Localizare: Marea Piramidă din Gizeh (numită și piramida lui Kheops) este localizată pe Platoul Gizeh - orașul Gizeh, necropola anticului Memphis, actualmente parte a capitalei Cairo.
Amplasarea piramidei lui Kheops(1) în complexul de la
Gizeh Anul constructiei: Această piramidă celebră a fost construită de faraonul Kheops (Keops sau Cheops – cum era numit de către istoricul grec Herodot) sau Khufu (cum îl numeau vechii egipteni), pentru a-i servi drept mormânt. Conform istoricilor și cercetătorilor, Piramida lui Keops a fost construita intre anii 2700 - 2500 I.Hr. Conform scrierilor lui Herodot, aceasta a fost construita ȋn jurul anului 2.560 I.Hr., ȋn timpul domniei lui Khufu, despre care se crede că a domnit circa 23 ani. Piramida lui Keops se află pe lista celor șapte minuni ale lumii antice și este singura dintre acestea care nu necesită descrieri ale istoricilor din antichitate sau ale poeților. Este singura minune a lumii asupra căreia nu se fac speculații referitoare la formă, mărime și prezentare. Este cea mai veche și totuși singura dintre cele șapte minuni ale lumii antice care a supraviețuit timpului. Atunci când a fost construită, Marea Piramidă avea 145,75 m înălțime, și datorită eroziunii de-a lungul timpului aceasta a mai pierdut 9 m. din ȋnălţime, latura de 227 m.. Fețele piramidei erau placate cu plăci șlefuite din calcar pe care arhitecţii au înscris metodele lor de lucru, dar aceste inscripţii s-au şters de-a lungul timpului. Herodot a primit de la preoţii egipteni detalii despre modul de construire a Piramidei lui Keops; istoricul grec precizează că pentru construirea Marii Piramide a lui Keops au lucrat echipe de câte 100.000 de oameni, timp de 20 de ani; pentru menţinerea unui ritm de muncă satisfăcător, echipele erau schimbate o dată la 3 luni; astfel obţinem un număr fantastic: 8 milioane de lucrători! Herodot mai dezvăluie şi faptul că mai întâi s-a făcut un drum pentru transportul materialelor, şi numai construcţia acestui drum a durat 10 ani. Deși încă nu se știe exact cum au fost așezate cele 2.521.000 blocuri de piatră de peste 2 tone fiecare, au existat mai mult teorii: una din aceste teorii se referă la construirea unei rampe drepte sau în spirală, ce era înălțată pe măsură ce se ridica piramida. Această rampă, îmbrăcată cu noroi și apă, ușura transportarea blocurilor împinse (sau trase) la locul lor. O altă teorie sugerează că blocurile de piatră erau puse la locul lor folosind pârghii lungi. Marea Piramidă din Gizeh a fost cea mai înaltă construcție din lume mai mult de 43 de secole, până în secolul al XIX- lea în 1889 când a fost construit Turnul Eiffel. Pe fațeta din nord se află intrarea în piramidă. Coridoarele și galeriile duc fie spre camera mortuară a regelui, fie au avut alte funcții. Camera regelui se află în inima piramidei, putând fi accesată numai prin Marea Galerie și un coridor ascensional. Piramida lui Keops. Știați că Piramida lui Keops face parte din ansamblul celor 3 Mari Piramide de la Giza (Gizeh), alături de Piramida lui Kefren şi de Piramida lui Mikerinos. Platoul de la Gizeh – cel care găzduieşte aceste 3 piramide celebre – se află lângă capitala Egiptului, Cairo. Piramida lui Keops – bancă de date matematice şi astronomice Iată câteva dintre amănuntele care i-au făcut pe cercetători să ajungă la concluzia că Marea Piramidă de la Giza (Gizeh) este o adevărată bancă complexă de date din domeniul matematicii şi astronomiei: • Piramida lui Keops este situată exact pe paralela de 30 de grade – paralelă care desparte uscatul de ape în proporţii egale. • Distanţa de la Pământ la Soare este de 90 de milioane de mile engleze, astfel, între planetă noastră şi astrul zilei încap 1 miliard de Piramide ale lui Keops, socotind depărtarea la data de 17 februarie (aceasta variază între anotimpuri). • Fiecare faţă a Piramidei lui Keops este atent orientată spre câte un punct cardinal (N, E, S şi V). • Cele două diagonale ale pătratului care formează baza Piramidei lui Keops, prelungindu-se spre NE şi NV, coincid cu limita răsăriteană şi cea apuseană a Deltei Nilului. • Diagonalele prelungite ale Marii Piramide de la Giza trec prin inimile tuturor continentelor, ca nişte solii ale centrului bazei. • Inginerii lui Napoleon au observat că meridianul care trece prin vârful Piramidei lui Keops împarte Delta Nilului în două sectoare cu arii egale, mai mult decât atât, acesta este meridianul ideal, deoarece traversează cele mai multe continente şi împarte întregul uscat de pe glob în 2 părţi egale. • Ocupând Egiptul, englezii au măsurat Piramida a lui Keops (evident, cu măsurile lor de lungime) şi au obţinut ca o latură a bazei Marii Piramide de la Giza are 365 de coţi şi aproape un sfert, adică exact zilele dintr-un an. • Cercetătorii geofizicieni au ajuns la concluzia că cotul utilizat de constructorii Marii Piramide de la Giza este unitatea de măsură ideală, deoarece este a zece-milioana parte din raza polară a Pământului (care are 6.356,7 km). Metrul – pe care îl utilizăm noi ca unitate de măsură – este dedus greşit dintr-un grad oarecare al meridianului, într-o vreme când nu se ştia că Pământul nu este un glob perfect. De aceea, metrul nu redă numeric proporţiile Universului, pe când numărul de coţi ai înălţimii Piramidei lui Keops exprimă milioanele de kilometri ai distanţei dintre Pământ şi Soare – distanţă fără de care nu s-ar putea efectua celelalte măsurători cosmografice în ceea ce priveşte spaţiul, timpul, materia, energia. Astfel, unitatea de măsură cosmografică este ascunsă în Marea Piramidă de la Giza. Marea Piramidă din Giza Piramida lui Kheops