rezumate ale coninutului se afl n aceeai situaie: pentru a obine textul sau imaginile complete, la parametrii corespunztori, este necesar achiziionarea. n sfrit, frecvena de furnizare sau operativitatea pot face obiectul diferenierilor. Adaptarea preurilor n raport cu dimensiunea timp este foarte actual i n acest domeniu: obinerea de informaii actualizate instantaneu privind evoluia bursei va fi mai scump dect furnizarea acelorai informaii, dar cu frecven sptmnal. Ocaziile de ultim moment sunt, de asemenea, oferite cu preuri mult mai mici dect cele practicate n mod normal, valorificarea acestora fiind fcut, n virtutea operativitii indispensabile, de site-uri specializate. Structura costurilor Costurile de obinere a bunurilor digitale au o structur particular. Obinerea primului exemplar al produsului este foarte costisitoare, n timp ce reproducerea urmtoarelor copii se face cu costuri aproape neglijabile. Costurile fixe dein, aadar, o pondere foarte mare. Acest lucru nu se produce i n producia de bunuri fizice, unde creterea numrului de produse impune cheltuieli suplimentare pentru creterea adecvat a capacitii de producie spaii amenajate, echipamente, resurse umane - ceea ce are ca efect mrirea costului pentru producerea unei uniti adiionale de produs. Pe de alt parte, un produs digital ratat duce la pierderea total a sumelor investite, spre deosebire de producia de bunuri fizice unde, n situaii similare, se pot recupera i revalorifica o parte din investiiile fcute. n concluzie, costurilor fixe ale produselor digitale sunt ridicate iar cele variabile, reduse. Aceasta face ca metoda cea mai adecvat de reducere a costului mediu s fie creterea numrului de exemplare vndute.

68

 Riscuri specifice Una dintre problemele importante ridicate de comercializarea de produse digitale const n riscul de a fi copiate fraudulos. i alte bunuri fizice, cum ar fi crile sau revistele pot fi copiate, dar n cazul coninutului digital, acest lucru este foarte ieftin, uor de fcut i, de cele mai multe ori, mult mai discret. Problema nu este nou. "Piratarea coninutului digital a sprijinit creterea exploziv a numrului de calculatoare personale i contribuie acum la extinderea exploziv a Internetului". Cu toate acestea, dezvoltarea comerului electronic cu acest gen de produse nu se poate realiza fr a proteja veniturile cuvenite productorilor i distribuitorilor. S-au conturat mai multe tipuri de reacii fa de acest fenomen, aplicabile n funcie de circumstane: ignorarea total ngreunarea copierii marcarea produselor facilitarea plii copiilor. Ignorarea este o atitudine adecvat n situaiile n care informaia copiat este deja disponibil gratuit pe alte suporturi (spre exemplu, n forma tiprit) sau atunci cnd valoarea semnificativ a serviciului oferit online nu rezid n coninutul digital (spre exemplu, cnd abilitatea de cutare oferit este mult mai important). n toate aceste cazuri, ntreprinderea de msuri de mpiedicare sau limitare a copierii nu aduce efecte relevante. Exist foarte numeroase produse digitale care nu se ncadreaz n situaia de mai sus. Pentru acestea se poate aciona n dou direcii: s se ia msuri de mpiedicare a copierii sau de identificare a celui care a ocazionat acest lucru. mpiedicarea copierii neautorizate se poate face prin tehnologiile de containerizare sau prin cheile de utilizare. Containerul este o anvelop care protejeaz coninutul digital n tranzit i naintea vnzrii. Dup cumprare, acesta permite accesul la coninutul achiziionat. Containerele permit, de asemenea, prevenirea distribuirii produsului de ctre utilizatorul autorizat ctre ali utilizatori, neautorizai. Cheile de utilizare sunt informaii, programe sau componente fizice a cror prezen este indispensabil pentru a avea acces la coninutul livrat. Marcarea digital a fiecrei copii livrate permite identificarea sa i asocierea cu clientul care a achiziionat-o. n felul acesta, poate fi stabilit sursa unei eventuale copii pirat. Cheile de utilizare menionate anterior au i faciliti de acest gen, deoarece pot fi personalizate, astfel nct este foarte uor de depistat originea lor. Facilitarea plii constituie o alt msur de diminuare a procentului de piratare. Marea majoritate a utilizatorilor oneti de pe Internet vor plti copiile fcute, dac mijloacele de plat oferite sunt suficient de flexibile i bine documentate, cu alte cuvinte, dac plata nu risc s devin o problem. n final, trebuie menionat c nu exist nc o soluie definitiv la aceast problem: orice metod poate fi, n ultim instan, depit. Cu toate acestea, eforturile nu trebuie abandonate, chiar dac exist aceast doz de vulnerabilitate. Forme de distribuire Produsele digitale pot fi livrate online. Exist mai multe modaliti de livrare i plat, n funcie de tipul coninutului livrat. Preluarea de pe reea (downloading) este metoda folosit pentru achiziiile de software i de documente electronice. Plata se poate face n trei moduri: pentru preluare, pentru obinerea cheii de acces i pentru acces la zona de livrare. Aceast difereniere este

69

necesar pentru a rspunde situaiilor n care n cursul descrcrii produsului se produc incidente i acesta nu este receptat complet sau corect. Prima modalitate de plat se utilizeaz atunci cnd produsele livrate sunt de mici dimensiuni i preluarea lor de pe reea, de scurt durat, nu risc s ridice probleme. n cel de al doilea caz, descrcarea produsului este liber i dac intervin incidente, poate fi reluat ori de cte ori este nevoie. Pentru a fi utilizat, este ns necesar cheia de acces i plata se face, n consecin, la livrarea acesteia. Cea de a treia modalitate se bazeaz pe ideea acordrii unei perioade de acces la zona de livrare, limitat dar suficient de mare, astfel nct s fie posibil preluarea corect a produsului, chiar dac intervin incidente. Accesul pe baz de abonament sau taxe de utilizare este o alt metod de livrare. n acest caz, este necesar verificarea existenei i a valabilitii abonamentului celui care solicit serviciul respectiv i apoi confirmarea identitii sale prin autentificare. n termeni mai generali, aici este vorba de a nu mai plti un pre fix pentru produs ci de a plti proporional cu utilizarea sa. Cum aceasta prezint un cert interes pentru clieni, au fost dezvoltate mai multe tipuri de liceniere a produselor, inclusiv pentru software. Licenierea se poate face, n variantele cele mai utilizate, pe numr de posturi concurente, pe perioad (forma cea mai apropiat de nchiriere) i pe sesiune. Aceast ultim form este folosit n special de furnizorii de coninut digital i d dreptul utilizrii pentru un anumit numr de sesiuni sau pe o anumit durat. Pomparea (push) este o alt modalitate de livrare, caracterizat prin faptul c nregistrarea coninutului pe calculatorul clientului se face din iniiativa furnizorului i nu a clientului. Intermediari vechi i noi Apariia i extinderea comerului electronic i a formelor de e-business a condus la eliminarea, de pe piaa virtual, a anumitor intermediari tradiionali i la apariia de noi intermediari specifici. Noii intermediari existeni n cadrul e-business sunt de urmtoarele tipuri: portaluri repertoare virtuale servicii de cutare mall-uri editorii de coninut (publishers) revnztorii virtuali evaluatorii auditorii intermediarii financiari administratorii de centre comerciale virtuale agenii inteligeni info-mediatorii.

3.3. Sisteme informatice integrate de tip ERP 3.3.1. Definiie, caracteristici i componente
Sistemele ERP si-au facut loc in aplicatiile de firma in contextul exploziei informationale si a dezvoltarii extraordinare a tehnologiilor informationale si comunicatiilor de la inceputul anilor '90.

70

In perioada amintita, mediul afacerilor a fost marcat de cresterea complexitatii si volumului acestora, datorita cerintelor tot mai mari ale managerilor, precum si cresterii fluxului de date interfunctionale din cadrul organizatiilor economice. Volumul de activitate si de informatii a ajuns atat de mare, incat in prezent nu se poate imagina si realiza cresterea competitivitatii firmei pe piata afacerilor fara un sistem informatic bine pus la punct. Cerinta principal a acestui sistem consta (in primul rand) in oferirea de informatii necesare procesului decizional, la momentul oportun (in timp real). In lumea de astazi, disponibilitatea informatiei pentru managementul in timp real joaca un rol primordial in productia fizica de bunuri materiale, alaturi de resurse, de forta de munca etc. La sfarsitul anilor '80, pe piata au aparut primele sisteme ERP, destinate initial marilor companii, datorita costurilor lor de dezvoltare, implementare si intretinere extrem de ridicate. Acestea contineau solutii informatice "la cheie", implementarea lor presupunand adaptarea acestora la cerintele specifice ale firmelor beneficiare (parametrizare). Adeptii ERP afirma ca aceste solutii la cheie nu necesita scrierea de cod pentru implementarea aplicatiei la o organizatie concreta, ci doar setarea corespunzatoare a unor parametri. Sistemele sunt asa de generale incat ele acopera toata gama de situatii posibile. Spre deosebire de vechile sisteme de aplicatii informatice, proiectate prin forte proprii, sistemele ERP aduc avantajul integrarii, rezultand un pachet informatic unimodul, care este adaptat specificului firmei si care poate fi ulterior extins si cu alte module. Ideea de baza a sistemelor ERP este folosirea unui model de date unic la nivelul organizatiei, pe care se pot grefa diversele module (subsisteme) componente. Toate aceste module comunica intre ele numai prin modelul de date al organizatiei. Din punctul de vedere al dezvoltarii, realizarea unui sistem ERP incepe cu modelarea datelor din organizaie si cu identificarea nucleului si a principalelor module (subsisteme) ale acestuia, impreuna cu precizarea modului in care acestea folosesc modelul de date (in termeni de operatii CRUD - creare (Create), citire (Read), actualizare (Update) si stergere (Delete)). Pasii urmatori stabilesc o ordine de implementare a modulelor dupa prioritatea lor. Pe urma sistemul ERP este realizat folosind paradigma dezvoltarii incrementale, fiecare increment adaugand un nou modul la sistemului deja existent. Literatura de specialitate contine multe definitii ale ERP, care pun accentul pe una sau alta dintre aspectele acoperite de acest termen. De exemplu, intr-o definitie orientata tehnologic, ERP-ul reprezinta un ,,sistem informational contabil, bazat pe interfete grafice utilizator, baze de date relational, limbaje de generatia IV-a, instrument CASE si arhitectura client/server". In acest sens "Enterprise Resource Planning reprezinta sisteme bazate pe arhitectura client/server, dezvoltate pentru prelucrarea tranzactiilor si facilitarea integrarii tuturor proceselor, din faza planificarii si dezvoltarii productiei pana la relatiile cu furnizorii si alti parteneri de afaceri." Alte definitii considera sistemele ERP ca fiind o solutie soft, o metoda sau un pachet de aplicatii, astfel: solutie software completa si atotcuprinzatoare pentru o intreprindere; metoda pentru planificarea eficienta si controlul tuturor resurselor necesare pentru prelucrarea, realizarea, expedierea sj contabilizarea comenzilor clientilor, in firmele de productie, desfacere ori servicii (American Production and Inventory Control Society; un pachet de aplicatii care permite integrarea completa a tuturor informatiilor din cadrul unei organizatii". Sintetizand aceste definitii, putem desprinde urmatoarea concluzie: sistemele ERP constau dintr-o colecie de aplicaii menite s automatizeze activitatea de business a unei ntreprinderi (ndeosebi departamentele financiar-contabil i de resurse umane) i s ajute 71

ntreprinderile s administreze mai eficient activiti legate de procesul de producie, comenzi de la clieni, planificarea produciei, etc. care acopera toate ariile functionale ale unei firme: marketing-ul si vanzarile, service-ul, proiectarea si dezvoltarea de produse, productia si controlul stocurilor, aprovizionarea, distributia, resursele umane, finantele si contabilitatea, precum si serviciile informatice. Sistemele ERP creaz un mediu interactiv ce ajut compania s administreze i s analizeze procesele din cadrul afacerii asociate cu producia de bunuri: controlul inventarului, preluarea comenzilor, contabilitate, etc. Un ERP este o aplicaie software complex multi-modular care integreaz procesele economice ale ntreprinderii cu scopul optimizrii i creterii eficienei acestora. Modulele de aplicatii sunt grupate in subsisteme (suite) cum sunt: financiar, productie, distributie etc. Fiecare sistem ERP are un set de componente generice, si anume: 1. Nomenclatoarele (fisiere de baza) de clienti, furnizori, personal, materiale, produse etc., care reunesc toate datele de descriere a acestor entitati si interfateaza cu orice modul care are nevoie de aceste date. 2. Contabilitatea generala, care este numita si componenta financiar-contabila, deoarece ea asigura conducerea evidentei contabile si gestiunea financiara a organizatiei. Functionalitatile acestei componente sunt, in general, urmatoarele: automatizarea inregistrarii informatiilor flnanciar-contabile, preluate din documentele primare; realizarea evidentei contabile complete, la nivel analitic si sintetic. De cele mai multe ori, aceasta componenta realizeaza numai functiile contabilitatii financiare, adica obtinerea documentelor contabile de sinteza cerute de legislatia in vigoare (bilantul contabil, raportarile de TVA, taxele si impozitele catre buget) si a celor de evidenta contabila (notele contabile, registrul jurnal, fisele de conturi, registrul de casa, jurnalele de vanzari si cumparari, balanta de verificare etc.). Acestei componente i se poate asocia un modul de analiza, de tip tablou de bord, (specifica unui sistem MIS sau chiar EIS), care ofera informatii sintetice si operative privind performantele firmei, necesare managerului in procesul decizional. Pe baza datelor din contabilitate, sunt calculati diferiti indicatori, care ilustreaza rezultatele financiare ale firmei, cum sunt: veniturile si cheltuielile pe produse/servicii, situatia disponibilitatilor financiare etc. 3. Incasarile si platile - permite gestionarea incasarilor si platilor, care sunt efectuate pe baza mai multor tipuri de documente de plata/incasare. Sunt urmarite, de asemenea, facturile scadente la incasare si/sau restante la plata; de obicei evidenta realizata este multivaluta. 4. Resursele umane - ofera informatii pentru crearea unei politici de personal, realizeaza analiza si urmarirea fortei de munca, permite definirea unui sistem de apreciere a performantelor, furnizeaza diverse statistici privind personalul etc. 5. Salarizarea - este o componenta legata strans de cea de Resurse umane, avand ca obiect principal calculul si evidenta salariilor. Sunt incluse aici i module privind calculul taxelor si impozitelor, al contributiei la bugetul statului si al asigurarilor sociale etc. 6. Imobilizarile - aceasta componenta realizeaza operatiile prin care se gestioneaza mijloacele fixe ale firmei, obiectele de inventar sj activele necorporale. Se are in vedere intreaga durata de utilizare a activului, ca sa se poata afla in orice moment care este starea acestuia si operatiile care au fost efectuate asupra lui (inregistrare, amortizare, transfer, reevaluare, casare). Ea include de regula diverse modalitati de calcul si inregistrare a amortizarii (liniara, degresiva, accelerata). Aceasta componenta realizeaza de, asemenea, si inregistrarea contabila a operatiunilor privind imobilizarile, inclusiv a amortizarii, cat si elaborarea rapoartelor impuse de legislatia in vigoare. 72

7. Planificarea productiei - realizeaza elaborarea planurilor de productie (fabricatie) pe o perioada data, pe baza conrractelor si comenzilor de la clienti, a ordinelor de lucru pentru un plan de productie dat etc. Ordinele de lucru precizeaza executantul, termenul si produsele de realizat, costul programat al realizarii, dotarile tehnice necesare etc. 8. Urmarirea productiei - inregistreaza notele de predare si rapoartele de lucru, analizeaza i compara comenzile lansate in productie, ofera rapoarte cumulate ori detaliate de productie (pe faze ori pe produse/lucrari ), precum si rapoarte de costuri. 9. Gestiunea datelor tehnice - stocheaza definitiile si caracteristicile tehnice ale fabricatiei, adica, pentru fiecare variants tehnologica, se au in vedere urmatoarele: - planul de operatii, - timpii alocati si - consumul pentru fiecare operatic. Acestea sunt stocate in nomenclatorul de produse si informatii de natura tehnologica privind fazele si operatiile/lucrarile de realizare a fiecarui produs, materiale si manopera necesare, consumuri si costuri, criterii de calitate si de acceptanta etc. 10. Planificarea necesarului de materiale -realizeaza determinarea automata a cantitatilor si sortimentelor de materiale necesare, pe baza planurilor de fabricatie. 11. Planificarea si urmarirea consumurilor si costurilor - realizeaza operatiile referitoare la intocmirea bonurilor de consum, preluarea datelor despre consumuri, centralizarea acestor date in vederea calculului costurilor si generarea unor rapoarte analitice sau sintetice despre consumurile planificate si cele realizate. 12. Managementul proiectelor - are ca obiect gestionarea proiectelor de investitii si de cercetare/dezvoltare interna, lucrarilor efectuate de catre terti, precum si planificarea, finantarea si urmarirea executarii lor. 13. Stocurile - asigura realizarea operatiilor privind gestiunea cantitativa a stocurilor, gestiunea tranzactiilor de stoc: intrari, iesiri, transferuri etc. si inventarul automat al stocurilor. De asemenea se realizeaza o evidenta calitativa a stocurilor (garantie, termene de valabilitate etc.), precum si generarea automata a documentelor contabile (note de intrare - receptie, bonuri de consum, avize de expeditie, note de transfer etc.). 14. Gestiunea depozitelor - defineste din punct de vedere organizatoric unitatile de stocare (care in mod normal intr-o firma sunt gestiunile), perioadele de inventariere etc. 15. Aprovizionarea - gestioneaza procesul de aprovizionare, prin evidenta cererilor de aprovizionare, a ofertelor de la furnizori si a comenzilor transmise acestora, precum si a facturilor primite de la acestia. Aceasta componente depaseste atributiile unei aplicatii de gestiune, fund adesea un instrument de optimizare a aprovizionarii, care poate determina realizarea de economii si de castiguri suplimentare. 16. Vanzarile - furnizeaza informatii privind gestiunea activitafilor specifice procesului de vanzare si anume: gestiunea clientilor si urmarirea procesului de livrare si facturare a produselor catre acestia. In ceea ce priveste activitatea de aprovizionare, vanzare si de evidenta a clientilor, consideram ca acestea se pot trata intr-o maniera moderna, care conduce la realizarea de sisteme SCM (Supply Chain Management) si CRM (Customer Relationship Management). 17. Intretinerea echipamentelor - are ca obiect gestiunea echipamentelor. Prezentam in continuare principalele avantaje si dezavantaje ale sistemelor ERP impreuna cu efectele obtinute in fiecare caz in parte in tabelele 1 si 2 . Avantajele sistemelor ERP Tabelul 3.1. Avantaj Informatii de calitate Mod de concretizare Baza de date unica (date consistente si corecte, rapoarte

73

Evitarea redundantelor datelor si operatiilor Reducerea timpului de raspuns Adaptabilitatea Scalabilitatea Sistemul de intretinere imbunatatit Dimensiunea colaborativa Deschiderea catre e-business

imbunatatite) Baza de date unica elimina operatiile repetitive de actualizare a datelor (introducere si modificare). Rapoarte si informatii ad-hoc, oferite de sistem Schimbarile in procesele economice se reconfigureaza usor in ERP. Structura modulara a sistemului faciliteaza adaugarea de noi componente. Contractul de intretinere pe termen lung cu furnizorul de ERP nu este facultativ Sistemul se extinde si se deschide cu module de tip CRM si SCM, catre furnizori si clienti. Arhitectura sistemelor ERP permite integrarea noilor tipuri de aplicatii de e-business

Dezavantajele sistemelor ERP Dezavantaj Consumul mare de timp pentru implementare Costurile mari Neconformitatea modulelor Dependenta de furnizori Complexitatea Necesitatea extinderii si dezvoltarii ulterioare Tabelul 3.2. Mod de combatere sau diminuare Implicarea activa a managementului, obtinerea consensului si acceptului general. Dificil si nerecomandat Alegerea unui sistem a carui arhitectura si componente corespund proceselor economice si obiectivelor organizatiei. Analiza atenta a celor 2 alternative: furnizor unic si mai multi furnizori Selectarea modulelor absolut necesare Poate fi eliminata, dar va reduce potentialul sistemului, care va deveni la un moment dat ineficient.

3.3.2. Obiectivele introducerii unui sistem ERP

Obiectivele, alaturi de scopurile dezvoltarii strategice a intreprinderii, sunt corelate cu diversificarea si controlul informatiei asupra principalelor procese si resurse ale companiei. Cateva obiective apartinand ariei adresate: controlul riguros al costurilor si cheltuielilor la nivel de produs, centru de cost, sau profit, si analiza profitabilitatii pe produs, centru de profit sau alte criterii ale afacerii; generarea unei imagini corecte si actuale a conturilor de clienti si furnizori, obtinerea de posibile castiguri (discounturi pentru plati imediate, penalizari pentru plati intarziate) si realizarea unui mecanism performant de colectare a incasarilor; monitorizarea si prognoza fluxului de numerar in scopul minimizarii imprumuturilor bancare si reducerii costurilor in companie; eficientizarea proceselor legate de aprovizionarea si gestionarea stocurilor, productie si desfacere in scopul generarii unor decizii corecte de achizitie si minimizarii costurilor de stocare si regie; asigurarea unei baze de raportare si analiza multidimensionala a datelor;

74

 consolidarea datelor si furnizarea unei surse unice de informatii pentru asistarea deciziilor; achizitionarea unui sistem informatic portabil, pentru a putea suporta o eventuala schimbare a solutiei hardware in prezent sau viitor; administrarea Sistemului si a Bazei de date trebuie sa posede instrumente puternice pentru asigurarea protectiei si confidentialitatii datelor, bazate pe un sistem consistent de profile si autorizatii de acces; eficienta si calitatea proceselor si activitatilor; transparenta si scalabilitate pentru asigurarea unei dezvoltari continue a companiei - atat in ceea ce priveste afacerea prezenta cat si pentru dezvoltarile ulterioarea ale acesteia; fluentizarea proceselor de afaceri; coordonarea sectoarelor companiei si functiunilor afacerii; monitorizarea eficienta si consistenta a activitatilor comerciale din interiorul companiei - inclusiv colectarea incasarilor; coordonarea dezvoltarii sistemului si asimilarea tehnologiei hardware, software si de telecomunicatii. Sistemul propus pentru implementare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure aceeasi gama de produse fara riscuri de integrare; recuperarea investitiei in timp foarte scurt ; raport eficient calitate produs informatic/pret ; posibilitate de implementare in etape succesive ; posibilitate de utilizare de interfete catre utilizator la nivelul intregului produs, astfel incat dupa ce un utilizator a lucrat cu o aplicatie, trecerea la o alta aplicatie sa se realizeze cu un minim de instruire; sistemul trebuie sa fie flexibil, utilizand o gama larga de parametri care sa fie stabiliti in functie de cerintele specifice; sistemul trebuie sa aiba proceduri sigure de salvare recuperare a datelor, capabile s asigure integritatea si consistenta acestora; capabilitate de a interfata cu sistemele existente si de a le inlocui progresiv; s se bazeze pe tehnologia de ultima ora oferind deschidere, scalabilitate si posibilitate de modernizare; s conduca la imbunatatirea relatiilor cu partenerii de afaceri; s se asigure cursuri de instruire pentru utilizarea produsului si de asemenea s se ofere cursuri standard la centrul propriu de educatie si instruire. Documentatia completa de utilizare si administrare va fi livrata cu produsul; procesul de implementare sa se desfasoare in conformitate cu o metodologie verificata, care sa asigure controlul fazelor, activitatilor, atributiilor, planificarea in timp, alocarea resurselor, continutul si rezultatul etapelor, confirmarea rezultatelor si documentarea procesului de implementare; sistemul propus trebuie sa respecte legislatia din Romania; sistemul va trebui sa satisfaca cerintele legale de utilizare in mediul de afaceri international: sisteme de raportare multiple, reguli diferite, valute multiple, planuri de conturi multiple; sistemul trebuie sa permita raportarea conform standardelor vest-europene (gen IAS) cu translatarea la nivel de tranzactie si pastrarea informatiei intr-un plan de conturi paralel in ideea posibilei treceri la sistemul financiar anglo-saxon; sa asigure urmarirea eficienta a activitatii astfel incat sa se obtina cresterea profitabilitatii companiei;

75

 sa poata fi gestionat de echipa IT a firmei.

3.3.3. Evoluia sistemelor de tip ERP

ERP gestioneaz: un set de instrumente de management la nivelul ntregii companii ce asigur o balan ntre ofert i cerere; creeaz legturi att cu furnizorii ct i cu clienii ntr-un lan complet furnizorclient; dezvolt un proces de afacere pentru luarea deciziilor; ofer un nalt grad de integrare funcional multipl ntre departamente: vnzri, marketing, producie, operaii, logistic, achiziii, financiar-contabil, resurse umane etc. ofer n acest mod posibilitatea lucrului la nalte nivele de servicii pentru consumatori, productivitate,simultan cu reducerea costurilor ofer baza unui comer electronic eficient. Din punct de vedere al istoricului sistemelor ERP avem urmtoarele faze: Faza I Material Requirements Planning (MRP) anii 60 se caut o metod mai bun pentru comenzile de materiale i componente (ordonarea activitilor) prin obinerea rspunsurilor la urmtoarele ntrebri: care este obiectivul de realizat? (planificare) ce ne trebuie pentru a realiza obiectivul? (necesarul de materiale) ce resurse avem la dispoziie? (nregistrri de inventar) ce trebuie s achiziionm? (necesar viitor de materiale) Faza II Closed loop MRP(Capacity Requirements Planning -CRP) planificarea prioritilor: adaug o serie de funcii noi MRP-ului tradiional conine instrumente pentru analiza prioritilor i capacitilor de producie, ofer suport att pentru planificare ct i pentru execuie funcii de planificare planificarea se poate modifica atunci cnd este necesar Faza III Manufacturing Resource Planning (MRP II). O definiie dat de APICS The Association for Operations Management / [Link] consider: MRP II o metod pentru planificarea eficient a tuturor resurselor unei companii de producie. n mod ideal adreseaz planificarea operaional n uniti, planificarea financiar n dolari i are capaciti de simulare pentru a rspunde la ntrebride tipwhat-if. Are n componen o mulime de funcii legate ntre ele: planificarea afacerii, planificarea vnzrilor i operaiilor, planificarea produciei, sisteme suport de execuie pentru capaciti i materiale. Rezultatul acestor sisteme este integrat cu rapoartele financiare i cu planul de afacere, raportul de achiziii, bugetul de transport i inventarul n dolari. MRP II este rezultatul direct al creterii i extinderii closed-loop MRP. MRP presupune 3 elemente n plus: S&OP (Sales & Operations Planning) proces deosebit de util n balansarea cererii i ofertei ofer un control superior asupra aspectelor operaionale ale afacerii; Interfaa financiar ofer posibilitatea de a converti planul de operaii (numr de buci, litri, kg, etc.) n termeni financiari (bani!) Simulare posibilitatea de a simula anumite scenarii i de a obine rezultate pertinente (astzi:APS Advanced Planning Systems)

76

 Faza IV Enterprise Resource Planning (ERP) - reprezint o mulime de procese de afaceri ntr-un spectru mai larg i mai efectiv, cu integrare financiar mai puternic. Ca obiective presupune: creterea calitii serviciilor oferite pentru clieni, a productivitii; reducerea costurilor ofer premizele unui management furnizor-client eficient i a comerului electronic; furnizeaz planuri ale afacerii i planificri ale resurselor toate disponibile n cantitatea necesare la momentul necesar. Clasificare sistemelor de tip ERP (Oliver Wight): Clasa A ERP utilizat eficient n ntreaga companie genereaz mbuntiri semnificative n serviciile pentru clieni, productivitate i costuri. Clasa B ERP suport pentru de managementul de vrf; utilizat de managementul de mijloc pentru a obine mbuntiri cuantificabile ale calitii. Clasa C ERP principala aplicaie o reprezint metodele mai bune de management al comenzilor i al inventarului. Clasa D Informaii incomplete/inexacte i puin nelese de utilizatori ofer puin suport n derularea afacerii. Solutiile bazate pe tehnologie web depasesc cu mult cadrul simplu al elementelor de publicitate online. Unul dintre segmentele in care tehnologia web este aplicata cu succes este la nivelul aplicatiilor de ebusiness, fie ca este vorba de CRM (Customer Relationship Management), ERP (Enterprise Resource Planning), SCM (Suply Chain Management), si altele. Spre deosebire de aplicatiile clasice, pe platforma Windows sau similara, aplicatiile eBusiness bazate pe web aduc cateva avantaje deloc de neglijat: platforma pe care se opereaza la nivelul statiilor de lucru este un simplu browser web, asadar se elimina necesitatea instalarii unor aplicatii separate de asemenea se elimina costurile suplimentare care apar in diverse ocazii (de pilda la instalarea unei noi versiuni de aplicatie eBusiness, practic se upgradeaza doar aplicatia de pe server si nu toate aplicatiile client). fiind o solutie bazata pe tehnologii web operarea cu o astfel de aplicatie poate fi mai usor de inteles de catre cei de la fiverse departamente ale firmei care lucreaza cu aceasta aplicatie. In plus, platforma web permite o mult mai usoara interconectare a clientilor, furnizorilor, distribuitorilor pentru a avea acces la informatiile necesare (de pilda in cadrul aplicatiilor de tip SCM). Epoca de pionierat a Internetului s-a terminat. In prezent asistam la inceputul unei revolutii in modul de a face afaceri la o scara globala, 24 de ore din 24 de ore. Afacerile online (e-business), comertul electronic, magazinele electronice etc. au devenit deja termeni consacrati in lumea financiara si bancara. Asa cum se poate observa, intrebarea nu este "daca" se pot face bani pe Internet ci "cat de multi". Aceasta inseamna de fapt cat de eficienti puteti fi. In afacerile online costurile sunt scazute, profiturile realizate sunt mari si ceea ce este foarte important, se pot face afaceri cu oameni aflati in diferite colturi ale lumii, stand confortabil in fata calculatorului. Nu exista metode si procedee standard care sa aduca succesul scontat, intr-o afacere online deoarece: cum poate cineva sa spuna care sunt caracteristicile unei piete de desfacere globala ? cum pot fi satisfacute cerintele unor consumatori aflati in orice parte a globului si care pot cumpara un produs prin cateva apasari de buton ? ce produs se vinde cel mai bine 77

 care sunt cele mai bune metode de promovare , la o audienta a carei atentie trebuie captata in mai putin de 15 secunde , altfel isi va pierde rabdarea si va cauta in alta parte ? cum se poate dezvolta o strategie de marketing intr-o lume unde toate regulile sunt in continua schimbare O caracteristica importanta a modului de realizare a afacerilor pe Internet este faptul ca o persoana care a initiat o mica afacere online se afla pe picior de egalitate cu marile corporatii. Aceasta inseamna ca pe web, nu dimensiunea conteaza, practic , aveti aceleasi sanse sa va faceti cunoscut ca si Microsoft sau General Motors. Este adevarat ca siturile acestor companii au sute de pagini si dispun de bugete de milioane de dolari pentru intretinerea, actualizarea si promovarea lor .

3.4. Soluii e-business pentru ntreprinderi

Companiile moderne care doresc sa se extinda pe Net, au n fata doua mari alternative: una dintre ele este de a porni de la zero o afacere electronica pe Internet sau de a adapta companii existente spre e-business. Cu toate ca e-business-ul se afla la nceput de drum, una dintre marile sale probleme consta n integrarea lui n companiile cu aplicatii mostenite.

3.4.1. ntreprinderi cu aplicatii mostenite

ntreprinderile mari, cu vechime, care doresc sa-si extinda activitatea spre Web, se confrunta cu o mare problema, aceea de preluare a tuturor aplicatiilor complexe mostenite si disparate si ncercarea de a le reuni ntr-un e-business. Aceasta nseamna de fapt EAI (Enterprise Application Integration), integrarea aplicatiilor de ntreprindere, un concept strns legat de miezul conceputului de e-business. Pna n prezent, multi furnizori au adoptat cteva tehnologii si standarde care vizeaza aspecte ale integrarii. Un sistem tipic EAI ofera o serie de servicii generice pentru administrarea securitatii, a protocolului, maparea datelor, care definesc functionalitatea si fluxul datelor din aplicatie. Pentru modelul B2B, o cerinta de baza este ca toti partenerii sa ruleze acelasi sistem B2B. O solutie EAI poate fi: folosirea XML ca format de date interschimbabil; XML sta la baza SOAP (Simple Object Access Protocol), un protocol de comunicatie care permite comunicarea ntre procese aflate pe sisteme diferite si care ruleaza peste protocoalele standard deschise. SOAP se afla la baza Microsoft BizTalk Server 2000, care permite construirea retelelor B2B pe Windows; EJB (Enterprise Java Beans) ca arhitectura server, ofera portabilitate; CORBA/IIOP si Microsoft DCOM ca metode principale pentru apelul proceselor; sunt doua protocoale principale pentru comunicatia ntre obiectele dintr-o retea, bazate pe concepte de programare la nivel scazut, care ofera compatibilitate ntre aplicatiile dintr- un sistem complex; sisteme cu cozi de mesaje pentru comunicatia asincrona ntre sisteme; ele reprezinta o tehnica care permite programelor sa se apeleze ntre ele, folosind conexiuni n care raspunsurile nu sunt necesare instantaneu, cum sunt conexiunile Internet; exemple: MQSeries de la IBM, Microsoft MSMQ; monitoare de tranzactii care asigura ncheierea cu succes a operatiilor; ele reprezinta partea vitala a oricarui sistem de ebusiness, care permite proiectantului 78

sistemului sa se asigure ca toate fazele unei operatii s-au ncheiat cu succes. Exemple de sisteme de procesare a tranzactiilor: CICS de la IBM, Microsoft Transaction Server, Tuxedo de la BEA Systems ([Link]). Principalele solutii EAI pe Internet sunt: Brahms B2B Engine de la Bridges for Island ([Link]), un sistem scump, destinat firmelor mari, care permite conectarea ntre sisteme B2B; Mercator Software ofera produse EAI ([Link]), pentru diverse medii, cum ar fi: Mercator Commerce Broker pentru B2B, Mercator Enterpise Broker pentru integrarea aplicatiilor ntre ele, Mercator Web pentru integrarea clientfirma, care se ocupa cu transformarile de date, maparile si fluxurile de date. Saga Software ([Link]), este un mediu vizual care conecteaza sursele de date de la un capat la altul al retelei si se bazeaza pe XML si SOAP, CORBA si DCOM; [Link] si RosettaNet ofera depozite ([Link]) sau colectii de formate standard de comunicatie pentru elementele uzuale, cum ar fi comenzile de cumparare si numerele de identificare a articolelor; se bazeaza pe XML si SOAP; Brahms si webMethods B2B folosesc EJB ca ([Link]), arhitectura, oferind portabilitate si interoperabilitate cu alte platforme EJB. n concluzie, ntr-o ntreprindere EAI-ul este liantul care face sa functioneze ebusiness-ul si care i asigura companiei o durata de viata crescuta, n conditii de eficienta marita.

3.4.2. Firme mici start-up

Firmele mici care doresc sa se lanseze pe Web au de ntmpinat cheltuieli destul de mari, ntre zeci si sute de mii de dolari pentru solutii complete de e-business, precum si o concurenta acerba cu companiile mari, cu experienta. Una dintre solutiile cele mai bune pentru astfel de firme start-up o reprezinta micile centre de afaceri, portaluri care ofera resurse, solutii, servicii formate din agregari de oferte ale unor companii individuale. De exemplu, daca se alege serviciul de plata a salariilor, centrul de afaceri ndruma firma spre un furnizor care ofer mai multe solutii, se alege una, se plateste un abonament si se completeaza cteva formulare, dupa care furnizorul va avea grija de sarcinile firmei de plata a salariilor. Pentru compania care doreste sa-si construiasca de la zero o prezenta pe Web, exista urmatoarele solutii pe Internet: site-uri care asigura de la asistenta gratuita n construirea si gazduirea site- ului si pna la procesarea cartilor de credit: [Link], HyperMart Network ([Link]), Microsoft bCentral ([Link]); mbunatatirea activitatii firmei, dupa lansarea pe Internet: [Link], ofera informatie cu privire la e-business n general, acoperind o gama larga de sectiuni, din diferite tipuri de industrii. Ofera sugestii despre utilizarea Internet pentru cresterea productivitatii, la probleme de legislatie, la planificarea site-ului Web s.a. instrumente de firma: [Link], este un portal cu o gama larga de servicii si informatii pentru firme, de la domeniul strategiei (modul de creare a unui plan de afaceri, alegerea partenerului ideal pentru proiectarea site-ului Web), pna la cel financiar si resurse umane. Ofera puterea sa de achizitie pentru a cumpara produse de birou, software, echipamente;

79

 instrumente pentru resurse umane si comunicatii pe Web: [Link], ajuta la stabilirea politicii de resurse umane, prelucrarea salariilor, cecurilor, a premiilor pentru angajati, instruire; servicii pentru realizarea sarcinilor si eficientizarea organizatiei: Biztro Business Operation Platform ([Link]), ofera instrumente de calendar, mesagerie, caracteristici de lucru n grup on-line, procesarea salariilor, achizitionarea de produse si servicii on- line; servicii B2B pentru firme mici: [Link], gazduieste licitatii B2B, ajuta la vinderea surplusurilor, are un mecanism extins de achizitie a bunurilor si serviciilor, ofera un serviciu RFQ (request for quote) si un set de instrumente, de la formulare de descarcare si foi de calcul, pna la liste de ghidare pe piata; servicii de licitatii agregate pentru firme mici: [Link], aseaza n cozi de interogare clientii firmelor mici, care cauta servicii similare, de la servicii de salarizare si angajari temporare, pna la procesari de carti de credit. Furnizorii acestor servicii fac o oferta de pret tuturor cererilor existente, cstignd cel care a cerut cel mai putin. n mod normal, toate aceste instrumente sunt specifice companiilor mari, fiind costisitoare, dar prin intermediul centrelor mici de afaceri se acorda firmelor mici debutante o sansa de supravietuire pe Internet, prin abordarea unitara a afacerilor.

3.5. Trecerea la sistemul de eBusiness

Principalele provocri ale noului mediu informaional asupra mediului firmei se pot sintetiza astfel: schimbri n modul de organizare i conducere a unei afaceri; eBusiness nu nseamn doar tranzacii on-line, ci mai ales eficientizarea afacerilor i satisfacerea clienilor; informaii actualizate n timp real: abilitatea de micare i furnizarea informaiilor devin mai importante dect produsul n sine; relaia cu publicul nu mai este unidirecional, ci devine interactiv: distribuitori, ageni, comerciani, puncte de vnzare, catalog, comenzi prin pot, telefon; Internet, televiziune digital, telefonie mobil. Pregtirea pentru viitorul digital al oricrei firme presupune parcurgerea urmtoarelor etape: identificarea schimbrilor aprute pe pia; studierea i nelegerea noilor tehnologii IT; cutarea pe Internet de noi piee; stpnirea limbii engleze i a valorilor comerciale occidentale. Este foarte important pentru orice firm trecere la e-business si pentru faptul c concurena poate fi mai flexibil i apar permanent noi tipuri de afaceri. Etapele trecerii spre eBusiness sunt urmtoarele: conectare la Internet; folosirea e-mail-ului ca instrument de lucru; documentare pe Internet; dezvoltare de afacere electronic (pagin Web de tip brour); studierea marketingului on-line; accesarea de clieni noi;

80

 preluare de comenzi de pe pagina Web; descoperirea de noi piee de desfacere; integrarea aplicailor comeului electronic (c.e.) cu celelalte date; furnizarea informaiilor n timp real; mrirea eficienei i reducerea costurilor; adoptarea unei abordri eBusiness; servicii diversificate pentru clieni; integrarea ntregului lan valoric; extinderea modelului de eBusiness; descoperirea clienilor n toat lumea; realizeaz abordarea dinamic a viitorului. n dezvoltarea strategiei firmei trebuie implicat echipa, furnizorii, partenerii i clienii n redefinirea concepiei i stabilirea strategiei viitoare, respectiv gsirea unei noi modaliti de lucru, n care s nu se ascund informaia strategic i s nu fie ncurajate atitudini ierarhice. Acetia trebuie:

Strategia pentru clieni se stabilete dac firma devine propriul client i privete critic firma din perspectiva clientului: clasificarea clieniilor; identificarea dorinelor i necesitilor fiecrui grup; stabilirea celor mai bune modaliti de mulumire a acestora; identificarea schimbrilor necesare. Beneficiile pe care trebuie s le aib clientul se pot sintetiza astfel: serviciu prompt i util; mai mult ncredere n firm; i sunt ndeplinite dorinele particulare. Beneficiile firmei: atrage clienii de la concuren; menine loialitatea clienilor; crete ponderea pe pia. Pentru a crea un e-business trebuie neaparat parcuri urmtorii pai: Crearea unei echipe care s identifice problemele specifice: reprezentani ai sectoarelor de vnzri, relaii cu clienii, IT, executiv; cei cu responsabiliti trebuie s aib iniiativ; Autorizarea echipei pt. promovarea sistemului de eBusiness; Apelarea i la specialiti externi. eBusiness-ul nu implic doar schimbri strategice sau structurale, ci i culturale, astfel este necesar s se pstreze angajaii competeni, oferindu-le posibiliti de perfecionare, stimulundu-i. Strduii-v s stabilii cea mai bun relaie cu clientul: nelegei-le trebuinele pt. a va adapta serviciile; Punei calitatea serviciilor oferite naintea dorinei de a efectua vnzarea; Fii atent la firmele concurente vechi i noi. Pe Internet, clientul este mai informat i mai puternic: clienii pretind servicii de calitate; clienii trebuie tratai difereniat;

81

 poate costa de zece ori mai mult ctigarea unui client nou dect pstrarea unuia vechi; sporirea efortului de a v menine clienii importani; Internetul d posibilitatea de a compara produsele i serviciile pe scar global; asigurarea unui service rapid nainte i dup vnzare - informaii pertinente; anticiparea dorinelor clienilor prin oferta de produse i servicii; operaiile de cutare, selectare, comand i finalizare a tranzaciei trebuie s decurg eficient; protejarea intimitii clienilor; sigurana tranzaciilor: angajai un consultant extern pentru informarea salariailor asupra msurilor de siguran. asigurai o bun servire - nu este suficient s oferii servicii i produse excelente, clienii apreciaz foarte mult modul cum sunt tratai, dac e posibil, lsai clientul s se autoserveasc, folosii aparatur special (ex. pt.a nregistra primirea mrfii i a transmite confirmarea n baza de date a clienilor); fiecare nou client primete un cod, la primul contact (ex.: solicitarea unei informaii) se alctuiete fia clientului, i apoi se nregistrez toate revenirile i contactele ulterioare; se contureaz un profil al clientului, pe care l vor utiliza angajaii din toate departamentele; inei cont de reclamaiile clientului, ncercai o servire corespunztoare consecvent n locul unei amabiliti sporadice, pe bucele, nu plimbai clienii de la un angajat la altul; oferirea clientului a posibilitii de control asupra tranzaciilor sale; extindei tehnologia comerului electronic n ntreaga firm i integrai-l cu metodele tradiionale de comer. Ch. Darwin afirma despre firme c de regul nu supravieuiesc cei inteligeni, ci aceia care reacioneaz la schimbare, ceea ce presupune identificarea punctelor forte respectiv: servire bun i corect; produse i servicii de calitate; ofert continuu inovativ. Este foarte important ca orice firm s-i stabileasc prioritile astfel nct s-i mbunteasc performanele, respectiv: Servire personalizat, dinamic, flexibil acces instantaneu la date corecte; sisteme flexibile de rspuns; propunerile clienilor. Tranzacii eficiente, la pre sczut, rapide repartizarea eficient a resurselor comunicarea rapid cu furnizorii monitorizarea activitii Inovaie: prevederea de schimbri periodice, adaptarea la clieni gestionarea schimbrilor i asumarea riscurilor asigurai fuzionarea noilor tehnologii cu cele existente ncurajarea iniiativei i gndirii de perspectiv. Personalul firmei cel mai de pre capital i trebuie explicat nevoia de schimbare (constientizare c noile tehnologii fac munca mai uoar) perfecionarea necesar 82

 sprijin pt. implementarea eBusiness informarea asupra noilor proceduri asigurarea accesului la Internet i de acas nlturarea suprapunerilor de activitate. Planificarea n eBusiness este analitic i pragmatic. Planificarea analitic: prognoze pe baza realizrilor trecute inadecvat eBusiness-ului trebuie abandonate proiectele care nu mai corespund direciei schimbrii. Planificarea pragmatic: soluiile pt. cerinele noi i urgente sunt gsite chiar de personalul operaional; stabilii permanent ce dorii s realizai, apoi paii ce trebuie urmai. Distribuitorii de sisteme ERP nu sunt pregtii, de regul, pentru asaltul comerului online. Un sistem ERP este complex i nu este gndit pentru utilizatori publici neiniiai. Sistemul este gndit ca s fie utilizat doar de angajaii unei companii, care sunt instruii i pregtii pentru utilizarea programului. Dar clienii i furnizorii doresc ca n acelai moment s aib acces la informaii ca i angajaii firmei prin intermediul sistemului ERP de exemplu, s vad n ce stadiu este o comand, nivelul stocului i factura proform, cu precizarea c doresc aceste informaii n mod simplificat pe o pagin web, fr a presupune s cunoasc termenii programului. Comerul electronic presupune c departamentul de IT s construiasc dou noi canale de acces n cadrul aplicaiei unul pentru clieni (cunoscut ca i business-to-consumer) i altul pentru furnizori i parteneri (business-to-business). Aceste dou tipuri diferite de utilizatori ai sistemului doresc informaii diferite din cadrul aplicaiei. Clienii vor s tie care este stadiul comenzii i informaii despre facturare, iar furnizorii i partenerii vor exact restul. Distribuitorii sistemelor ERP ntmpin probleme n a crea legturi ntre pagina de web i aplicaie, dei sunt contieni c este necesar aceast conexiune. n concluzie, companiile care vor s desfoar comer online se confrunt cu destule probleme de integrare pentru a face aplicaia ERP disponibil i pe pagina de web. Pentru acele companii care au avut norocul s cumpere aplicaia ERP de la un distribuitor cu experien n dezvoltarea de comer online, adugarea unor aplicaii integrate de la acelai furnizor poate fi o metod eficient de rezolvare a acestui neajuns. Pentru acele companii care au achiziionat sistemul ERP de la distribuitori fr experien n dezvoltarea comerului online, singura soluie posibil ar putea fi ca angajaii sau consultanii externi s adapteze sistemul pentru a rspunde noilor cerine. Oricare ar fi detaliile, integrarea ERP cu sistemul de comer electronic necesit un plan detaliat care s asigure o implementare n direcia cea bun. Unul dintre aspectele cele mai dificile ale integrrii ERP cu comerul electronic este faptul c Internetul evolueaz continuu. Aplicaiile ERP sunt mari, complexe i necesit permanent mentenan. Decizia este clar: dac sistemul ERP este conectat la Internet trebuie s ai asigurat mentenana pentru sistemul ERP i pentru pagina de web. Cei muli mptimii ai comerului electronic vor construi legturi flexibile ntre sistemul ERP i comerul online care s le permit s ruleze noile aplicaii de comer electronic direct de pe pe pagina de web, n timp ce nchid sistemul ERP pentru mbuntirea i repararea lui. Dificultatea n a face ERP i comerul online s ruleze mpreun, menionnd i celelalte aplicaii care necesit informaii din sistemul ERP, aa cum sunt fluxul de aprovizionare i software-ul de tip CRM (Customer Relationship Management), au condus la

83

ideea c trebuie luat n calcul un sistem alternativ cunoscut sub denumirea de middleware1 sau software de integrare a aplicaiilor de ntreprindere (software EAI Enterprise Application Integration2). Aceste aplicaii se comport ca nite translatori ce preiau informaia din sistemul ERP i o transform ntr-o form ce poate fi neleas de ctre comerul electronic i celelalte aplicaii. Middleware-ul s-a mbuntit semnificativ n ultimii ani, i dei este dificil de vndut i demonstrat eficiena investiiei pe pia (invizibil pentru utilizatorii finali), acesta poate rezolva una dintre cele mai mari probleme n legtur integrarea IT din prezent. La nivelul Romaniei, majoritatea furnizorilor de solutii ERP vorbesc despre o piata matura, care percepe importanta acestor sisteme in mediul de business. Pe de alta parte, insa, studiile de piata arata ca foarte multi manageri nici macar nu cunosc sensul propriu al termenului ERP. In plus, referindu-ne la gradul de saturatie al pietei, potrivit companiei Sensimark Consult care a efectuat in primavara acestui an o cercetare privind profilul si potentialul pietei de ERP la nivel national, sub 60% din companiile romanesti cu o cifra de afaceri de peste 1 million USD au implementata sau in curs de implementare o solutie ERP. Procentul pare, la prima vedere, satisfacator, insa aproximativ o treime din companiile care detin un sistem ERP se gandesc deja la o schimbare de solutie. Tot potrivit Sensimark, in multe cazuri nu sunt implementate solutii complete, ci doar anumite module, asadar nu se poate vorbi despre o piata saturata sau matura. Suntem, deci, in fata unei contradictii intre ceea ce afirma furnizorii de ERP si care este, de fapt, realitatea pietei. Chiar daca piata romaneasca de ERP nu este inca matura si nu poate fi comparata cu alte piete care au traditie in acest sens, cifrele arata o crestere constanta, deloc de neglijat. Sistemele ERP ofera o privire de ansamblu asupra companiei, permitand luarea deciziilor in timp real si o buna gestionare a relatiei furnizor-client. Chiar daca, in mod traditional, ERP-ul reprezinta un sistem complet de management si control al tuturor resurselor si fluxurilor unei afaceri, definitia acestuia poate fi extinsa si cu zonele de CRM (Customer Relationship Management), SCM (Supply Chain Management) etc., plasandu-se, astfel, in zona eBusiness Suite si devenind un sistem complet de management atat al proceselor interne, cat si al gestionarii relatiilor cu partenerii, clientii sau potentialii clienti. Denumirea ERP, ca Enterprise Resource Planning, s-a pastrat prin traditie, dar necesitatile informatice tot mai complexe la nivelul unei companii ofera ERP-ului o conotatie mult mai apropiata de Business Intelligence, de un Enterprise Resource Management. Maturizarea pietei de ERP este benefica atat pentru achizitorii care pot alege solutia potrivita propriei afaceri, cat si din perspectiva concurentiala, obligand furnizorii la o perfectionare continua a solutiilor. Conceptul de Enterprise Application Intergration (EAI) este folosit destul de frecvent cand vine vorba de urmatorul pas in e-Business. EAI se refera, in mod special, la integrarea ERP-ului cu celelalte sisteme informatice cum ar fi ECM (Enterprise Content Management managementul informatiei nestructurate), deoarece informatia structurata, prelucrata de ERP, reprezinta doar 20% din informatia necesara luarii deciziei de business. ERP este parte integranta a e-Business, iar EAI reprezinta un rau necesar. Un rau pentru ca introduce un grad sporit de complexitate, risc si, mai ales, costuri. Necesar deoarece foarte multe companii sunt, deja, in situatia in care aceasta integrare nu poate fi evitata. Tendintele mondiale sunt din ce in ce mai mult indreptate in directia integrarii intregului lant (furnizori-organizatie-beneficiari). In acest context, putem vorbi de
1

Software ce acioneaz ca un intermediar ntre un sistem software integrat i o aplicaie, funcionnd ca un nivel de conversie sau translatare. 2 Reprezint un cadru de integrare a aplicaiilor compus dintr-o colecie de tehnologii i servicii ce formeaz un middleware ce permite integrarea sistemelor i aplicaiilor la nivelul unei ntreprinderi.

84

interconectarea solutiilor ERP, folosind sisteme standard de interfatare B2B (Business to Business) sau B2C (Business to Customer).

3.6. E-business i ERP (Enterprise Resource Planning)

Evoluia global a economiei actuale i dimensiunea internaional a gestiunii afacerilor are, n acest moment de debut al secolului XXI, o importan capital. Un lucru este cert: n lumea plin de hiuri a afacerilor globale, Internetul a schimbat mersul economiei i continu s aduc noi modaliti de desfurare a afacerilor pe o pia tot mai pretenioas. Problemele rilor aflate n tranziie, cu evoluie spre economia de pia, sunt nenumrate. Practic, avnd n vedere dificultatea fenomenului, toi specialitii sunt de acord asupra unui lucru i anume o firm ar trebui s se gndeasc la implementarea unei soluii integrate software nainte cu cel puin un an ca problemele sale s devin critice . Din studiul sistemelor Enterprise Resource Planning ne-am dat seama c dincolo de cercetarea teoretic nelegerea fenomenului depinde de experien. Dac ns, mai departe i experiena este mprtit i discutat cu cei care au tradiie n domeniu putem s ne bucurm i de succes. Considerate iniial ca fiind aplicaii de mare anvergur, pentru cei bogai, suitele Enterprise Resource Planning s-au dovedit accesibile unei mase largi de clieni i au fost implementate n mai toate mediile (corporaii sau ntreprinderii mici i mijlocii). Prin urmare i rile mai srace n resurse tehnologice au nceput s implementeze platforme ERP. Conturarea lanurilor valorice Enterprise Application Integration prin mariajele Enterprise Resource Planning cu mai noile platforme Customer Relationship Management i Supply Chain Management reflect evoluia actual a mediului e-Business. n Romnia anului 2003, pentru muli manageri ERP era o necunoscut, iar SAP, BaaN, PeopleSoft sau JD Edwards nu nseamna nimic. n mediul ntreprinderilor se cunoatea cte ceva doar despre Oracle (datorit aplicaiilor de baze de date). De aceea dezamgete neputina furnizorilor de soluii integrate romneti de a se prezenta pe pia, pentru c totui, dac analizm piaa internaional, ERP este cel mai vizibil curent al informatizrii ntreprinderilor.

3.6.1. E-Business i consecinele pentru suitele ERP

n 1994, nimic din ceea ce nelegem astzi prin comer electronic nu exista. Se consider c 1995-2000 a fost perioada exploziv de cretere, iar anul 2001 a nsemnat trecerea ntr-o nou faz, de consolidare i reorientare dup crash-ul resimit de multe afaceri on-line (aa-numitele companii [Link]). Principala schimbare este dat de trecerea de la abordarea tehnologic la cea economic, n contextul n care firmele care iniial i propuneau creterea volumului afacerilor, se concentreaz acum asupra profitului. n aceste condiii, integrarea aplicaiilor e-business n sistemul aplicaiilor de ntreprindere devine o necesitate. Iar aplicaii de ntreprindere nseamn pentru organizaia secolului XXI un sistem ERP. Devine tot mai real necesitatea de a materializa forme de colaborare pe web ntre companii, clienii i furnizorii acestora, iar sistemul ERP joac un rol esenial n acest proces. De fapt, conceptul afacerilor electronice nu este tocmai nou pentru ERP: schimbul electronic de date (EDI) i transferul electronic de fonduri (EFT) au constituit componente ale soluiilor ERP nc de la primele astfel de sisteme implementate. Acestea sufer un proces de transformare, redefinirea lor viznd adaptarea le cerinele Web i arhitectura Internet.

85

Ca i aplicaiile de baz dintr-un sistem ERP, EDI i EFT se concentreaz asupra tranzaciilor. Problema este extinderea acestora n afara zidurilor organizaiei, n lumea Web, ceea ce ridic o multitudine de probleme specifice (n special, integritatea i securitatea tranzaciilor). Aadar, ascensiunea comerului electronic a nsemnat extinderea proceselor economice dincolo de limitele ntreprinderii. Pe piaa ERP, furnizorii de soluii s-au grbit si redefineasc soluiile pentru a le alinia noilor tendine. Aproape oricare dintre furnizorii ERP a adugat noi componente cu arom de e-business, chiar dac unii dintre ei nu erau prea lmurii n totalitate asupra domeniului. Ne gndim aici la: portaluri, e-procurement, schimburi comerciale, piee electronice, vnzare cu autoservire sau web storefront. Eforturile au fost direcionate n special n zona gestiunii vnzrilor i clienilor, astfel c module existente, precum cele de Comenzi sau Clieni, au fost integrate cu SFA i CRM. O alt direcie a fost introducerea de instrumente analitice, utilizate de manageri i analitii economici pentru a obine informaii despre performanele activitii economice ne referim aici la aplicaiile Business Intelligence. Toate aceste aplicaii adaug valoare i mbuntesc rata de recuperare a investiiei ERP, deoarece n acest fel sistemele ERP sunt utilizate de mai muli oameni i procese. Aplicaiile e-business recontureaz suitele ERP pentru a incorpora n scheletul aplicaiilor de baz pe cele presupuse de virtualizarea modului de desfurare a afacerilor, astfel nct s se mbunteasc vizibilitatea datelor i informaiilor oferite angajailor, managerilor, clienilor, furnizorilor, dup cum urmeaz: aplicaiile CRM - interfaa cu clienii; aplicaiile E-procurement - interfaa cu furnizorii; aplicaiile BI - interfaa cu managerii i analitii; aplicaiile Workforce Automation interfaa cu salariaii. Aplicaiile ERP tradiionale se dovedesc inadecvate n noua lume a comerului electronic, deoarece ele vizeaz n principal automatizarea proceselor interne i coordonarea tranzaciilor i mai puin, sau deloc, colaborarea extern. Ieind n afara celor patru ziduri ale organizaiei, au fost propuse aa-numitele soluii ERP extinse, care se bazeaz pe o viziune diferit asupra afacerilor, fiind promovate n principal n dou domenii: aplicaii specifice lanurilor de aprovizionare (supply chain) i aplicaii pentru gestiunea clienilor i comenzilor acestora (customer management). Suitele ERP clasice se constituie n "coloana vertebral" a aplicaiilor-interfa cu clienii i furnizorii, care devin mijloace de extindere a funcionalitii aplicaiilor de ntreprindere. Odat realizat conectivitatea ntre laturile vnzare i desfacere, ea se va materializa ntr-un lan valoric integrat. Integrarea este (re)cunoscut drept principal beneficiu al ERP: la dispoziia tuturor utilizatorilor se gsesc aceleai date i procese economice, astfel c oricare dintre acetia obine aceleai informaii la interogarea sistemului. n plus, integrarea ntre sistemele de aprovizionare, producie, vnzare, logistic este indispensabil n condiiile comerului electronic. Aceasta este dificil de realizat la nivelul furnizorilor de soluii pure e-commerce, astfel nct ERP este chemat s-i extind funcionalitile, constituind soluia optim pentru ca scenariile de comer electronic s devin realitate.

3.6.2. Evoluia internaional a fenomenului ERP n contextul Ebusiness

86

Periodicele de specialitate ne prezint mai multe tipuri de aplicaii ERP. Acestea sunt dezvoltate pentru diverse sectoare de activitate i pe talia ntreprinderilor, iar prezentul demonstreaz locul preponderent al aplicaiilor ERP n inima unitilor operaionale ale ntreprinderii. De asemenea este de notorietate evoluia spectaculoas a fenomenului. Noua generaie de produse ERP este orientat pe-client i se extinde n afara granielor ntreprinderii prin interaciunile e-business i strngerea legturilor cu partenerii de afaceri. Cheia ctre un mediu comercial dinamic, dirijat de Internet o constituie agilitatea, ceea ce lipsea pachetelor tradiionale ERP. Simpla adoptare a unei soluii ERP, ce prea la momentul respectiv soluia tuturor problemelor un panaceu universal, s-a dovedit a fi doar un prim pas ctre crearea unei infrastructuri competitive, conectat n permanen la tehnologiile informaionale. A devenit evident extinderea funcionalitilor ERP un "melanj" de acronime nsoete prezentrile de soluii: ASP (Advanced Scheduling and Planning), MES (Manufacturing Execution Systems), SFA (Sales Force Automation), CRM (Customer Relationship Management), BI (Business Intelligence), B2C (Business To Customers), B2B (Business To Business), toate reprezentnd module, abordri sau concepte care sunt integrate pe temelia ERP. Am mai putea sesiza trecerea de la tactic la strategic, ca viziune global asupra sistemului informaional "acoperit" prin soluia ERP adoptat. Cele descrise mai sus se circumscriu ultimilor ani, perioad n care perimetrul funcional al sistemelor ERP i-a nceput expansiunea ctre pieele adiacente, circumscrise n principal afacerilor electronice. Marii furnizori de soluii ERP au devenit preocupai de dezvoltarea, achiziionarea sau extinderea funcionalitilor pachetelor lor, astfel ca acestea s treac dincolo de domeniile tradiionale financiar-contabil, de planificare i urmrire a resurselor (materiale i umane). Se ateapt ca n urmtorii ani ERP s fie redefinit ca platform de sprijinire global a afacerilor electronice. Estimrile IDC sunt optimiste: piaa aplicaiilor de ntreprindere va crete cu 2-3% anual n urmtorii patru ani. Pe de alt parte, orientarea spre e-commerce, CRM i SCM reprezint actualmente ntre 50 i 75% din bugetele de cercetare-dezvoltare ale marilor case de soft ERP. n condiiile n care sumele cheltuite pentru suitele ERP au cunoscut scderi, orientarea ctre SCM i CRM a determinat rate de cretere constant n ultimii ani pentru aplicaiile din aceste categorii. Conform Gartner, n 2009 veniturile din licene ERP au nsumat 5 miliarde de dolari, fa de 4 miliarde n 2000; cele din licene SCM a ajuns la 2,6 miliarde dolari (fa de 2 miliarde), iar cele din licene CRM au avut un nivel record de aproape 6 miliarde, comparativ cu mai puin de 4 miliarde n 2000. Editorii suitelor integrate pentru ntreprinderi i fixeaz ceasurile dup ora web. Integrarea maxim a aplicaiilor de gestiune ce a vizat simplificarea muncii informaticienilor i a dificultii instrumentelor utilizate s-a dovedit a fi mult mai costisitoare dect a fost prevzut. Cele mai mari costuri au fost implicate de resursele umane. Sosirea e-business a nsemnat pentru editorii ERP lupta de supravieuire. Ei trebuie s se adapteze rapid noilor curente de integrare inter i intra-ntreprinderi. Casele productoare de aplicaii de ntreprindere au fost obligate s evolueze i s dezvolte toate aceste tendine. Concurena de pe aceast pia dominat de nume sonore precum SAP sau Oracle este acerb. Dac ne gndim la cifrele de afaceri colosale, miza devine foarte important, astfel c toat lumea dorete s rmn n joc.

87

Devine tot mai real necesitatea de a materializa forme de colaborare pe web ntre companii, clienii i furnizorii acestora, iar sistemul ERP joac un rol esenial n acest proces. Dar, n timp ce ERP ofer suport strategiilor de afaceri curente, e-business permite desfurarea de noi oportuniti de afaceri i nsuirea celor mai moderne tehnologii de gestiune n cadrul firmelor. Astfel, tehnologiile web ofer posibilitatea construirii unor "pasarele" informaionale din interiorul spre exteriorul organizaiei, posibilitatea cuplrii cu sistemele informaionale ale partenerilor de afaceri i dezvoltarea de piee i parteneriate electronice. Furnizorii de ERP sustin ca organizatiile romanesti au inceput sa constientizeze necesitatea implementarii de solutii integrate pentru afaceri, iar apropierea de intrarea pe piata concurentiala europeana le determina sa adopte cat mai curand un ERP. Ramane, insa, problema investitiei in sine care, desi sperie multi manageri, este usor amortizabila si genereaza multe avantaje. Experientele la nivel mondial au demonstrat acest lucru. B2B Tranzacii ntre companii ce au loc electronic prin intermediul Internetului, extraneturilor sau a intraneturilor denumite i eB2B (electronic B2B) sau, simplu, B2B. Elemente cheie ale B2B: - Disponibilitatea unei platforme securizate de Internet broadband i pieele electronice publice i private B2B; - Nevoia de colaborare ntre furnizori i cumprtori; - Posibilitatea de a economisi bani, reduce ntrzierile i mbunti colaborrile; - Apariia unor tehnologii eficiente pentru integrare intra i inter-organizaional.

[Link] de tranzacii Tipuri de tranzacii Cumprarea spot - reprezint achiziia bunurilor i serviciilor pe msur ce este nevoie de ele, preurile fiind determinate n mod dinamic pe baza cererii i ofertei. Cumprtorii i vnztorii nu se cunosc ntre ei. Exemplu: Schimburi de mrfuri (ulei, zahr, porumb, etc.); Sourcing strategic sistematic - reprezint achiziiile ce presupun contracte pe termen lung ce sunt bazate pe negocieri private ntre vnztori i cumprtori. Au loc negocieri directe online ntre cumprtor i vnztor.

88

Direcii de tranzacionare Piee verticale - sunt pieele din cadrul unei industrii sau a unui segment industrial (i.e., electronice, automobile, oel, etc.); Piee orizontale - sunt pieele concentrate pe un serviciu, material sau produs utilizat n toate tipurile de industrii (i.e., consumabile de birou, PC-uri, servicii de cltorie). Avantaje B2B Crearea de noi oportuniti de vnzare (cumprare) Elimin hrtia i reduce costurile administrative Reduce timpii de procesare a comenzilor Scade costurile de cutare a cumprtorilor n gsirea produselor i vnztorilor Crete productivitatea angajailor din vnzri/achiziii Reduce erorile i crete calitatea serviciilor Face mai uoar configurarea produselor Reducerea costurilor de marketing i vnzri Reducerea nivelelor de inventar Permite existena cataloagelor online cu preuri diferite pentru diveri clieni Crete flexibilitatea produciei, permite livrarea JIT Reduce costurile de achiziii (pentru cumprtori) Crete oportunitile de colaborare Principalele tipuri de modele B2B Piee e-market de tip sell-side Vnzarea prin intermediari Vnzarea prin licitaii Piee e-market de tip buy-side Piaa electronic sell-side - reprezint piaa bazat pe web n care o companie vinde mai multor cumprtori business din e-cataloage sau prin licitaii, de regul prin intermediul unui extranet. Exist, de regul, trei modaliti de stabilire a preurilor: Vnzarea din cataloage electronice (ex: CISCO network interconnection services), Vnzarea prin licitaii obinuite, Vnzarea direct one-to-one pe baza unui contract negociat (de regul pe termen lung). Arhitectura pieei electronice Sell-side B2B Modelul one-to-many: intermediari i licitaii Intermediari i licitaii - intermediarii ajut la distribuirea produselor la un mare numr de cumprtori. Acetia achiziioneaz produse provenite de la mai muli furnizori i le combin n cataloage din care vnd. Ofer, de asemenea, produse online prin intermediul magazinelor online (vezi [Link], SAMs Club etc.).

89

Fig.3.2.

Fig.3.3. SAMs Club

Fig.3.4. Amazon

90

Fig.3.5. [Link] Folosirea licitaiilor pe partea de Sell-Side - Reducerea costurilor - Creterea vizualizrilor de pagini - Cooptare de membri - Pentru a licita, utilizatorii trebuie s se nregistreze - Buze de date cu contacte de business Exemplu: [Link]

Fig.3.6. Piee electronice - Buy-side (Request for quote (RFQ)) - Cumprtorul deschide o licitaie pe propriul server i invit potenialii furnizori s-i trimit licitrile prin Invitaia de participare ntr-un sistem de licitaii (tendering system).

91

Tipuri de licitaii Licitaia englez - Participanii liciteaz n mod direct i deschis ntre ei. Finalizarea licitaiei se poate face atunci cnd este atins un pre prestabilit, fie ultimul pre atins naintea expirrii licitaiei. n cazul acestei licitaii se pornete de la un pre minim de plecare. Licitaia olandez (dutch auction, clock auction) - se pleac de la un pre maxim cerut de vnztor, care poate fi cobort pn cnd un cumprtor accept preul. Acest tip de licitaie se folosete cnd se dorete licitarea rapid. Licitaia n plic nchis (sealed first-price auction) - licitaiile se depun n plic nchis simultan, astfel nct nici unul dintre ofertani nu tie de oferta celuilalt. Licitaia Vickrey - asemntoare cu cea n plic nchis, preul pltit nu este cel propus de ctigtor ci al doilea pre ca valoare. Licitaia tcut (silent auction) - folosit, de regul, la evenimentele de caritate. Dup ce articolele sunt afiate, licitatorii i scriu preurile oferite pe buci de hrtie. Pot cunoate sau nu preurile propuse de ctre ceilali.

3.7. Tendine ale activitilor economice electronice

Infrastructura TIC de baz, cum ar fi reelele simple de calculatoare i accesul la Internet, a devenit o comoditate pentru majoritatea intreprinderilor din toate sectoarele. Aceste tehnologii au devenit atat de uzuale incat ele sunt acum eseniale in afaceri. In schimb, infrastructurile i serviciile avansate de informaii au un rol critic in economia de maine, mult mai important decat cel al sistemelor i al tehnologiei in sine: acestea permit i declaneaz noi ci de administrare a relaiilor de afaceri i noi modele pentru afaceri in economia digital in dezvoltare. In timp ce companiile mari sunt bine plasate pentru a prelua i dezvolta aceste modele, companiile mai mici trebuie fie s urmeze exemplul, fie s rite s fie excluse din lanurile de aprovizionare. Tendina spre sistemele digitale de valori integrate poate fi descris ca e-Business 3.0, un nou ciclu de via al activitilor economice electronice. Aceast etap se bazeaz pe progresul iniial al internetului de la sfaritul anilor 1990 (e-Business 1.0) i din perioada mai conservatoare, de reducere a costurilor, de dup eecul noii bule economice de la inceputul anilor 2000 (e-Business 2.0). Infrastructurile informaionale fundamentale s-au maturizat i, azi, puini oameni se indoiesc de importana lor in modernizarea afacerilor i de efectul lor de parghie. In timp ce TIC continu s fie o resurs eficient pentru reducerea costurilor existente, este din ce in ce mai mult adoptat ca un instrument al inovrii i al creterii veniturilor, permiand noi servicii i ci de funcionare in cadrul lanurilor i al reelelor de creare de valoare economic. Pe msur ce aceste activiti intensive de cunoatere se extind (nu numai in servicii ci i in producie), observm ivirea noilor intermediari specializai, care preiau procesele de afaceri secundare de la alte companii, permiandu-le acestora s se concentreze asupra operaiunilor principale.l al activitilor economice electronice Tendinele emergente ale activitilor economice electronice observate n 2009/2010: Maturizare electronic mbuntit. Calitatea infrastructurii TIC a companiilor s-a imbuntit semnificativ in ultimii ani, in special in randul IMM-urilor. Companiile sunt mai bine pregtite pentru forme mai avansate de activiti economice electronice. De la tranzacii la furnizarea de servicii. Companiile, inclusiv cele din sectoarele de producie, acord din ce in ce mai mult atenie folosirii activitilor 92

economice electronice pentru o servire mai bun a clienilor, cu scopul crerii unor relaii susinute cu acetia. E Business depete cu mult stadiul tranzaciilor incheiate. TIC pentru managementul informaiei i transparena proceselor. In ciuda tendinelor de concentrare asupra serviciilor oferite clienilor, creterea eficienei proceselor interne rmane un obiectiv important pentru TIC. Studiile de caz arat c un potenial major al TIC in acest context este imbuntirea transparenei proceselor i managementul informaiilor, care faciliteaz procesele de planificare i de luare a deciziilor. Externalizarea i intermediarii electronici. TIC i activitile economice electronice creeaz noi oportuniti pentru externalizarea proceselor economice specifice. Externalizarea promite mrirea productivitii companiei. eIntermediarii specializai susin schimbul de date intre companii. TIC pentru o dezvoltare industrial durabil. Potenialul TIC de a permite companiilor s reduc cantitatea de energie pe care o folosesc sau, cel puin, s creasc eficiena energiei, nu este inc pe deplin ineles. Acest subiect ocup un loc important in agenda intreprinderilor i in cea politic datorit costurilor de energie in cretere i provocrilor legate de mediul inconjurtor. Un efort considerabil va fi depus in promovarea inovrii in acest domeniu, de exemplu prin implementarea unor noi sisteme de administrare a energiei. Implicaiile activitilor economice electronice pentru modelele de afaceri. Dac e-Business 3.0 se ridic la ateptri, este probabil ca multe companii s ii revizuiasc sau s ii schimbe modelele de afaceri in direcia strategiei electronice. Acest lucru include deciziile cu privire la acele pri ale lanului de valori care trebuie s fie acoperite, la portofoliile produselor, la canalele de distribuie, i la strategiile de cooperare. TIC i inovarea devin inseparabile. Noile serii de studii de sector confirm inc o dat rolul esenial al TIC in introducerea noilor procese de afaceri, cum ar fi inovarea organizaional i de proces din companii. Limitele dintre implementarea noilor sisteme bazate pe TIC i introducerea inovrii de proces devin neclare. Diferena dintre inovarea de produs i de proces ar putea deveni caduc, deoarece produsele i serviciile sunt combinate in noi moduri. Activitile economice electronice sunt folosite in toate sectoarele economiei, dar motivele pentru care sunt utilizate i focalizarea lor poate varia in mare msur. Acest lucru depinde de natura ofertei companiei, de dimensiunea pieei i de strategiile de marketing.

8%20% Fig. 3.7. Utilizarea activitilor economice electronice de ctre firme In majoritatea industriilor, luptele cheie pentru competitivitate nu sunt purtate in jurul TIC. Totui, fr o concentrare asupra eficienei proceselor i asupra serviciilor pentru clieni cu ajutorul TIC i al activitilor economice electronice, companiile din cadrul acestor

93

industrii ar putea avea probleme serioase in depirea sau chiar in meninerea la acelai nivel cu competitorii. Prin urmare, exist inc spaiu pentru care decidenii politici s promoveze adoptarea TIC i a activitilor economice electronice in general, dar pentru aceasta, ei trebuie s acorde i o atenie sporit specificului industriilor individuale. Iniiativele politice ar putea sprijini in special folosirea standardelor activitilor economice electronice, concentrarea asupra dezvoltrii competenelor electronice i sprijinirea participrii IMM-urilor in cadrul lanurilor de creare de valori in cadrul industriei. Preluarea cu succes a activitilor economice electronice necesit noi seturi de competene i noi moduri de a le utiliza. TIC i activitile economice electronice sunt motoarele cheie in dezvoltarea unui lan de valori al companiei: achiziia, producia, marketingul, vanzrile i distribuia.

94