Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
59% dintre elevii români pot înţelege un text de mărime medie şi doar 1%
au rezultate foarte bune la citire sau la ştiinţe. Aproape la fel arată
procentele la matematică, dar aici 3% fac performanţă, potrivit raportului
PISA publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(OECD), care clasează România aproape de Emiratele Arabe, Bulgaria sau
Moldova.
Iată cum arată un model de test la Citire/Lectură din 2015. Mai multe
modele pentru matematică/ ştiinţe găsiţi aici.
GRAFFITI
Cele două scrisori sunt luate de pe Internet şi se referă la graffiti. Graffiti
este un gen de pictură ilegală sau de scriere pe pereţi sau oriunde în altă
parte. Referă-te la aceste scrisori pentru a răspunde la următoarele
întrebări.
După părearea mea, clădirile, gardurile şi băncile din parc sunt şi ele
opere de artă. Este chiar jalnic să strici arhitectura cu graffiti şi mai mult
decât atât, această metodă distruge stratul de ozon. Sincer, nu pot să
înţeleg de ce aceşti artişti criminali se mai obosesc dacă “operele lor de
artă” sunt mereu îndepărtate imediat.”
Helga
Sofia
Intrebarea 4A: Cu care dintre cele două autoare eşti de acord? Explică-ţi
răspunsul folosind propriile cuvinte pentru a te referi la ceea ce se spune
într-una sau în ambele
scrisori………………………………………………………………………
…………………………………………
Putem discuta despre felul în care este scrisă o scrisoare (stilul ei).
Indiferent cu care scrisoare eşti de acord, în opinia voastră, care crezi că
este mai bună? Explică-ţi răspunsul prin referire la felul în care una sau
ambele sunt
redactate……………………………………………………………………
…………………………………………….
PERSONAL
Ce este CMIE?
Ce face CMIE?
DARUL
Oare de câte zile stătea ea aşa, privind apa rece şi murdară care spăla
malul, se întrebă ea. Îşi amintea cu greu când a început ploaia, care
trecuse spre sud, peste mlaştină, lovind acoperişul casei. Râul începuse şi
el să crească, întâi încet, ca apoi să înceteze. De la oră la oră a adunat
şuvoaie şi bălţi inundând zonele joase. Noaptea, cât a dormit, râul a
înconjurat-o, şi a inundat drumul, lăsând-o singură, barca luată de ape,
iar casa plutind ca un buştean în derivă. Acum, apa ajungea până la
scândurile date cu smoală de pe pilonii casei. Şi încă urca.
Cât vedea cu ochii spre vârfurile copacilor de pe malul opus, mlaştina era
o vastă întindere de apă bătută de rafale de ploaie iar râul, pierdut
undeva în depărtare. Casa ei cu parterul în formă de barcă fusese
construită tocmai pentru o asemenea inundaţie dacă ar fi fost să vină, dar
acum era veche. Poate că scândurile de dedesubt erau în parte putrezite.
Poate cablul care lega casa de bătrânul stejar urma să se desprindă şi o s-
o lase să se învârtească în derivă în josul râului, la fel cum se dusese şi
barca.
Nimeni nu putea să vină acum. Putea să strige dar fără nici un folos,
nimeni n-ar auzi-o. De-a lungul şi de-a latul mlaştinii alţii se luptau şi ei
să salveze ce puteau, poate chiar vieţile lor. Ea văzuse o casă întreagă
plutind pe alături, atât de tăcută că-şi aminti de o veghe la o
înmormântare. S-a gândit când a văzut-o că ştia a cui casă fusese. Era
trist s-o vezi cum trece în derivă, dar proprietarii trebuie să se fi salvat pe
un teren mai înalt. Mai târziu, când ploaia şi întunericul se înteţiseră, a
auzit răgetul unei pantere în susul râului.
Răspunsul a fost un răget repetat dar mai puţin ascuţit, sunând obosit
după care liniştea goală se aşternu. Ea se ghemui rezemându-se de pat.
Orice ar fi fost 45 acolo, ea îl putea auzi mişcându-se pe verandă.
Scândurile scârţâiau şi ea putea distinge sunetul obiectelor răsturnate. Pe
zid se auzi o zgârietură de parcă cineva ar fi încercat să intre înăuntru.
Acum ştia ce era, o pisică mare lăsată de copacul dezrădăcinat care
trecuse înainte. Venise cu inundaţia, un dar.
Inconştient îşi trecu mâna peste faţă şi peste gâtul încordat. Puşca se 50
rostogoli peste genunchi. Nu văzuse niciodată o panteră în viaţa ei. Auzise
alte persoane povestind despre ele şi auzise răgetele lor îndepărtate,
parcă suferinde. Pantera râcâia din nou zidul, făcând să zăngăne
fereastra de lângă uşă. Atât timp cât păzea fereastra şi ţinea pantera
închisă între zid şi apă, totul era în regulă. Afară animalul încetase să
zgârie cu ghiarele pe uşa exterioară ruginită. Din când în când scheuna şi
mârâia.
După ce mâncă se duse din nou în pat şi apucă puşca. Nivelul apei
crescuse într-atât încât casa nu mai atingea cu fundaţia solul când
revenea o dată cu apa râului. Mâncarea o încălzise. Putea să scape de
panteră cât încă mai era lumină. Se târî uşor spre fereastră. Era încă
acolo, miorlăind, începând să se mişte pe verandă. Se uită la ea mult timp,
fără frică. Apoi fără să se mai gândească ce face, lăsă puşca de o parte şi
se duse pe lângă pat în bucătărie. În spatele ei, pantera se mişca fără
astâmpăr. Luă din cui ce mai rămăsese din şuncă şi făcându-şi loc spre
fereastră pe podeaua care se legăna, aruncă şunca prin ochiul de
fereastră spart. De partea cealaltă se auzi un mârâit înfometat şi ceva ca
un şoc trecu de la animal la ea. Înmărmurită de ceea ce făcuse se întoarse
la pat. Putea auzi zgomotul făcut de pantera care trăgea din bucata de
carne. Casa începu să se învârte în jurul ei.
Deschizând uşa văzu o altă lume. Casa stătea pe limba de pământ pe care
stătuse din totdeauna. Câţiva metri mai încolo râul încă se mai rostogolea
ca un torent, dar nu mai acoperea cei câţiva metri dintre casă şi stejar. Şi
pantera plecase. Pornind de la verandă către stejar şi desigur spre mlaştină
erau urme care începuseră deja să se piardă în noroiul moale. Iar acolo, pe
verandă, ros până la os era ceea ce mai rămăsese din şuncă.
Intrebarea 1: Iată o conversaţie dintre două persoane care au citit
“Darul”:
Interlocutor 1
………………………………………………………………………………
……………..
Interlocutor 2
………………………………………………………………………………
……………..
Este prea slăbită să plece din casă după zile întregi de nemâncare.
Se apără de un animal sălbatic.
Casa ei a fost înconjurată de apele revărsate.
Un râu revărsat i-a luat casa la vale.
S-a dărâmat.
A început să plutească.
S-a zdrobit de stejar.
S-a scufundat pe fundul râului.
Intrebarea 6: Când femeia a spus, “şi după aia o să mă ocup de tine” asta
înseamnă că ea: