Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
controversate ingrediente.
Aditivii au fost folosii n prepararea i pstrarea alimentelor din cele mai vechi timpuri, ns,
n ultimul secol, odata cu dezvoltarea fr precedent a industriei alimentare, ei au capatat un rol
primordial n procesarea alimentelor.
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu
este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avind
sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri
tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor
asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. E-urile sunt acei
aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre
acestia erau folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea
codurilor de tip E pentru aditivii alimentari.
Astfel, in funcie de rolul tehnologic aditivii sunt clasificai astfel:
Clasa din care face parte aditivul alimentar
Colorani
de la E100 la E200
Conservani
de la E200 la E300
la
E470
la
E500,
Ageni de afnare
de la E500 la E600
Poteniatorii de gust
ndulcitorii artificiali
Substane suport
de la E600 la E700
de la E950 la E970
de la E1000 la E2000, dar nu numai
Aditivii alimentari, reunii sub simbolul generic E", sunt substane necaracteristice
alimentului n sine, care se adaug n mod intenionat n produs, n scopul creterii randamentului
tehnologic, pentru ameliorarea calitilor organoleptice (culoare, miros, gust, form), ca nlocuitor al
altor substane cu aceleai nsuiri fizice, dar cu alte neajunsuri (prea multe calorii,alterare rapid,
etc.), sau ca antioxidant sau conservant.
Aditivii alimentari nu au menirea s mascheze defectele alimentelor, fiind interzis folosirea
lor
acest
scop.
Nu toi aditivii alimentari sunt periculoi sntii, ns oricare din compuii care poart
denumirea de "E", sunt strini naturii alimentului, chiar dac sunt extracte de substane
naturale.Aditivii alimentari sunt de multe ori incompatibili cu metabolismul corect i complet al
omului.
Ice tea-urile au devenit in ultimii ani printre cele mai populare bauturi racoritoare in randul
romanilor. Foarte multa lume le considera o alternativa sanatoasa la bauturile de genul cola, pentru
ca au un continut mai mic de cafeina si, pana la urma, sunt pe baza de ceai si nu pe baza de
chimicale. Insa, daca stati sa cititi cu atentie ingredientele de pe eticheta sucurilor o sa va dati
seama ca majoritatea produselor de tip ice tea contin doar 0,1% extract de ceai sau nici macar atat.
Produse analizate:
1. Producator: Produs in Romania
Distribuitor: SC.Carrefour Romania S.A.
Denumire: Carrefour Discount Ice Tea cu aroma de lamaie
Denumire explicita: Bautura racoritoare necarbonatata cu
extract de ceai,
ceai
aspartam,
negru
suc
concentrat de lamaie min. 0,1%, conservant: sorbat de potasiu, benzoat de sodiu, colorant:
caramel cu sulfit de amoniu. Contine cofeina. Contine o sursa de fenilanina
Denumire E-uri: acid citric (E330), ciclamat de sodiu (E952), acesulfam K (E950), aspartam
(E951), sorbat de potasiu (E202), benzoat de sodiu (E211), caramel cu sulfit de amoniu
(E150d).
Numar E-uri: 7
explicita:
Bautura
racoritoare
explicita:
Bautura
racoritoare
potenial
util
vindecarea
ulcerului.
Aspartamul a fost testat i apoi admis limitat n industria alimentar american, n 1975, iar
n cea european, n 1980. Abia n 1996 FDA (Food and Drug Administration) aprob utilizarea
larg a aspartamului n industria alimentar i farmaceutic din SUA.
n scurta sa istorie, substana proteic sintetic cu gust dulce numit aspartam, a fcut
obiectul a nenumrate studii i cercetri, cu rezultate diverse, uneori opuse, devenind astzi poate,
cel mai controversat compus alimentar.2
Aspartamul sau E 951 este un ndulcitor artificial folosit ca nlocuitor al zahrului n peste
6000 de produse. Iniial a fost comercializat sub denumirea de NutraSweet, iar din 2009 este
comercializat sub denumirea de AminoSweet.
Acest ndulcitor este de aproximativ 200 de ori mai dulce dect zahrul rafinat i are o
valoare caloric de 4 kcal/gram. innd cont c este de 200 de ori mai dulce dect zahrul i deci
cantitatea folosit este de 200 de ori mai mic putem spune c este un ndulcitor fr valoare
caloric.
Aspartamul poate fi sintetizat din doi aminoacizi fenilalanina i acid aspartic.
Stabilitatea aspartamului n alimente depinde de pH-ul acestora i poate fi stabil cateva zile
la pH 7 i pn la 300 de zile la pH 4. Din aceast cauz E 951 este gsit n multe produse
alimentare n combinaie cu ndulcitori mult mai stabili, cum ar fi zaharina.
Aspartamul este foarte instabil la temperaturi ridicate i este folosit foarte puin n alimentele
ce trebuie prelucrate termic. La temperaturi ridicate acesta se descompune n mai muli compui
duntori.
la un pH prea acid (2-3), specific unor sucuri industriale de fructe i a buturilor de tip Cola,
molecula de aspartam se descompune
este puin solubil n ap (10g/l la 20oC )
Utilizarea aspartamului n industria alimentar
Aspartamul nu se adaug produselor care necesit prelucrare prin nclzire i nici buturilor
cu o reacie prea acid.
Aspartamul se comercializeaz ca atare, ca edulcorant de mas (NutraSweet, Equal, etc.),
nlocuind zahrul sau se folosete pentru ndulcirea unor produse alimentare.
n produsele industriei alimentare, aspartamul se regsete n unele sortimente de:
buturi rcoritoare (light);
bere fr alcool;
supe, mncruri i condimente instant;
cereale pentru micul dejun;
bomboane i gum de mestecat de tip "sugar free";
cafea de tip instant cu gust dulce;
produse lactate dulci;
ngheat;
deserturi pe baz de gelatin sau pectin (jeleuri, rahat, budinci, etc.),
Aspartamul se folosete uneori mpreun cu ali ndulcitori (acesulfam de potasiu - E950,
zaharina - E954) din 2 motive:
- n combinaie puterea edulcorant crete semnificativ;
- aspartamul mascheaz gustul chimic, metalic al ndulcitorilor nsoitori.
Alte utilizri ale aspartamului
Aspartamul se regsete n unele produse farmaceutice i suplimente alimentare.
n diabetul zaharat, aspartamul poate nlocui, ca ndulcitor, zaharina.
Atenionarea de pe etichetele produselor care conin aspartam
Bibliografie
1. Ilbck NG, Alzin M, Jahrl S, Enghardt-Barbieri H, Busk L. Estimated intake of the artificial
sweeteners acesulfame-K, aspartame, cyclamate and saccharin in a group of Swedish diabetics
2. Magnuson B, Kantor M. A. The Truth About Aspartame. College of Agriculture and Natural
Resources, University of Maryland
3. Mencinicopschi, Gh. Biblia alimentar, Editura Litera Internaional, Bucureti, 2007, p 82
4. Miere, D., Chimia i igiena alimentelor, Editura Medical Universitar "Iuliu Haieganu", ClujNapoca, 2007, p 238, 241
5. Niac, G Alimentaie, nutrieni, alimente, Editura Emia, Deva, 2004, p 80
6. wikipedia.org[en] - Aspartame