ISSN: 2067 - 2195

ISSN-L: 1842 - 5445

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Fluxurile materiale şi dezvoltarea economiei în România

2014
 Cuprins

I. Introducere .......................................................................................................... 5
1.1. Geneza lucrărilor asupra indicatorilor fluxurilor materiale „economie – mediu” 7
1.2. Concepte de bază: Indicatorii fluxurilor materiale “economie – mediu” ............. 7
II. Fluxurile materiale şi dezvoltarea economiei în România, în perioada 1994 –
2011: principalele caracteristici ............................................................................ 11
2.1. Intrǎrile directe de materiale..................................................................................... 11
2.2. Intrările totale de materiale....................................................................................... 17
2.3. Consumul de materiale ............................................................................................. 18
2.4. Fluxurile de comerţ exterior şi balanţa comercialǎ fizicǎ..................................... 21
2.5. Ieşirile de materiale ................................................................................................... 26
2.6. Productivitatea utilizǎrii resurselor naturale........................................................... 30
III. Metodologie ....................................................................................................... 35
3.1. Categorii de fluxuri..................................................................................................... 35
3.2. Clasificarea categoriilor de materiale ..................................................................... 37
3.3. Descrierea surselor de date ..................................................................................... 38
IV. Tabele................................................................................................................. 40
Bibliografie.............................................................................................................. 44

3
 I. Introducere

Orice activitate economicǎ, prin producţia de bunuri şi servicii şi prin consum, implicǎ
utilizarea de resurse naturale. În acelaşi timp, unul din principiile dezvoltǎrii durabile cere o
administrare cu mare grijǎ a naturii ceea ce înseamnǎ cǎ este imperios necesarǎ luarea în
considerare a presiunii asupra mediului, vǎzutǎ prin prisma diminuǎrii rezervelor naţionale ca
urmare a extragerii resurselor din mediul lor natural şi reducerea serviciilor pe care le pot
oferi ecosistemele care au la bazǎ aceste resurse naturale.
Contul fluxurilor materiale economie – mediu (WE-MFA Wide – Economy Material
Flows Account) îmbunătăţeşte înţelegerea bazei materiale a economiei şi poate ajuta la
identificarea utilizărilor ineficiente a resurselor naturale.
De obicei, când economiile cresc, sunt necesare mai multe materiale, cum ar fi
energia, materialele de construcţii, si metalele. Prin utilizarea mai eficientă a materialelor şi
obţinerea unei valori economice mai mari din fiecare unitate de resurse utilizată, rata de
creştere a utilizării de materiale poate fi mai mică decât rata de creştere economică. În cazul
în care rata de creştere a utilizării materialelor este mai mică decât rata de creştere
economică, aceasta se numeşte "decuplare" a utilizării materialelor de creşterea economică.
Decuplarea creşterii economice de degradarea mediului este una dintre principalele
obiective ale strategiei de dezvoltare durabilă a UE (Comisia Europeană 2001) în cadrul
provocării cheie "consumul şi producţia durabile".
În plus, în cadrul provocării cheie "conservarea şi gestionarea resurselor naturale"
strategia solicită "îmbunătăţirea eficienţei utilizării resurselor, pentru a reduce consumul total
al resurse naturale neregenerabile şi impactul asupra mediului aferent utilizării materiilor
prime". Strategia Uniunii Europene 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă
incluziunii solicită şapte iniţiative emblematice, dintre care una este o "Europă eficientă a
resurselor", pentru a ajuta la decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru
a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute, şi creşterea gradului de utilizare al
surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova
eficienţa energetică.
Prin urmare este foarte important sǎ mǎsurǎm ce şi câte resurse naturale sunt
utilizate de economie în timp şi care este eficienţa utilizării acestora.
Apare, în mod firesc, întrebarea: cum ar putea fi monitorizat acest proces pentru a
comensura fluxurile materiale specifice sistemului economic şi pentru a evalua cantitativ
dimensiunile acestora în spiritul principiilor dezvoltării durabile?

5
 Răspunsul la această întrebare poate fi dat de indicatorii eco-eficienţei care au rolul
de a evidenţia cât de eficient se utilizeazǎ resursele naturale în activitatea economicǎ, şi se
calculează ca raport între rezultatele procesului economic şi intrǎrile din mediu.
Datele necesare construirii acestor indicatori sunt furnizate de contul fluxurilor
materiale economie – mediu (WE-MFA Wide – Economy Material Flows Account), în care
economia este văzută ca un subsistem al mediului, iar între acestea există schimburi
bidirecţionale de materiale şi energie, pe care într-un model teoretic le putem denumi intrări
şi respectiv ieşiri.
Intrările din mediu în economie constau în extracţiile de materii prime (minerale,
combustibili) şi alte tipuri de resurse naturale (biomasă), iar ieşirile sunt văzute ca fluxuri
care pornesc din economie către mediu, constând în general în deşeuri şi diverse alte emisii.
O construcţie consistentǎ a WE-MFA presupune delimitarea exactǎ a graniţelor dintre
sistemul economic şi cel de mediu, precum şi a categoriilor de resurse care sunt
contabilizate. În structura WE-MFA, sfera economicǎ este definitǎ într-o strânsǎ relaţie cu
Sistemul Conturilor Naţionale (SCN), iar sfera mediului acoperǎ toate resursele naturale,
inclusiv produsele şi serviciile pe care le oferǎ natura, indiferent dacă se comercializează
sau nu prin sistemul de piaţǎ.
Calculând productivitatea resurselor naturale ca raport între Produsul Intern Brut şi
cantitǎţile de resurse naturale consumate în economie, se poate evidenţia cât de eficientǎ
este economia naţionalǎ în raport cu utilizarea muncii, a capitalului antropic şi a capitalului
natural.

Contabilitatea fluxurilor fizice

Economia nationala Restul lumii

SFERA Exporturi
ECONOMICA Productie Consum Consum Productie
final final

Importuri

Poluarea Deseuri Resurse

Resurse Deseuri transfrontaliera

Mediul restului
Mediul national lumii
SFERA
MEDIULUI

MEDIUL GLOBAL

6
1.1. Geneza lucrărilor asupra indicatorilor fluxurilor materiale „economie –
mediu”

Prima publicaţie privind indicatorii fluxurilor materiale „economie-mediu” a fost

elaborată de INS în anul 2006, utilizând o metodologie elaborată de Eurostat. Pe baza
aceleiaşi metodologii, publicaţia a fost reeditată în anul 2007.
Ca rezultat al testării la nivel european a primei metodologii , Eurostat a optat pentru
revizuirea acesteia, dezvoltând şi completând metodologia existentă, cu implicaţii în
conţinutul şi forma de prezentare a indicatorilor fluxurilor materiale.
În anul 2007, Eurostat a acordat un grant pentru statele membre în vederea culegerii
de date privind fluxurile materiale „economie-mediu”, pentru care a aplicat şi INS prin
contractul ESTAT (2007)/E-3/JC/ND/cd/30090 „Conturi de mediu”.
În anul 2009, metodologia conturilor fluxurilor materiale a fost din nou revizuită la
nivelul Eurostat, modificandu-se metodele de calcul ale datelor primare pe baza cărora se
calculează indicatorii.
În anul 2011 a fost aprobat Regulamentul nr. 691/2011 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 6 iulie 2011 privind conturile economice de mediu europene şi a fost
elaborat un nou ghid metodologic.
Anul 2013 a fost anul intrării în vigoare a Regulamentului nr. 691/2011 al
Parlamentului European şi al Consiliului privind conturile economice de mediu europene şi în
acest context Eurostat a revizuit ghidul metodologic de compilare a contului fluxurilor
materiale economie – mediu.
În anul 2014, s-au recalculat datele din tabelele şi graficele prezentate în publicaţie,
datorită unor mici ajustări metodologice şi revizuirii unor date primare utilizate.
Prezenta publicaţie, construită pe experienţa anterioară a INS şi a dezvoltărilor
metodologice recente la nivel european, prezintă o analiză a principalilor indicatori de intrare
(pentru o perioadǎ de 19 ani) şi de ieşire (pentru 18 ani) ai fluxurilor materiale, calculând
totodată indicatorii de intensitate care caracterizează productivitatea resurselor naturale şi
eco-eficienţa utilizării acestora în economia românească.

1.2. Concepte de bază: Indicatorii fluxurilor materiale “economie – mediu”

În cadrul sistemelor de clasificare a indicatorilor de mediu, recunoscute pe plan

internaţional, cum ar fi modelul „Presiune – Stare – Răspuns” (PSR) elaborat de OECD în
1994, cât şi sub forma dezvoltată a acestuia „Factori de comandă – Presiune – Stare –

7
Impact – Răspuns” (DPSIR), elaborat de EUROSTAT în anul 1999, indicatorii privind fluxurile
materiale sunt consideraţi indicatori de presiune. Aceştia evidenţiează presiunile activităţilor
economice asupra mediului în sensul diminuării rezervelor de resurse naturale
neregenerabile sau deteriorării funcţiilor ecologice pe care acestea le îndeplinesc.
Setul de indicatori care poate fi elaborat pe baza conturilor fluxurilor materiale
cuprinde indicatori extensivi şi intensivi.
În categoria indicatorilor extensivi se regăsesc: indicatorii de intrare, de consum, de
ieşire şi indicatorii balanţei fizice de comerţ exterior.

Indicatorii de intrare
 Extracţia internă de materiale (DE – Domestic Extraction (used)) – cuprinde
cantitatea totală de materii prime în formă solidă, lichidă şi gazoasă extrase din mediul
natural pentru a fi utilizate în economie. Termenul „utilizată (used)” se referă la faptul că
aceste materiale au valoare economică.
 Intrările directe de materiale (DMI – Direct Material Input) – cuprind extracţia internă
de materiale pentru utilizarea în economie (toate materialele extrase din mediu, care au
valoare economică şi sunt utilizate în activităţile de producţie şi consum) şi importurile de
materiale.
 Intrările totale de materiale (TMI – Total Material Input) – includ DMI şi extracţia
internă neutilizată (materiale rezultate în activităţile de extracţie care nu intrǎ în procesul
economic, reprezentând steril, deşeuri şi alte materiale neeconomice).

Indicatorii de consum
 Consumul intern de materiale (DMC – Domestic Material Consumption) – cuprinde
cantitatea totală de materiale utilizate direct în economie (extracţia internă utilizată plus
importurile). DMC este egal cu DMI minus exporturile.
 Consumul total de materiale (TMC – Total Material Consumption) – include
cantitatea totală de materiale utilizate în procesele de producţie şi consum, inclusiv
fluxurile indirecte asociate la importuri, mai puţin exporturile şi fluxurile materiale indirecte
asociate acestora.

Indicatorii de ieşire
Ieşirile de materiale se pot clasifica în funcţie de destinaţia lor principală în ieşiri în
mediu şi exporturi.
Ieşirile în mediu sunt definite ca materialele care intră în mediul natural naţional, fie
direct (extrase sau mutate de pe suprafaţa solului, în scopul de a obţine acces la resurse

8
valoroase, dar care nu sunt folosite în producţie sau consum), fie ca rezultat al proceselor de
producţie sau de consum.
Exporturile sunt bunurile materiale care se schimbă între România şi alte ţări.
Fluxurile materiale de ieşire din economie în mediul naţional sau alte ţări sunt
evidenţiate prin următorii indicatori: ieşirile interne procesate, ieşirile directe de materiale,
ieşirile interne totale.
 Ieşirile interne procesate (DPO – Domestic Processed Output) – exprimă fluxurile de
ieşire în „natură” şi cuprind cantitatea totală de materiale care sunt eliberate înapoi în
mediu ca urmare a procesului de producţiei şi consum. Aceste materiale rezultă în
diferite etape ale lanţului „producţie-consum”, respectiv la procesare, utilizare şi eliminare
finală. Sunt incluse în DPO emisiile în aer, deşeurile industriale şi menajere stocate în
depozite de deşeuri necontrolate, încărcăturile organice din apele uzate şi materialele
disipate în mediu, ca rezultat al utilizării produselor. Materialele reciclate (metale, hârtie,
sticlă) nu sunt incluse în DPO.
 Ieşirile directe de materiale (DMO – Direct Material Output) cuprind DPO şi
exporturile. Acest indicator evidenţiază cantitatea totală de materiale care „părăseşte”
economia către mediu sau către restul lumii.
 Ieşirile interne totale (TDO – Total Domestic Ouput) reprezintă cantitatea totală de
materiale ieşite în mediu ca rezultat al activităţii economice. Acest indicator se calculează
prin adăugare la ieşirile interne procesate a extracţiei interne neutilizate.
 Ieşirile totale de materiale (TMO – Total material output) - măsoară cantitatea totală
de materiale care părăseşte economia. TMO este egal cu TDO plus exporturi.

Indicatorii balanţei fizice de comerţ exterior (PTB – Physical Trade Balance)

Balanţa fizică de comerţ exterior evidenţiază raportul care există între importurile şi
exporturile fizice de materiale.

Indicatorii intensivi permit evidenţierea decuplării utilizării resurselor naturale de

creşterea economică. Descrierea clasică a legăturii dintre procesul economic şi presiunea
acestuia asupra mediului se realizeazǎ cu indicatori de intensitate, care rezultă din
compararea PIB-ului cu volumul extracţiilor de materiale, intrările în activităţile economice şi
nivelul consumului, denumiţi indicatori de decuplare.
Decuplarea trebuie înţeleasă ca „dematerializare”, adică o creştere economică în
contextul unui consum redus de resurse naturale. Cu alte cuvinte, decuplarea există dacă

9
evoluţia presiunii de mediu se situează sub nivelul evoluţiei economice pentru o perioadă
dată.
În această categorie de indicatori se regăsesc indicatorii care exprimă eficienţa,
productivitatea, intensitatea materială, dependenţa de resursele naturale interne,
dependenţa de importurile de materiale şi intensitatea materială a ieşirilor.
Eficienţa materială măsoară intrările de materiale în economie în relaţie cu PIB-ul
(PIB/DMI).
Intensitatea materială este definită ca raport între consumul de materiale şi PIB
(DMC/PIB).
Productivitatea materială este inversul intensităţii materiale şi se calculează ca
raport între PIB şi consumul de materiale (PIB/DMC).
Dependenţa materială (DE/DMC) este definită ca raport între extracţia internă şi
consumul material intern (dependenţa economiei de resursele naturale interne).
Intensitatea comercială măsoară dependenţa economiei de importurile de materiale
şi se calculează ca raport între importuri şi DMC.
Intensitatea materială a ieşirilor este definită ca raport între ieşirile interne totale de
materiale şi PIB (TDO/PIB).

10
II. Fluxurile materiale şi dezvoltarea economiei în România, în
perioada 1994 – 2012: principalele caracteristici

2.1. Intrǎrile directe de materiale

În perioada 1994 – 2012, intrările directe de materiale (DMI) au cunoscut o evoluţie

descrescătoare în perioadele 1994 – 2000 şi 2008 - 2012, în anul 2008 având cea mai mare
valoare din serie, de aproximativ 540,4 milioane tone. Indicatorul DMI, care include extracţia
internă utilizată (DE – Domestic Extraction) şi importurile, descrie aprovizionarea cu
materiale necesare funcţionării activităţilor economice ale unei ţări. Acesta reflectă nivelul de
dezvoltare tehnologică a ţării şi variază în funcţie de rezervele de resurse naturale şi
intensitatea schimburilor comerciale externe.

Graficul 1. Evoluţia intrǎrilor directe de materiale, în perioada 1994 – 2012

- milioane tone -

700

DMI Importuri DE
600

500

400

300

200

100

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ponderea cea mai mare în totalul intrărilor directe de materiale o are extracţia internă
utilizată, aproximativ 89% în toată perioada analizată.
Din punct de vedere tehnic şi economic, extracţia internǎ este primordialǎ pentru
procesele industriale, iar cunoaşterea acestor fluxuri materiale are o importanţǎ deosebitǎ

11
 pentru politicile de mediu, deoarece presiunile asupra mediului sunt asociate cu procesele de
extracţie, de prelucrare şi evacuare a deşeurilor rezultate.
În toată perioada analizată ponderea cea mai mare în totalul intrărilor directe de
materiale au avut-o intrările de minerale nemetalice, iar poderea cea mai mică cele metalice.

Graficul 2. Intrǎrile directe de materiale, pe principalele categorii de materiale, în

perioada 1994 – 2012
- milioane tone -
700

Biomasa Minerale metalice

Minerale nemetalice Combustibili fosili
600

500

400

300

200

100

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

În anul 2012, intrările directe de materiale au fost dominate de intrările de minerale

nemetalice, în proporţie de cca. 70%, urmate de intrările de biomasă cu o pondere de 14%.

Graficul 3. Structura intrǎrilor directe de materiale, pe categorii de materiale, în anul

2012

Minerale nemetalice
69.9%

Biomasa Combustibili fosili

Minerale metalice
14.0% 13.0%
2.5% Deseuri si altele
0.6%

12
 Fiecare componentă a intrărilor directe de materiale a evoluat diferit în perioada
analizată. Astfel, comparativ cu primul an al seriei, anul 1994, intrările directe de minerale
nemetalice (resurse neregenerabile) au avut o creştere accentuată începând cu anul 2004
până în anul 2008, în schimb intrările directe de minerale metalice şi combustibili fosili au
avut o evoluţie aproape liniară în toată perioada, menţinându-se din anul 1996, sub valoarea
anului 1994, în anul 2009 înregistrând 39% faţă de anul 1994. O situaţie aparte se întâlneşte
la intrările directe de biomasă, în sensul că acestea au prezentat valori peste cele ale anului
1994, doar în anii 1995, 1997, 2004 şi 2011 (când a fost cu 6% mai mare), în restul anilor
situându-se sub valoarea acestui an, situaţie determinată în cea mai mare parte de condiţiile
climaterice.

Graficul 4. Evoluţia principalelor categorii ale intrǎrilor directe de materiale, în

perioada 1994 – 2012

300
Biomasa Minerale metalice
Minerale nemetalice Combustibili fosili
250

200
1994 = 100

150

100

50

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Extracţia internă utilizată este dominatǎ de extracţia de minerale, acestea deţinând,

în medie pe întreaga perioadă analizată, o pondere de aproximativ 60%. Din punct de
vedere al impactului de mediu, această situaţie reprezintă un aspect negativ, deoarece
extracţia internă utilizată este dominată de resurse neregenerabile. Extracţia internă de
biomasă – resurse regenerabile, a avut în medie o pondere de app. 23% pe întrega perioadă
analizată, cel mai mare nivel înregistrându-se în anul 1997 (~38%).

13
 Graficul 5. Extracţia internă utilizată, pe categorii de materiale, în perioada 1994–2012

- milioane tone -
450
Biomasa Minerale Combustibili fosili
400

350

300

250

200

150

100

50

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

În anul 2012, ponderea cea mai mare în cadrul extracţiei interne de materiale utilizate
o deţin extracţiile de minerale (75,8%) urmate de extracţiile de biomasă (13,3%) şi de
combustibi fosili (10,9%).

Graficul 6. Structura extracţiei interne utilizate pe categorii de materiale, în anul 2012

Minerale
75.8%

Combustibili fosili
Biomasa 10.9%
13.3%

În cadrul extracţiei interne utilizate de minerale, peste 96% o reprezintă extracţia de

minerale nemetalice. Evoluţia celor două categorii de minerale extrase este diferită în special

14
din anul 2000, când extracţia de minerale metalice continuă să scadă, iar extracţia de
minerale nemetalice începe să crească, până în anul 2008, când înregistrează şi cea mai
mare creştere (cu cca. 168% faţă de 1994).

Graficul 7. Evoluţia extracţiei interne utilizate de minerale pe categorii de materiale, în

perioada 1994 – 2012

300

Minerale metalice Minerale nemetalice

250

200
1994=100

150

100

50

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluţia extracţiei utilizate de biomasǎ variazǎ de la un an la altul în funcţie de

condiţiile naturale. Biomasa din plante vegetale furajere recoltate a înregistrat cea mai
accentuată scădere faţă de primul an al seriei, în 2012 recoltându-se cca. 55% comparativ
cu anul 1994. Biomasa extrasă din mediu prin păscutul animalelor a avut tot o tendinţă
negativă, dar constantă şi mai putin accentuată, în anul 2012 înregistrându-se o valoare mai
mică cu 30% faţa de anul 1994. Cu excepţia anului 1998, extracţia utilizată de biomasă din
lemn a înregistrat pe întreaga perioadă analizată cea mai semnificativă creştere, în anul
2012 fiind mai mare cu 33% faţă de anul 1994.

Biomasa rezultată din recolta agricolă primară (plante vegetale alimentare şi

industriale) are cea mai mare pondere în extracţia de biomasǎ, peste 43%, urmată de
biomasa extrasă din mediu prin păscutul animalelor (app. 19%).

15
 Graficul 8. Evoluţia extracţiei utilizate de biomasă, pe principalele categorii de
materiale, în perioada 1994 – 2012

- milioane tone -
140

120

100

80
1994=100

60

40

20

Biomasa din recolta primara Biomasa din plante vegetale furajere (recolta)
Biomasa din pascutul animalelor Biomasa lemn
0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

În activitǎţile de extracţie, pe lângǎ materialele obţinute (combustibili fosili, minerale şi

minereuri, produse agricole recoltate etc.) care intrǎ în procesul economic, rezultǎ o cantitate
importantǎ de materiale, reprezentând steril, deşeuri şi alte materiale neeconomice,
denumitǎ extracţia internǎ neutilizatǎ, care nu face obiectul producţiei, dar care trebuie
depozitatǎ pe sol sau în apǎ, constituind în felul acesta o presiune asupra mediului.

Graficul 9. Extracţia internă neutilizată pe categorii de materiale, în perioada

1994 – 2012
- milioane tone -

100
Minerale Combustibili fosili Biomasa
90

80

70

60

50

40

30

20

10

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

16
 2.2. Intrările totale de materiale

Intrǎrile totale de materiale (TMI) calculate prin însumarea intrărilor directe de

materiale (DMI) şi extracţiilor interne neutilizate (UDE), se cifreazǎ în anul 2012, la
aproximativ 557 milioane tone, cu aproape 17 milioane tone mai puţin decât în anul 2011.

Graficul 10. Evoluţia intrǎrilor totale de materiale, pe componente,

în perioada 1994 – 2012
- milioane tone -
700
UDE DMI TMI
600

500

400

300

200

100

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Mineralele nemetalice au cea mai mare pondere în totalul intrărilor de materiale, cu o

medie pe întreaga perioadă de aproximativ 55%, având totodată şi cea mai mare fluctuaţie în
timp, de la 31,6% în anul 1997 la 75,2% în anul 2008.

Graficul 11. Intrǎrile totale de materiale, pe principalele categorii de materiale, în

perioada 1994 – 2012
- milioane tone -
600
Biomasa Minerale metalice
Minerale nemetalice Combustibili fosili
500

400

300

200

100

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

17
 2.3. Consumul de materiale

Consumul intern de materiale (DMC) corespunde cu „consumul aparent” din

economia naţionalǎ.
Existǎ o diferenţǎ între consumul intern de materiale şi intrǎrile directe, ca urmare a
exporturilor, a căror pondere în total DMC a variat în perioada analizatǎ, între 5,3% şi 11,5%.

Graficul 12. Evoluţia consumului intern de materiale, pe componente,

în perioada 1994 – 2012
- milioane tone -
700
DMC DMI Export
600

500

400

300

200

100

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Compoziţia materială a consumului este dominată de minerale nemetalice, acestea

reprezentând în medie aproximativ 55,7% (cu un maxim de 76,4 în anul 2008) din consumul
intern de materiale urmate de biomasă (21,9%).

18
 Graficul 13. Consumul intern de materiale pe principalele categorii,
în perioada 1994 – 2012
- milioane tone -
450
Biomasa Minerale metalice
Minerale nemetalice Combustibili fosili
400

350

300

250

200

150

100

50

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
-50

Consumul intern de biomasă şi de combustibili fosili a cunoscut aproape în toţi anii

din perioada analizată, o diminuare faţă de anul 1994, fiind relativ constant, în timp ce la
consumul de minerale nemetalice, începând cu anul 2002, s-a înregistrat o creştere
accentuată, în anul 2008 fiind cu 178% mai mare, iar în 2012 cu 115% mai mare decât în
anul 1994. De asemenea consumul de minerale metalice s-a diminuat începând cu anul
2005 până în anul 2009.

Graficul 14. Evoluţia consumului intern de materiale, pe principalele categorii în

perioada 1994 – 2012

300
Biomasa Minerale metalice
Minerale nemetalice Combustibili fosili
250

200

150
1994 = 100

100

50

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

-50

19
 În anul 2012, ponderea cea mai mare în cadrul consumului intern de materiale o
deţine consumul intern de minerale (74,1%) urmate de consumul de combustibi fosili (12,9%)
şi de biomasă (12,0%).

Graficul 15. Structura consumului intern de materiale, pe categorii de materiale,

în anul 2012

Minerale nemetalice
74.1%

Combustibili fosili
Minerale metalice 12.9%
Biomasa Deseuri si altele
0.8%
12.0% 0.2%

Raportat la numărul de locuitori, consumul de materiale este în perioada analizată

între 7,7 şi 25,6 tone pe cap de locuitor, cunoscând o accentuată tendinţă crescătoare între
anii 2002 – 2008, de când a început să scadă, ajungând în anul 2012 la 20,5 tone pe cap de
locuitor.

Graficul 16. Evoluţia consumului intern de materiale pe cap de locuitor

în anii 1994 – 2012

- tone / cap de locuitor -

30

DMC/cap de locuitor

25

20

15

10

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

20
 Începând cu anul 2002 până în anul 2008 evoluţia consumului de materiale diferă de
cea a populaţiei, ritmul de creştere al consumului fiind însă mult mai accentuat decât ritmul
de scădere al populaţiei. Deşi în anul 2010 consumul înregistrează o scădere evidentă,
acesta rămâne totuşi cu aproximativ 29% peste valoarea anului 1994. Între anii 1995 şi 2000
consumul intern de materiale a avut o tendinţă negativă, cea mai mare scădere faţă de 1994
înregistrând în anul 2000, cu aproximativ 44,6% mai puţin.

Graficul 17. Evoluţia consumului intern de materiale şi a populaţiei

în perioada 1994 – 2012

200
populatia* DMC
175

150

125
1994=100

100

75

50

25

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

*începând cu anul 2003 datele privind populaţia sunt provizorii

2.4. Fluxurile de comerţ exterior şi balanţa fizicǎ comercialǎ

În toată perioada analizată, volumul exporturilor de materiale este mai mic decât cel
al importurilor.
Balanţa fizicǎ comercialǎ (PTB) este într-o mare mǎsurǎ pasivǎ, deoarece la
majoritatea categoriilor de materiale, importurile sunt mai mari decât exporturile. Între 1999 şi
2007 balanţa comercială fizică are o tendinţă crescătoare, iar din 2008 aceasta începe să
scadă, ajungând în anul 2011 la o valoare de 5,4 milioane tone. În anul 2012 valoarea PTB a
fost mai mare cu aproximativ 2,6 milioane tone faţă de anul 2011.

21
 Graficul 18. Balanţa fizicǎ comercialǎ, în perioada 1994 – 2012
- milioane tone -
60
Import Export PTB

50

40

30

20

10

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Exporturile de materiale (materii prime, semifabricate şi produse finite) au fost

superioare din punct de vedere cantitativ celor din 1994 pe toată perioada analizată, având o
tendinţă ascendentă, în anul 2012 fiind cu aproximativ 90% mai mari decât în 1994.
Importurile de materiale s-au situat sub valoarea celor din 1994 în anii 1999 şi 2000.

Graficul 19. Evoluţia importului, exportului şi a balanţei fizice comerciale

în perioada 1994 – 2012

250

Import Export PTB

200

150
1994=100

100

50

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

22
 În cadrul importurilor de materiale, combustibilii fosili au cea mai mare pondere,
constituind aproape jumătate din volumul importurilor (aproximativ 47%), urmaţi de
mineralele metalice (27,2%). Volumul importurilor de biomasă constituie în medie, pe
întreaga perioada analizată, 12,9% din volumul total de importuri.

Graficul 20. Importurile, pe principalele categorii de materiale, în perioada 1994 – 2012

- milioane tone -
24
Biomasa Minerale metalice
Minerale nemetalice Combustibili fosili
21

18

15

12

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

În ceea ce priveşte volumul fizic al exporturilor, în perioada 1994 – 1997 acesta a fost
mai mare la mineralele nemetalice, în perioada 1998 – 2007 a fost mai mare la minerale
metalice, în timp ce după anul 2007 exporturile de materiale au fost dominate de biomasă,
care a avut o tendinţă crescătoare până în anul 2011, în anul 2012 fiind cu aproximativ 837%
mai mari decât în anul 1994.

Graficul 21. Exporturile de materiale, pe principalele categorii, în perioada 1994 – 2012

- milioane tone -
16
Biomasa Minerale metalice
Minerale nemetalice Combustibili fosili
14

12

10

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

23
 Pentru unele categorii de materiale, cum ar fi mineralele industriale nemetalice şi
biomasa, volumul exporturilor este mai mare decât volumul importurilor în aproape toţi anii
din perioada analizată. Importul, în unităţi fizice, de combustibili fosili este mai mare decât
exportul pe întreaga perioadă analizată.

Graficul 22. Balanţa fizicǎ comercialǎ, pe principalele categorii de materiale

în perioada 1994 – 2012
- milioane tone -
18

16

14

12

10

-2 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

-4
Biomasa Minerale metalice
-6
Minerale nemetalice Combustibili fosili
-8

Din punct de vedere al stadiului de fabricaţie, importurile de materiale au fost

dominate de materii prime, cu o pondere medie pe întreaga perioadă analizată de peste
60%. Importul de produse finite a cunoscut o tendinţă ascendentă, crescând de la 6% în anul
1994, ca pondere în total importuri, la 32% în anul 2012.

Graficul 23. Importurile de materiale, pe stadii ale procesului de fabricaţie,

în perioada 1994 – 2012
- milioane tone -
30
materii prime semifabricate produse finite

25

20

15

10

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

24
 Cele mai mari cantităţi exportate au fost cele de produse semifabricate, având o
pondere în total exporturi, pe întreaga perioadă analizată de aproximativ 51%. Exportul de
materii prime a cunoscut o creştere de la aproximativ 4%, ca pondere în total exporturi, în
anul 1994 la 26% în 2012.

Graficul 24. Exporturile de materiale, pe stadii ale procesului de fabricaţie,

în perioada 1994 – 2012
- milioane tone -
16
materii prime semifabricate produse finite
14

12

10

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Analizând comparativ exportul şi importul de materiale pe stadii de fabricaţie se

observă că importul de materii prime are o tendinţă descendentă, iar exportul una
ascendentă, pentru semifabricate tendinţa este de creştere, însă mai accentuată la export
decât la import, pe când la produse finite importul are o creştere mai puţin accentuată decât
exportul.
Graficul 25. Comerţul de materiale, pe stadii ale procesului de fabricaţie,
în perioada 1994 – 2012
- milioane tone -
import materii prime import semifabricate import produse finite
30 export materii prime export semifabricate export produse finite

25

20

15

10

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

25
2.5. Ieşirile de materiale

Ieşirile interne procesate (DPO – domestic processed output) sunt materialele

evacuate în mediu ca urmare a procesului de producţie sau consum şi se clasifică în: emisii
(în aer şi apă), deşeuri depozitate în depozite necontrolate şi materiale disipate în mediu.
Emisiile în aer deţin cea mai mare pondere în totalul ieşirilor interne procesate
(aproximativ 72%) pe întreaga perioada analizată, fiind urmate de deşeurile depozitate în
gropi de gunoi necontrolate (16,0%) şi de materialele disipate în mediu (11,5%).

Graficul 26. Evoluţia ieşirilor interne procesate, pe principalele categorii,

în perioada 1995 – 2012

- milioane tone -
250
DPO
Emisii in aer
Deseuri
Materiale disipate
200

150

100

50

0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Volumul ieşirilor interne procesate pe cap de locuitor în perioada analizată, au o

variaţie redusă atingând valoarea maximă în anul 1996 când a fost de aproximativ 9,5
tone/cap de locuitor, în anul 2010 având cea mai mică valoare (6,2 tone/cap de locuitor).

26
Graficul 27. Evoluţia ieşirilor interne procesate, în valori absolute şi pe cap de locuitor,
în perioada 1995 – 2012

- milioane tone - - tone / cap de locuitor

250 10
DPO
225 DPO / capita 9

200 8

175 7

150 6

125 5

100 4

75 3

50 2

25 1

0 0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

În totalul ieşirilor interne de materiale (TDO – Total Domestic Ouput), care includ pe
lângă ieşirile interne procesate şi extracţia neutilizată de materiale, ponderea cea mai mare o
au ieşirile interne procesate (ieşiri care au trecut cel puţin printr-o fază a ciclului de producţie
sau consum). Cu toate astea, dacă în primii ani ai perioadei analizate ieşirile interne
procesate reprezentau peste 80% din totalul ieşirilor interne de materiale, acestea au început
să se diminueze atât în valori absolute cât şi ca pondere, ajungând în anul 2012 la
aproximativ 62% din TDO. Extracţia internă neutilizată de materiale a avut o tendinţă
ascendentă începând cu anul 2000, cea mai mare valoare înregistrând în anul 2008, de cca.
107 milioane tone, dupa care a inceput sa scadă uşor, în anul 2012 fiind de 87 milioane tone.

27
Graficul 28. Evoluţia ieşirilor interne totale de materiale, în perioada 1995 – 2012
- milioane tone -
300
DPO UDE TDO

250

200

150

100

50

0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ieşirile directe de materiale (DMO – Direct Material Output) au cunoscut o tendinţă

ascendentă în perioada 1999 – 2008, s-au diminuat brusc în anul 2009, după care au
început din nou sa crească.

Graficul 29. Evoluţia ieşirilor directe de materiale, pe componente,

în perioada 1995 – 2012
- milioane tone -
250
DPO Export DMO

200

150

100

50

0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

28
 Ponderea cea mai mare în cadrul ieşirilor totale de materiale o reprezintă ieşirile
interne procesate, aproximativ 66%, urmate de extracţia internă neutilizată, cu o pondere de
aproximativ 24%.

Graficul 30. Evoluţia ieşirilor totale de materiale, pe componente,

în perioada 1995 – 2012

- milioane tone -
350
Export DPO
UDE TMO
300

250

200

150

100

50

0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

29
2.6. Productivitatea utilizǎrii resurselor naturale

Analiza comparativǎ a Produsului Intern Brut (indicator care exprimă creşterea

economică) cu indicatorii referitori la consumul resurselor naturale pentru perioada 1994 –
2012 evidenţiazǎ o decuplare relativă a consumului de materiale de creşterea economicǎ pe
întreaga perioadă de timp, cu excepţia anului 2008, indicele real al PIB-ului având o evoluţie
superioarǎ indicelui consumului de materiale. Pentru asigurarea comparabilităţii s-a utilizat
valoarea PIB – lei în preţurile anului 2005.
Decuplarea absolută înregistrată în perioadele 1995 – 2000 şi 2008 – 2010 indică un
semnal pozitiv în ceea ce priveşte presiunea asupra mediului prin prisma utilizării resurselor
naturale.

Graficul 31. Evoluţia produsului intern brut şi a consumului intern de materiale,

în perioada 1994 – 2012

200

180

160

140

120
1994=100

100

80

60

40
DMC PIB
20

0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Notă: Pentru perioada 1995-2012, seria PIB a fost revizuită conform metodologiei Sistemului Conturilor Naţionale
(SEC) 2010

Eficienţa materială, care măsoară intrările directe de materiale în economie în

relaţie cu PIB, a variat în perioada 1994 – 2012, între 0,63 şi 1,14 mii lei (preţuri constante
2005) pe tona de materiale intrate în economie. În anul 2012 s-au produs 0,73 mii lei pentru
fiecare tonă de materiale intrate în economia naţională, cu 0,08 mai puţin decât media pe
întreaga perioadă analizată.

30
Graficul 32. Eficienţa materială a economiei româneşti, în perioada 1994 – 2012
- mii lei/tonă -
1.20

PIB / DMI
1.00

0.80

0.60

0.40

0.20

0.00
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Intensitatea materială a economiei naţionale în perioada analizată, evidenţiază o

descreştere de la aproximativ 1,5 tone/1000 lei în anul 1994 la 0,8 tone/1000 lei în anul
2000, ceea ce reflectǎ o anumită dematerializare a economiei şi implicit o diminuare a
impactului asupra mediului, din punct de vedere al utilizării resurselor în această perioadă,
urmând o creştere până în 2008 când ajunge la peste 1,5 tone/1000 lei. În anul 2012
intensitatea materială a înregistrat o valoare de aproximativ 1,3 tone/1000 lei.

Graficul 33. Intensitatea materială a economiei româneşti, în perioada 1994 – 2012

- tone/mii lei -
1.60
DMC / PIB
1.40

1.20

1.00

0.80

0.60

0.40

0.20

0.00
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

31
 Productivitatea materială (productivitatea resurselor, inversul intensităţii materiale),
măsurată ca raport între volumul produsului intern brut în preţuri constante 2005 (PIB) şi
consumul intern de materiale (DMC) din economia românească, deşi cu o tendinţă negativă
între anii 2000 – 2008, a crescut de la 0,67 lei/tonă în anul 1994 la 0,78 lei/tonă în anul 2012.
În 1996 s-a înregistrat cea mai mare creştere a productivităţii resurselor naturale, de cca.
34% cauzată de o scădere a consumului de materiale cu aproximativ 22,4%.

Graficul 34. Productivitatea materială a economiei româneşti, în perioada 1994 – 2012

- mii lei/tonă -
1.40
PIB / DMC

1.20

1.00

0.80

0.60

0.40

0.20

0.00
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Dependenţa materială (calculată ca raport între extracţia internă utilizată – DE şi

consumul intern de materiale) indică o dependenţă a economiei de resursele naturale
interne. Prin urmare raportul DE/DMC este denumit dependenţa de resurse interne, o
valoare a acestuia apropiată de 1 indicând o dependenţă puternică a economiei naţionale
faţă de extracţia internă de materiale. În anul 2011 s-a înregistrat cea mai mare valoare a
dependenţei materiale din întreaga perioadă analizată (0,99), cea mai mică, de app. 0,94,
înregistrându-se în anul 2007.

32
 Graficul 35. Dependenţa materială, în perioada 1994 – 2012

- tone/tone -

1.00
DE / DMC
0.99

0.98

0.97

0.96

0.95

0.94

0.93

0.92

0.91
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Intensitatea comercială (raportul dintre volumul fizic al importului de materiale şi

DMC) indică dependenţa economiei de importurile de materiale. Valoarea cea mai ridicată a
indicatorului se constată în anul 2000, iar cea mai mică, de aproximativ 0,08 s-a înregistrat în
anul 2009. Pe întreaga perioadă analizată se observă o slabă dependenţă a economiei
naţionale de importuri (materii prime, semifabricate şi produse finite).

Graficul 36. Intensitatea comercială, în perioada 1994 – 2012

- tone/tone -
0.16
Import / DMC
0.14

0.12

0.10

0.08

0.06

0.04

0.02

0.00
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

33
 Intensitatea materială a ieşirilor (raportul dintre ieşirile interne totale de materiale -
TDO şi PIB) în perioada analizată evidenţiază o descreştere de la peste 1,1 tone /1000 lei în
anul 1996 la aproximativ 0,7 tone /1000 lei în anul 2012.

Graficul 37. Intensitatea materială a ieşirilor, în perioada 1995 – 2012

- tone/mii lei -
1.20
TDO / PIB

1.00

0.80

0.60

0.40

0.20

0.00
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Faţă de anul 1995, produsul intern brut a înregistrat o creştere de aproximativ 53%,
iar ieşirile interne totale de materiale o diminuare cu app. 8%, fapt ce denotă o evoluţie
pozitivă din punct de vedere al impactului activităţii economice asupra mediului.

Graficul 38. Evoluţia produsului intern brut şi a ieşirilor interne totale de materiale,
în perioada 1995 – 2012

180

160

140

120
1995 = 100

100

80

60

40
TDO PIB
20

0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

34
III. Metodologie
3.1. Categorii de fluxuri

Ghidul metodologic Eurostat (2007) recomandă mai multe criterii de clasificare a

fluxurilor de materiale.
Un prim criteriu se referă la natura acestor fluxuri în raport cu sistemul economic. Din
acest punct de vedere se disting fluxuri de intrare şi fluxuri de ieşire.
Un alt criteriu de clasificare se referă la caracteristicile acestor fluxuri:
 caracteristicile teritoriale, care indică originea şi destinaţia fluxurilor (fluxuri
naţionale şi fluxuri către restul lumii);
 caracteristicile lanţului de producţie sau ciclului de viaţă, care arată dacă fluxurile
pot fi observate direct sau prin calculul cerinţelor de materie primă (fluxuri directe şi
fluxuri indirecte);
 caracteristicile produsului, care arată dacă fluxurile intră sau nu într-un sistem
economic (utilizat – neutilizat pentru intrări, respectiv procesat – neprocesat pentru
ieşiri).
Pornind de la aceste criterii de clasificare pot fi definite următoarele tipuri de fluxuri:

Fluxuri de intrare:

 directe, reprezentând:
 extracţia internă utilizată – totalitatea substanţelor solide, lichide şi gazoase
(excluzând apa şi aerul, dar incluzând, de exemplu, apa conţinută de materiale) care intră în
economie pentru a fi utilizate mai departe în procesele de producţie şi consum. La rândul lor,
materiile utilizate cuprind materiile prime interne extrase din mediul naţional şi cele importate;
 extracţia internă neutilizată – materialele extrase sau mutate pe teritoriul naţional în
timpul activităţilor de extracţie, care nu intră în sistemul economic, cum ar fi: sterilul de la
extracţia mineralelor sau combustibililor, pământul sau rocile excavate în timpul
construcţiilor, resturile vegetale neutilizate după recoltare. Acestea nu au valoare economică,
dar pot reprezenta o problemă de mediu;
 importurile – bunurile materiale care se schimbă între alte ţări şi România în
vederea consumului sau pentru prelucrare în interiorul ţării.
 indirecte asociate la importuri – extracţia neutilizată în economia ţării exportatoare,
realizată pentru producerea mărfurilor care fac obiectul importului şi care rămân în ţară
sub forma “deşeurilor”.

35
Fluxuri de ieşire:

 directe, care cuprind:

 ieşirile procesate interne – materiale introduse în mediu în timpul sau după procesul
de producţie sau consum (emisiile în aer sau apă, deşeurile depozitate în gropi necontrolate,
precum şi materialele răspândite în mediu ca urmare a utilizării – exemplu chimicalele de la
fertilizanţii agricoli sau de la pesticide);
 depozitarea extracţiilor interne neutilizate (steril, pământ şi roci excavate, resturi
vegetale);
 exporturile – bunurile materiale care se schimbă între România şi alte ţări;

 indirecte asociate la exporturi – extracţia neutilizată asociată produselor exportate.

În figura 1 este prezentată o schemă generală a circulaţiei acestor tipuri de fluxuri de

materiale, cu excepţia fluxurilor de apă şi aer.

Figura 1. Schema generală pentru WE – MFA

intrări economie ieşiri

Extracţie internă: Acumulări materiale Emisii în apă

- infrastructura Deseuri depozitate
 Materiale (utilizate şi
- stocurile de materiale Fluxuri disipative
neutilizate)

Importuri Transformarea materialelor Exporturi

Fluxuri indirecte Fluxuri indirecte

asociate importurilor asociate exporturilor

reciclare

Sursa: EUROSTAT, 2001

36
3.2. Clasificarea categoriilor de materiale

Principalele
categorii de Subcategorii Conţinut
materiale
Biomasa Biomasă din recolta Biomasa totală potenţială din recolta
agricolă primară agricolă.
Biomasă din producţia secundară agricolă
Resturi vegetale
şi alte resturi vegetale
Biomasă din plante Biomasă din producţia de plante vegetale
vegetale furajere furajere
Masă verde din
Biomasă din păşunatul animalelor
păşuni naturale
Lemnul recoltat şi produsele pe bază de
Lemn
lemn
Peşte Captura de peşte
Vânat Vânatul recoltat
Minerale metalice Minereuri de fier
Toate tipurile de minereuri metalice şi
Minerale metalice
produse pe bază de metal
neferoase
Minerale Piatră pentru
nemetalice construcţii sau
ornamentală
Piatră de var, gips,
cretă şi dolomită Toate mineralele nemetalice folosite
Ardezie predominant în procese industriale şi
Nisip şi pietriş mineralele folosite în principal în
Argilă şi caolin construcţii
Minerale chimice şi
îngrăşăminte
Sare
Alte produse
Combustibili fosili Cărbune brun
inclusiv ulei din şist
bituminos Toate tipurile de cărbune şi produse
Antracit derivate

Petrol Toate tipurile de ţiţei şi produse derivate

Gaze naturale Toate tipurile de gaze naturale şi produse
derivate

37
3.3. Descrierea surselor de date
A. Extracţia internă utilizată
Datele pentru intrările de combustibili fosili sunt preluate din bazele de date din
statistica industrială (cercetarea statisticǎ PRODROM).
Minerale industriale metalice şi nemetalice includ: sare, bentonită, argilă arsă,
caolin, diatomită, feldspat, grafit natural, mică şi talc (steatite). Datele privind cantităţile de
minerale industriale nemetalice extrase sunt obţinute din statistica industrială (cercetarea
statisticǎ PRODROM). În categoria minereuri metalice se includ: minereuri feroase
(minereuri de fier) şi minereuri neferoase (bauxită, cupru, minereu complex, aur, plumb,
mangan, pirită, argint şi zinc). Datele privind cantităţile de minereuri extrase sunt obţinute din
bazele de date de la statistica industrială (cercetarea statisticǎ PRODROM). Datele
referitoare la mineralele de construcţii provin din: cercetarea statistică PRODROM şi
cercetarea statistică „Activitatea de construcţii realizată în antrepriză”.
Datele privind biomasa “recoltată” au fost preluate din cercetările statistice agricole.
Pentru biomasa de la păşunatul animalelor, care poate fi considerată “o recoltare de către
animale”, şi pentru care nu sunt disponibile date statistice, s-a utilizat o procedură de
estimare folosind date din statistica agricolă, respectiv: efectivele de animale ierbivore şi
coeficienţi reprezentând cantitatea potenţialǎ de iarbă păscută zilnic de un animal şi numărul
de zile dintr-un an în care se efectuează păşunatul animalelor. Pentru producţia agricolă
vegetală: cereale, leguminoase, rădăcinoase, plante industriale, plante textile, plante
furajere, fructe, datele au fost preluate din bazele de date din statistica agricolă (cercetări
statistice privind producţia vegetală). Biomasa din silvicultură cuprinde lemnul brut recoltat
şi produsele secundare ale pădurii, altele decât lemnul. Sursa de date o constitue cercetările
statistice din silvicultură. Biomasa din peşte evidenţiatǎ în extracţia internă utilizată este
reprezentată de peştele pescuit în Marea Neagră şi în apele interioare. Datele privind
captura de peşte provin de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Biomasa din vânat
evidenţiatǎ în extracţia internă utilizată este reprezentată de vânatul recoltat. Datele privind
vânatul recoltat se estimează pe baza datelor care provin din cercetările statistice din
silvicultură.
B. Extracţia internă neutilizată
Extracţia internă neutilizată reprezintă materialele extrase sau mutate pe teritoriul
naţional în timpul activităţilor de extracţie, care nu intră în procesul economic, cum ar fi:
sterilul de la extracţia mineralelor sau combustibililor, pământul sau rocile excavate în timpul
construcţiilor. Întrucât în statistica oficială nu există date pentru extracţia neutilizată,
determinarea acesteia se face prin proceduri de estimare specifice fiecǎrei categorii de
materiale.

38
 Biomasa neutilizată de natură agricolă este reprezentată de acele resturi vegetale
care nu sunt recoltate şi rămân pe sol. Întrucât pentru extracţia neutilizată de biomasă nu
sunt disponibile date statistice s-a utilizat o procedură de estimare folosind date din statistica
agricolă, respectiv cantitatea de paie şi alte resturi vegetale care este utilizată ca hrană sau
aşternut pentru animale şi coeficienţi pentru estimarea producţiei secundare din „Codul de
bune practici agricole”. Biomasa neutilizată de natură forestieră constă în resturi vegetale
(ramuri mici şi frunze) care rămân pe pământ după doborârea copacilor. Întrucât nu există
date statistice privind biomasa neutilizată de la păduri, s-a folosit o procedură de estimare
prin aplicarea unor coeficienţi la producţia de lemn brut. Biomasa neutilizată de naturǎ
animalǎ (captura de peşte) se calculează prin aplicarea la cantitatea totală de peşte pescuit
a unui coeficient de 25%.
C. Ieşirile interne procesate
Emisiile în aer sunt materiale gazoase sau sub formă de pulberi eliberate în
atmosferă, ca urmare a proceselor de producţie sau consum din economie. În conformitate
cu WE – MFA, emisiile în aer cuprind 14 categorii de substanţe poluante: Dioxid de carbon
(CO2), Metan (CH4), Protoxid de azot (N2O), Oxizi de azot (NOx), Hidrofluorocarburi (HFCs),
Perfluorocarburi (hidrocarburi fluorurate complet), Hexafluorura de sulf (SF6), Monoxid de
carbon (CO), Compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC), Dioxidul de sulf (SO2),
Amoniacul (NH3), Metalele grele, Poluanţi organici persistenţi (POPs), Particulele (de ex.
PM10). Datele privind emisiile în aer pentru următorii poluanţi: CO2, SO2, NOx, NMVOC, CH4,
CO, PM, N2O, NH3 provin din Inventarele naţionale de emisii. Datele privind emisiile de CFC-
uri sunt obţinute de la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice pe baza datelor raportate
la Secretariatul Protocolului de la Montreal.
Deşeuri: Pentru perioada 1995-2002 sunt disponibile date privind deşeurile
depozitate de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Începând cu anul 2003, datele
pentru cantităţile de deşeuri depozitate provin din cercetarea statistică privind generarea,
colectarea, şi depozitarea deşeurilor, concepută în conformitate cu Regulamentul 2150/2002
privind statistica deşeurilor şi estimări.
Emisii în apă: Sursa de date pentru emisiile în apă este Joint Questionnaire INLAND
WATERS pentru perioada 1995 – 2003 şi ancheta statistică privind „Colectarea, epurarea şi
evacuarea apelor uzate” pentru perioada 2004 – 2012.
D. Importuri şi exporturi
Datele privind importurile şi exporturile sunt obţinute din baza de date a statisticii
comerţului exterior.

39
IV. Tabele

Indicatorii fluxurilor materiale pentru România, în perioada 1994 – 2012

DMI - intrari directe de materiale (tone)

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

328051012 347769034 272878936 242791643 260974901 213088652 192358123 293531025 285199037 309456724

DMI - intrari directe de materiale (tone) - continuare

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

331615498 362673779 388182985 455273576 580408393 460995404 433259416 485092671 470356620

DE - Extractii interne utilizate (tone)

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

299594140 314829929 240258395 210983898 231724906 191819141 166620324 264912409 253466869 271908735

DE - Extractii interne utilizate (tone) - continuare

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

290091679 319300955 342490727 403006961 528884257 426023205 394021407 444370407 429958722

TMI - intrari totale de materiale (tone)

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

385839913 406828099 320234479 285221800 306910229 245950600 219646664 333410449 327009141 352536354

40
 Indicatorii fluxurilor materiale pentru România, în perioada 1994 – 2012 (continuare)

TMI - intrari totale de materiale (tone) - continuare

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

390573571 425930395 459908869 535517809 687396188 544038069 512944647 573854402 556883921

DMC - consum intern de materiale

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

311061960 328087584 254489428 224177309 243521897 195496003 172456058 273820491 262260907 285949590

DMC - consum intern de materiale (tone) - continuare

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

306010300 334830240 360722573 429282191 551297581 432870793 400007217 449772206 437930664

PTB - balanta fizica de comert exterior (tone)

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

11467819 13257655 14231033 13193411 11796991 3676863 5835734 8908082 8794038 14040856

PTB - balanta fizica de comert exterior(tone) - continuare

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

15918621 15529284 18231846 26275231 22413325 6847588 5985809 5401799 7971942

41
 Indicatorii fluxurilor materiale pentru România, în perioada 1994 – 2012 (continuare)

DPO – Ieşirile interne procesate (tone)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
186830405 214350988 195359832 165798581 148709213 158743709 163408587 163307653 162583288

DPO – Ieşirile interne procesate (tone) - continuare

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
169094849 193006964 162522208 159833079 170635970 135961386 133320995 137314913 140169644

TDO – Ieşirile interne totale (tone)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
245889470 261706530 237789989 211733909 181571161 186032249 203288011 205117757 205662917

TDO – Ieşirile interne totale (tone) - continuare

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
228052923 256263580 234248092 240077312 277623765 219004050 213006226 226076644 226696944

DMO – Ieşirile directe de materiale (tone)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
206511855 232740496 213974166 183251585 166301862 178645774 183119121 186245783 186090422

DMO – Ieşirile directe de materiale (tone) - continuare

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
194700047 220850503 189982620 185824464 199746782 164085997 166573194 172635378 172595600

42
 Indicatorii fluxurilor materiale pentru România, în perioada 1994 – 2012 (continuare)

Eficienta materiala (mii lei preturile anului 2005/tona)

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

0.63 0.64 0.85 0.91 0.82 1.01 1.14 0.79 0.86 0.83 0.84 0.80 0.81 0.74 0.63 0.73 0.77 0.70 0.73

Productivitatea materiala (mii lei preturile anului 2005/tona)

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

0.67 0.68 0.91 0.98 0.88 1.10 1.27 0.85 0.93 0.90 0.91 0.87 0.87 0.78 0.66 0.78 0.84 0.75 0.78

Intensitatea materiala (tone/mii lei preturile anului 2005)

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

1.49 1.48 1.10 1.02 1.13 0.91 0.79 1.18 1.08 1.11 1.10 1.15 1.15 1.28 1.52 1.28 1.19 1.33 1.28

Dependenţa materială (tone)

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

0.96 0.96 0.94 0.94 0.95 0.98 0.97 0.97 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.94 0.96 0.98 0.99 0.99 0.98

Intensitatea comercială (tone)

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

0.09 0.10 0.13 0.14 0.12 0.11 0.15 0.10 0.12 0.13 0.14 0.13 0.13 0.12 0.09 0.08 0.10 0.09 0.09

Intensitatea materială a ieşirilor (tone/mii lei preturile anului 2005)

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

1.11 1.13 1.08 0.98 0.85 0.85 0.88 0.84 0.80 0.82 0.88 0.75 0.72 0.76 0.65 0.64 0.67 0.66

Notă: Pentru perioada 1995-2012, seria PIB a fost revizuită conform metodologiei Sistemului Conturilor Naţionale (SEC) 2010

43
 Bibliografie

- Anuarul statistic al României, ediţiile 1995 -2013, INS

- Barbiero Giulia, Camponeschi Stefano, Femia Aldo, Grecca Gianna, Tudini Angeli
and Vannozzi Miri (2003): 1980-1998 Material - Input - Based Indicators Time series and
1997 Material Balances of the Italian Economy. Rome: ISTAT
- Bringezu Stefan and Schütz Helmut (2001a): Total Material requirement of the
European Union. Copenhagen: European Environmental Agency (EEA)
- Emily Matthews, Christof Amann, Stefan Bringezu, Helmut Schütz: The Weight of
Nations
- Eurostat (2013): Economy-wide Material Flow Accounts. A compilation guide.
Luxembourg: Eurostat, European Commission
- Eurostat (2011): Economy-wide Material Flow Accounts and Derived Indicators. A
compilation guide. Luxembourg: Eurostat, European Commission
- Eurostat (2009): Economy-wide Material Flow Accounts and Derived Indicators. A
compilation guide. Luxembourg: Eurostat, European Commission, Office for Official
Publications of the Eurostat and the European Commission
- Eurostat (2007): Economy-wide Material Flow Accounts and Derived Indicators. A
compilation guide. Luxembourg: Eurostat, European Commission, Office for Official
Publications of the Eurostat and the European Commission
- Eurostat (2001a): Economy-wide Material Flow Accounts and Derived Indicators. A
methodological guide. Luxembourg: Eurostat, European Commission, Office for Official
Publications of the European Communities
- Eurostat (2001b): Material use indicators for the European Union, 1980-
1997.Economy-wide material flow accounts and balances and derived indicators of resource
use. Working paper No. 2/2001/B/2. Luxembourg: European Commission/ Eurostat,
prepared by Bringezu S.and Schütz H.
- Haberl Helmut (2001): The Energetic Metabolism of Societies, Part I: Accounting
Concepts. In: Journal of Industrial Ecology 5(1), pp. 11-33

44