Studiu de Caz PDF

Capitolul 5
STUDIU DE CAZ
Exemplificăm o serie de aspecte tratate pe parcursul acestei cărţi printr-un studiu de caz
realizat la o întreprindere românească al cărei profilul de activitate este producerea şi
comercializarea de răşini sintetice, lacuri şi vopsele, cerneluri poligrafice, diluanţi, auxiliari etc.
Pentru a păstra confidenţialitatea informaţiilor nu vom prezenta denumirea reală a acesteia. O vom
denumi în continuare SC Verde S.A. Principalelor produse realizate de întreprindere le vom spune
Avantsolv, Ecosolv, Ecoalchid, Ecogrund, Pastcom, Izopastcon.
Activitatea unităţii se desfăşoară în următoarele secţii de producţie: Răşini I (R1); Răşini II
(R2); Răşini epoxidice; Nitrolacuri; Lacuri şi vopsele 1 (LV1); Lacuri şi vopsele 2 (LV2); Atelier
Lacuri şi vopsele metalizate (LVIII); Cerneluri. Aceste secţii de producţie sunt deservite de:
Depozitele de solvenţi A şi B; Depozite de materii prime; Depozite de produse finite; Depozite de
ambalaje; Atelier mecanic central; Atelier energetic; Atelier transporturi auto şi CF; Compartiment
cercetare tehnologică; Compartiment CTC; Centrala termică şi centralele de utilităţi (CUT1 şi
CUT2); Remiza PSI; Staţie de epurare ape reziduale.
Secţia Răşini 1
În Secţia Răşini1 se produc următoarele grupe de răşini sintetice: răşini alchidice, răşini
alchidice vinilate, răşini acrilice, răşini aminoformaldehidice eterificate, răşini fenolformadelhidice
eterificate, răşini cetonformaldehidice, răşini poliamidice, răşini poliamidoaminice, răşini poliesterice
saturate, răşini poliesterice nesaturate, răşini alchidice modificate cu apă.
Răşinile alchidice se obţin prin policondensarea poliacizilor sau anhidridelor organice (acid
adipic, acid benzoic, acid izoftalic, anhidridă maleică, anhidridă ftalică) cu polioli (glicerină,
trimetilopropan, neopentilglicol, pentaeritrită) şi uleiuri vegetale (de in, de soia, de ricin, sau acizi
graşi proveniţi din acestea). Solvenţii utilizaţi sunt: toluen, xilen, solvent nafta, butanol, izobutanol.
Răşinile alchidice vinilate rezultă din grefarea unui monomer (stiren, acrilat de butil, acrilat
de izobutil, vinil-toluen) pe structura unei răşini alchidice în urma unei reacţii de polimerizare
catalizate de un peroxid.
Răşinile acrilice se obţin prin reacţia de copolimerizare a monomerilor (stiren, acrilat de butil,
acrilamidă, metacrilat de butil, acid acrilic, metacrilat de hidroxietil) în soluţie catalizată de un peroxid
final. Solvenţii utilizaţi sunt toluenul şi butanolul.
Răşinile aminoformaldehidice eterificate se obţin prin policondensarea ureei sau melaminei
cu formaldehidă urmată de o reacţie de eterificare cu butanol sau izobutanol.
Răşinile fenolformaldehidice eterificate rezultă din reacţia de policondensare a derivaţilor
fenolici (difenilolpropan) cu formaldehidă, urmată de eterificare cu butanol. Reacţia de
policondensare este catalizată de hidroxidul de sodiu.
Răşinile cetonformaldehidice sunt rezultatul reacţiei de policondensare între ciclohexanonă şi
formaldehidă, catalizată de hidroxidul de sodiu.
Răşinile poliamidice şi poliamidoaminice se obţin prin reacţii de policondensare între un acid
gras dimer şi etilendiamina sau trietilendiamină.
Răşinile poliesterice nesaturate sunt rezultatul unei reacţii de policondensare între o
componentă acidă (anhidridă maleică, anhidridă ftalică, acid adipic) şi propilenglicol sau
dimetiltereftalat, inhibată de hidrochinonă sau p-terţbutilcatehină. Solventul utilizat este stirenul.
Principalele faze tehnologice ale proceselor de fabricaţie a răşinilor sunt următoarele:
9 dozarea materiilor prime conform reţetelor de fabricaţie care se realizează prin cântărire
(solide) şi contorizare volume (lichide);
9 sinteza propriu-zisă a răşinii care se realizează prin reacţii de policondensare sau de
polimerizare, în regim termic variabil, la temperaturi cuprinse între 120-180°C, solvenţii utilizaţi ca
medii de reacţie fiind recirculaţi după o condensare de reflux sau după condensarea amestecurilor
solvent-apă şi separarea acestora;
9 dizolvarea răşinilor în solvent (răşini lichide) sau descărcarea răşinii concentrate în butoaie (în
cazul răşinilor solide) sau descărcarea în tăvi (în cazul răşinilor solide topite) care se realizează în
vederea aducerii răşinilor la parametrii necesari utilizării (vâscozitate, timp de scurgere);
9 filtrarea soluţiei de răşină se realizează pe suport de hârtie sau textil în vederea îndepărtării
impurităţilor solide provenite din materiile prime şi a produşilor de supracondensare;
9 ambalarea în butoaie sau depozitarea în rezervoare (maturare) a soluţiei de răşină în vederea
utilizării lor ca semifabricate.
Secţia Răşini 2
În secţia Răşini 2 se produc următoarele grupe de răşini sintetice şi produse pe bază de răşini
sintetice: răşini alchidice, răşini alchidice vinilate, răşini acrilice, răşini poliesterice nesaturate,
produse pe bază de poliesteri nesaturaţi, răşini pe bază de colofoniu modificat, răşini epoxidice, lacuri
acrilice, alchidice, ureo-alchidice, auxiliari.
Răşinile alchidice, alchidice vinilate, acrilice şi poliesterice nesaturate se obţin în modul
descris la Secţia Răşini 1.
Produsele pe bază de poliesteri nesaturaţi (masele poliesterice şi chiturile poliesterice) sunt
realizate prin amestecarea răşinilor poliesterice cu materiale de umplutură (talc, litopon, dioxid de
titan, hexaclorciclohexan) şi lacurile poliesterice în combinaţie cu diverşi adjuvanţi.
Răşinile pe bază de colofoniu modificat se obţin printr-o reacţie de policondensare pornind de
la colofoniu, propilenglicol şi anhidridă fatalică, iniţial având loc operaţia de aductare (deschidere
ciclu colofoniu), răşinile rezultate fiind dizolvate în acetat de butil.
Răşinile epoxidice cu greutate moleculară mare sunt produşi de poliadiţie obţinute din
difenilpropan şi răşini epoxidice cu greutate mică. Solvenţii de diluţie folosiţi sunt: etilglicolul, metil-
etil-cetona, acetatul de butil, acetatul de etilglicol, ciclohexanona.
Procesele tehnologice de fabricaţie a răşinilor alchidice, alchidice vanilate, acrilice şi
poliesterice nesaturate au fost prezentate la secţia Răşini I.
Procesele tehnologice de fabricaţie a răşinilor pe bază de colofoniu modificat şi răşinilor
epoxidice cu greutate moleculară mare, sunt similare celorlalte în ceea ce priveşte fazele tehnologice
principale.
Secţia Răşini epoxidice

În secţia Răşini epoxidice se produc răşini epoxidice, ureoformaldehidice,
melninoformaldehidice, procesele tehnologice fiind similare celor prezentate la Secţia Răşini 1. În
aceeaşi secţie se prepară şi vopseaua antifonică care se obţine prin amestecarea lacului de bitum cu
răşini alchidice, sicativi (octoat de plumb) şi materiale de umplutură (mică măcinată, caolin, ulei de
ricin hidrogenat). Aducerea la parametrii necesari utilizării se realizează cu toluen.
Procesul tehnologic de obţinere a vopselei antifonice cuprinde următoarele faze tehnologice:
Dozare materii prime; Topire bitum; Dizolvare bitum; Amestecare (dispersare); Tipizare; Ambalare.
Secţia Nitro
În secţia Nitro se fabrică următoarele grupe de produse: nitrolacuri, vopsele pe bază de
nitroceluloză, grunduri, diluanţi, chituri, perclorvinil.
Nitrolacurile şi vopselele pe bază de nitroceluloză se obţin prin dizolvarea nitrocelulozei
umectate în solvenţi (acetonă, acetat de etil, acetat de butil şi izobutil, butanol, izobutanol, toluen,
xilen) şi amestecarea cu paste care conţin pigmenţi.
Grundurile, chiturile şi perclorvinilul se obţin prin dizolvarea unor răşini în solvenţi (pentru
grunduri – alcool izopropilic, etanol şi metil - etilcetonă) şi amestecarea cu paste care conţin pigmenţi
(dioxid de titan, oxid de zinc, verde de crom, galben de crom, galben bariu-plumb, negru de zinc),
materiale de umplutură (litopon, talc, barită) şi alţi componenţi.
Diluanţii se prepară prin amestecarea solvenţilor conform reţetelor de fabricaţie.
Procesele tehnologice de fabricare cuprind următoarele faze:
9 nitrolacuri şi vopsele: dozare materii prime; dizolvarea nitrocelulozei; amestecarea cu paste
care conţin pigmenţi; tipizarea; filtrarea (în cazul anumitor sortimente); ambalarea;
9 grunduri, chituri, perclorvinil: obţinerea lacului, care constă în dozare materii prime şi
dizolvare răşini în solvenţi; obţinerea pastei, care constă în dozare materii prime şi omogenizare
pigmenţi şi material de umplutură; omogenizarea pastei; tipizare; filtrare (în cazul anumitor
sortimente); ambalare.
Secţia Lacuri şi vopsele 1

În Secţia Lacuri şi vopsele 1 se obţin produse care fac parte din grupele: lacuri, vopsele,
grunduri, chituri. Aceste produse se obţin prin amestecarea următoarelor categorii de materii prime:
9 lianţi: răşini (alchidice, acrilice, epoxidice, fenol, amino şi cetonfarmaldehidice, alchidice
modificate cu apă);
9 solvenţi alifatici: alcooli (etanol, izopropanol, butanol, izobutanol), golicoli (etilglicol,
butilglicol), metil-etil-cetonă, acetat de etilglicol şi aromatici (toluen, xilen);
9 pigmenţi anorganici (dioxid de titan, cromat de zinc, fosfat de zinc, oxid de zinc, oxizi de fier,
litopon, carbonat de calciu, talc, negru de fum) şi organici;
9 adjuvanţi: sicativi (octuaţi de calciu, cobalt şi plumb), siliconi lecitină.
Procesele tehnologice de obţinere a vopselelor, grundurilor şi emailurilor cuprind următoarele
faze: dozare materii prime; amestecarea lianţilor cu pigmenţii (preparare paste) în tendere; frecare
paste pe maşini cu trei valţuri, mori cu perle; finisare (amestecare cu restul liantului); filtrare;
ambalare.
Deoarece la prepararea lacurilor nu se folosesc materiale pulverulente (pigmenţi), procesele
tehnologice de obţinere a acestora nu cuprind fazele de preparare paste şi frecare.
Secţia Lacuri şi vopsele 2

Materiile prime utilizate, produsele finite obţinute şi procesele tehnologice de fabricaţie sunt
similare celor prezentate la Secţia Lacuri şi vopsele 1.
Atelier Lacuri şi vopsele metalizate

În acest atelier se produc lacuri şi vopsele metalizate, utilizând următoarele materii prime:
9 lianţi: răşini (alchidice, acrilice, epoxidice, aminoformaldehidice eterificate, poliesterice
nesaturate);
9 solvenţi: butanol, butildiglicol, acetat de butil, xilen;
9 pigmenţi: anorganici (sulfat de bariu, paste de aluminiu, dioxid de titan, negru de fum) şi
organici;
9 aditivi: de predispersie, de îmbunătăţire a performanţelor peliculei şi de îmbunătăţire a
procesului de aplicare.
Procesul tehnologic de fabricare a vopselelor metalizate cuprinde următoarele faze: dozarea
materiilor prime conform reţetei; ampastarea pigmentului în sistemul de lianţi; frecarea pastei;
finisarea pastei; filtrare; ambalare.
Deoarece la prepararea lacurilor nu se folosesc pigmenţi, procesul tehnologic de obţinere a
acestora nu cuprinde fazele de ampastare şi frecare paste.
Secţia Cerneluri
În secţia cerneluri se obţin următoarele categorii de produse: cerneluri grase, cerneluri
lichide, lacuri de conserve, emailuri alchidice, articole papetărie.
Cernelurile grase sunt obţinute prin amestecarea şi omogenizarea răşinilor
fenolformaldehidice eterificate cu uleiuri minerale şi vegetale (de in, soia şi ricin), pigmenţi
anorganici (dioxid de titan, oxid de zinc, oxizi de fier, cromat de zinc, litopon, pulberi metalice de
aluminiu şi bronz) şi organici (ftalocianina) şi materiale auxiliare (sicativi cu cobalt şi mangan, ceruri,
stearat de aluminiu, agenţi de mătuire).
Cernelurile lichide sunt obţinute din aceleaşi materii prime ca şi cernerurile grase, cu
deosebirea că în loc de uleiuri vegetale şi minerale se folosesc solvenţi (alcool etilic, izopropanol,
glicoli, cetone, ciclohexanonă, acetat de etil şi butil, toluen, xilen) şi alte tipuri de răşini (alchidice
modificate cu apă, poliamidice).
Lacurile de conserve se obţin prin amestecarea şi omogenizarea răşinilor epoxidice,
fenolformaldehidice şi aminoformaldehidice eterificate, cu solvenţi (glicoli, cetone, xilen), ceruri,
pastă de aluminiu şi soluţie de acid fosforic.
Emailurile alchidice se obţin prin amestecarea şi omogenizarea răşinilor alchidice,
fenolformaldehidice şi aminoformaldehidice eterificate, cu solvenţi (xilen, toluen), pigmenţi
anorganici (dioxid de titan) şi sicativi pe bază de cobalt.
Pasta cu care se impregnează suportul articolelor de papetărie se obţine din ceruri, parafine,
uleiuri minerale, acizi graşi, pigmenţi (dioxid de titan) şi coloranţi (metilviolet).
Procesele tehnologice de obţinere a produselor menţionate cuprind următoarele faze:
9 cerneluri grase şi cerneluri lichide: obţinerea firnisurilor prin dizolvarea răşinilor în solvenţi
specifici la temperatură ridicată (cerneluri grase) sau la temperatura mediului ambiant (cerneluri
lichide); obţinerea pastelor concentrate prin malaxarea firnisurilor cu pigmenţi; frecarea pastelor
concentrate pe mori de valţuri (cerneluri grase) sau mori cu perle (cerneluri lichide); obţinerea
cernelurilor prin malaxarea pastelor concentrate cu firnusurile şi adjuvanţii; amabalare;
9 lacuri de conserve: dozarea materiilor prime conform reţetei; prepararea semifabricatelor:
pastă bronz şi soluţie acid fosforic în solvent; omogenizarea pastelor cu ceilalţi componenţi; finisare
(adaos de solvent, dacă este cazul); ambalare;
9 emailuri alchidice: dozarea materiilor prime conform reţetei; ampastare (amestecare); frecarea
pastei pe mori cu perle; finisare (adaos de solvent, dacă este cazul); ambalare;
9 articole papetărie: prepararea semifabricatelor (dozarea materiilor prime conform reţetei,
omogenizare, frecare paste la temperatură); impregnarea suporturilor de hârtie la temperatură;
derulare, tăiere, împachetare şi ambalare hârtie.
Atelierul de spălare a ambalajelor

Atelierul asigură spălarea ambalajelor metalice (containere de 1000 l şi butoaie de 220 l, 100
l, 50 l) şi a dubelor din PVC de 60 l, în scopul refolosirii lor. Procesul tehnologic de spălare a
ambalajelor cuprinde următoarele faze: spălare cu soluţie fierbinte de hidroxid de sodiu 10%; clătire
cu apă industrială; uscare; vopsire ambalaje.
Departamentul mecano-energetic şi automatizări (MEA)

Departamentul MEA funcţionează în următoarea structură: secţia mecanică; secţia energetică;
secţia electrică; secţia automatizare. Secţiile dispun de ateliere de întreţinere în care se execută piese
schimb şi utilaje tehnologice, reparaţii motoare electrice şi ateliere locale ce efectuează reparaţii,
întreţinerea şi exploatarea pentru utilaje, instalaţii, reţele.
Aceste ateliere sunt dotate cu aparatură şi personal de specialitate care pot asigura
continuitatea proceselor tehnologice şi intervenţii rapide în cazul unor avarii.
Atelierul transporturi auto şi căi ferate (CF)

Atelierul asigură transportul auto şi CF a materiilor prime, produselor finite, ambalajelor şi
deşeurilor în/din SC Verde SA Bucureşti.
În cadrul atelierului de transport auto funcţionează şi atelierul de format, încărcat şi întreţinut
baterii ce folosesc ca electrolit amestec de apă distilată şi H2SO4 precum şi baterii alcaline care
folosesc ca electrolit amestec de apă distilată şi NaOH şi în proporţie de 20 g/l hidroxid de litiu.
Primul electrolit se utilizează la toate bateriile de 12 V din parcul auto şi transport intern, iar
al doilea electrolit se utilizează la formarea şi încărcarea electrostivuitoarelor antiex (două bucăţi) din
dotarea compartimentului de transport intern. Aceste baterii se încarcă pe cicluri de încărcare-
descărcare, precum şi încărcări periodice la acele baterii care încep să piardă din capacitatea activă.
În atelierul de format, încărcat şi întreţinut baterii se asigură ventilaţia, atât pentru
introducerea aerului curat, cât şi pentru evacuarea acestuia după ce a absorbit vaporii de H2SO4 şi
vaporii de NaOH. Nu există scurgerii de soluţii de electroliţi pe pardoselile atelierului. Personalul
respectă normele de protecţia muncii la manipularea soluţiilor corozive şi agresive de H2SO4 şi
NaOH.
Compartiment CTC
Compartimentul CTC are în subordine laboratoare pentru controlul analitic al materiilor
prime şi produselor finite. Există următoarele laboratoare: laborator CTC materii prime; laborator
CTC răşini; laborator CTC cerneluri; laborator CTC lacuri şi vopsele.
Laboratoarele sunt dotate cu aparatura necesară realizării analizelor şi determinărilor
specifice. Sunt dotate cu instalaţii de ventilaţie. Apele reziduale rezultate sunt evacuate la staţia de
epurare.
Compartiment Cercetare Tehnologică

Compartimentul asigură realizarea sortimentelor noi, fiind dotat cu instalaţii pilot pentru
simularea proceselor tehnologice. În subordinea compartimentului sunt următoarele instalaţii pilot şi
laboratoare: pilot răşini; pilot lacuri şi vopsele; tipografie; laborator cercetare răşini, vopsele; laborator
cercetare cerneluri; vopsitorie.
Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

O mare parte din materiile prime şi materialele utilizate în tehnologiile de fabricaţie ale SC
Verde SA prezintă pericol de incendiu, explozie sau sunt toxice. Caracteristici asemănătoare prezintă
şi produsele finite.
Pentru prevenirea accidentelor – explozii, incendii – materiile prime şi materialele sunt
transportate, manipulate şi depozitate corespunzător. Aprovizionarea materiilor prime lichide se face
în cisterne feroviare sau cisterne auto şi sunt depozitate în cele două depozite special amenajate (A şi
B). Din depozite, lichidele sunt transportate în secţiile de fabricaţie prin pompare, în cantităţi
prescrise, conform reţetelor de fabricaţie. Când există comenzi, o parte din materiile prime lichide
sunt transportate cu cisternele auto la Secţiile de răşini sau diluanţi Lupul13.
Materiile prime solide, aprovizionate sau transportate cu autocamionul, sunt depozitate în
depozite special amenajate şi supravegheate, din care se scot zilnic, cantităţile necesare secţiilor de
fabricaţie.
Semifabricatele (răşini de diferite tipuri) sunt depozitate în rezervoare (măturătoare) de unde
sunt preluate prin pompare în secţiile de producţie, în cantităţile prescrise de reţetele de fabricaţie.
După ambalare, produsele finite sunt transportate în depozitele de produse finite, înainte de
comercializare.
Depozitele de materii prime, materiale şi produse finite, secţiile de producţie, instalaţiile de
pompare şi reţelele de transport, au fost construite în conformitate cu prevederile din normativele de
protecţie împotriva exploziilor şi incendiilor.
Transportul, manipularea, ambalarea şi depozitarea substanţelor toxice şi periculoase se face
de către personalul specializat al SC Verde SA cu respectarea normelor specifice de protecţia muncii.
5.1. Activităţi specifice de protecţia mediului

Delimitarea activităţilor de protecţia mediului pleacă de la dublul rol pe care îl joacă mediul
în relaţia sa cu activitatea economică: oferă inputul activităţii economice şi recepţionează deşeurile
nerecuperabile. Analiza statistică a activităţii de protecţie a mediului presupune, într-un prim pas,
dezvoltarea unui sistem de clasificare, care să permită culegerea şi furnizarea informaţiilor necesare
evaluării gestiunii şi protecţiei mediului. O astfel de clasificare se face în concordanţă cu elementele
de mediu (apă, aer, sol, biodiversitate), tipul de impact şi tehnicile de protecţie a mediului utilizate.
13
Nume convenţional.
Conceptul dezvoltării durabile impune activităţi specifice de protecţia mediului integrate
activităţilor economice. Aceste activităţi specifice antrenează cheltuieli legate, pe de o parte, de
protecţia mediului iar pe de altă parte, de repararea pagubelor. Astfel, activităţile specifice de protecţie
a mediului pot fi privite din două perspective:
9 activităţi specifice de protecţia mediului cu caracter preventiv;
9 activităţi specifice de protecţia mediului cu caracter corectiv.
În mod ideal, activităţile de prevenire ar trebui să fie atât de eficiente încât efectuarea
activităţilor corective să nu-şi mai aibă rostul. În realitate, acest lucru este destul de greu de realizat,
astfel încât sunt impuse ambele tipuri de activităţi de protecţia mediului.
O activitate de protecţie a mediului poate fi asociată, în general, la trei vectori (figura 5.1.)
daţi de:
9 natura impactului asociat unui element de mediu;
9 tipul activităţii (operaţiile la care se referă);
9 instrumentele utilizate (filtre, cicloane14, staţii de epurare, paravane de zgomot etc.).
Tipuri de activităţii:
- prevenire a polu ării Natura impactului asupra:
- reducere a poluării aerului,
- măsurare şi control apei,
- cercetare-dezvoltare solului,
- instruire biodiversităţii
- administrare Activităţi specifice
generală a mediului de protecţia mediului
Instrumente:
echipamente,
utilaje, instalaţii,
proceduri,
tehnologii
Figura 5.1. Vectorii activităţilor specifice de protecţia mediului
Combinând grupările prezentate mai sus se poate obţine un cadru de clasificare:

9 activităţi de prevenire şi combatere a impacturilor sistemelor de producţie şi consum, care prin
natura lor vizează limitarea efectelor nefaste ale activităţilor economice şi care, la rândul lor, pot fi
divizate în:
- prevenirea, eliminarea şi tratarea poluanţilor înainte de evacuarea lor în mediul natural
(activităţi de apărare a mediului): gestiunea deşeurilor, reducerea emisiilor în aer,
gestiunea apelor uzate;
- tratarea sau reducerea emisiilor de poluanţi în elementele de mediu (activităţi de
combatere a poluării care rezultă din activităţi anterioare): combaterea poluării mediului
acvatic marin, combaterea poluării apelor de suprafaţă, combaterea poluării solului,
reducerea zgomotului;
9 activităţi de protecţie a patrimoniului natural, detaliate în:
- conservarea speciilor de faună şi floră;
- prevenirea ecologică a accidentelor naturale (menţinerea factorilor naturali);
- amenajarea zonelor naturale protejate;
- acţiuni de restaurare a peisajelor, protecţia şi restaurarea zonelor naturale;
9 alte tipuri de activităţi:
- cercetare - dezvoltare;
14
Aparate pentru separarea particulelor materiale dintr-un gaz cu ajutorul forţei centrifuge.
- administrare generală a mediului;
- instruire.
Activităţile de protecţie a mediului desfăşurate la nivelul agenţilor economici şi sociali
corespund la trei tipuri diferite de activităţi de producţie: principale, secundare şi auxiliare (sau
interne).
Activităţile de protecţie a mediului pot constitui activităţi de producţie principale atunci
când reprezintă obiectul principal de producţie al întreprinderii. Activităţile pot avea ca rezultat
servicii de mediu care la rândul lor pot fi comercializate sau nu, către alte întreprinderi sau populaţie.
O clasificare generală a activităţilor care au ca finalitate servicii de protecţia mediului figurează în
CAEN15, fiind incluse în principal în diviziunea 90 intitulată “Asanarea şi îndepărtarea gunoaielor,
salubritate şi activităţi similare”. Diviziunea poate fi la rândul ei subdivizată pe baza clasificării
activităţilor specifice de protecţia mediului astfel: 90.1 protecţia aerului, 90.2 protecţia apei, 90.3
prevenirea, colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor, 90.4 protecţia solului şi a apelor
subterane, 90.5 reducerea zgomotului, 90.6 protecţia mediului natural. Activităţile care furnizează
servicii de mediu constând în reciclarea deşeurilor fac obiectul unei categorii distincte din CAEN
(diviziunea 37 “reciclarea şi recuperarea deşeurilor”). Alte activităţi de protecţia mediului figurează în
diviziunile 73 “cercetare dezvoltare” şi 75 “administraţia publică”.
Activităţile de protecţia mediului pot constitui activităţi secundare ale întreprinderilor. În
acest caz, rezultatele acestor activităţi constau, în general, în servicii comerciale sau necomerciale
realizate pe lângă produsele principale ale unităţilor. De exemplu o întreprindere industrială are o
staţie de epurare a apelor uzate a cărei capacitate permite şi epurarea apelor reziduale ale unei alte
întreprinderi învecinate. Activităţile de protecţia mediului în calitate de producţie secundară sunt
asociate la ramura de activitate căreia îi aparţine întreprinderea respectivă în funcţie de obiectul ei
principal de activitate.
Activităţile de protecţia mediului pot, de asemenea, să fie activităţi auxiliare ale
întreprinderilor. În acest caz ele nu servesc decât cerinţelor interne ale întreprinderilor şi, deci, nu fac
obiectul pieţei, lucru pentru care se mai numesc activităţi interne de protecţia mediului.
Activităţile de protecţia mediului sunt executate cu mijloace specifice domeniului, formate
din: echipamente, utilaje, instalaţii, proceduri, tehnologii. Criteriile după care se clasifică mijloacele
de protecţia mediului ţin cont de elementul de mediu asupra căruia acţionează preponderent, precum şi
de modul în care este influenţat procesul de producţie.
Primul criteriu de clasificare permite o grupare a mijloacelor în funcţie de elementele de
mediu pentru care se urmăreşte reducerea sau eliminarea impacturilor negative. Astfel, există facilităţi
cu ajutorul cărora se realizează controlul poluării aerului, administrarea apelor uzate, administrarea
deşeurilor, remedierea şi curăţirea solului, combaterea zgomotului. Al doilea criteriu permite
realizarea legăturii între mijloace şi procesul de producţie, determinând următoarele categorii de
mijloace de protecţia mediului:
9 adăugate ("end of pipe"): aceste mijloace sunt situate la sfârşitul procesului de
producţie (nu influenţează producţia) şi au ca scop reducerea evacuărilor de substanţe poluante
rezultate din procesul de producţie şi nu sunt strict legate de un anumit proces de producţie (de
exemplu filtre);
9 integrate în proces (în ciclul de producţie): aceste mijloace conduc la adaptarea sau
schimbarea unui proces sau a unei instalaţii de producţie, astfel încât să genereze mai puţine emisii
poluante sau deşeuri, fie prin modificarea echipamentelor de producţie existente cu scopul explicit de
a reduce substanţele poluante produse, fie prin înlocuirea unui echipament de producţie cu unul nou cu
efecte directe şi evidente în îmbunătăţirea performanţelor industriale ale procesului de producţie, care
contribuie în acelaşi timp la reducerea poluării.
Au fost analizate activităţile specifice de protecţia mediului desfăşurate în cadrul SC Verde
SA. Acestea se referă, în principal, la aspectele tratate în continuare.
15
Clasificarea activităţilor economiei naţionale.
Prelevarea probelor de aer
Sunt stabilite punctele de prelevare a probelor de aer în funcţie de cerinţele impuse de Legea
Protecţiei Muncii - 90/1996 şi Legea Protecţiei Mediului - 137/1995. În vederea prelevării corecte a
probelor de aer de la locurile de muncă se ţine cont de următoarele criterii:
9 volumul corect al unei probe de aer şi metoda de dozare;
9 alegerea locului şi momentului recoltării:
- se prelevează probe de aer din zona respiratorie a muncitorului (20 cm de faţa
acestuia), în timp ce acesta îşi îndeplineşte munca obişnuită astfel încât proba de aer
prelevată să fie reprezentativă pentru aerul respirat de muncitor în timpul prelevărilor
(probele de aer din zona respiratorie a muncitorului au semnificaţie reprezentativă şi
recoltarea lor este obligatorie);
- momentul prelevării probelor trebuie să fie cel în care operaţiile tehnice dau prilejul
unor împrăştieri de noxe în atmosfera de lucru pentru a caracteriza îndeosebi vârfurile
de concentraţie a substanţelor nocive în aerul zonei de lucru.
Prelevarea probelor de aer pentru analizele de emisii şi imisii se face pe baza planificării
anuale. Prelevarea probelor de aer se realizează cu ajutorul unei truse de prelevare compusă din:
dispozitiv metalic cu aspirare cu apă - depresiunea necesară aspirării se face prin scurgerea unui
volum de apă stabilit; vase pentru reţinerea contaminanţilor atmosferici – tuburi în formă de “U” sau
microabsorbitoare; soluţie absorbantă; aparat pentru determinarea condiţiilor de mediu. Se determină
condiţiile de mediu prin măsurarea temperaturii şi a umidităţii, se înregistrează în buletine de analiză
şi apoi se prelevează probele de aer. La locul prelevării se instalează un dispozitiv metalic cu aspirare
cu apă la care se ataşează dispozitivul de reţinere (microabsorbitorul) şi apoi se prelevează proba de
aer. După prelevare, probele sunt înregistrate.
Monitorizarea concentraţiilor noxelor la locurile de muncă

Monitorizarea concentraţiilor noxelor de la locurile de muncă se realizează pe baza
planificării anuale a analizelor efectuate de Laboratorul Monitorizare Aer. În urma prelevării probelor
pentru analiză se completează o notă care cuprinde: locul prelevării (secţia, instalaţia, atelierul); felul
probei; data şi ora prelevării; cine a solicitat determinarea; determinarea solicitată; metoda de analiză;
codul probei; numele şi semnătura persoanei care a efectuat prelevarea.
Analizele probelor prelevate se efectuează conform prevederilor procedurilor operaţionale
ale Laboratorului Monitorizare Aer, care cuprind metode de lucru elaborate de Ministerul Sănătăţii.
Prelevarea probelor se realizează în funcţie de tipul analizelor: fie analize de date culese pe bază de
sondaj, fie analize în dinamică. Analizele datelor din sondaj au ca scop caracterizarea potenţialului
nociv momentan dintr-un loc de muncă. Valorile concentraţiilor determinate se raportează la
concentraţia admisibilă de vârf. Concentraţia admisibilă de vârf este concentraţia noxelor în zona de
lucru care nu trebuie depăşită în nici un moment al zilei de muncă. Analizele în dinamică au ca scop
caracterizarea potenţialului nociv dintr-un loc de muncă pe durata unei zile de lucru. Pentru situaţiile
în care procesele tehnologice generatoare de noxe sunt discontinue, prelevarea probelor se face la
intervale scurte de timp, din două în două ore sau în funcţie de durata procesului tehnologic. Valorile
concentraţiilor determinate se raportează la concentraţia medie admisibilă a cărei valoare nu trebuie
depăşită pe durata unui schimb de lucru.
În urma analizelor Laboratorului Monitorizare Aer se completează buletinele de analiză, pe
baza cărora se întocmeşte un plan de măsuri preventive. Situaţia concentraţiilor de noxe este parte
integrantă din analiza de management pe baza căreia se stabilesc acţiunile corective şi preventive
pentru îmbunătăţirea continuă, în scopul reducerii valorilor noxelor de la locurile de muncă.
Monitorizarea noxelor şi a stării de sănătate a personalului

Prelevarea probelor se efectuează de către laboranţii Laboratorului Monitorizare Aer.
Laboranţii, în urma prelevării probelor pentru analiză, completează o notă care cuprinde: locul
prelevării (secţia, instalaţia, atelierul); felul probei; data şi ora prelevării; cine a solicitat determinarea;
determinarea solicitată; metoda de analiză; codul probei; numele şi semnătura persoanei care a
efectuat prelevarea. Probele prelevate se înregistrează.
Analizele probelor prelevate se efectuează pe baza unor metode de lucru elaborate de
Ministerul Sănătăţii. În urma analizelor se eliberează buletinele de analiză, iar rezultatele se
înregistrează într-un registru. Analizele noxelor se efectuează trimestrial pe baza unui plan anual
întocmit în funcţie de producţie. Trimestrial, şeful Laboratorului Monitorizare Aer prezintă şefului
Compartimentului Siguranţă şi Sănătate situaţia concentraţiilor noxelor găsite la punctele de recoltare.
Medicul responsabil de medicina muncii primeşte un buletin de analiză de la şeful Laboratorului
Monitorizare Aer şi stabileşte natura investigaţilor medicale care trebuie efectuate personalului expus
la noxe.
Personalul Laboratorului Dispensarului Medical efectuează analize medicale pentru
verificarea stării generale de sănătate a personalului societăţii. Rezultatele sunt interpretate, iar în
momentul în care se constată diferite afecţiuni se indică tratamentul corespunzător sau se eliberează
trimiteri către medicii specialişti. Dacă medicul constată o corelaţie între rezultatul analizelor
medicale şi noxa respectivă, iar salariatul prezintă o afecţiune datorată acesteia, medicul eliberează
trimiteri către Clinica de Boli Profesionale. Medicul responsabil cu medicina muncii şi şeful
Laboratorului Monitorizare Aer prezintă un raport care cuprinde corelarea dintre concentraţia noxelor
la locurile de muncă şi starea de sănătate a personalului şi care este parte integrantă din analiza de
management prezentată top managementului de Directorul Calitate-Mediu. Pe baza acesteia se
stabilesc acţiuni corective şi preventive pentru îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate.
Epurarea apelor uzate

În Staţia de epurare se colectează apele uzate de la Spălare ambalaje, Răşini 2, Centrala
termică, CUT 2, LV 1 (prin vidanjare16), Casa de pompe. Toate apele uzate sunt captate în bazinul de
colectare B1 în flux continuu. Aici se realizează omogenizarea parţială a apelor uzate şi decantarea
primară a şlamului17. Şlamul se evacuează şi se colectează anual de către personalul Secţiei Mecanică
la remontul staţiei de epurare. Cantităţile de şlam sunt înregistrate de către personalul Staţiei de
epurare într-un registru. Apele se evacuează discontinuu în bazinul B2, în funcţie de debitul de intrare
în bazinul B1. În Omogenizator (B2) se acumulează apa din una sau mai multe alimentări, după
fiecare efectuându-se o recirculare, cu ajutorul pompelor de aproximativ 30 minute. Urmează
decantarea gravitaţională a şlamului care se evacuează anual de pe fundul bazinului (în timpul
remontului).
Bazinul este prevăzut cu pod raclor18 care colectează spuma formată deasupra apei când este
cazul. Personalul Laboratorului Ape prelevează şi analizează probe de apă din Omogenizator o dată pe
schimb (la 12 ore), înregistrând rezultatele într-un registru. Şeful Compartimentului Managementul
Mediului verifică încadrarea indicatorilor apei uzate în limitele impuse de legislaţia în vigoare (NTPA
002/200219). În cazul în care indicatorii nu se încadrează în limite se recurge la tratarea apei
(neutralizare cu H2SO420, recirculare). Dacă limitele impuse nu sunt depăşite, apa este transvazată în
bazinele de aerare tip Lübeck L1 şi L2. În bazinele Lübeck se realizează o aerare şi o decantare
primară, după care are loc o decantare finală în bazinele centrale ale Lübeck-urilor (D1, D2) unde apa
pătrunde prin procedeul descris de principiul vaselor comunicante. De la preaplinul bazinului D1 apa
ajunge prin cădere liberă în sistemul de bazine L2/D2 sau prin circuit separat. În bazinele L1/D1
respectiv L2/D2 aerul necesar barbotării este furnizat de două ventilatoare V1 şi V2 legate în serie.
Operaţia de barbotare este discontinuă (circa 10 minute/oră) şi se efectuează pentru degazarea şi
oxidarea unor compuşi organici volatili din apă (vapori de solvenţi organici).
16
Acţiune de golire, curăţare a cazanelor, gurilor de scurgere etc.
17
Amestec de apă cu particule fine de substanţe minerale în suspensie.
18
Dispozitiv mobil folosit pentru curăţirea nămolului depus pe fundul decantoarelor, fără scoaterea din funcţiune a
instalaţiilor.
19
Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de
epurare.
20
Acid sulfuric.
Se prelevează şi analizează probe de apă din bazinele L1 şi L2 o dată pe zi şi ori de câte ori
este necesar până la încadrarea indicatorilor în limitele impuse de legislaţia în vigoare (NTPA
002/2002). Se verifică conformitatea indicatorilor apei uzate cu valorile specificate de NTPA
002/2002 şi în cazul depăşirilor se indică modul de tratare suplimentară a apei uzate (tratare cu
H2SO4). După încadrarea parametrilor în limite, apa epurată este evacuată la canalizarea orăşenească
prin racordurile R1, R3, R4. În mod excepţional, pe perioada remontului, conform Legii Protecţiei
Mediului 137/1995, apele uzate se evacuează direct la canalizare fără a trece prin staţia de epurare.
Şlamul colectat în urma decantării în bazinele L1, L2 şi a decantării finale din bazinele D1, D2 este
stocat de către personalul de operare al staţiei în butoaie cu capac amovibil21, pe o platformă betonată.
Monitorizarea calităţii apelor uzate

Monitorizarea calităţii apelor uzate se face de către Laboratorul Ape al societăţii şi de un
laborator neutru.
Monitorizarea calităţii apelor de către Laboratorul Ape al societăţii. Punctele de
prelevare a probelor de apă de cazan, condens, apă uzată şi industrială sunt stabilite de către şeful
Centralei Termice, reprezentanţii ISCIR22 pentru condens şi apa de cazan şi de către şeful
Compartimentului Managementul Mediului. Personalul Laboratorului Ape prelevează probe de ape
uzate, de cazan, condens şi apă industrială din următoarele puncte: intrare staţie epurare, ieşire staţie
de epurare, racorduri de evacuare (R1, R3, R4), centrala termică (apă brută-coloană, condens-vas
central, degazor, cazane), CUT (vas condens). Probele sunt recoltate o dată la 12 ore la Staţia de
epurare, o dată la 24 ore sau de căte ori este nevoie la CUT iar la Centrala Termică de 3 ori la 12 ore,
conform Normativ C18-1985 (ISCIR); laboranţii etichetează şi analizează probele prelevate conform
documentaţiei specifice.
Monitorizarea calităţii apelor uzate de către un laborator neutru. Lunar, un laborator
neutru specializat prelevează şi analizează probe de apă uzată de la racordurile de evacuare la
canalizarea orăşenească (R1, R3, R4), conform cerinţelor legale (NTPA 002/2002). Laboratorul neutru
specializat transmite buletinele de analiză emise după analizarea probelor, Compartimentului
Managementul Mediului. Trimestrial, pe baza rezultatelor analizelor efectuate de către laboratorul
neutru specializat, Compartimentul Managementul Mediului întocmeşte Situaţia calităţii apelor uzate
şi o transmite Inspectoratului de Protecţia Mediului. Compartimentul Managementul Mediului
întocmeşte lunar, trimestrial şi anual un raport privind situaţia calităţii apei uzate în SC Verde SA şi îl
prezintă Directorului Calitate – Mediu care, la rândul său, prezintă concluziile monitorizării calităţii
apelor uzate în şedinţa de analiză a conducerii privind Sistemul de Management al Calităţii şi
Mediului. În urma analizei, Managementul SC Verde SA stabileşte măsuri corective şi preventive.
Monitorizarea separatoarelor golite prin vidanjare

Apele uzate, din procesele tehnologice, spălări şi alte activităţi se decantează primar în
separatoarele locale de preepurare. Şeful locului de muncă desemnează o persoană din subordine care
urmăreşte deversarea apelor uzate numai în separatoare şi-l anunţă în cazul umplerii lor. Curăţarea
separatoarelor se face bianual sau ori de câte ori este nevoie în funcţie de volumul producţie. Şeful
locului de muncă solicită Compartimentului Transporturi vidanjarea apei uzate din bazinul de
preepurare (în cazul secţiei Răşini, apa uzată se transportă la Staţia de epurare printr-o conductă de
canalizare; vidanjarea realizându-se numai pentru curăţarea şlamului din bazine). Compoziţia apei
uzate vidanjate este analizată de către Laboratorul Ape care înregistrează rezultatele analizelor. În
funcţie de rezultatele analizelor, Compartimentul Managementul Mediului stabileşte dacă vidanja se
descarcă în staţia de epurare sau apa uzată se preepurează într-un bazin auxiliar. Indicatorii urmăriţi
sunt prevăzuţi de NTPA 002/2002: pH, cloruri, Cl223, CCO-Mn24, CCO-Cr25, CBO526, suspensii,
21
Capac care poate fi separat de restul ansamblului fără ca acesta să se defecteze.
22
Inspecţia de Stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune şi instalaţiilor de ridicat.
23
Clor.
24
Consum chimic de oxigen-mangan.
25
Consum chimic de oxigen-dicromat.
26
Consum biochimic de oxigen.
substanţe extractibile cu eteri din petrol, aspect. Apa uzată preepurată în bazinul auxiliar este
transportată la staţia de epurare prin vidanjare.
Monitorizarea şlamurior
Apele uzate, din procesele tehnologice, spălări şi alte activităţi se decantează primar în
separatoarele locale de preepurare. Şlamurile decantate în această etapă sunt colectate în vederea
prelucrării ulterioare. Din separatoarele locale, apele uzate sunt tratate în Staţia de epurare unde, prin
decantare secundară, se îndepărtează gravimetric noi cantităţi de şlam. Separatoarele locale şi
bazinele Staţiei de epurare se curăţă de şlam bianual sau ori de câte ori este nevoie în funcţie de
volumul producţiei, astfel: bazinele de preepurare se curăţă mecanic şi manual după vidanjarea fazei
apoase; canalele şi ventilele obturate sunt curăţate astfel încât să asigure funcţionarea la întreaga
capacitate; bazinele Staţiei de epurare se curăţă după oprirea alimentarii cu apa uzată şi deversarea
apei uzate direct la canalizarea orăşenească (conform Legii 107/199627). Şlamul este depozitat, de
către Compartimentul Administrativ, în spaţii special amenajate, platforme betonate şi acoperite, în
butoaie etanşe astfel încât să se elimine posibilitatea poluării mediului.
Monitorizarea deşeurilor
Se realizează separat pentru deşeurile tehnologice şi celelalte tipuri de deşeuri.
Monitorizarea deşeurilor tehnologice, rezultate ca urmare a derulării proceselor de
producţie, activităţilor de control interfazic şi final, în activităţile de cercetare-dezvoltare şi activităţile
Laboratorului Ape şi Monitorizare Aer, sunt colectate de către secţiile/compartimentele care le-au
generat. Deşeurile tehnologice rezultate din activitatea laboratoarelor Inspecţia Calităţii, Ape,
Monitorizare Aer şi Departamentului Dezvoltare şi care nu mai pot fi prelucrate sunt colectate în
butoaie inscripţionate şi închise etanş. Acestea sunt predate pentru deversare în Staţia de epurare a SC
Verde SA.
Deşeurile rămase pe sol (distrugerea şi răsturnarea ambalajelor, neetanşeitatea ambalajelor)
rezultate din activităţile de manipulare, transport, depozitare materii prime şi produse finite sunt
recuperate în cel mai scurt timp de către cel care a generat incidentul şi predate Secţiei Răşini pentru
reprelucrare. Secţia Răşini prelucrează deşeurile tehnologice conform documentaţiei tehnice elaborată
de către Compartimentul Dezvoltare. Laboratorul Inspecţia Calităţii al Secţiei Răşini analizează
deşeurile tehnologice după omogenizarea acestora. După prelucrarea deşeurilor tehnologice, rezultă
Ecosolv şi Pastcom care sunt utilizate de către secţiile Răşini, Lacuri şi Vopsele la fabricarea
produselor: Avantsolv, Ecogrund, Izopastcon şi Ecoalchid. Produsul Ecosolv se utilizează şi la
spălarea ambalajelor.
Secţia Răşini centralizează deşeurile prelucrate lunar, pe baza notelor de transfer completate
de către secţiile producătoare care au generat deşeuri tehnologice. Situaţia deşeurilor tehnologice
prelucrate şi predate ca produse finite este transmisă prin poştă electronică Compartimentului
Managementul Mediului.
Monitorizarea altor categorii de deşeuri. Ca urmare a activităţii SC Verde SA rezultă
deşeuri reciclabile (metal, sticlă, hârtie, lemn, uleiuri uzate, anvelope, acumulatori) şi nereciclabile
(menajere, şlamuri, lavete murdare, material filtrant). Deşeurile sunt colectate şi sortate la sursă de
către secţiile/compartimentele care le-au generat. Deşeurile generate de către Compartimentul
Transporturi (uleiuri uzate, anvelope, acumulatori) sunt colectate în cadrul acestuia. Compartimentul
Transporturi completează formularul "Declaraţie pentru livrarea uleiurilor uzate", pe care îl trimite
Compartimentului Aprovizionare. Compartimentul Aprovizionare asigură predarea uleiului uzat
firmelor autorizate pentru valorificarea şi eliminarea acestuia, conform legislaţiei în vigoare
(Hotărârea 662/200128). Deşeurile reciclabile (metal, sticlă, hârtie, lemn, plastic) sunt colectate în
containere diferite, inscripţionate, care se găsesc la fiecare secţie/compartiment. Compartimentul
Administrativ depozitează deşeurile colectate în ţarcul special amenajat şi răspunde de predarea şi
valorificarea deşeurilor reciclabile colectate, la firmele specializate.
27
Legea Apelor.
28
Hotărârea Guvernului 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate.
Deşeurile menajere colectate în containere separate sunt ridicate de către Compartimentul
Administrativ şi transportate la groapa de gunoi orăşenească. Lavetele murdare şi materialul filtrant
sunt colectate de către secţiile de producţie/compartimente şi predate Compartimentului
Administrativ, care le depozitează într-un loc special amenajat (închis) până la stabilirea modalităţii de
eliminare a lor. Compartimentul Administrativ transmite lunar Compartimentului Managementul
Mediului, situaţia deşeurilor predate din punct de vedere cantitativ şi valoric. Compartimentul
Managementul Mediului monitorizează lunar, cantitativ şi valoric, deşeurile colectate, predate şi
valorificate. Compartimentul Managementul Mediului raportează anual Inspectoratului de Protecţie a
Mediului şi Ministerului Economiei şi Comerţului - Direcţia de Gestionare a Deşeurilor, situaţia
deşeurilor din SC Verde SA.
Şeful Compartimentului Managementul Mediului informează trimestrial Directorul Calitate
- Mediu cu privire la situaţia deşeurilor din SC Verde SA. Directorul Calitate - Mediu prezintă anual
situaţia deşeurilor în cadrul şedinţei de analiză a managementului care propune acţiuni corective şi
preventive în scopul îmbunătăţirii continue a gestionării deşeurilor.
Monitorizarea materialelor periculoase

Aprovizionarea materialelor periculoase se face de către Compartimentul Aprovizionare
conform necesarului de materii prime. Gestionarii asigură depozitarea şi manipularea materialelor
periculoase în spaţii delimitate în funcţie de compatibilităţile lor chimice, marcate cu semne
avertizoare. Compartimentul Transporturi asigură transportul intern al materialelor periculoase cu
mijloace de transport adecvate, respectând legislaţia în vigoare. Şefii locurilor de muncă unde sunt
utilizate materialele periculoase instruiesc personalul din subordine cu privire la transportul,
manipularea şi dozarea acestora. Compartimentul Managementul Mediului întocmeşte şi actualizează,
în concordanţă cu intrarea în vigoare a unor noi prevederi legale, lista materialelor periculoase
utilizate în SC Verde SA. Anual, şeful Compartimentului Managementul Mediului întocmeşte bilanţul
materialelor periculoase rulate în SC Verde SA, îl prezintă Directorului Calitate - Mediu şi
reprezentanţilor organelor de control abilitate.
5.2. Identificarea aspectelor de mediu semnificative

Procedura de identificare a aspectelor semnificative de mediu la SC Verde SA este descrisă în
continuare.
Aspectele de mediu pot fi identificate de orice angajat al societăţii, acesta fiind obligat să
anunţe şeful locului de muncă unde s-a identificat aspectul de mediu. Acesta completează o notă de
identificare a aspectelor de mediu şi o difuzează Compartimentului Managementul Mediului. Şeful
acestui compartiment face o analiză asupra aspectelor de mediu pentru a le determina pe cele
semnificative cu ajutorul unei grilei de cuantificare a aspectelor de mediu semnificative şi identifică
aspectele semnificative de mediu care întrunesc un anumit număr de puncte29.
Cu ajutorul grilei se cuantifică fiecare aspect de mediu identificat în funcţie de frecvenţă,
gravitate, cantitate, reglementări, investiţii necesare. Dacă aspectul de mediu semnalat nu este
semnificativ, nota de identificare a aspectelor de mediu se înregistrează într-un registru, iar
responsabilul de problema de mediu informează şeful locului de muncă implicat. Dacă aspectul de
mediu se constituie ca fiind semnificativ, Compartimentul Managementul Mediului deschide un raport
privind aspectul semnificativ de mediu, îl înregistrează în registrul aspectelor semnificative de mediu
şi îl transmite şefului locului de muncă pentru completarea, de către acesta, a cauzelor aspectului de
mediu şi modului de tratare a neconformităţii: acţiuni corective, acţiuni preventive, termene.
Şeful locului de muncă unde a fost identificat aspectul semnificativ de mediu stabileşte cauza
aspectului de mediu, indicând modul de tratare a neconformităţii, precum şi acţiunile corective şi
preventive care se impun şi termenul de realizare a acestor măsuri. Directorul Departamentului
29
Conform “Grilei de cuantificare a aspectelor de mediu semnificative” elaborată de SC Verde SA acest punctaj este 37.
implicat vizează raportul privind aspectul semnificativ de mediu, iar şeful locului de muncă respectiv
îl trimite Compartimentului Managementul Mediului.
Compartimentul Managementul Mediului urmăreşte îndeplinirea la termenele stabilite a
tratării neconformităţii, a acţiunilor corective şi preventive. În cazul în care termenele stabilite nu sunt
îndeplinite se vor stabili încă unul sau două termene noi, iar dacă nici după cel de-al treilea termen nu
sunt rezolvate problemele semnalate, atunci se propune sancţionarea conform ROI30 şi a legislaţiei în
vigoare, a persoanelor responsabile de neîndeplinirea măsurilor preconizate. După realizarea măsurilor
stabilite, Compartimentul Managementul Mediului închide raportul privind aspectul semnificativ de
mediu.
Compartimentul Managementul Mediului elaborează lista aspectelor semnificative de mediu
ori de câte ori este identificat un nou aspect semnificativ de mediu sau este eliminată cauza care l-a
generat. După fiecare revizie această listă este difuzată tuturor şefilor de compartimente care
desfăşoară activităţi care au (sau pot avea) impact semnificativ asupra mediului şi arhivată în
microarhivele compartimentelor respective.
Compartimentul Managementul Mediului, respectând Legile naţionale şi Reglementările
interne, Politica de protecţie a mediului, sănătate şi siguranţă a SC Verde SA, stabileşte obiectivele
generale şi specifice de mediu. Acestea sunt actualizate de Compartimentul Managementul Mediului
ori de căte ori este nevoie.
5.3. Ecobalanţa
În tabelul 5.1 este prezentată ecobalanţa construită pe baza datelor culese la SC Verde SA, la
nivelul anului 2002.
Tabelul 5.1. Ecobalanţa SC Verde SA, 2002

Post balanţier Existent Intrări Ieşiri Existent
la 1.01. la 31.12
1. TERENURI (m2) 285272 - - 285272
1.1. suprafeţe de terenuri ocupate cu 224327 - - 224327
9 drumuri şi căi de acces 98479 - - 98479
9 parcări 11260 - - 11260
9 construcţii (clădiri) pentru 114588 - - 114588
- producţie 17606 - - 17606
- distribuţie şi depozitare 15454 - - 15454
- administraţie 2302 - - 2302
- altele 79226 - - 79226
1.2. suprafeţe libere 60945 - - 60945
2. UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE (bucăţi) 526 34 - 560
2.1. utilaje de producţie 210 4 - 214
9 mori cu bile 14 - - 14
9 maşini de frecat cu trei valţuri 9 1 - 10
9 tendere 43 - - 43
9 containere 95 - - 95
9 reactoare 23 - - 23
9 maşini de ambalat 12 3 - 15
9 maşini de dozat 14 - - 14
2.2. aparatură de birou şi comunicaţii 230 25 - 255
9 calculatoare 130 20 - 150
9 imprimante 100 5 - 105
30
Regulamentul de Ordine Interioară.
la 1.01. la 31.12
2.3. vehicule proprii ale întreprinderii 80 5 - 85
9 lifturi 8 - - 8
9 autoturisme 46 4 - 50
9 minibuse 1 - - 1
9 vehicule de mare tonaj 10 1 - 11
9 altele 15 - - 15
2.4. vehicule proprii utilizate în activitatea 80 5 - 85
întreprinderii
9 lifturi 8 - - 8
9 autoturisme 46 4 - 50
9 minibuse 1 - - 1
9 vehicule de mare tonaj 10 1 - 11
9 altele 15 - - 15
2.5. echipamente specializate 6 - - 6
9 autovidanje 1 - - 1
9 autofurgonete 1 - - 1
9 tractoare 1 - - 1
9 semiremorci 3 - - 3
3. MATERII PRIME
9 solvenţi (tone) 4000
9 materii prime solide (tone) 8500
9 pigmenţi (tone) 0,5
3
9 apă (m ) 3750
4. SEMIFABRICATE (TONE)
9 lacuri şi vopsele 73,14
9 auxiliare 451,62
9 răşini 2582,19
9 mase plastice 36,07
5. PRODUSE OBŢINUTE (tone)
9 lacuri şi vopsele 6887,08
9 auxiliari 760,44
9 diluanţi 1142,3
9 chituri şi masticuri 266,6
9 cerneluri 119,59
9 răşini 3826,26
9 mase plastice 36,07
6. DEŞEURI (tone)
9 baterii 0,5
9 fier vechi 268,56
9 plastic 10
9 hârtie 37
9 altele 316,5
7. ENERGIE CONSUMATĂ
9 gaz (m3) 2844013
9 electricitate (KWh) 4531667
9 combustibil (tone) 16,5
8. NIVELUL ZGOMOTULUI (decibeli) 65
3
9. APĂ CONSUMATĂ (m )
9 potabilă 629655
9 materie primă (din râuri, lacuri) 3750
la 1.01. la 31.12
9 apă reziduală 624474
9 suspensii solide în apă (tone) 40
9 nivelul pH-ului 7,5-8,5
9 nivelul temperaturii 5-30oC
10. EMISII ÎN AER (tone)
9
CO2 18418
9 NO2 13,02
9 praf (pulbere fină) 1,23
9 COV 12,5
Coeficienţii mişcării calculaţi pe baza ecobalanţei sunt prezentaţi în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2. Coeficienţii mişcării calculaţi pe baza ecobalanţei SC Verde SA, 2002
Post balanţier Coeficientul intrărilor (%)
Maşini de frecat cu trei valţuri 10,00
Maşini de ambalat 20,00
Calculatoare 13,33
Imprimante 4,76
Autoturisme 8,00
Vehicule de mare tonaj 9,09
În anul 2002, la nivelul SC Verde SA se observă o reînnoire a existentului de utilaje de
producţie, de aparatură de birou şi comunicaţii şi a parcului de vehicule proprii ale întreprinderii. La
sfârşitul anului, 10% din numărul maşinilor de frecat cu trei valţuri fuseseră achiziţionate pe parcursul
anului 2002 şi 20% din numărul maşinilor de ambalat erau noi. De asemenea, a fost reînnoit aproape o
zecime din parcul de vehicule de mare tonaj.
Ca urmare a dezvoltării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), în cadrul SC Verde
SA a crescut nevoia de tehnică de calcul performantă. Astfel, managementul întreprinderii a hotărât
achiziţionarea unui număr însemnat de calculatoare şi imprimante performante, ponderea acestora
fiind de 13,13% în cazul calculatoarelor şi 4,76% în cazul imprimantelor, în totalul celor existente la
sfârşitul anului 2002. Utilizarea TIC elimină un număr mare de fluxuri fizice, ducând astfel la
diminuarea impactului negativ asupra mediului.
Pentru a analiza riscul de mediu din perspectiva modului de utilizare a terenurilor sau pentru
a determina necesarul de resurse şi tipul acestora se determină mărimile relative de structură,
prezentate în tabelul 5.3.
Tabelul 5.3. Mărimi relative de structură calculate pe baza ecobalanţei SC Verde SA,
2002 (%)
Post balanţier 1.01.2002 31.12.2002
Terenuri ocupate în total terenuri, din care: 78,63 78,63
9 cu drumuri şi căi de acces 34,52 34,52
9 cu parcări 3,95 3,95
9 cu construcţii, din care pentru: 40,16 40,16
- producţie 6,17 6,17
- distribuţie şi depozitare 5,41 5,41
- administraţie 0,80 0,80
- altele 27,78 27,78
Suprafeţe libere în total terenuri 21,37 21,37
Utilaje de producţie în totalul utilajelor şi echipamentelor, din 39,92 38,21
care:
9 mori cu bile 2,66 2,50
Post balanţier 1.01.2002 31.12.2002
9 maşini de frecat cu trei valţuri 1,71 1,79
9 tendere 8,17 7,67
9 containere 18,07 16,96
9 reactoare 4,37 4,11
9 maşini de ambalat 2,28 2,68
9 maşini de dozat 2,66 2,50
Aparatură de birou şi comunicaţii în totalul utilajelor şi 43,73 45,53
echipamentelor, din care:
9 calculatoare 24,71 26,78
9 imprimante 19,02 18,75
Vehicule proprii ale întreprinderii în totalul utilajelor şi 15,21 15,18
echipamentelor, din care:
9 lifturi 1,52 1,43
9 autoturisme 8,75 8,93
9 minibuse 0,19 0,18
9 vehicule de mare tonaj 1,90 1,96
9 altele 2,85 2,68
Vehicule proprii utilizate în activitatea întreprinderii în totalul 15,21 15,18
utilajelor şi echipamentelor, din care:
9 lifturi 1,52 1,43
9 autoturisme 8,75 8,93
9 minibuse 0,19 0,18
9 vehicule de mare tonaj 1,90 1,96
9 altele 2,85 2,68
Echipamente specializate în totalul utilajelor şi echipamentelor, 1,14 1,07
din care:
9 autovidanje 0,19 0,18
9 autofurgonete 0,19 0,18
9 tractoare 0,19 0,18
9 semiremorci 0,57 0,53
Terenurile aflate în proprietatea SC Verde SA sunt neocupate într-o proporţie de 21,37%,

restul fiind ocupate cu căi de acces, drumuri, parcări şi construcţii. Peste o treime din totalul
terenurilor este ocupată cu drumuri şi căi de acces la spaţiile productive, centrale termice, spaţii pentru
depozitare şi spaţii pentru administraţie. Ţinând cont de specificul activităţii întreprinse există
pericolul unor scurgeri accidentale de substanţe poluante (solvenţi şi soluţii chimice) în timpul
transportului. Transportul păcurii spre centralele termice poate fi o altă sursă de poluare a solului.
Depozitarea necorespunzătoare a unor materii prime, materiale şi deşeuri poate genera
pătrunderea în sol a diverselor substanţe poluante (pulberi, solvenţi chimici, produse petroliere) prin
antrenarea lor de către precipitaţii şi infiltraţii. 5,41% din terenurile întreprinderii sunt întrebuinţate în
acest sens. În ceea ce priveşte modul de utilizare a terenurilor există un risc crescut de poluare a
mediului.
Aproape 40% din numărul de utilaje şi echipamente deţinute de SC Verde SA sunt
reprezentate de utilajele de producţie. Aceasta determină o pondere însemnată a necesarului de resurse
specifice procesului de fabricaţie în totalul necesarului de resurse al întreprinderii. Cantităţile de
materii prime, energie şi apă (materie primă) consumate în anul 2002 în procesul de fabricaţie sunt
prezentate în Tabelul 5.1.
În ceea ce priveşte modul de utilizare a vehiculelor proprii ale întreprinderii se observă faptul
că întregul parc a fost utilizat pentru activitatea proprie a întreprinderii, iar aceasta nu a necesitat
folosirea unor vehicule închiriate. Dimensionarea parcului de autovehicule este optimă.
Cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea SC Verde SA la nivelul anului 2002 sunt
prezentate în Tabelul 5.1. Cu excepţia deşeurilor de lemn care au fost depozitate (temporar vrac) şi a
nămolurilor (care au fost stocate într-un bazin decantor), celelalte deşeuri au fost depozitate până la
evacuare sau valorificare în containere metalice. Evacuare şi predarea pentru prelucrare a deşeurilor s-
a făcut pe bază de contract de reciclare-reutilizare cu diverşi colaboratori externi.
Nivelurile emisiilor în aer înregistrate în ecobalanţă au fost determinate de următoarele surse
de poluare: instalaţiile tehnologice (secţiile de răşini, nitrocloruri, lacuri şi vopsele, cerneluri) şi
instalaţiile termice.
În ceea ce priveşte nivelul zgomotului înregistrat în ecobalanţă (65dB), acesta se situează la
limita maximă admisă conform STAS 10.009-88. Pentru atenuarea zgomotelor produse se impun
măsuri de amplasare a principalelor surse de poluare fonică (compresoare, ventilatoare) în încăperi sau
construcţii închise, proiectate special pentru acest scop.
5.4. Indicatori statistici de mediu
Identificarea şi construirea indicatorilor statistici de mediu s-au realizat în următoarele etape:

9 stabilirea subiectelor statistice compatibile cu activitatea economică a SC Verde SA;
9 alegerea variabilelor statistice corespunzătoare subiectelor statistice selectate;
9 construirea indicatorilor statistici de mediu.
Stabilirea subiectelor statistice compatibile cu activitatea economică a SC Verde SA

În urma analizării detaliate a activităţii SC Verde SA şi în concordanţă cu concepţia
dezvoltată în această lucrare la paragraful 2.2. Subiecte statistice pentru evidenţierea relaţiei economie
– mediu au fost selectate următoarele subiecte statistice ca fiind compatibile cu activitatea economică
a întreprinderii în cauză:
9 prelevări de apă;
9 utilizarea apei;
9 utilizarea solului;
9 emisii de substanţe poluante în aer;
9 evacuări de substanţe poluante în apă;
9 activităţi de utilizare finală a energiei;
9 cantitatea de deşeuri;
9 riscuri meteorologice;
9 riscuri geologice;
9 resurse naturale;
9 calitatea elementelor de mediu;
9 protecţia şi conservarea naturii;
9 restaurarea mediului degradat;
9 cercetarea asupra poluării şi supravegherii mediului;
9 depoluarea şi restaurarea mediului;
9 mijloace de combatere a poluării.
Alegerea variabilelor statistice corespunzătoare subiectelor statistice selectate

În concordanţă cu specificul fiecărui subiect statistic selectat, în această etapă au fost alese
variabilele statistice corespunzătoare (tabelul 5.4.).
Tabelul 5.4. Subiecte şi variabile statistice de mediu pentru SC Verde SA
Subiecte statistice de mediu Variabile statistice de mediu
Apă prelevată din surse subterane
Prelevări de apă
Apă prelevată din surse de suprafaţă
Necesarul de apă
Utilizarea apei Cerinţa de apă
Recircularea internă a apei
Suprafaţa totală a incintei
Suprafaţa reţelelor
Utilizarea solului
Suprafaţa cu căi de transport
Suprafaţa liberă
Surse de poluare a atmosferei

Emisii de substanţe poluante în
aer Materii prime care se pot găsi în atmosferă sub formă de
pulberi, vapori, aerosoli
Conţinutul gazelor rezultate din ardere
Categorii de apă uzată
Evacuări de substanţe poluante în

ape Volumul de apă uzată evacuată pe categorii şi pe
receptori
Volumul de substanţe poluante din apă
Activităţi de utilizare finală a Consum de energie
energiei
Tipuri de deşeuri
Cantităţi de deşeuri generate
Cantitatea de deşeuri
Cantităţi de deşeuri valorificate
Provenienţa ambalajelor
Tipul de climă
Riscuri meteorologice
Regimul termic
Riscuri geologice Potenţialul seismic
Suprafaţa totală
Resurse naturale Total personal
Resurse de apă
Aer
Calitatea elementelor de mediu Apă
Sol
Protecţia şi conservarea naturii Activităţi de monitorizare şi de prevenire a poluării
Epurarea apelor
Restaurarea mediului degradat
Refacerea solului
Cercetarea asupra poluării şi Număr de cercetări privind poluarea
supravegherii mediului Staţii de supraveghere a calităţii apei şi aerului
Depoluarea şi reconstituirea Operaţii de depoluare pe tipuri de poluanţi
capitalului natural Operaţii de reconstituire, pe tipuri de poluanţi
Numărul staţiilor de tratare a apei
Mijloace de combatere a poluării
Gestionarea deşeurilor
Construirea indicatorilor statistici de mediu
În această etapă se prezintă setul de indicatori dezvoltaţi în concordanţă cu subiectele şi
variabilele statistice selectate în primele două etape. Dezvoltarea setului de indicatori a pornit de la
premisa grupării în cele trei clase de indicatori:
9 indicatori de presiune;
9 indicatori de stare;
9 indicatori de răspuns.
Apă prelevată din surse subterane. În zona municipiului Bucuros31, apele subterane sunt
cantonate la diferite adâncimi, de la 2-3 metri la sute de metri. În partea de est, apele subterane sunt
cantonate în depozite granito-aluvitice. Nivelul hidrostatic este la adâncimi mai mici de cinci metri în
luncile râurilor, iar pe interfluvii adâncimile obişnuite ale acestuia sunt de 5-15 metri. Apele freatice
au, în general, nivelul liber, dar local pot fi şi sub presiune, datorită unui acoperiş cu permeabilitate
scăzută.
Pentru SC Verde SA s-au construit şi măsurat următorii indicatori statistici:
9 numărul de forje: 8;
9 adâncimea la care se realizează forajul: 135 m;
9 durata zilnică de forare: 24 h;
9 durata anuală de forare: 250 zile.
Apă prelevată din surse de suprafaţă. Reţeaua hidrografică naturală aparţinând bazinului
hidrografic Artist32 este alcătuită din câmpul interfluvial Drag - Ceresc33 care este drenat la nord de
râul Ceresc şi la sud de Drag şi care curg de la NV la SE. Pe lângă reţeaua hidrografică naturală există
şi o reţea hidrografică artificială, realizată pentru asigurarea municipiului împotriva inundaţiilor,
asigurarea alimentării cu apă, salubrizarea râurilor Ceresc şi Drag, agrement.
Alimentarea cu apă potabilă se face din reţeaua RGAB34 şi din foraje proprii.
9 diametrul branşamentului: Dn = 150 mm;
9 volumul zilnic autorizat de apă potabilă: Vz = 3123 m3;
9 volumul anual autorizat de apă potabilă: Van = 780750 m3.
Alimentarea cu apă industrială se face din reţeaua RGAB (lacul Cerb – Penelopa35).
9 diametrul branşamentului: două conducte cu diametrul de 300 mm şi 400 mm;
9 volumul zilnic de apă potabilă autorizat: Vmaxz = 4088 m3;
9 volumul anual de apă potabilă autorizat: Vmaxan = 1022000 m3.
Recircularea internă a apei se face separat pentru apa potabilă şi apa industrială.
Pentru apa potabilă, instalaţia de înmagazinare a apei preluată din reţeaua RGAB este
formată din două rezervoare. Instalaţia de distribuţie a apei este formată dintr-o staţie de pompare şi
două hidrofoare.
9 volumul rezervorului din instalaţia de înmagazinare: există două rezervoare cu volume de
150m3 şi respectiv 100 m3;
9 volumul hidrofoarelor: există două hidrofoare cu volume de 5000 l fiecare.
Pentru apa industrială, instalaţia de înmagazinare cuprinde două rezervoare subterane, un
rezervor pentru apă recirculată, un rezervor subteran din beton armat pentru apă cu temperatura de
120C, un rezervor subteran din beton armat pentru apă cu temperatura de 300C, un rezervor cu apă la
31
Nume convenţional
32
Nume convenţional.
33
Nume convenţionale.
34
Regia Generală de Apă Bucuros (nume convenţional).
35
Nume convenţionale.
temperatura 320C. Distribuţia se face din staţiile de pompare echipate cu electropompe, prin reţele de
distribuţie separate pentru apa de răcire şi apa recirculată.
Pentru SC Verde SA s-au construit şi măsurat următorii indicatori statistici (tabelul 5.5.):
9 volumul rezervorului;
9 debitul electropompei.
Tabelul 5.5. Volumele rezervoarelor din instalaţiile de înmagazinare şi debitele electropompelor

din staţiile de pompare
Volum Debit
Instalaţia de înmagazinare 3 Electropompe
(m ) (m3/h)
5 200
Rezervoare subterane 2 300 Recircularea apei
4 300
Rezervoare pentru apă recirculată 1 200 Alimentare staţie frig 4 300
Rezervoare apă cu temperatura 120C 1 300 Circuit apă răcită 3 200
Eliminarea consumatori cu apă
Rezervoare apă cu temperatura 300C 1 300 4 200
de 120C
Rezerva intangibilă de apă pentru stins incendiile este păstrată în două rezervoare de apă
industrială şi în două rezervoare de apă recirculată şi de incendii. Stingerea incendiilor se realizează
prin hidranţi exteriori, staţie spumă, răcire cu apă, hidranţi interiori. Apa de incendii este pompată în
reţea prin intermediul a două staţii echipate cu electropompe.
9 volumul rezervorului;
9 debitul la gura instrumentului de evacuare a apei;
9 debitul electropompei.
Valorile înregistrate pentru aceşti indicatori sunt prezentate în tabelul 5.6.
Tabelul 5.6. Volume şi debite ale instalaţiilor de apă pentru incendii

Rezervoare de apă Gură de evacuare Electropompe
Volum Debit Debit
Tip Tip Număr
(m3/bucată) (l/secundă) (m3/h)
Apă
750 Hidrant exterior 30 2 200
industrială
Staţie spumă 183 4 360
Apă
300 Răcire cu apă 14
recirculată 2 40
Hidranţi interiori 6,6
Utilizarea terenurilor. SC Verde SA este amplasată în partea de sud – est a Municipiului

Bucuros pe platforma industrială Dumbrava36.
9 suprafaţa totală a incintei: 285272 m2;
9 suprafaţa construită: 114588 m2;
9 suprafaţa reţelelor: 9711 m2;
9 suprafaţa cu căi de transport: 98479 m2;
9 suprafaţa liberă: 60945 m2.
Surse de poluare a atmosferei.

9 provenienţa emisiilor în aer: instalaţii, tehnologii, centrale termice;
36
Nume convenţional.
9 concentraţia de vapori, aerosoli, pulberi, gaze ale materiilor prime care se găsesc în atmosferă:
formaldehida, acid acrilic, acetonă, amoniac, acetat de butil, acetat de etil, alcooli alchidici (n-butanol,
izo-butanol, izopropanol), metil-etil-acetonă, ciclohexanonă, benzen, toluen, xilen, epiclorhidrină, acid
clorhidric, pulberi de la pigmenţi organici sau anorganici. Din arderea combustibililor (păcură, gaz
metan) rezultă gazele de ardere ce conţin CO2, vapori de apă, CO37, NOx, SOx şi pulberi;
9 concentraţia de CO2, vapori de apă, CO, NOx, SOx, pulberi a gazelor de ardere (vezi tabelul
5.7.).
Tabelul 5.7. Emisii poluante cumulate

Tip combustibil
CO NOx SO2 Pulberi
Debit masic Concentraţie Debit masic Concentraţie Debit masic Concentraţie Debit masic Concentraţie
3 3 3 3
(g/s) (mg/Nm ) (g/s) (mg/Nm ) (g/s) (mg/Nm ) (g/s) (mg/Nm )
Păcură 0,08 46,5 0,697 393 3,3 1489,5 0,012 6,55
Gaz metan 0,089 45,2 0,358 180,9 0,015 8 0,35 1,77
Concentraţie maxim admisibilă

38
păcură 170 450 1700 50
(Ordinul 462/93 ) gaz 100 350 35 5
Apa uzată. Din activitatea economică a întreprinderii rezultă următoarele categorii de ape
uzate: apă chimic impură, apă uzată menajeră, apă reziduală convenţional curată.
9 cantitatea maximă de apă uzată evacuată (tabelul 5.8.);
Tabelul 5.8. Cantităţi maxime de ape uzate evacuate

Volume evacuate
Categoria apei Receptori
Maxim zilnic (mc/zi) Maxim orar (mc/h)
Ape uzate menajere
Ape uzate industriale
3925,8 433,9
convenţional curate Reţeaua de
Ape meteorice canalizare
Ape uzate industriale care municipală
necesită epurare 800,5 89,5
Ape meteorice
9 cantităţi de substanţe poluante în apele epurate în cadrul întreprinderii (tabelul 5.9.);

9 cantităţi de substanţe poluante evacuate în canalizarea orăşenească (tabelul 5.9).
Tabelul 5.9. Cantităţi de substanţe poluante în ape

Unitate Limite maxim
Valori medii admise conform
Caracteristici de Destinaţia
măsurate NTPA 002/97
39
măsură
Epurare 7-8,5
pH - 6,5-8,5
Canalizarea orăşenească 7-10
Substanţe Epurare Urme
extractibile cu eter mg/l 20
Canalizarea orăşenească Urme
de petrol
Epurare
50-90
Cloruri mg/l -
Materii în suspensii mg/l Epurare 77-160 300
37
Monoxid de carbon.
38
Ordinul 462/1993 al MAPPM pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei.
39
Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor.
Unitate Limite maxim
Valori medii admise conform
Caracteristici de Destinaţia
măsurate NTPA 002/97
39
măsură
Epurare 40-700
CCO-Cr mgO2/l 500
Canalizarea orăşenească 29,5-367
Epurare 15-120
CBO5 mgO2/l 300
Canalizarea orăşenească 8,5-110
Consumul de energie.
9 Cantitatea de energie consumată: W = P * t, unde P reprezintă puterea efectivă iar t reprezintă
timpul de funcţionare a utilajului. În tabelul 5.10. sunt prezentate cantităţile de energie electrică
consumate de SC Verde SA în perioada august 2002 – martie 2003.
Tabelul 5.10. Energie electrică consumate în perioada august 2002 – martie 2003
(KWh)
Luna 08 09 10 11 12 01 02 03
Energie electrică consumată 306698 434173 517544 447001 352931 404919 433647 324800
Energia electrică este preluată din reţeaua Conel prin intermediul a 14 posturi de
transformare amplasate pe teritoriu SC Verde SA. Transformatorii sunt echipaţi cu ulei şi nu s-au
înregistrat scurgeri de ulei pe sol. Există o singură linie în cablu care are traseu aerian restul liniilor în
cablu ce merg la consumatori sunt îngropate şi sunt protejate împotriva accidentelor (cele de sub
drumurile de acces au protecţie în ţeavă). Condensatorii electrici utilizaţi de SC Verde SA sunt de tip
uscat. Întreţinerea posturilor de transformare şi a condensatorilor electrici se face de către personalul
de specialitate al întreprinderii.
Cantitatea de deşeuri. Indicatorii statistici corespunzători acestui subiect statistic se

construiesc în funcţie de tipul deşeului realizat, provenienţa materialelor şi modul de valorificare al
deşeurilor.
9 Cantitatea realizată de deşeuri din hârtie şi carton: 37 t;
9 Cantitatea valorificată de deşeuri din hârtie şi carton: 25 t;
9 Cantitatea de ambalaje din plastic: 10t;
9 Cantitatea de ambalaje din plastic valorificate: la nivelul SC Verde SA, în luna martie 2003
aceste deşeuri nu au fost valorificate;
9 Cantitatea realizată de deşeuri din lemn: 122,55 t;
9 Cantitatea valorificată de deşeuri din lemn: 122,55 t40;
9 Cantitatea realizată de deşeuri metalice: 268,56 t;
9 Cantitatea valorificată de deşeuri metalice: 268,5641 t;
9 Cantitatea de deşeuri menajere: 946,7 t;
9 Cantitatea de nămoluri: 47 t.
Clima şi potenţialul seismic. Câmpia Bucurosului42 este caracterizată printr-o climă

temperat continentală cu uşoară nuanţă excesivă. Regimul termic în interiorul Municipiului Bucuros
înregistrează variaţii mari, în funcţie de anotimp, lună, zi, noapte. Caracteristicile climatice medii
pentru Municipiul Bucuros sunt:
9 zile cu cer senin: 59 zile;
40
Se observă valorificarea, în întregime, a cantităţii de deşeuri din lemn.
41
Se observă valorificarea, în întregime, a cantităţii de deşeuri metalice.
42
Nume convenţional.
9 zile cu pâclă sau ceaţă: 57 zile;
9 radiaţia solară medie anuală: 125 Kcal/cm2;
9 temperatura medie anuală: 110C;
9 umezeala relativă a aerului: 75%;
9 precipitaţii medii anuale: 550 mm.
Gradul seismic al zonei, conform Normativului P100/199243 este caracterizat prin
indicatorii:
9 zona macroseismică: B;
9 perioada colţ: Tc = 1,5 s.
Indicatorii statistici privind calitatea apei evacuată în reţeaua de canalizare44 sunt:
9 limita inferioară a pH-ului: 6,5;
9 limita superioară a pH-ului: 8,5;
9 concentraţia de materii în suspensie: 300 mg/dm3;
9 concentraţia de CCO-Cr: 500 mg/dm3;
9 concentraţia de substanţe extractibile cu eter de petrol: 200 mg/dm3;
9 concentraţia de fenoli antrenabili cu vapori de apă: nu a putut fi măsurată;
9 concentraţia de sulfaţi: nu a putut fi măsurată;
9 concentraţia de clor liber: nu a putut fi măsurată.
Calitatea aerului. În cadrul SC Verde SA fiecare secţie este dotată cu sisteme de ventilaţie.
Înainte de evacuarea în atmosferă, efluenţii gazoşi care conţin pulberi sunt trecuţi prin instalaţii de
depoluare (cicloane, filtre cu saci).
Pentru SC Verde SA s-au construit şi măsurat următorii indicatori statistici45:
9 cantitatea de NOx (NO2):
- concentraţia maxim admisibilă de scurtă durată (30 minute) în mg/dm3: 0,3;
- concentraţia maxim admisibilă de lungă durată (24 ore) în mg/dm3: 0,1;
9 cantitatea de SO2:
9 cantitatea de CO:
9 cantitatea de pulberi în suspensie:
9 cantitatea de pulberi sedimentabile: nu a putut fi măsurată;
9 cantitatea de COV: nu a putut fi măsurată;
9 nivelul de zgomot exterior (în funcţie de distanţa sursei de zgomot până la aparatul de măsură,
valoarea prevăzută în STAS 10009/1998, tabelul A este de maximum 65 dB).
Pentru SC Verde SA s-au construit următorii indicatori statistici privind calitatea solului:
9 cantitatea de substanţe evacuate în aer din sursele de emisii şi depuse pe sol;
9 cantitatea de substanţe poluante (pulberi, solvenţi chimici, produse petroliere) pătrunse în sol
prin antrenarea lor de către precipitaţii şi infiltraţii;
9 nivelul scurgerilor accidentale de substanţe poluante în timpul transportului din cauza
defecţiunilor;
9 cazurile de depozitare necorespunzătoare a materiilor prime, materialelor şi deşeurilor.
43
Normativului de proiectare antiseismică.
44
NTPA 002/1997.
45
STAS 12574/1987.
Managementul întreprinderii a adoptat următoarele măsuri ca răspuns la impactul
activităţii economice asupra mediului:
9 tratarea apei reziduale: modernizarea staţiei de epurare, îndepărtarea sedimentelor din bazinele
de preepurare şi refacerea traseelor de scurgere;
9 modernizarea instalaţiilor de ventilaţie şi a instalaţiilor de reţinere a pulberilor;
9 refacerea pavimentelor şi zidurilor de reţinere la parcurile de solvenţi, etanşarea coloanelor şi
instalaţiilor tehnologice pentru ca scurgerile accidentale care însoţesc transportul, manipularea şi
depozitarea solvenţilor să nu afecteze solul;
9 prelucrarea deşeurilor: din deşeurile rezultate se obţin produsul ECOSOLV folosit la spălarea
utilajelor şi ECOALCHID folosit pentru obţinerea de grunduri, chituri şi masticuri (din grundurile şi
masticurile astfel obţinute se realizează ECOGRUND, un grund pentru protecţia anticorozivă a
suprafeţelor metalice în condiţii de exploatare mai puţin exigente).
9 volumul de apă chimic impură: nu a putut fi măsurat;
9 volumul bazinului colector: 100 m3;
9 volumul omogenizatorului: 500 m3;
9 cantitatea de H2SO4 folosită la neutralizare: 80 l în luna martie 2003;
9 costul unitar al H2SO4 (soluţie 30%): 0,13 euro/l;
9 durata de decantare: 2h;
9 cantitatea de săruri depusă în omogenizator: nu a putut fi măsurată;
9 nivelul pH-ului din apă după neutralizare: 8-9;
9 volumul bazinului în care se face aerarea apei: 300 m3;
9 nivelul pH-ului din apă după aerare46;
9 cantitatea de energie consumată (pompe, ventilator): 6500 KWh;
9 cheltuieli lunare de amortizare a staţiei de epurare (martie 2003): 43647474 lei;
9 fond de salarii lunar al personalului implicat în activitatea de epurare a apei (martie 2003):
189484831 lei;
9 costul lunar de întreţinere a bazinelor (martie 2003): 530000 lei;
9 costul lunar de laborator (substanţe, echipamente, materiale consumabile – martie 2003):
8150000 lei;
9 cost lunar de monitorizare aer (martie 2003): 1875000lei;
9 cost lunar de monitorizare centrală (martie 2003): 4230000lei;
9 cost lunar de monitorizare apă chimic impură (martie 2003): 2520000lei;
9 cost lunar de monitorizare apă potabilă (martie 2003): 2875000lei;
9 cost unitar AVANTSOLV: 1836 lei/l;
9 preţ livrare AVANTSOLV: 4386 lei/l;
9 cost unitar ECOSOLV: 4981 lei/l;
9 cost unitar ECOALCHID: 76 euro/t;
9 preţ livrare ECOALCHID: 227 euro/t;
9 venituri din valorificarea hârtiei: 1071000 lei/t;
9 venituri din valorificarea metalelor: 1963500 lei/t;
În tabelul 5.11. sunt prezentate cantităţile de deşeuri valorificate de întreprindere în perioada
septembrie 2002 – martie 2003.
Tabelul 5.11. Cantităţi de deşeuri valorificate (tone)
Tip deşeu 09 10 11 12 01 02 03
*
Metalice 35 26 11 12 0 10 20
*
Hârtie 0 0 0,8 0 0 2 25
AVANTSOLV** 20,8 17,62 5,76 11,22 32,63 2,58 10,33
ECOSOLV** 8,4 9,63 9,85 6,13 7,7 7,75 13
ECOALCHID** 2,16 0 0 0 1,44 4,68 7,74
* valorificate în exterior, ** valorificate în interior.
46
Aerarea apei se realizează până ce se obţin valorile impuse de legislaţie.
5.5. Experiment factorial 23
S-a ajuns la concluzia că factorii de influenţă cei mai importanţi ai emisiilor de CO de la
CUT1 şi CUT2 sunt: tipul de combustibil folosit la ardere (păcură sau gaz), tipul centralei (CUT1 sau
CUT2) şi momentul prelevării (în timpul orelor de lucru în secţiile productive sau în afara orelor de
lucru în secţiile productive). S-a programat un experiment factorial 23. Angajaţii laboratorului
Monitorizare Aer au determinat concentraţiile de CO (mg/Nm3), conform experimentului programat47,
în două săptămâni (repetiţie). Condiţiile programate au fost:
9 emisii de CO rezultate din arderea păcurii la CUT1 în timpul orelor de lucru în secţiile
productive;
9 emisii de CO rezultate din arderea gazului la CUT1 în timpul orelor de lucru în secţiile
productive;
9 emisii de CO rezultate din arderea păcurii la CUT2 în timpul orelor de lucru în secţiile
productive;
9 emisii de CO rezultate din arderea păcurii la CUT1 în afara orelor de lucru în secţiile
productive;
9 emisii de CO rezultate din arderea gazului la CUT2 în timpul orelor de lucru în secţiile
productive;
9 emisii de CO rezultate din arderea gazului la CUT1 în afara orelor de lucru în secţiile
productive;
9 emisii de CO rezultate din arderea păcurii la CUT2 în afara orelor de lucru în secţiile
productive;
9 emisii de CO rezultate din arderea gazului la CUT2 în afara orelor de lucru în secţiile
productive;
Determinările obţinute conform programului experimental sunt prezentate în tabelul 5.12.
Tabelul 5.12. Concentraţii de CO (mg/Nm3) în emisiile poluante de la centralele de utilităţi

ale SC Verde SA
Săptămâna în care s-a desfăşurat experimentul
Factorul combinator Total Simbol
I II
0 47,0 47,2 94,2 t0
a 45,2 45,6 94,1 ta
b 46,9 47,2 94,1 tb
c 46,8 47,0 93,8 tc
ab 44,8 44,9 89,7 tab
ac 44,6 44,8 89,4 tac
bc 46,1 46,0 92,1 tbc
abc 45,0 44,8 89,8 tabc
Total 366,4 367,5 733,9 T..
Factorul A: tipul de combustibil

Niveluri: 0 păcură 1 gaz
Factorul B: tipul de centrală
Niveluri: 0 CUT1 1 CUT2
Factorul C: momentul determinării
Niveluri: 0 în timpul de lucru 1 în afara timpul de lucru
Interacţiunile sunt date de combinarea factorilor: AB, AC, BC, ABC.
Modelul matematic este următorul:
47
Anexa 3.
x i j k l = µ + αil + β jl + γ kl + δijl + θikl + ωj kl + φijkl + εijkl , în care i = 0, 1 nivelurile factorului A, j = 0, 1
nivelurile factorului B, k = 0, 1 nivelurile factorului C, l = 0, 1 nivelurile repetiţiei iar xijkl = fiecare dată
observată supusă influenţei celor trei factori cât şi repetiţiei. În continuare sunt puse în evidenţă
combinările factorilor şi niveluriler acestora:
Factorii Repetiţii - săptămâni Total Simbol
A B C I II
0 0 0 47,0 47,2 94,2 t0
Emisiile au rezultat în urma combinaţiei: arderea păcurii la CUT1 în timpul orelor de lucru în
secţiile productive
1 0 0 45,2 45,6 90,8 ta
Emisiile au rezultat în urma combinaţiei: arderea gazului la CUT1 în timpul orelor de lucru în
0 1 0 46,9 47,2 94,1 tb
Emisiile au rezultat în urma combinaţiei: arderea păcurii la CUT2 în timpul orelor de lucru în
0 0 1 46,8 47 93,8 tc
Emisiile au rezultat în urma combinaţiei: arderea păcurii la CUT1 în afara orelor de lucru în secţiile
productive
1 1 0 44,8 44,9 89,7 tab
Emisiile au rezultat în urma combinaţiei: arderea gazului la CUT2 în timpul orelor de lucru în
1 0 1 44,6 44,8 89,4 tac
Emisiile au rezultat în urma combinaţiei: arderea gazului la CUT1 în afara orelor de lucru în
0 1 1 46,1 46,0 92,1 tbc
Emisiile au rezultat în urma combinaţiei: arderea păcurii la CUT2 în afara orelor de lucru în secţiile
productive
1 1 1 45,0 44,8 89,8 tabc
Emisiile au rezultat în urma combinaţiei: arderea gazului la CUT2 în afara orelor de lucru în
T..
Având în vedere că factorul A apare în patru locuri şi anume ta, tab, tac, tabc, este clar că va trebui să
avem un total general numai pentru factorul A. Situaţia se repetă şi pentru factorii B şi C. Vom organiza
datele în tabel astfel încât să obţinem aceste totaluri. De fiecare dată va trebui să avem cei trei factori cu
cele două niveluri. Datele se organizează ca în tabelul 5.13.
Tabelul 5.13. Organizarea datelor pentru determinarea totalurilor48

0 a b c ab ac bc abc Total
+ + + + + + + + 733,9 T0
- + - - + + - + -14,5 Ta
- - + - + - + + -2,5 Tb
- - - + - + + + -3,7 Tc
+ - - + + - - + 1,1 Tab
+ - + - - + - + 1,1 Tac
+ + - - - - + + -0,1 Tbc
- + + + - - - + 3,1 Tabc
Sumele s-au obţinut prin adunarea - acolo unde este semnul "+" - şi prin scăderea - acolo unde este
semnul "-" - a subtotalurilor obţinute în urma cercetării.
48
Colibabă D. – “Metode statistice avansate de cercetare a pieţei”, Editura ASE, Bucureşti, 2000.
Se calculează numărul de grade de libertate df1 pentru fiecare factor de influenţă în parte şi numărul
de grade de libertate df2 pentru întregul tabel: df1 = nr. niveluri - 1 = 2 - 1 = 1, respectiv df2 = [23 × (nr.
repetiţii - 1)] - 1 = 7. Pentru un prag de semnificaţie α = 0,05, valoarea tabelată a statisticii Fisher este
Ft(1,7) = 5,59.
Etapele de lucru sunt49:
2 2
T0 733.9
9 se determină factorul de corecţie C = 3 = 3 = 33663,08
2 x nr. repetitii 2 x 2
9 se determină suma pătratelor pe fiecare factor de influenţă în parte:
2 2 2
2
(−14,5) 2
(−2,5) 2
(−3,7)
SPA = 3T a = = 13,14 , SPB = 3T b = = 0 ,39 , SPC = 3T c = = 0 ,86
2 x2 16 2 x2 16 2 x2 16
2 2 2 2
1,1 1,1
SPAB = T3 a b = = 0,08 , SPAC = T3 a c = = 0,08 ,
2 x 2 16 2 x 2 16
2
2
(−0,1) 2 2
3,1
SPBC = T3 b c = = 0,00063 , SPABC = T3a b c = = 0,60
2 x2 16 2 x 2 16
2 2
2
T rep 366,4 + 367,5 2
SPRep = ∑ 3 - C = 3
- 33663,08 = 0 ,08
l =1 2 2
9 se determină suma pătratelor pe întregul tabel:
1 1 1 1
SPT = ∑ ∑ ∑ ∑ xi2 j k l - C =
i = 0 j= 0k = 0l = 0
= 472 + 45,22 + ... + 44,82 - 33663,08 = 15,35

9 se determină suma pătratelor pe eroarea experimentală:
SPE = SPT-SPA-SPB-SPC-SPAB-SPAC-SPBC-SPABC-SPRepetiţie=0,14
9 se determină media pătratelor aferente fiecărui factor de influenţă în parte. Deoarece
df1 = 1, rezultă că media pătratelor va fi egală cu suma pătratelor:
MPA = SPA MPAB = SPAB
MPB = SPB MPAC = SPAC MPABC = SPABC
MPC = SPC MPBC = SPBC
SPE 0 ,14
9 se determină media pătratelor pe eroarea experimentală: MPE = = = 0,02
df 2 7
9 se determină raportul Fisher calculat pentru fiecare factor de influenţă în parte:
MPA MPB MPC
Fc a= = 659,98 > F t , F c b = = 19,62 > F t , F c c = = 42,97 > F t ,
MPE MPE MPE
MPAB MPAC MPBC
F c ab = = 3,80 < F t , F c ac = = 3,80 < F t , F c bc = = 0,03 < F t ,
MPE MPE MPE
MPABC
F c abc = = 30,17 > F t
MPE
Se observă că emisiile de monoxid de carbon sunt influenţate semnificativ de acţiunea tuturor
celor trei factori consideraţi, chiar dacă aceştia ar acţiona independent între ei. Nu se poate vorbi însă
de emisii mai mari de CO în condiţiile în care factorii interacţionează doi câte doi, între ei:
9 se arde păcură la CUT1 sau se arde gaz la CUT1;
9 se arde păcură la CUT2 sau se arde gaz la CUT2;
9 se arde păcură în timpul de lucru la secţiile productive sau se arde gaz în timpul de lucru la
secţiile productive;
9 se arde păcură în afara timpului de lucru la secţiile productive sau se arde gaz în afara timpului
de lucru la secţiile productive;
49
Calculele au fost realizate cu ajutorul Excel®.
9 funcţionează CUT1 în tipul de lucru la secţiile productive sau funcţionează CUT2 în tipul de
lucru la secţiile productive;
9 funcţionează CUT1 în afara tipului de lucru la secţiile productive sau funcţionează CUT2 în
afara tipului de lucru la secţiile productive.
În schimb se înregistrează concentraţii diferite de CO în emisiile poluante ale celor două centrale
în momentul în care cei trei factori interacţionează între ei. Acestea sunt diferite semnificativ statistic
atunci când se arde păcură la CUT1 în timpul orelor de lucru în secţiile productive faţă de cazul când:
9 se arde gaz la CUT1 în timpul orelor de lucru în secţiile productive;
9 se arde păcură la CUT2 în timpul orelor de lucru în secţiile productive;
9 se arde păcură la CUT1 în afara orelor de lucru în secţiile productive;
9 se arde gaz la CUT2 în timpul orelor de lucru în secţiile productive;
9 se arde gaz la CUT1 în afara orelor de lucru în secţiile productive;
9 se arde păcură la CUT2 în afara orelor de lucru în secţiile productive;
9 se arde gaz la CUT2 în afara orelor de lucru în secţiile productive).

Studiu de Caz PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Caz PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 5

Secţia Răşini epoxidice

Secţia Lacuri şi vopsele 1

Secţia Lacuri şi vopsele 2

Atelier Lacuri şi vopsele metalizate

Atelierul de spălare a ambalajelor

Departamentul mecano-energetic şi automatizări (MEA)

Atelierul transporturi auto şi căi ferate (CF)

Compartiment Cercetare Tehnologică

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

5.1. Activităţi specifice de protecţia mediului

Figura 5.1. Vectorii activităţilor specifice de protecţia mediului

Combinând grupările prezentate mai sus se poate obţine un cadru de clasificare:

Monitorizarea concentraţiilor noxelor la locurile de muncă

Monitorizarea noxelor şi a stării de sănătate a personalului

Epurarea apelor uzate

Monitorizarea calităţii apelor uzate

Monitorizarea separatoarelor golite prin vidanjare

Monitorizarea materialelor periculoase

5.2. Identificarea aspectelor de mediu semnificative

Tabelul 5.1. Ecobalanţa SC Verde SA, 2002

Coeficienţii mişcării calculaţi pe baza ecobalanţei sunt prezentaţi în tabelul 5.2.

Terenurile aflate în proprietatea SC Verde SA sunt neocupate într-o proporţie de 21,37%,

5.4. Indicatori statistici de mediu

Identificarea şi construirea indicatorilor statistici de mediu s-au realizat în următoarele etape:

Stabilirea subiectelor statistice compatibile cu activitatea economică a SC Verde SA

Alegerea variabilelor statistice corespunzătoare subiectelor statistice selectate

Surse de poluare a atmosferei

Evacuări de substanţe poluante în

Tabelul 5.5. Volumele rezervoarelor din instalaţiile de înmagazinare şi debitele electropompelor

Tabelul 5.6. Volume şi debite ale instalaţiilor de apă pentru incendii

Utilizarea terenurilor. SC Verde SA este amplasată în partea de sud – est a Municipiului

Surse de poluare a atmosferei.

Tabelul 5.7. Emisii poluante cumulate

Păcură 0,08 46,5 0,697 393 3,3 1489,5 0,012 6,55

Gaz metan 0,089 45,2 0,358 180,9 0,015 8 0,35 1,77

Concentraţie maxim admisibilă

Tabelul 5.8. Cantităţi maxime de ape uzate evacuate

9 cantităţi de substanţe poluante în apele epurate în cadrul întreprinderii (tabelul 5.9.);

Tabelul 5.9. Cantităţi de substanţe poluante în ape

Cantitatea de deşeuri. Indicatorii statistici corespunzători acestui subiect statistic se

Clima şi potenţialul seismic. Câmpia Bucurosului42 este caracterizată printr-o climă

Tabelul 5.12. Concentraţii de CO (mg/Nm3) în emisiile poluante de la centralele de utilităţi

Factorul A: tipul de combustibil

Tabelul 5.13. Organizarea datelor pentru determinarea totalurilor48

= 472 + 45,22 + ... + 44,82 - 33663,08 = 15,35

S-ar putea să vă placă și