Sunteți pe pagina 1din 24

CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................3
PROGRAMUL CADRU ORIZONT 2020.................................................................................3
PARTENERIATUL EUROPEAN PENTRU INOVARE (PEI)...............................................6
POLITICA DE DISTRIBUTIE LA NIVELUL PIETELOR AGROALIMENTARE..............7
FLUXURILE GENERATE DE DISTRIBUTIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE....8
INOVARE IN DISTRIBUTIA AGROALIMENTARA.............................................................9
INDEPLINIREA OBIECTIVELOR POLITICII DE DISTRIBUTIE AGROALIMENTARA
IN PERSPECTIVA INOVARII...............................................................................................13
STRATEGII DE INOVARE....................................................................................................13
PROCESUL DE INOVARE IN VEDEREA EXITNDERII DISTRIBUTIEI
INTERNATIONALE A PRODUSELOR AGROALIMENTARE..........................................15
SISTEMUL LOGISTIC..........................................................................................................16
CROSS
DOCKING..16
LOGISTICA INTERNATIONALA.........................................................................................17
EXTERNALIZAREA ACTIVITILOR I SERVICIILOR LOGISTICE.........................17
DIRECTII PRIORITARE.......................................................................................................18
TENDINTE INOVATIVE NREGISTRATE N EVOLUTIA DISTRIBUTIEI
MARFURILOR ALIMENTARE- SCHIMBRILE TEHNOLOGICE-...............................19
CONCLUZII............................................................................................................................21
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................23

INTRODUCERE
Procesul de inovare consta intr- o succesiune de activiti pe care le desfoar
conducerea unei firme pentru a realiza produse i servicii noi, destinate vnzrii. n acelai
timp, tot n categoria proceselor de inovare sunt cuprinse i activitile de extindere a pieelor,
de mbuntire a funcionrii aprovizionrii, a proceselor de producie, a ntreinerii
echipamentelor, a canalelor de distribuie, a service-ului i, nu n ultimul rnd, perfecionarea
activitilor administrative i de conducere a firmei. Altfel spus, orice schimbare realizat cu
scopul de a mbunti situaia economic, poziia unui produs pe pia sau protejarea
mediului nconjurtor, constituie parte integrant a procesului de inovare.

n cultura tehnic romnesc,


prin
inovare se nelege o
mbuntire tehnic
aplicat
unui
produs.
Fr
ndoial, acest
lucru
este
corect, dar n
etapa
actual,
pentru a putea face
fa competiiei
acerbe de
pe pia i tendinelor de globalizare, evidente n toate
domeniile, nu mai este suficient. Epoca inovrii prin mbuntiri minore ale produselor,
numit inovare pas cu pas, a apus. Fr a-i nega importana acestui mod de a inova, n
prezent, inovarea privete n special ctre schimbrile importante ale produselor, serviciilor,
dar i ale proceselor care conduc la apariia de noi bunuri, cu caliti superioare, n condiiile
nspririi criteriilor de evaluare ale acestora.
Acum, dup cum deja se cunoate, este depit criteriul de calitate a produsului, fiind
nlocuit prin calitatea proceselor de realizare a produselor. Este vorba de conceptul
de management al calitii totale, bine cunoscut managerilor din perioada ultimei decade. i,
probabil, n mod asemntor inovarea produselor va fi nlocuit de inovarea proceselor care
contribuie la realizarea noilor produse. Acest concept va trebui asimilat de manageri pentru a
se putea menine n viitor pe pieele din ce n ce mai globalizate.
Inovaia este rezultatul material al activitilor de inovare. Inovaia reprezint activitatea de
inovare aplicat unui produs sau serviciu anume.
PROGRAMUL CADRU ORIZONT 2020
Integrarea este baza structurilor economice moderne din care face parte si integrarea
alimentara. Integrarea agroalimentara se realizeaza prin functionarea mecanismelor de piata
pe baza unui regulament iar orientarea deciziilor si coordonarea se face de-a lungul unui lant
economic numit
filiera.
In perspectiva programului cadru Orizont 2020, se vizeaza urmatoarele elemente, cu
rol decisiv in procesul de dezvoltare durabila:
3

EXCELENTA STIINTIFICA
POZITIA DE LIDER IN SECTORUL INDUSTRIAL
PROVOCARILE SOCIETALE

In industria agroalimentara, nivelul de excelen tiinific mondial este fundamentul


tehnologiilor, locurilor de munc i bunstrii viitoare. De asemenea, Europa trebuie s
dezvolte, s atrag i s rein talentele din cercetare , iar cercettorii trebuie s aib acces la
cele mai bune infrastructuri. In ceea ce priveste pozitia de lider in sectorul industrial,
investiiile strategice n tehnologii cheie (de exemplu, conceperea unor sisteme avansate de
fabricaie, microelectronic) stau la baza inovrii n sectoarele existente i emergente. Europa
trebuie s atrag mai multe investiii private n cercetare i inovare. Totodata, Europa are
nevoie de mai multe ntreprinderi mici i mijlocii (IMM-uri) pentru a genera cretere
economic i locuri de munc.
Daca facem referire la provocarile societale, trebuie sa se ia in calcul existenta unei
industrii agroalimentare durabil i competitiv pentru o alimentae sigur i sntoas.
Trebuie s fie abordate nevoile consumatorilor de produse alimentare la preuri accesibile,
sigure i sntoase, analiznd n acelai timp impactul comportamentului n materie de
consum alimentar i al produciei de produse alimentare i hran pentru animale asupra
sntii umane i a ecosistemului n ansamblu. Vor fi evaluate securitatea i siguran a
alimentelor i a hranei pentru animale, competitivitatea industriei agroalimentare europene,
precum i durabilitatea produciei i ofertei de produse alimentare, acoperind ntregul lan
alimentar i serviciile conexe, fie convenionale sau organice, de la producia primar la
consum.
Aceast abordare va contribui la:
(a) atingerea obiectivului de siguran i securitate a produselor alimentare pentru toi
europenii i eradicarea foametei n lume
(b) reducerea sarcinii bolilor legate de alimente i alimentaie prin promovarea tranziiei
ctre alimentaii sntoase i durabile, prin educarea consumatorilor i inovaiile n
industria alimentar
(c) reducerea consumului de ap i de energie n procesarea alimentelor, transport i
distribuie
(d) reducerea deeurilor alimentare cu 50% pn n 2030.
4

Suprafata agricola a Romaniei insumeaza in prezent 13,3 milioane de hectare, din care
teren arabil 9,4 milioane de hectare. Ca o particularitate interesanta, Romania se afla in topul
tarilor europene, cu peste 700.000 de hectare vandute investitorilor straini, cele mai mari
terenuri fiind detinute de investitorii italieni (24,29% din totalul terenurile cumparate).
O industrie agroalimentar durabil i competitiv va consta in necesitatea industriei
alimentare i a furajelor de a face fa problemelor sociale, ecologice, climatice i a celor
legate de schimbrile economice de la local la global, n toate etapele lan ului de produc ie a
hranei pentru animale i a produselor alimentare, inclusiv concepia produselor alimentare,
prelucrarea, ambalarea, controlul procesului, reducerea deeurilor, valorizarea subproduselor
i utilizarea sau eliminarea n siguran a subproduselor de origine animal.
Vor fi generate procese inovatoare i durabile, eficiente din punctul de vedere al utilizrii
resurselor i produse diversificate, sigure, la preuri rezonabile i de nalt calitate. Acest lucru
va ntri potenialul de inovare al lanului european de aprovizionare cu alimente, i va spori
competitivitatea, va genera cretere economic i locuri de munc i va permite industriei
alimentare europene s se adapteze la schimbri.
Alte aspecte de abordat sunt trasabilitatea, logistica i serviciile, factorii socio-economici,
rezistena lanului alimentar la schimbrile de mediu i climatice, precum i limitarea
impactului negativ pe care l au activitile lanului alimentar i alimentaia i sistemele de
producie n schimbare asupra mediului.
Programul Cadru pentru Cercetare si Inovare, Orizont 2020, este structurat pe un set de
obiective bazat pe Strategia Europa 2020 si Uniunea Inovarii. Uniunea Inovrii va concentra
eforturile Europei i cooperarea cu ri tere asupra unor provocri cum sunt schimbrile
climatice, sigurana aprovizionrii cu energie i alimente, sntatea i mbtrnirea
populaieii va apela la intervenia sectorului public pentru stimularea sectorului privat i
pentru eliminarea blocajelor din cauza crora ideile nu ajung pe pia, blocaje care includ
precaritatea finanrilor, fragmentarea sistemelor de cercetare i a pieelor, subutilizarea
achiziiilor publice pentru stimularea inovrii i procesul lent de standardizare.Uniunea
inovrii este o iniiativ emblematic n Strategia Europa 2020. In zilele noastre este nevoie
de o abordare strategica catre o inovare sustinuta la cel mai inalt nivel politic.
Acest program se concentreaza asupra provocarilor societale, asupra integrarii cercetarii si
inovarii intr-un program consolidat cu un set de instrumente comune de scheme de finantare,
ce reuneste trei initiative separate si aduce in prim plan mai multa inovare, pe intreg drumul
parcurs de produs de la cercetare pana la vanzarea cu amanuntul. Cele trei intiative sunt:
Provocarile Societale
Tehnologii Industriale
Excelenta Stiintifica prin Consiliul de Cercetare European, Tehnologii Viitoare si
Emergente, Actiuni Marie Curie si Infrastructuri de Cercetare.
In concordanta cu Strategia Comisiei Europene, viziunea pentru Uniunea Europeana este
de a realiza un viitor durabil, de a asigura mai multe locuri de munca si o viata mai buna.
Cateva dintre elementele cheie ale viziunilor mai multor initiative sau programe sunt:
durabilitate, inovatie si competitivitate, aplicabile in toate domeniile de activitate, de la
educatie pana la distributia produselor agroalimentare.

PARTENERIATUL EUROPEAN PENTRU INOVARE (PEI)


Programul noului Parteneriat European pentru Inovare are potentialul de a intari
colaborarea in domeniul agriculturii si stimuleaza universitatile dunarene sa participe la
proiecte de cercetare si inovare in vederea sustinerii Politicii Agricole Comune si a
dezvoltarii zonei rurale.

In ceea ce priveste procesul de distributie, PEI isi propune parcurgerea urmatoarelor


directii inovative:

Diversificarea pe intreg lantul de productie

Sisteme de transfer a cunostintelor (know-how local, expertiza locala pot fi


valorificate prin interactiunea dintre actorii interesati)

Adaptarea la schimbarile climatice (cresterea eficientei energetice, utilizarea resurselor


regenerabile de energie, sechestrarea carbonului, cresterea diversificarii la nivelul
fermelor, utilizarea biotehnologiei pentru reducerea consumului de pesticide)

Utilizarea eficienta si durabila a resurselor (optimizarea si diversificarea utilizarii


resurselor, utilizarea biocombustibililor pentru a se putea efectua distributia produselor
agroalimentare Biocarburanii care ajuta la combaterea schimbrilor climatice sunt categoric
biocarburanii sustenabili. Este necesara o investitie in biocarburan i care reduc efectiv emisiile i nu
concureaz cu alimentele. Bineneles, nu renunm complet la prima genera ie de biocarburan i, dar
transmitem un semnal clar c sporirea n viitor a consumului de biocarburan i trebuie s se bazeze pe
biocarburanii avansai. Orice altceva va deveni nesustenabil ( Comisarul responsabil pentru combaterea
schimbarilor climatice, Connie Hedegaard)

Continuarea eforturilor de mbuntire a poziiei productorilor primari n cadrul


lanului de producie, procesare i distribuie a alimentelor
6

POLITICA DE DISTRIBUTIE LA NIVELUL PIETELOR AGROALIMENTARE


Tipologia pietelor agricole
Tipul de piata agricola este n concordanta si este dat de veriga circuitului
de distributie n care se afla produsul. Ca urmare se deosebesc:
- piete de productie. Pe aceste piete, vnzatorii sunt producatorii agricoli
iar cumparatorii sunt distribuitorii de gros sau detailistii care au integrata si
functia de gros. Toti acesti operatori participa la aducerea produselor agricole pe
piata. Exemple de piete de productie: pietele de animale vii, pietele de productie
de fructe si legume, pietele de licitatie etc.;
- piete de gros. Pe aceste piete, produsele trec din starea distributiva de
gros n starea distributiva de detail. Vnzatorii sunt angrosisti iar cumparatorii
sunt detailisti si colectivitati (restaurante, cantine etc.). Exemple: piata de gros
de legume si fructe din Bucuresti;
- piete de detail, pe care produsele trec din starea distributiva de detail n
consum, vnzatori fiind detailistii si agricultorii iar cumparatori consumatorii.
Exemple: pietele taranesti din orase si localitati rurale turistice. Acestea se
bucura de o imagine buna n rndul consumatorilor datorita calitatii si prospetimii
produselor pe care le ofera continutul complex al distributiei.

Filiera de produs: "poarta" fermierului consumator


Pe tot acest parcurs produsele agricole sunt:

TRANSPORTATE
TRANSFORMATE
CONDITIONATE
RETRANSPORTATE
PASTRATE
PREZENTATE CONSUMATORILOR.

Toate aceste activitati tin de sfera distributiei produselor agricole si alimentare, care se
confrunta cu multe dificultati si este mult mai complexa dect sfera distributiei produselor
industriale.
Dificultatile cu care se confrunta distributia produselor agricole si alimentare sunt legate
de caracteristicile productiei acestor produse si ale cererii fata de ele:
productia agricola este ndeosebi de natura alimentara, localizata neregulat n spatiu si
timp si foarte dispersata;
produsele sunt n marea lor majoritate sezoniere si perisabile;
cererea de produse alimentare este, n general, foarte putin elastica sau chiar inelastica,
n timp ce cererea de produse industriala poate fi speculativa (elastica), asteptndu-se
cresterea stocurilor cu influente directe asupra scaderii preturilor.
7

Caracteristicile evidentiate genereaza o serie de dificultati legate de:

colectarea produselor, care este anevoioasa si costisitoare datorita dispersarii


productiei agricole;

pastrarea si conservarea productiei agricole si a alimentelor, care necesita investitii


costisitoare att n transport, stocare, ambalare s. a., ct si n dotarile tehnice.

n sens larg deci, distributia produselor agricole si alimentare cuprinde toate activitatile
prin care se realizeaza trecerea acestor categorii de marfuri de la agentii economici
producatori la consumatorii finali sau la utilizatori.

Fluxurile generate de distributia produselor agroalimentare

Distributia, care apartine sectorului tertiar, joaca un rol foarte important n filierele
agroalimentare prin crearea de:
o

SERVICII

NOI LOCURI DE MUNCA

VALOARE ADAUGATA

INOVARE IN DISTRIBUTIA AGROALIMENTARA


Distributia moderna s-a dezvoltat in detrimentul comertului traditional,
producandu-se o concentrare a sectorului in toate tarile, iar marile grupuri cucerind
considerabile cote de piata, asistand practic la internationalizarea intreprinderilor de
distributie. O parte dintre acestea au optat pentru dominatia costurilor, in timp ce altele,
mai inovante, s-au diferentiat si au elaborat noi formule comerciale, aplicand noi
tehnologii informatice pentru a realiza economii de functionare si pentru a dispune de
instrumente de analiza de marketing, stabilind noi raporturi cu furnizorii lor.

Distributia este un sector de marime considerabila (15% din totalul populatiei


ocupate din U.E.), caracterizat de diversitate si dinamism. Foarte putini producatori
distribuie direct catre clientii finali, in general recurgandu-se la distribuitori specializati.
In unele industrii s-au obtinut economii considerabile, facilitate si accelerate de idei
inovatoare cum ar fi introducerea "tehnologiei informatiei" si tehnicilor moderne "just in
time".
Sistemul JIT (Just-in-Time = exact la timp) este un sistem de fabricaie sau o
tehnic de organizare a produciei,dezvoltat n Japonia, care sugereaz c orice stocuri n
procesul de producie constituie pierderi (risip) care trebuie eliminate din proces. Un
principiu de baz al JIT este de a produce numai ceea ce este necesar, la comand ferm,
cnd este necesar i n cantitatea necesar. Astfel se reduc stocurile, n particular stocurile
de producie neterminat i costurile pentru stocurile aflate pe fluxul de fabricaie.
"Tampoanele" de produse n curs de execuie de pe linia de fabricaie sunt considerate
pierderi/risip i sunt reduse la minim n sistemul JIT.

Implementarea sistemului J.I.T. se realizeaz etapizat, managementul de top asigurnd


conducerea i sprijinul su. Programul de asamblare final trebuie s fie etapizat, implicit
urmnd etapizarea proceselor de fabricaie i a programrii furnizorilor. Dimensiunea loturilor
i timpilor de fabricaie trebuie s scad n toate stadiile de producie. Metoda J.I.T. i-a
dovedit calitile n cadrul ntreprinderilor unde a fost aplicat (Toyota, Honda, Ford etc).
Implementarea a nceput cu fabrici care realizau autoturisme, tractoare, autocamioane i s-a
extins i n alte tipuri de fabricaie specifice construciilor de
maini.
Avantajele metodei J.I.T. sunt numeroase. Dintre acestea putem aminti:

nivelul inventarului este drastic redus;


timpul de trecere al produsului prin fabric este redus astfel nct permite fabricilor s

fie mult mai flexibile la schimbarea cererii;


calitatea produsului este mbuntit iar costurile cu rebuturile sunt reduse;
utilizarea loturilor mici de produse care permite reducerea inventarului;
atenia se concentreaz pe rezolvarea problemelor de producie;
reducerea costurilor de producie;
creterea productivitii;
realizarea fabricaiei n flux continuu;
diminuarea suprafeelor de lucru;
reducerea timpului alocat remedierilor.

Pentru ca efectele implementrii metodei J.I.T. s fie maxime, se impune o extrem


disciplin n manipularea informaiilor, datelor, a bonurilor de materiale i a ordinelor de
lucru. Aceste obiective nu se pot realiza dect printr-o pregtire i calificare superioar a
forei de munc inclusiv a conducerii firmei.
Concurenta intre lanturile de furnizare (aprovizionare) creste in importanta.
Obiectul activitatii de distributie il formeaza marfurile (bunuri sau servicii), fluxul lor
neintrerupt
de
la
producator
pana
la
consumator.
Prin pozitia pe care o ocupa in ansmblul proceselor economice (ca activitate de
intermediere intre producator si consumator), distributia indeplineste un rol economic si
social important. Prin intermediul distributiei, se finalizeaza activitatea economica a
intreprinderilor si se incheie ciclul economic al produselor. Intreprinderea
producatoare/comerciala redobandeste in forma baneasca resursele investite in
10

producerea/comercializarea produselor, impreuna cu un profit pentru activitatea


desfasurata iar consumatorul/utilizatorul intra in posesia bunurilor necesare.
In economia moderna, productia si consumul nu mai sunt practic posibile fara
prezenta
distributiei.
Sectorul comertului cuprinde ansamblul intreprinderilor care au ca activitate
principala distributia. Pozitionata intre producatorul care realizeaza produse si servicii si
consumator care cauta sa-si satisfaca nevoile, distributia este tocmai cea care permite
punerea la dispozitia consumatorilor a produselor si serviciilor in cauza, utilitatea ei
economica constand in facilitarea circulatiei marfurilor si informatiilor.
Elemente ale inovarii in sectorul distributiei agroalimentare sunt baate pe
dezvoltarea cererii consumatorilor individuali si organizationali, cresterea exigentelor
acestora, precum si diversificarea ofertei de bunuri si servicii, vor conduce la aparitia unor
noi formule de distributie, a unor metode si tehnologii comerciale.
In Romania, devin tot mai vizibile preocuparile de promovare a formulelor si
metodelor de distributie moderne, in special in domeniul bunurilor de consum,
preocuparile de promovare a formulelor si metodelor de distributie moderne, in special in
domeniul
bunurilor
de
consum.
Astfel, o serie de specialisti romani s-au aplecat asupra legaturii dintre
caracteristicile distributiei, in dimensiunile ei mondiale, si cunoasterea optiunilor majore
ale reajustarii comertului romanesc in perspectiva integrarii in U.E. -cerinta indispensabila
pentru a dezvolta intreprinderi romanesti de distributie competitive.
Inovarea de proces apare att n sectoarele de servicii ct i n sectoarele de
producie i include metode de producie noi sau semnificativ mbuntite: logistice,
sisteme de furnizare i distribuie i activiti back office cum ar fi ntreinere,
cumprare i operaiuni contabile. Ele includ schimbri semnificative n tehnici specifice,
echipament i/sau software, intenionnd s mbunteasc calitatea, eficiena sau
flexibilitatea unei activiti productive sau a unei activiti de aprovizionare sau s reduc
riscurile privind sigurana mediului ambiant.
Inovrile de procese exclud:
Schimbri sau mbuntiri minore;
Cretere a capacitilor de producie sau servicii prin adugarea unor
sisteme de prelucrare sau logistice, care sunt similare cu cele deja existente;
Inovri care au o interfa important cu clientul, cum ar fi serviciul de
preluare i livrare (acestea sunt inovri de produs).
Se pot considera urmatoarele metode inovative logistice, de furnizare i de
distribuie in industria agoralimentara:
Sisteme de radio navigaie prin satelit GPS (Global Positioning Systems)

pentru

echipament de transport;
Rspuns automat furnizorilor care utilizeaz schimb de date electronice.
Introducerea Sistemului de Performan nalt de Lucru (High Performance Work SystemHPWS) caracterizat de o organizare holistic nfind structuri ierarhice plate, rotaia
11

locurilor de munc, echipe auto-responsabile, multi-tasking (rularea mai multor programe


informatice n acelai timp), o implicare mai mare a angajailor cu pregtire medie n
luarea deciziilor i nlocuirea canalelor de comunicaii verticale cu cele orizontale
Schimbri n responsabiliti, cum ar fi acordarea unui control mai substanial i
responsabilitate asupra proceselor muncii pentru personalul de distribuie
Introducerea unui cod de bare sau chip-uri RFID (Radio Frequency Identification) pentru
a urmri materialele prin intermediul lanului de aprovizionare

Elementul comun al tuturor proceselor de inovare este reprezentat de EXISTENA


UNEI STRATEGII ALE INOVRII, factorul semnificativ n crearea avantajului
competitiv pe pia nefiind mai bun aplicarea a regulilor existente de desfurare a
afacerilor, n raport cu ceilali competitori, ci schimbarea uneia sau a mai multora dintre
aceste reguli existente.
n literatur se consider c cea mai bun metod de a concepe o strategie este cea
descris n cartea Competitive Strategy n care se prezint modelul strategic al celor 5
fore.
Acest model recomand managerilor s ia n consideraie la elaborarea unei
strategii a inovrii:

patru fore majore aparinnd mediului competitiv


capacitatea de negociere a furnizorilor i clienilor,
ameninarea produselor nlocuitoare,
pericolul apariiei unor noi competitori,
rivalitatea existent ntre competitori

o a cincea for mult mai puternic, cea generat de schimbrile din mediul de
afaceri sub impactul evoluiilor politice, macro-economice, sociale si al
dezvoltarilor tehnologice.

12

INDEPLINIREA OBIECTIVELOR POLITICII DE DISTRIBUTIE AGROALIMENTARA


IN PERSPECTIVA INOVARII
Inovarea distributiei agroalimentare presupune luarea in calcul a abordrilor
majore, cu implicaii asupra coninutului ansamblului activitilor companiei sau la
componentele majore ale acesteia, pe baza crora se stabilete posibilitatea ndeplinirii
raionale a obiectivelor fixate.
Printre modalitile strategice de inovare se numr: diversificarea, specializarea
sau combinarea produciei, proiectarea i asimilarea de noi produse/servicii, procedee,
ptrunderea pe noi piee de desfacere, reorganizarea lanului de distribuie, perfecionarea
sistemului de comercializare, reprofilarea activitilor, modernizarea organizrii produciei
i a muncii, informatizarea activitilor intreprinse.
La nivelul pietei nationale, distributia reflecta structurile si nivelul dezvoltarii
economiei, ca si particularitatile demografice, naturale, ale fiecarei tari. In Romania,
fizionomia distributiei reflecta, in perioada actuala, trasaturile caracteristice ale tranzitiei
spre
o
economie
de
piata.
Utilizarea curenta a strategiei preturilor reduse in fiecare zi si a sistemului de
transfer electronic al datelor si pentru completarea rapida a stocurilor poate reprezenta un
etalon
activitatea
de
distributie
a
produselor
agroalimentare.
Sortimentul de produse oferit de detailist trebuie sa satifaca asteptarile pietei-tinta.
Detailistul trebuie sa ia decizi referitoare la largirea sortimentului de produse si la
profunzimea acestuia. O alta caracteristica a sortimentultui de produse este calitatea
acestuia. Consumatorul va fi interasat de calitatea produselor la fel de mult ca si de gama
acestora.
Adevarata problema a detailistului apare dupa ce sortimentul si calitatea produselor
au fost definite. Intotdeauna vor exista mai multe forme care vor oferi produse identice in
ceea ce priveste sortimentul si calitatea, iar dificultatea consta in elaborarea unei strategii
de
diferentiere.
STRATEGII DE INOVARE
Imbunatatirea deciziile strategice in ceea ce priveste pietele-tinta, sortimentul de
produse si serviciile, politica de preturi, promovarea si amplasarea punctelor de

desfacere;
Identificarea clientiilor cei mai profitabili si elaborarea oferte destinate consolidarii

relatiilor cu acestia;
Deciziile referitoare la sortimentul de produse si la serviciile oferite
Comercializarea unei linii complete de produse si mentinerea unui stoc suficient

pentru livrarile imediate;


Noi metode de stabilire a preturilor;

13

Adoptarea unor tehnici de creare a imaginii, pe care detailistii le utilizeaza in mod

obisnuit;
Perfectionarea metodelor de manipulare a marfurilor - astfel se reduc semnificativ
costurile, prin introducerea depozitelor automatizate;

Dezvoltarea substantiala a burselor agroalimentare


pentru producatorii agricoli, bursa poate fi un mijloc de: fixare a
preturilor la unele produse n avans, nainte de recoltare si chiar de
nsamntare, ceea ce limiteaza riscurile; predeterminare a sumei ce
se poate cstiga sau pierde prin stocarea produselor, comparativ cu
vnzarea directa a acestora, ceea ce, de asemenea, limiteaza riscul;

pentru consumatori, bursa poate fi un mijloc de fixare n avans a


preturilor materiilor prime agricole pentru o perioada data. Acest
lucru le permite previzionarea costurilor unitare si a preturilor de
vnzare ale produselor obtinute din prelucrare (care nu se mai
revizuiesc n functie de fluctuatiile cursului.

14

PROCESUL DE INOVARE IN VEDEREA EXITNDERII DISTRIBUTIEI


INTERNATIONALE A PRODUSELOR AGROALIMENTARE
Particularitatile economice, social-culturale, politice si legislative ale fiecarei piete
externe, alaturi de structurile specifice ale sistemelor de distributie cu ridicata si cu
amanuntul pe aceste piete determina un grad sporit de complexitate a deciziilor privind
alegerea canalelor de distributie internationala, comparativ cu distributia produselor pe
piata
de
origine.
STRATEGII
DE
INOVARE
IN
VEDEREA
EXTINDERII
INTERNATIONALE A PRODUSELOR AGROALIMENTARE:

DISTRIBUTIEI

Alegerea strategica a amplasamentului

Selectarea participanilor implic intermediarii (asigur servicii limitate) i


specialitii n logistic (asigur: transportul maritim, aerian, auto, feroviar, service
pentru trguri internaionale.).

Crearea tehnico-organizatoric a sistemului de distributie - constituirea unei


reele de distributie internaionala care s asigure fluxurile produselor i
informaiilor ntre puncte nodale reprezentate de depozite, surse de aprovizionare,
locuri de comercializare - amplasate n ri diferite.

Costurile logistice
Exista o categorie a costurilor vizibile directe (manipulare, transport i
depozitare) i indirecte (dobnzi, uzura echipamentelor etc.) n cazul
logisticii internaionale, la costurile vizibile se adaug cele referitoare la:
taxele vamale, licenele de export-import, documentele de transport extern,
poliele de asigurare a mijloacelor de transport i mrfurilor.
Ne putem referi si la o categorie a costurilor invizibile (netransportarea la
timp, stocarea produselor nevndute datorit reorientrii clienilor ctre
concuren, anularea unor comenzi, insatisfacia clienilor).

Managementul distibutiei internaionale- meninerea costurilor totale ale


distribuiei fizice la niveluri ct mai sczute, prin folosirea tehnicilor moderne de
depozitare i transport (containerizare, transport intermodal, depozitarea i
prelucrarea mrfurilor n zone libere etc.).

15

Tehnologiile sofisticate bazate pe sistemele computerizate, cum ar fi logistica


integrata pe calculator (LIC), sunt utilizate pentru a permite firmelor internationale
si firmelor care furnizeaza servicii de logistica sa conduca eficient lanturile de
furnizare si functiile specifice activitatii de logistica.

Inovare in procesul de planificare si coordonare a logisticii, urmand a avea ca si


rezutat final obtinerea unor costuri mai reduse in conditiile satisfacerii nevoilor
clientilor.

Crearea unor canale de distributie online pentru anumite segmente de produse


agroalimentare - acestea sunt considerate adevarate produse revolutionare

SISTEMUL LOGISTIC
Elaborarea politicii de distributie a firmei, care sa contribuie la infaptuirea obiectivelor
sale de marketing, presupune nu numai stabilirea canalelor de distributie, dar si formularea
strategiei si tacticii referitoare la distributia fizica, respectiv logistica marfurilor.
Prin mentinerea unui flux corespunzator de materii prime, semifabricate si produse
finite, producatorii si furnizorii pot sporii eficienta activitatii de logistica, in paralel cu
satisfacerea nevoilor clientilor.
CROSS DOCKING
Termenul cross docking a fost folosit pentru a descrie diverse tipuri de operatiuni
toate implicand consolidarea rapida si livrarea produselor. Napolitano (2000) propune
urmatoarea schema de clasificare: cross docking-ul productiei primirea si consolidarea
aprovizionarii pentru sustinerea productiei just-in-time.

16

De exemplu, producatorul poate inchiria un depozit aproape de fabrica sa si poate


sa il foloseasca pentru a pregati subansambluri sau ansambluri de componente Dat fiind
faptul ca este cunoscuta cererea de componente, sa zicem dintr-un sistem MRP, nu este
nevoie
sa
fie
mentinute
stocurile.
Tipuri de cross docking:
Cross docking-ul ca distribuitor reunirea produselor intrate de la diversi furnizori
intr-un palet multi-unitati de stocare care este livrat imediat ce ultimul produs a fost primit.
De exemplu distribuitorii de computere folosesc diversi producatori si ii reunesc intr-o
livrare in centre de tranzit inainte de a fi livrate catre clienti.
Cross docking-ul de transport cumularea livrarilor de la diversi expeditori in
industria
LTL
si
coletariei
pentru
a
economisi
la
scara
inalta.
Pentru transportatorii de colete mutarea materialelor in platforma de cross docking se face
printr-o retea de conveioare si benzi de sortare, pentru transportatorii LTL se face in
principal cu stivuitoare si manipulare manuala.
Cross-docking-ul retail-ului primirea produselor de la mai multi furnizori si
sortarea in camioane care pleaca catre diverse magazine.
Cross docking-ul spot in orice depozit transferarea unuor bunuri direct de pe
platforma de primire catre cea de livrare pentru a intampina cererea sosita.

17

LOGISTICA INTERNATIONALA
Logistica internationala reprezinta un domeniu din ce in ce mai important
pentru firmele care opereaza pe plan international si care in activitatea de
aprovizionare se bazeaza mai mult pe sursele globale, iar in activitatea de
furnizare pe fluxurile comerciale internationale.
EXTERNALIZAREA ACTIVITILOR I SERVICIILOR LOGISTICE
Externalizarea reprezint un concept larg n limba romn, ea poate s ia
mai multe forme, care sunt de foarte multe ori confundate ntre ele. n limba
englez se face diferenierea clar ntre externalizare (outsourcing) i
externalizarea n afara granielor (offshoring).
Cea din urm se poate desfura dup cum urmeaz: n cadrul aceleiai
firme mari, caz n care suntem confruntai cu externalizare captiv (captive
offshoring) sau lucrnd cu un ter, situaie n care are loc externalizarea n afara
granielor printr-un ter (offshore outsourcing)

Elementele prin care se caracterizeaz externalizarea


Sursa: Barthelemy, 2001, p 7

Se doreste o strategie de externalizare orientata spre inovare, asigurandu-se


astfel o reducere a costurilor de distributie. Un obiectiv principal in aceasta
situatie este reprezentat de crearea unor retele logistice competitive in contextul
globalizrii i investiiilor n infrastructur, tehnologie i comunicaii.
DIRECTII PRIORITARE

18

Prin aplicarea procesului de inovare in domeniul agroalimentar se dezvolta


sistemele locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare
procesare si valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor
agricole romanesti;

Va creste capacitatea de depozitare a unor materii prime agricole sau


produse alimentare

Se va imbunatatii infrastructura de cercetare si incurajarea parteneriatelor


publice private

Fundamentarea si realizarea de noi tehnologii de mecanizare si


automatizare a proceselor din agricultura si industria alimentara:
conditionare, procesare, stocare, depozitare, distributie a produselor
agroalimentare in conditii de eficienta, siguranta si securitate

Dezvoltarea retelelor de transfer tehnologic, clustere etc in domeniul


AGRO-FOOD

19

TENDINTE INOVATIVE NREGISTRATE N EVOLUTIA DISTRIBUTIEI


MARFURILOR ALIMENTARE
- SCHIMBRILE TEHNOLOGICEDistribuia a cunoscut i cunoate o serie de schimbri tehnologice importante.
Costul relativ al distribuiei este, dup cum s-a subliniat, foarte mare, de aceea se ncearc
constant dezvoltarea de noi metode care s mbunteasc productivitatea vnzrii.
Autoservirea a constituit inovaia cea mai important, fiind n prezent n curs de adoptare
i n sectorul serviciilor.
Inovaiile comerciale, n curs de dezvoltare n sfera distribuiei, au n comun
apartenena lor la microelectronic, informatic i telecomunicaii, precum i la telematic.
Se vor urmari:
internationalizarea societatilor de distributie;
concentrarea distributiei: constituirea de mari grupuri de distribuitori care
se asociaza pentru a nfrunta centrele de cumparare si a crea platforme
moderne de distribuire;
cresterea suprafetelor de vnzare a magazinelor;
restrngerea specializarii punctelor de vnzare;
extinderea magazinelor de tip hard-discount;
rationalizarea metodelor de gestiune n comertul cu alimente;
reducerea numarului de comercianti;
pregatirea de catre centralele de cumparare a unor negociatori specializati
("Keyaccount");
nlocuirea negocierii conflictuale cu un parteneriat ("Trade-marketing")
ntre distribuitori si ntreprinderile de industrie alimentara pentru realizarea
unui partaj echitabil al profitului ntre cele doua parti;
adaptarea ambalajului, a formelor si metodelor de vnzare si a logisticii la
schimbarile pietei etc.;

20

cresterea cheltuielilor de comunicare;


amplificarea interventiei puterii publice n reglementarea amplasarii
punctelor de vnzare, a concurentei .

Impulsurile pentru schimbri n sistemele de distribuie sunt generate de:

APARIIA UNUI NOU PRODUS PE PIA: orice productor i pune problema


realizrii unui nou canal de distribuie care s garanteze succesul pe pia al

produsului ce urmeaz a fi lansat;


CLIENII: n anii '50 i '60, de exemplu, creterea numrului de femei angajate
ntr-un loc de munc, precum i a persoanelor singure (gospodrit cu o persoan) a

impulsionat dezvoltarea relativ nsemnat a unor structuri de distribuie;


TEHNOLOGII NOI: codul cu bare, sistemele automate de transport i depozitare,
transmiterea datelor la distan, crile de credit ale clienilor sunt numai cteva
exemple de inovaii tehnice care au condus la modificri nsemnate ale structurii

canalelor de distribuie;
APARIIA DE NOI FORME DE ORGANIZARE A FIRMELOR DE COMER,
INTENSIFICAREA CONCURENEI PE ORIZONTAL au determinat apariia unor

firme asociative de distribuie, cum sunt lanurile voluntare, cooperativele;


ASCUIREA CONCURENEI PE VERTICAL: problemele de distribuie se

deplaseaz n centrul politicii de marketing a ntreprinderilor productoare;


pentru meninerea controlului i a asigurrii eficienei, productorii trebuie s
dezvolte STRATEGII SPECIALE DE DISTRIBUIE.

21

22

CONCLUZII
Se vorbete deja despre o Uniune European care iese din recesiune i despre
stabilizarea economiei unionale graie reformelor structurale, mbuntirii guvernanei
macroeconomice i msurilor din sectorul financiar.
Msurile propuse ar putea mbunti accesul consumatorilor la serviciile oferite de
prestatori din alte ri ale UE, stimulnd creterea economic i crearea de locuri de munc.
Comisia European a adoptat un regulament de exceptare pe categorii a acordurilor
dintre productori i distribuitori pentru vnzarea produselor i serviciilor.Regulamentul i
orientrile de nsoire iau n considerare evoluiile din ultimii zece ani n ceea ce privete
internetul ca for motrice pentru vnzrile online i pentru comerul transfrontalier, lucru pe
care Comisia dorete s l promoveze ntruct contribuie la o mai mare posibilitate de alegere
pentru consumatori i la o mai mare concuren la nivelul preurilor.Principiul de baz rmne
libertatea ntreprinderilor de a alege modul de distribuie a produselor, cu condiia ca
acordurile s nu conin restricii privind fixarea preurilor sau alte restricii grave i ca att
productorul ct i distribuitorul s nu dein o cot de pia de peste 30%. Distribuitorii
agreai pot vinde pe internet fr limitri n ceea ce privete cantitatea, amplasarea clienilor
sau restricii n materie de pre.
n opinia Comisiei Europene, noile tehnologii utilizate la scar larg ar putea
potena o nou revoluie industrial de care Uniunea ar avea nevoie pentru ieirea din
criza economic actual.
La baza revirimentului industrial ar sta utilizarea energiei din surse regenerabile,
transportul ecologic, metode de producie noi, materiale inovatoare i sisteme de comunicaii
inteligente.
n acest sens, Comisia a avut n vedere urmtoarele msuri:

facilitarea investiiilor n noile tehnologii i n inovare;


mbuntirea accesului la piee;
simplificarea accesului la finanare i la pieele de capital i optimizarea utilizrii
capitalului uman.

Redresarea economic este ns una modest, Comisia subliniind nc o dat rolul


esenial al activitilor industriale n sporirea competitivitii i crearea locurilor de munc.
Problemele identificate de Comisie la nivelul statelor membre privesc n special: slaba
cretere intern; nivelul sczut al investiiilor n cercetare i inovare; preurile ridicate la
energie, comparativ cu competitorii externi Uniunii i dificultile legate de accesul la
mijloacele de producie de baz.

23

Stimularea investiiilor n inovare i n noile tehnologii.


Comisia asigura ca Uniunea sprijin investiiile n inovare i cercetare n special prin
programul Orizont 2020 (80 miliarde euro), dar i prin Fondurile europene structurale i de
investiii (100 miliarde euro), potrivit noului cadru financiar multianual 2014-2020. Totodat,
Comisia a evideniat c n prezent se are n vedere modernizarea cadrului ajutoarelor de stat
pentru cercetare dezvoltare - inovare i reformarea normelor privind achiziiile publice. n
plus, Comisia a identificat ase domenii n care investiiile ar trebui s fie ncurajate i care
constituie tot attea prioriti pentru aceasta: sistemele de fabricaie avansate, tehnologiile
generice eseniale, vehiculele i transportul ecologice, produsele ecologice, materialele de
construcie i materiile prime, precum i reelele inteligente.
Deschiderea i integrarea pieei interne de mrfuri i servicii
n privina integrrii pieei pe teritoriul Uniunii, Comisia a invitat legiuitorul european
s adopte iniiativele cuprinse n Actele privind piaa unic I i II, n special acelea referitoare
la supravegherea pieei i sigurana produselor. n aceleai timp, a fost reliefat importana
iniiativei Comisiei n materia liberei circulaii a produselor ecologice cu impact asupra
costurilor ntreprinderilor
Definitivarea integrrii reelelor: reele informatice, de energie i transport
Cu privire la acest aspect, Comisia a deplns ntrzierile n punerea n aplicare a
iniiativelor Comisiei referitoare la: promovarea dezvoltrii transportului maritim, aerian i
feroviar; liberalizarea i integrarea pieelor energetice; facilitarea accesului i funcionarea
operatorilor de transport feroviar pe piaa UE; simplificarea formalitilor vamale privind
navele, reducerea birocraiei i diminuarea ntrzierilor n porturi.
Totodat, s-a pus accent pe necesitatea adaptrii infrastructurii UE la schimbrile
tehnologice, Comisia invitnd legislativul european s adopte, la nceputul anului 2014,
propunerea de directiv privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi.
Comisia a amintit n acelai context de programul su privind piaa unic n telecomunicaii,
accentund importana promovrii digitalizrii proceselor industriale i a dezvoltrii
dimensiunii industriale a agendei digitale. n acelai timp, a fost reliefat importana
infrastructurilor spaiale i a aplicaiilor conexe n domeniul industrial i al serviciilor,
Comisia invitnd Consiliul i Parlamentul s adopte legislaia referitoare la reelele
informatice, energetice, de transport, spaiale i de comunicaii n UE.

24

1)

2)
3)
4)
5)

BIBLIOGRAFIE
Balaure Virgil, Adascalitei Virgil, Balan Carmen, Boboc Stefan, Catoiu Iacob,
Olteanu Valerica, Pop Al. Ncolae, Teodorescu Nicolae - "Marketing", Editura
Uranus, Bucuresti, 2000;
Bruhn Manfred - "Marketing", Editura Economica, Bucuresti, 1999;
Danciu V., Marketing internaional. Provocri i tendine la nceputul mileniului
trei, Ed. Economic, Bucureti, 2005, pp.281-312
Danciu V., Marketing internaional. De la tradiional la global, Editura
Economic, Bucureti, 2001, p. 294
Kotler Philip - "Principiile marketingului", Editura Teora, 1998;
Purcarea Theodor, Ioan-Franc Valeriu -"Marketing - evolutii*experiente*
dezvoltari conceptuale", Editura Expert, Bucuresti, 2000.

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro
http://www.cdep.ro/afaceri_europene
http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM
http://europa.eu/legislation_summaries/consumers
http://europa.eu/legislation_summaries/external_trade

www.investopedia.com

http://www.scritub.com/economie/comert/

25