Capitolul 2

INTERCONDIŢIONAREA ECONOMIE - MEDIU

2.1. Integrarea economie – mediu la nivel informaţional

Mediul furnizează resursele care reprezintă nucleul activităţii economice de aprovizionare.
Aprovizionarea se face în două scopuri: producţie de bunuri şi servicii şi consum. Atât producţia cât şi
consumul sunt creatoare de deşeuri, iar acestea sunt evacuate în mediu (figura 2.1.).

Evacuări DEŞEURI
RESURSE Aprovizionare

Resurse Conservarea
Producţie Consum
economice capitalului
natural

Figura 2.1. Intercondiţionarea economie-mediu

Concepţia dezvoltării durabile nu mai lasă loc tratării separate a economiei de mediu.
Conferinţa de la Rio, Agenda 21, Summit-ul de la Johannesburg, workshop-uri ale oamenilor de
ştiinţă au pus deja bazele conceptuale necesare creării unui sistem informaţional integrat economie-
mediu. Nici o ţară nu poate rămâne pe dinafară deoarece asupra mediului nu se pot trasa frontiere
naţionale.
Realizarea unui sistem informaţional privind dezvoltarea durabilă poate fi începută cu
identificarea mai multor categorii de informaţii relevante pentru fundamentarea deciziilor, chiar
înainte ca dezvoltarea teoretică şi metodologică să fie definitiv stabilitǎ. Astfel pot fi considerate ca
determinante cinci categorii de informaţii:
9 evidenţierea stării mediului pe factori de mediu (apă, aer, sol, biodiversitate);
9 evidenţierea presiunilor asupra mediului pe sectoare considerate surse de presiune;
9 estimarea cheltuielilor efectuate pentru evitarea presiunilor;
9 evaluarea mărimii avantajelor şi pagubelor de mediu în funcţie de presiunile asupra mediului;
9 evidenţierea standardelor care pot reglementa presiunile.
Primele patru categorii de informaţii nu sunt atât de puternic legate de problemele evaluării,
singurele probleme care pot apărea fiind legate doar de metodele de colectare a datelor şi de eforturile
de culegere şi de prelucrare. În ceea ce priveşte valoarea standardelor, există înţelegeri care ţin mai
mult sau mai puţin de aprecierile ştiinţifice, ceea ce reclamă un nivel mai ridicat de calitate a
informaţiilor generate şi de faptul că acestea sunt elemente decizionale în rezolvarea problemelor de
mediu. O informaţie incompletă şi nesigură poate influenţa consecinţele acţiunii economice precum şi
dezvoltările ulterioare.
Realizarea pe scară largă a obiectivelor de dezvoltare durabilă presupune ca politicile
economice să fie proiectate conform consideraţiilor de mediu şi a funcţiilor economice ale resurselor
naturale. Pentru aceasta, decidenţii au nevoie de informaţii referitoare la activităţile economice şi la
starea mediului exprimate în unităţi naturale şi monetare. Astfel de informaţii trebuie să fie construite
într-o manieră care să permită evidenţierea problemei centrale a dezvoltării durabile şi echităţii
intergeneraţii, păstrarea sănătăţii mediului pentru generaţiile viitoare.
Eficienţa politicilor de reformă economică poate fi evaluată prin compararea indicatorilor
sintetici tradiţionali cu cei rezultaţi prin integrarea datelor de mediu. Simpla comparaţie a acestor
indicatori nu poate furniza o înţelegere adecvată a introducerii parametrilor de mediu într-un sistem
economic, motiv pentru care este necesară utilizarea modelării economico-matematice.
După cum politicile economice trebuie să fie proiectate în lumina impactului acestora asupra
mediului, tot aşa şi politicile de mediu trebuie să ia în consideraţie implicaţiile economice. Această
integrare a devenit la ora actuală o problemă de bază în conceperea politicilor de mediu, pentru care
indicatorii integraţi economie-mediu pot facilita o formulare coerentǎ.
Analiza statistică integrată economie-mediu poate fi aplicată în diferite etape ale procesului
decizional, cum ar fi: identificarea priorităţilor de mediu, identificarea punctelor de presiune,
proiectarea politicii de mediu, evaluarea efectelor politicii. Datele pot fi utilizate la monitorizarea
efectelor politicii de mediu în termenii activităţilor comerciale publice şi private, precum şi în termenii
efectelor sectoriale pozitive sau negative induse de diferite sectoare.
Indicatorii economici standard care descriu în principal fluxurile financiare într-o economie
furnizează informaţii incomplete privind implicaţiile activităţilor economice asupra mediului.
Instrumentele economice au diverse posibilităţi de comparare a rezultatelor lor în spaţiu şi în timp,
însă astfel de metode nu sunt dezvoltate şi pentru domeniul mediului. Instrumentele informaţionale de
mediu, în mod obişnuit, se bazează pe parametrii fizici, în timp ce instrumentele informaţionale
economice folosesc atât date fizice cât şi valorice. Ca urmare, există deficienţe semnificative la nivelul
calităţii indicatorilor care trebuie să expliciteze interdependenţa economie-mediu, fapt pentru care se
impune dezvoltarea unor indicatori integraţi care să exprime legătura directă dintre activităţile
economice şi mediu, în sensul cerinţelor dezvoltării durabile (figura 2.2.). În acest scop pot fi definite
următoarele priorităţi:
9 necesitatea de a dezvolta legături pe verticală între instrumentele economice la nivel macro şi
microeconomic, respectiv între indicatorii de mediu individuali (nivel micro-economic) şi indicatorii
de sinteză (nivel macroeconomic);
9 necesitatea de a dezvolta legături pe orizontală între instrumentele economice şi de mediu la nivel
sectorial sau regional, respectiv includerea indicatorilor de mediu într-un proces decizional economic;
9 necesitatea reprezentării indicatorilor de mediu într-o dimensiune de timp, respectiv construirea
de serii cronologice pentru cea mai mare parte a indicatorilor care exprimă performanţele economice şi de
mediu.

SISTEM STATISTIC INTEGRAT LA NIVEL MACROECONOMIC

AGREGATE INDICATORI
MACROECONOMICE DE
AJUSTATE MEDIU

SISTEM STATISTIC INTEGRAT LA NIVEL MICROECONOMIC

STATISTICA DE RAMURĂ STATISTICA

DE
MEDIU

Figura 2.2. Integrarea economie-mediu la nivel informaţional

2.2. Subiecte statistice pentru evidenţierea relaţiei economie – mediu
O descriere cuprinzătoare a mediului cere integrarea unui număr mare de surse de date cu
scopul de a se ajunge la o imagine cât mai completă a presiunilor exercitate asupra mediului, a stării
de calitate a acestuia şi a eforturilor pentru protecţia mediului. În ţara noastră, starea actuală a acestor
surse de date este la un nivel calitativ scăzut, reprezentând principalul obstacol în dezvoltarea
sistemului statistic de mediu. Datele primare pentru construirea sistemului de analiză statistico-
economică a mediului pot fi îmbunătăţite prin: dezvoltarea registrelor statistice, revizuirea
contabilităţii naţionale, efectuarea de noi cercetări statistice şi îmbunătăţirea celor existente.
Dezvoltarea sistemului de subiecte şi variabile statistice de mediu trebuie să fie precedată de
clarificarea unor aspecte referitoare la:
9 limbajul statistic universal, coerenţa descrierii statistice fiind dată de clasificarea riguroasă a
subiectelor statistice, clasificare care permite compararea informaţiilor referitoare la diverse perioade
de timp sau zone geografice (pentru a fi eficient, un limbaj statistic în relaţia economie-mediu trebuie
să fie dezvoltat sistematic, astfel încât diferitele tipuri de norme să devină compatibile şi să se
stabilească relaţii între diferite informaţii);
9 dezvoltarea programelor de lucru pentru culegerea şi diseminarea datelor privind subiecte cum
ar fi: emisiile, prelevarea şi utilizarea apei, fluxul deşeurilor, utilizarea chimicalelor, cheltuielile
pentru protecţia mediului, statisticile sectoriale disponibile pentru descrierea activităţilor cu impact
asupra mediului etc.;
9 atragerea în circuitul statistic de mediu a datelor din surse administrative, pentru completarea
fondului de date necesare reflectării cuprinzătoare a unor probleme de mediu cum ar fi: schimbările
climaterice, acidifierea şi poluarea aerului, epuizarea resurselor naturale, epuizarea şi poluarea
resurselor de apă, deteriorarea mediului urban şi fluxul deşeurilor;
9 adoptarea de către instituţiile guvernamentale şi nonguvernamentale a definiţiilor, clasificărilor
şi nomenclatoarelor unice armonizate cu cele utilizate pe plan european;
9 proiectarea şi implementarea unui sistem coerent de anchete care să utilizeze chestionare care
acoperă domenii esenţiale ale statisticii mediului;
9 construirea de statistici pe baza unor modele de calcul pentru domenii care nu pot fi acoperite
informaţional prin anchete statistice sau date administrative, cum este cazul emisiilor de gaze cu efect
de seră, al chimicalelor care diminuează stratul de ozon etc.
În dezvoltarea setului de subiecte şi variabile statistice de mediu, realizările actuale la nivel
internaţional indică o preferinţă pentru combinarea abordării pe elemente de mediu cu cea referitoare
la presiune – stare - răspuns şi a câtorva componente din abordarea bazată pe gestiunea resurselor6.

6
Anexa 1.
 Activităţi economico-sociale şi Impactul asupra mediului
evenimente naturale

•Utilizarea resurselor naturale în scopul •Variaţia stocurilor de resurse

desfăşurării activităţilor economice impact naturale
•Emisii şi evacuări de deşeuri •Calitatea elementelor de mediu
•Evenimente naturale

sem nale
reacţii Societate

•Amenajarea şi reconstituirea capitalului natural

•Supravegherea şi combaterea poluării
•Prevenirea catastrofelor naturale şi atenuarea riscurilor

Figura 2.3. Schemă pentru dezvoltarea sistemului de subiecte statistice de mediu

Pe baza schemei prezentată în figura 2.3. pot fi identificate subiectele şi variabilele statistice
pentru evidenţierea relaţiei economie – mediu. Câteva dintre acestea sunt prezentate în tabelul următor
(tabelul 2.1.).

Tabelul 2.1. Subiecte şi variabile statistice

Subiecte statistice Variabile statistice
Suprafeţe cultivate şi producţia realizată pe tipuri de culturi
Agricultură extensivă
Efectivele de animale şi densitatea acestora pe specii de animale
Cantităţile de fertilizanţi aplicate şi suprafeţele fertilizate pe tipuri de
substanţe fertilizante
Agricultură intensivă
Cantităţile de furaje consumate de animale pe tipuri de furaje
Consumurile energetice din agricultură pe tipuri de energie
Practici agricole pe tipuri de lucrări
Volumul vânzărilor pe diferite tipuri de producţie (fizic şi valoric)
Volumul inputurilor (fizic şi valoric)
Locul agriculturii în
Formarea brută de capital pe tipuri de exploataţii agricole
economia de piaţă
Volumul exportat pe diferite tipuri de produse (fizic şi valoric)
Volumul destinat autoconsumului
Cantitatea de masă lemnoasă exploatată pe tipuri de specii
Exploatarea comercială a
Producţia primară de lemn
pădurii
Exportul de lemn netransformat
Pierderi pe tipuri de esenţe
Pierderi naturale
Tăierile de păduri pe tipuri de esenţe
Creşterea anuală de masă lemnoasă pe specii
Regenerarea şi
Suprafeţe regenerate natural
împădurirea
Suprafeţe împădurite
Efectivele de mamifere vânate, pe specii
Recolta de vânat Efectivele de animale mici vânate, pe specii
Număr de păsări vânate, pe specii
Contribuţia economică Valoarea comercială a vânatului, pe specii
Venitul din vânzarea echipamentelor specifice, a permiselor de vânătoare şi
 Subiecte statistice Variabile statistice
utilizarea infrastructurii turistice pe tipuri de produse
Exportul pe tipuri de produse
Cantitatea de peşte recoltată din mare, pe specii
Captura de peşte
Cantitatea de peşte recoltată din apele interioare, pe specii
Cantitatea de peşte recoltată prin pescuitul sportiv, pe specii
Contribuţia economică Exportul de produse din peşte, pe specii
Exploatarea minieră
prin prospecţiuni Rezervele noi descoperite pe tipuri de minerale
miniere
Producţia din mine subterane pe tipuri de minerale
Producţia minieră Producţia din minele de suprafaţă pe tipuri de minerale
Producţia din cariere pe tipuri de minerale
Închiderea minelor Numărul minelor închise pe tipuri de minerale
Valoarea producţiei miniere pe tipuri de minerale
Rolul resurselor minerale
Exportul de minerale brute pe tipuri de minerale
în economie
Minerale consumate în metalurgie pe tipuri de procedee
Numărul prospecţiunilor (prospecţiuni de resurse în petrol, gaze naturale şi
Activităţi de prospecţiuni cărbune, descoperirea altor combustibili fosili), pe tipuri de resurse
şi exploatare Volumul extracţiei de petrol şi de gaze naturale
Volumul extracţiei de cărbune
Cantităţile de combustibili fosili utilizaţi pentru producerea de energie termică
pe tipuri de combustibili

Activităţi de Producţia de electricitate pe bază de combustibili fosili pe tipuri de

transformare a energiei combustibili
Producţia de electricitate prin sisteme clasice pe tipuri de surse
Producţia de electricitate şi căldură din surse neconvenţionale pe tipuri de
surse
Activităţi de utilizare Consumul intermediar de energie pe tipuri de activităţi sau industrii
finală a energiei Consumul final de energie pe tipuri de activităţi
Consumul de energie pe locuitor şi pe tipuri de energie
Gospodărirea energiei Proporţia consumului de energie din surse regenerabile sau neregenerabile
Energia importată sau exportată pe tipuri de energie
Apa prelevată din surse de suprafaţă pe tipuri de surse
Prelevări de apă
Apa prelevată din surse subterane
Cantitatea de apă utilizată în agricultură
Cantitatea de apă utilizată în industrie pe tipuri de activităţi
Utilizarea apei
Cantitatea de apă utilizată la producţia de energie
Cantitatea de apă consumată de gospodării
Schimbări ale utilizării solului între sectoare de activitate, pe forme de
utilizare a solului
Schimbarea destinaţiei
Schimbări ale utilizării solului în interiorul sectorului economic, pe forme de
utilizare a solului
Reţeaua de transport pe tipuri de transport
Structurarea hidrologică prin crearea de baraje, lacuri de acumulare, canale
Restructurarea mediului
Crearea de zone rezidenţiale şi industriale
Realizarea de infrastructură pentru: minerit, exploatare forestieră şi comerţ
Emisii de substanţe Cantităţi de substanţe poluante emise (oxizi de sulf, oxizi de azot, oxid de
poluante în aer carbon, amoniac, compuşi organici şi anorganici, metale grele, pulberi în
 Subiecte statistice Variabile statistice
suspensie) pe tipuri de agenţi poluanţi şi tipuri de activităţi
Volumul de apă reziduală de la canalizarea publică, pe tipuri de agenţi
poluanţi şi bazine hidrografice
Volumul de apă reziduală de la industrie, pe tipuri de agenţi poluanţi şi bazine
Evacuările de substanţe hidrografice
poluante în ape Cantitatea de substanţe poluante din apă rezultate din practicile agricole
(poluarea difuză datorată agriculturii)
Cantitatea de substanţe poluante din apa de ploaie (poluarea difuză datorată
ploilor acide)
Deşeuri evacuate în sol, ape, aer
Cantitatea de deşeuri Alte variabile pot fi dezvoltate în concordanţă cu clasificarea deşeurilor
prezentată în Anexa 1
Volumul precipitaţiilor şi variaţia acestora în raport cu valoarea medie
Riscuri meteorologice
Temperatura şi variaţia acesteia în raport cu temperatura medie
Numărul cutremurelor de pământ
Riscuri geologice
Numărul alunecărilor de teren
Suprafeţe infestate cu insecte
Riscuri biologice
Numărul de epidemii
Variaţia netă a suprafeţelor de teren
Variaţia netă a biomasei culturilor anuale
Variaţia netă a şeptelului
Variaţia netă a suprafeţelor pădurilor
Sol/subsol Variaţia biomasei forestiere
Pierderile de sol productiv datorate schimbărilor de utilizare a terenurilor
Pierderile de sol productiv datorate eroziunii
Rezerva iniţială de resurse minerale pe tipuri de minerale
Producţia anuală de rezerve minerale pe tipuri de minerale
Variaţia populaţiei de peşte
Variaţia nivelului apei de suprafaţă
Apă
Modificarea debitului mediu al cursurilor de apă
Variaţia capacităţii de stocare a lacurilor
Concentraţia maximă efectivă de poluanţi pe tipuri de agenţi de poluare
Aer Concentraţia medie lunară/anuală de poluanţi pe tipuri de agenţi de poluare
Frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile
Proprietăţile fizice şi chimice ale apelor uzate
Concentraţiile de substanţe chimice
Apă
Concentraţiile de materii organice exprimate prin COD7
Lungimea râurilor pe clase de calitate
Suprafaţa deşertificată
Suprafaţa erodată
Sol Suprafaţa contaminată prin produse toxice
Suprafaţa depozitelor acide
Suprafaţa cu soluri degradate prin irigaţii
Reţeaua de parcuri naţionale
Ariile protejate
Protecţia şi conservarea
Fauna protejată
naturii
Cheltuielile publice pentru amenajarea şi restaurarea resurselor naturale
Personalul ocupat cu protecţia şi conservarea naturii
7
Chemical oxygen demand (cererea chimică de oxigen) cantitatea de oxigen preluată de materia organică aflată în apă,
folosită ca unitate de măsură a cantităţii de materie organică din apele menajere.
 Subiecte statistice Variabile statistice
Terenuri agricole reconstituite
Reconstituirea mediului
Suprafeţe împădurite
degradat
Specii de faună şi floră protejate
Cercetarea poluării şi Număr de cercetări privind poluarea
supravegherii mediului Număr de staţii de supraveghere a calităţii aerului sau a apei
Depoluarea şi restaurarea Operaţii de depoluare pe tipuri de poluanţi şi ecosisteme
mediului Operaţii de restaurare pe tipuri de poluanţi şi ecosisteme
Numărul staţiilor de tratare a apelor pe tipuri de tratare şi bazine hidrografice
Mijloacele de combatere Cantitătile de nămoluri evacuate, pe bazine hidrografice
a poluării Cantităţile de deşeuri periculoase tratate
Alocarea de fonduri publice pentru combaterea poluării către întreprinderi
Volumul apelor uzate epurate
Costuri antrenate prin administrarea deşeurilor periculoase
Acţiunile întreprinse de Reciclarea deşeurilor
întreprinderi Investiţii în tehnici pentru protecţia mediului
Costuri antrenate prin producerea de bunuri de consum care nu periclitează
mediul
Modificări în structura cheltuielilor
Reciclarea deşeurilor în gospodării
Cumpărarea de produse cu impact redus asupra mediului
Reacţiile gospodăriilor Modalităţi de consum pe tipuri de consum (alegerea benzinei fără plumb,
utilizarea ambalajului de hârtie, alegerea mărimii automobilelor etc.)
Materiale reciclabile
Comportamentul populaţiei privind participarea la procesul de reciclare
Număr de cercetări pe tipuri de activităţi
Prevenirea catastrofelor
Infrastructura fizică de protecţie împotriva catastrofelor naturale
naturale
Reglementări administrative pe tipuri de reglementări
Combaterea catastrofelor
Activităţi biologice
naturale

2.3. Clase de indicatori de mediu

Un indicator de mediu poate fi definit pe larg ca un parametru (sau o valoare derivată dintr-un
parametru), care oferă informaţie despre un fenomen. Indicatorii de mediu au o semnificaţie care se
extinde dincolo de asocierea cu un parametru specific. În primul rând, utilizarea indicatorilor de mediu
trebuie să reducă volumul de informaţie necesar obţinerii unei imagini precise a situaţiei. Decizia
asupra unui număr adecvat de indicatori este dificilă. Folosirea mai multor indicatori poate, uneori, să
complice situaţia prin introducerea unui volum de detalii inutile. În schimb, utilizarea unui singur
indicator sau a câtorva indicatori poate fi insuficientă pentru a exprima toate informaţiile necesare.
Indicatorii de mediu sunt folosiţi pentru a facilita procesul de comunicare dintre statistician şi
utilizatorul informaţiilor. Pentru a îndeplini acest scop, indicatorii sunt adesea simplificaţi şi construiţi
pentru a satisface nevoile utilizatorilor. Datorită acestor adaptări, indicatorii de mediu nu satisfac
întotdeauna standardele strict ştiinţifice.
OECD8 a dus la bun sfârşit o serie de lucrări metodologice despre indicatorii de mediu.
Organizaţia a dezvoltat indicatori pentru a îndeplini diverse scopuri, dar cei mai importanţi sunt cei
destinaţi aplicaţiilor din perspectiva abordării presiune – stare – răspuns. UN-FDES9 nu este atât de

8
Anexa 1.
9
Anexa 1.
riguros în specificaţiile sale despre legătura dintre presiune, stare şi răspuns, dar foloseşte principii pe
care se bazează cadrul de lucru presiune – stare - răspuns. Astfel, activitatea OECD poate oferi câteva
introspective folositoare pentru cei care folosesc abordarea UN-FDES.
Cadrul de lucru OECD se bazează pe trei tipuri de indicatori de mediu (tabelul 2.2.).
Indicatorii care evidenţiază presiunile activităţilor economice şi sociale asupra mediului constituie o
clasă de indicatori, denumiţi şi “indicatori de presiune” şi prezintă cauzele problemelor de mediu (de
exemplu, epuizarea resurselor naturale ca urmare a extracţiei neraţionale, evacuarea de poluanţi sau
deşeuri în mediu rezultate din procese industriale poluante etc.). Cea de a doua clasă de indicatori care
evidenţiază schimbările sau evoluţia stării fizice a mediului sunt denumiţi şi “indicatori de stare”.
Indicatorii care evidenţiază eforturile făcute de societate sau instituţiile autorizate pentru
îmbunătăţirea mediului sau diminuarea degradării, denumiţi “indicatori de răspuns”, reprezintă cea de-
a treia clasă de indicatori.
În mod concret, indicatorii de presiune exprimă cauzele problemelor de mediu, cum ar fi:
deprecierea resurselor naturale ca urmare a unei extracţii intense, eliberarea de poluanţi şi deşeuri în
mediu prin dezvoltarea industrială etc. Cu alte cuvinte, aceşti indicatori măsoară impactul asupra
mediului. În contrast cu acest gen de indicatori, indicatorii de stare evidenţiază calitatea mediului
prin agregarea datelor care privesc calitatea aerului, a apei sau a solului precum şi cele care privesc
mărimea stocurilor de resurse naturale. Indicatorii de răspuns cuantifică rezultatele politicilor de
mediu aşa cum sunt implementate (la nivelul reglementărilor, al bugetului naţional, al introducerii
stimulentelor fiscale etc.).

Tabelul 2.2. Matricea indicatorilor de mediu

Probleme de
Indicatori de presiune Indicatori de stare Indicatori de răspuns
mediu
Producţie industrială,
Cheltuieli pentru
Schimbări consumuri energetice: Concentraţii ambientale,
alternative energetice,
climaterice emisii de gaze cu efect de temperaturi globale
preţuri diferenţiate
seră
Diminuarea Producţia de CFC: emisii Grosimea stratului de Legislaţie şi convenţii
stratului de ozon de CFC, haloni etc. ozon internaţionale
Schimbări în utilizarea Număr de specii
Reducerea Cheltuieli pentru
terenurilor şi utilizarea de ameninţate, distribuţia
biodiversităţii protecţie
pesticide /fertilizanţi speciilor
Producţia industrială, Rata de reciclare, indicii
Epuizarea Prospectarea rezervelor de
producţia energetică, preţurilor resurselor,
resurselor resurse minerale
consumul de resurse rata de împăduriri
Dispersia Producţia industrială,
Concentraţia de dioxină10 Legislaţie, cheltuielile
chimicalelor producţia de chimicale,
în sol de cercetare
toxice utilizarea chimicalelor
Producţia industrială, Suprafaţa gropilor de Cheltuieli pentru
Deşeuri cantitatea de deşeuri gunoi, calitatea apei colectarea şi tratarea
produsă subterane deşeurilor
Producţia industrială, Nivelul pH-ului14 în sol şi
Poluarea aerului transporturi, consum în lacuri, suprafaţa Penalităţi, cheltuieli,
şi acidifierea energetic: emisii de NOX11, pădurilor uscate, calitatea legislaţie
SOX12, COV13, particule aerului urban
10
Tetraclorodibenzoparadioxin: gaz extrem de periculos, care rezultă ca produs secundar în urma procesului de fabricaţie a
acidului triclorofenoxiacetic.
11
Oxizi de azot.
12
Oxizi de sulf.
13
Compuşi organici volatili.
14
Determinarea concentraţiei ionilor de hidrogen dintr-o soluţie, pentru a stabili gradul de aciditate sau de alcalinitate al
acesteia. Valoarea pH-ului este indicată printr-o cifră. Cifra 7 indică un Ph neutru. O cifră mai mică decât 7 indică un nivel
 Probleme de
Indicatori de presiune Indicatori de stare Indicatori de răspuns
mediu
Mediul marin şi Transport ţiţei, turism Calitatea ecosistemelor
Convenţii internaţionale
zonele de coastă maritim marine
Populaţie racordată la
Concentraţii de nitraţi şi
Poluarea apei şi Cerinţa de apă, intensitatea canalizare, cheltuieli
fosfaţi în râuri şi lacuri,
resursele de apă utilizării apei pentru canalizare şi
nivelul apelor subterane
epurare
Sursa: OECD.

2.4. Matricea ajustării relaţiei economie mediu la nivel macroeconomic: conturi

naţionale înverzite
Termenul “conturi naţionale înverzite” se referă la extinderea Sistemului conturilor naţionale
(SCN) prin includerea informaţiilor referitoare la mediu (conturi de mediu) şi a interacţiunii dintre
economie şi mediu (conturi interfaţă). Ele trebuie să conţină atât indicatori de stoc cât şi de flux,
exprimaţi atât în unităţi fizice cât şi valorice.
În literatura de specialitate sunt tratate două moduri de ajustare, care sunt mai degrabă
complementare decât diferite.
Dezvoltarea “contabilităţii naţionale înverzite” se bazează, în special, pe sistemul economiei
naţionale, în care raportările statistice referitoare la PIB, import, export, consum final sunt standard. În
acest sens, cele două concepte principale ajută la definirea indicatorilor macroeconomici “ajustaţi cu
mediul”.
Primul tip de ajustare, în concordanţă cu convenţiile contabilităţii naţionale standard, se bazează
pe o modificare a graniţelor sistemului, o extindere a scopului contabilităţii naţionale, prin includerea
categoriilor specifice bunurilor de mediu. A doua este autoajustarea macroeconomică care se bazează,
de fapt, pe ajustarea activităţilor economice cu noile caracteristici ale procesului de producţie, nivelurile
activităţilor de producţie şi consum, tehnologiile etc., în condiţiile respectării standardelor de performanţă
referitoare la mediu.
Emergenţa celor două tipuri de ajustări conduce la identificarea a patru situaţii distincte (figura
2.4).

de aciditate aflat în creştere, în timp ce o cifră mai mare decât 7 indică un nivel de alcalinitate aflat în creştere. În
consecinţă, cifra 0 marchează gradul cel mai înalt de aciditate, iar cifra 14 gradul cel mai înalt de alcalinitate.
 Agregate macroeconomice
ajustate cu mediul
Statistici Agregate
economice macroeconomice
curente tradiţionale
ECONOMIE MEDIU

Ajustare combinată
“Autoajustarea economiei”
“Agregate umbră”
pentru un model economic ECONOMIE
cu respectarea standardelor ECONOMIE
de performanţă referitoare la MEDIU
mediu MEDIU

a11 a12 ... a1n

a21 a22 ... a2n
Setul uzual de bunuri Setul bunurilor produse
.
economice produse extins cu bunurile de mediu
.
am1 am2 ... amn

Figura 2.4. Matricea ajustării relaţiei economie-mediu

Celula din stânga-sus se referă la indicatorii macroeconomici standard bazaţi pe convenţiile

contabilităţii naţionale standard pentru estimarea PIB şi PIN.
Celula din dreapta-sus se referă la PIN ajustat cu mediul pentru sistemul economic existent (PIN
ajustat cu mediul sau PIN verde pentru o economie neajustată – PINVEN).
Celula din stânga-jos se referă la faptul că nu se mai încearcă ajustarea agregatelor
macroeconomice, ci se ajustează activitatea economică cu mediul. Acest caz se obţine pentru o structură
economică ipotetică folosind tehnici de analiză statistică potrivite care să răspundă la cerinţe de tipul:
- cum pot fi estimate performanţele macroeconomice;
- poate fi modificat sistemul economic actual prin introducerea standardelor de performanţă
referitoare la mediu la nivel microeconomic.
Acest caz poate fi analizat folosind scenarii de analiza statistică comparată în statică şi în
dinamică, iar agregatele macroeconomice s-ar putea numi PIB-ul economiei înverzite (evPIB), PIN-ul
economie înverzite (evPIN) ş.a.m.d.
În celula din dreapta-jos, cazul combină ambele tipuri de ajustare. Această combinare implică
ipotezele schimbării structurii economice concomitent cu lărgirea graniţelor contabilităţii naţionale.

Agregate macroeconomice “verzi” pentru o economie neajustată

Sunt de remarcat eforturile Băncii Mondiale pentru crearea unui set de indicatori care să
evidenţieze schimbările structurale prin includerea resurselor de mediu. Eforturile se îndreaptă în
sensul modificării valorii nete a bunurilor, prin includerea în aceasta a valorii bunurilor de mediu
(resurse primare, minerale, petrol, gaze, păduri) estimate, pe cât posibil, la preţurile pieţei. Indicatorii,
astfel construiţi, sunt numiţi “indicatori economici adevăraţi (veritabili)15”.
În cadrul discuţiilor care se poartă asupra unei eventuale corecţii a indicatorilor
macroeconomici prin luarea în consideraţie a aspectelor legate de mediu se au în vedere mai multe
aspecte:
9 utilitatea ca stocurile de resurse naturale să fie tratate ca şi capitalul creat de om şi să fie deduse
sumele necesare a acoperi epuizarea sau consumul acestora;
9 necesitatea de a adăuga la costurile deja acoperite de calculul PIB, o evaluare a deteriorării
mediului natural;
9 oportunitatea de a da contabilităţii naţionale şi o dimensiune orientată către protecţia mediului.

15
EC – European System for the Collection of Economic Information on the Environment, versiunea 1994.