Art 1 Stefan, E.B., 2021. The Odyssey of Homework During the COVID-19 Pandemic.

Amfiteatru
Economic, 23(58), pp.875-892

 Ce se studiază în articol?

Articolul face referire la impactul muncii de la domiciliu asupra vieții și obiceiurilor angajaților în
contextul pandemiei de COVID-19. Autorul analizează rezultatele unui sondaj realizat la sfârșitul anului
2020 pe un eșantion de 554 de subiecți. Studiul se axează pe schimbările aduse de muncă de la domiciliu
în ceea ce privește dotările, avantajele și dezavantajele, evidențiind modelele de analiză numite
CALIPSO, CIRCE și CICLOP, asociate cu personaje celebre din Odiseea lui Homer. Se evidențiază evolutia,
peripețiile și consecințele întoarcerii la muncă de la domiciliu în timpul pandemiei, evidențiind
schimbările în atitudini și comportamente ale celor care au experimentat acest mod de lucru în a doua
jumătate a anului 2020.

 De ce se studiază respectiva temă?

Tema reflectă schimbările semnificative aduse de pandemia de COVID-19 asupra modului în care
oamenii își desfășoară activitățile profesionale, în special lucrul de la domiciliu. Cu milioane de oameni
afectați de restricții și izolări, munca de acasă a devenit o normă pentru mulți. Prin analizarea acestei
schimbări majore, autorul își propune să înțeleagă impactul acestei tranziții asupra mediului de muncă,
inclusiv dotările necesare pentru a lucra de acasă, avantajele și dezavantajele percepute, precum și
modul în care diverse grupuri de angajați au experimentat această tranziție.

Înțelegerea acestor aspecte este crucială pentru organizații, guverne și profesioniști de resurse umane,
deoarece oferă informații esențiale pentru adaptarea la noile realități ale muncii de la domiciliu și
îmbunătățirea condițiilor de muncă într-un mediu care se schimbă rapid.

 Cum? (Metodologia utilizată în investigarea temei studiate)

Articolul folosește o abordare mixtă pentru a obține o înțelegere a impactului muncii de la domiciliu în
contextul pandemiei de COVID-19. Metodologia include:

1. Sondaj național: Autorul a realizat un sondaj la sfârșitul anului 2020 pe un eșantion național de
554 de subiecți. Acest sondaj a fost utilizat pentru a colecta date cantitative despre experiența
muncii de la domiciliu, percepții, și alte variabile relevante.

2. Analiză statistică: Datele colectate au fost supuse unei analize statistice detaliate pentru a
identifica corelațiile și diferențele semnificative între diferite grupuri de angajați, cum ar fi cele
dintre bugetari și cei din sectorul privat sau între cei cu diferite nivele de instrucție școlară.

3. Modele de analiză: Pentru a sintetiza și interpreta rezultatele, autorul a propus trei modele de
analiză numite CALIPSO, CIRCE și CICLOP, inspirate din personaje celebre din Odiseea lui Homer.
Aceste modele au fost folosite pentru a evidenția și înțelege mai bine tipurile de schimbări și
consecințe asociate cu munca de la domiciliu.

 Care este relevanța rezultatelor cercetării?

Rezultatele acestei cercetări au o importanță semnificativă în contextul schimbărilor aduse de pandemia
de COVID-19 în modul în care oamenii lucrează. Relevanța constă în:

1. Adaptarea organizațiilor: Datele furnizate de studiu oferă organizațiilor informații utile pentru a
se adapta la noile realități ale muncii de la domiciliu. Companiile pot utiliza aceste informații
pentru a dezvolta politici și practici care susțin eficiența și bunăstarea angajaților în mediul de
lucru de la distanță.

2. Îmbunătățirea condițiilor de muncă: Rezultatele evidențiază avantajele și dezavantajele

percepute ale muncii de la domiciliu. Aceste informații pot fi utilizate pentru a îmbunătăți
condițiile de muncă și pentru a oferi sprijinul adecvat pentru a minimiza eventualele dificultăți
întâmpinate de angajați.

3. Planificarea resurselor umane: Cercetarea dezvăluie diferențe semnificative între diverse

grupuri de angajați. Aceste informații pot ghida departamentele de resurse umane în
planificarea resurselor umane și dezvoltarea unor strategii personalizate pentru diferite
categorii de angajați.

4. Orientare pentru viitoare cercetări: Rezultatele acestui studiu pot servi ca bază pentru cercetări
viitoare legate de muncă, pandemii și schimbările sociale. Ele pot inspira noi direcții de
investigare și contribui la dezvoltarea de politici și practici mai adaptate la evoluțiile societale.

Prin urmare, relevanța acestei cercetări nu se limitează doar la înțelegerea impactului muncii de la
domiciliu într-un moment specific, ci are implicații pe termen lung pentru evoluția modului în care
lucrăm și ne desfășurăm activitățile profesionale.

Art 2 Arionesei, G., Hapenciuc, C.-V. and Costea, M., 2016.Statistical Confrontation of the Evolution of
Tourism in the North East Region in Comparison with the other Regions of Romania. Amfiteatru
Economic,18(Special Issue No. 10), pp. 798-814

 Ce se studiază în articol?

Articolul analizează evoluția activității turistice în regiunea Nord-Est a României în comparație cu

celelalte regiuni de dezvoltare din țară, având ca perioadă de referință intervalul 1990-2014. Se
utilizează un sistem de indicatori turistici, iar analiza se concentrează pe capacitatea de cazare, numărul
de sosiri, numărul de înnoptări, durata medie de ședere și indicele de utilizare netă a capacității de
cazare.

 De ce se studiază respectiva temă?

Scopul este de a realiza o analiză comparativă a activității turistice în regiunea Nord-Est și celelalte
regiuni din România pentru a identifica diferențe semnificative între acestea. Se utilizează metode
statistice precum ANOVA și testul Post Hoc ‒ Games Howell pentru a evidenția variațiile dintre
indicatorii turistici și a trage concluzii cu privire la aceste diferențe.

 Cum? (Metodologia utilizată în investigarea temei studiate)

 Metodologia se bazează pe analiza statistică a datelor oferite de Institutul Național de Statistică, cu
utilizarea ANOVA și testului Post Hoc ‒ Games Howell pentru a evidenția variațiile dintre indicatorii
turistici. Sunt analizați indicatori precum capacitatea de cazare, numărul de sosiri, numărul de înnoptări,
durata medie de ședere și indicele de utilizare netă a capacității de cazare.

 Care este relevanța rezultatelor cercetării?

Rezultatele analizei furnizează informații esențiale pentru înțelegerea disparităților în evoluția

activității turistice între regiunea Nord-Est și celelalte regiuni din România. Aceasta poate avea implicații
semnificative pentru politici și strategii de dezvoltare regională și turistică.

Art 3 Baicu, C.G., Oehles-Sincai, I.M., State, O. and Popescu, D., 2019. Bioeconomyand Social
Responsibility in The Sustainable Hotel Industry. Amfiteatru Economic, 21(52), pp.639-653.

 Ce se studiază în articol?

Articolul analizează modul în care, odată cu creșterea responsabilității sociale a companiilor,

comunicarea financiară reglementată preia elemente nonfinanciare din comunicarea financiară
discreționară. Se urmărește influența responsabilității sociale și a dezvoltării durabile asupra raportărilor
financiare și comunicării financiare.

 De ce se studiază respectiva temă?

Scopul este de a înțelege modul în care responsabilitatea socială a companiilor și dezvoltarea

durabilă influențează comunicarea financiară, aducând elemente nonfinanciare în atenția publicului. Se
explorează, de asemenea, impactul noilor canale de comunicare, cum ar fi internetul, asupra
transmiterii informațiilor financiar-contabile.

 Cum? (Metodologia utilizată în investigarea temei studiate)

Se utilizează un model de tip Panel Vector Autoregressive (PVAR) pentru a identifica relațiile care se
dezvoltă între creșterea accesului populației la internet, creșterea indexului guvernanței corporative și
nivelul cheltuielilor de cercetare dezvoltare asupra reciclării, deșeurilor și producției de Biodiesel la
nivelul Uniunii Europene.

 Care este relevanța rezultatelor cercetării?

Rezultatele oferă o perspectivă asupra modului în care preocupările companiilor pentru creșterea
indexului guvernanței corporative și nivelul ridicat al cheltuielilor de cercetare dezvoltare influențează
producția de biodiesel, reciclare și gestionarea deșeurilor în contextul bioeconomiei și responsabilității
sociale.

CRITERIU NOTA/ MEDIE ARTICOLE

WHAT 8
WHY 9
HOW 8
SO WHAT 9
NOTA GENERALA 8.5