Râul Jiu

Cușlea C-tin Octavian

 Lungimea: 331 km (de la izvorul Jiului de Vest)

 Suprafata bazinului: 10 070 kmp
 Situat: Europa – Romania
Raul, dupa trecerea Carpatilor prin defileul de la Livezeni la Bumbesti, strabate provincia
istorica Oltenia, de la nord la sud, varsandu-se in Dunare, la vest de Bechet. Jiul se formeaza
din unirea, la Livezeni, in Depresiunea Petrosani, a Jiului de Vest numit si Jiul Romanesc cu
Jiul de Est sau Jiul Transilvan, primul izvorand din Muntii Retezat si al doilea cu obarsia
intre Muntii Sureanu si Parang. De la Livezeni la Bumbesti, Jiul formeaza un impresionant
defileu intre muntii Valcanului si Parangului, prin care trece calea ferata si soseaua ce leaga
Oltenia de Depresiunea Petrosani si mai departe de Tara Hategului. Calea ferata a fost
construita de brigazile de tineret prin munca patriotica in anii 1947-1948.

In Depresiunea subcarpatica Targu Jiu, primeste mai multi afluenti, pe dreapta, ca Susita,
Jales, Bistrita si Tismana, toate drenand versantii sudici ai Valcanului, formand chei in
calcare, fiind alimentate de ape carstice subterane. In cadrul Piemontului Getic, de la
Rovinari la Craiova, Jiul primeste cei mai mari afluenti si anume: Motru, pe dreapta si Gilort
cu Amaradia, pe stanga. De la Craiova la varsare Jiul, cu o lunca larga, intre Campia
Bailestilor, la vest, si Campia Romanatilor, la est, nu mai primeste afluenti semnificativi.
Regimul de scurgere al Jului este caracterizat prin ape mari primavara si inceputul verii, cand
au loc frecvent viituri, alimentate din topirea zapezilor si din ploi bogate, uneori cu caracter
torential.

Debitul mediu la Podari, in avale de Craiova, este de 94,7 mcub/s, cel maxim inregistrat in
octombrie 1972 de 2000 mcub/s, iar cel minim de 7,4 mcub/s consemnat tot in octombrie, dar
in 1950.

Apele Jiului sunt folosite in Depresiunea Petrosani la spalarea carbunilor necesari in

prepararea cocsului, iar la Rogojelu, Turceni si Isalnita pentru termocentrale si combinatul
chimic. Exploatarea in cariera a zacamintelor de ligniti de la Rovinari a impus construirea
barajului Ceauru, lacul format avand rolul de a retine apa si a preantampina inundatiile, in
perioada viiturilor.
In bazinul Jiului, pe Motru, a fost realizat sistemul hidroenergetic Cerna (din afara bazinului)
– Motru -Tismana – Bistrita, in care lacul de acumulare cel mai mare este Iovan, pe Cerna
(124 mil. mcub), cu centrala electrica de la Tismana, avand 106 MW putere instalata. In
cursul inferior apele Jiului sunt folosite la irigatii, indeosebi in lunca, intrucat la nivelul
campiei sistemele de irigatii sunt alimentate din Dunare. Defileul Jiului cu numeroasele sale
tuneluri si viaducte, peisajul pitoresc al cheiurilor Runcului, Sohodolului, izbucurile de la
Orlea, Celei si Izvarna constituie obiective turistice demne de a fi vizitate.
Unul din râurile istorice ale românilor, Jiul, a săpat în Carpații Meridionali, pe o distanță de
35 de kilometri un defileu care-i poartă numele.

Acest râu cu o istorie încărcată apare întâia oară în scrierile lui Herodot, sub denumirea de
„Rhabon”. În anul 1700, stolnicul Cantacuzino a întocmit prima hartă în care râul figurează
sub numele de Jiu. Defileul Jiului, creat între Masivele Parâng și Vâlcan, ocupă o suprafață
de peste 11.100 hectare, cu statut de parc național, împarțită între județele Gorj și Hunedoara.
Zona este acoperită aproape în totalitate de păduri de fag și de stejar (85%), o parte fiind
considerate virgine si cvasi-virgine. Jiul reprezintă unul dintre ultimele râuri din România pe
care se mai pot practica sporturi acvatice de ape repezi, cum ar fi raftingul.
Parcul Național Defileul Jiului riscă să fie distrus de o amenajare hidro care, conform
declarațiilor din presă, urmează să fie dată în funcțiune în acest an, urmând să capteze 85%
din apa râului Jiu.

Proiectul amenajării hidroenergetice din Defileu presupune captarea Jiului precum și a

afluenților Dumitra și Bratcu. Astfel, proiectul va modifica ireversibil peste 30 km în toată
zona Defileului și va duce la o reducere de aproximativ 85% din debitul actual al râului, de la
18,81 mc/s la 2,7 mc/s.

Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Defileului cuprinde două componente:

1. Centrala Hidroelectrică Dumitra
2. Centrala Hidroelectrică Bumbești

Centrala Hidroelectrică Dumitra

Această centrală este amplasată pe malul drept al râului Jiu, în amonte de confluența cu
pârâul Dumitra. Include barajul Livezeni, amplasat la circa 1 km aval de confluența Jiului de
Est cu Jiul de Vest și o galerie de aducțiune cu o lungime de aproximativ 7 km, toate cu un
impact major nu doar asupra debitului și a speciilor care viețuiesc în râu, ci și asupra albiei și
vegetației de pe maluri.
Centrala Hidroelectrică Bumbești
A doua centrală, amplasată pe malul drept al Jiului în dreptul localității Bumbești-Jiu, la
intrarea în Defileu, include o galerie de aducțiune cu o lungime de aproximativ 13 km și 3
captări secundare pe Jiu și afluenții Dumitra și Bratcu. Apa captată va fi preluată în galeria
respectivă iar albia râului va fi lasată în mare măsură fără apă, cu consecințe dramatice asupra
biodiversității și peisajului. Localnicii și turiștii vor fi însoțiți la trecerea prin Defileu, nu de
priveliștea naturală a Jiului ce traversează nestingherit un parc național, ci de conducte uriașe,
construcții din beton și albii aproape secate.
În vara anului 2015, o echipă de cercetători a Universității din Oradea a studiat compoziția
faunei piscicole din Defileul Jiului. Aceasta a găsit "11 specii de pești, dintre care 10 sunt
autohtone și tipice pentru regiunea și habitatele cercetate.”

„Sectorul râului Jiu din interiorul Defileului a rămas pentru multă vreme fără pești, din
cauza poluării provocate de minele de cărbune din bazinul Petroșani, aflat în amonte. În
momentul de față râul este amenințat prin construcția de amenajări hidroenergetice care
prevăd reducerea drastică a debitului. În urma proiectului, mai puțin de 10% din debitul
natural va curge prin Defileu. [...] În ciuda deceniilor de poluare minieră, râul Jiu are astăzi
o faună piscicolă corespunzătoare regiunii în care se află și habitatelor ei.” (Telcean și
colegii, 2017)

Printe cei mai importanți pești care depind de apele Jiului se numără mreana vânătă, specie
îndrăgită de pescarii sportivi și nisiparița, un pește care nu se găsește nicăieri altundeva în
lume, decât în sud-vestul României.
 Mreana vânătă Sabanejewia

Salvați Defileul Jiului!

WWF solicită urgent intervenția Ministerului Mediului și a Gărzii de Mediu care trebuie să
decidă suspendarea lucrărilor și reluarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
Proiectele prevăzute în Defileul Jiului vor duce la distrugerea iremediabilă a râului.
Intervenţiile structurale majore incluse în proiect vor avea consecinţe semnificative asupra
speciilor de plante și animale, asupra continuităţii curgerii Jiului și afluenților acestuia, asupra
peisajului și nu în ultimul rând, asupra activităților socio-economice și culturale ce depind de
această zonă naturală.

BIBLIOGRAFIE:
https://www.arcgis.com/apps/Cascade/index.htmlappidd
https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Jiu
a

la Hidroelectrică Du