Sunteți pe pagina 1din 2

Rolul jocului didactic in pregătirea

copilului pentru clasa I

Pregătirea copilului din clasa pregătitoare pentru şcoală se înscrie ca unul din obiectivele
majore ale învăţământului preşcolar şi vizează atât latura formativă cât şi latura informativă,
revenindu-ne ca sarcină formarea unor deprinderi intelectuale încă din gradiniță
În cadrul activităţilor comune, de exemplu, copiii învaţă să mânuiască diferite
materiale şi să le folosească, ei sunt obişnuiţi să fie atenţi, să se stăpânească, să observe
sistematic materialele. Toate acestea contribuie la pregătirea lor pentru viaţa de şcolar.
Plecând de la faptul ca activitatea de bază în clasa pregătitoare este jocul am
considerat că obiectivele propuse să le realizez prin intermediul acestuia.
Jocul didactic ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea vorbirii, deoarece forma
de joc antrenează intens copilul in stimularea şi exersarea vorbirii in direcţia propusă în cadrul
fiecărui joc, fără ca el să conştientizeze acest efort. Astfel prin intermediul jocului didactic
se fixează, precizează şi activizează vocabularul copiilor, se contribuie la îmbunătăţirea
pronunţiei, la formarea unor noţiuni, la însuşirea unor construcţii gramaticale.
Eficienţa jocurilor didactice de dezvoltarea limbajului depinde, însă, în mare
măsură, de modul in care educatoarea ştie să le selecţioneze în raport cu situaţiile concrete
existente în clasa de copii. Aceasta presupune o foarte bună cunoaştere a copiilor, sub
raportul nivelului atins în dezvoltarea limbajului, precum şi sub aspectul defectelor de vorbire.
Jocul didactic este o forma de activitate creativă, care dezvoltă imaginaţia, simţul
estetic, integrarea copiilor in clasa I. Exemplu jocul „La alimentară" copiii trebuiau să
descrie şi să facă diferenţe între alimentele cunoscute. De pildă, copilul care făcea cumpărături
de la alimentară trebuia să ştie să se adreseze politicos, apoi să ceară alimentul dorit, descriindu-i
însuşirile caracteristice fără să-l denumească. Copilul care îndeplinea rolul vânzătorului trebuia
să recunoască alimentul respectiv şi să i-l ofere.
Un alt joc didactic prin care am reuşit să-i formez pe copii pentru procesul de învăţare
este ,,Mijloace de locomoţie". Fiecare copil a primit câte un jeton şi 1-a aşezat pe măsuţă cu
faţa în jos. Copilul denumit de învățătoare trebuie să ridice jetonul şi să spună locul pe unde
circulă, unde a mai văzut el asemenea mijloc de locomoţie, dacă a mers cu el vreodată.
In acelaşi scop am desfăşurat şi jocul, „A sosit iarna". Pornind de la ideea că elevilor
mici le plac activităţile şi jocurile despre anotimpuri, întrucât ei se întrec în a le descrie cu
grijă, să nu uite ceva din trăsăturile caracteristice fiecărui anotimp, am căutat să încep jocul
printr-un dialog referitor la aspectele caracteristice anotimpului şi la cauzele care le
provoacă. De asemenea ei mai pot fi antrenaţi în recitarea unor poezii despre fiecare
anotimp sau pot spune ghicitori despre acestea . În acest mod i-am făcut pe copii să fie atenţi
şi activi. Copiii care au răspuns bine au fost apreciaţi şi recompensaţi.
Am organizat apoi jocuri didactice desfăşurate frontal cu scopul de a deprinde copiii
cu operaţii de analiză lexicală prin intermediul mai multor variante de joc, având în
vedere că pe cât posibil denumirea jocurilor create de mine să fie legate de conţinutul
tipurilor de propoziţii utilizate. Astfel in jocul didactic ,,Ghiceşte câte cuvinte are?", am urmărit
formarea deprinderii de a efectua operaţii de analiză şi sinteză, delimitând cuvintele din
propoziţiile enunţate. Operaţia de analiză s-a făcut în partea introductivă a jocului cu material (au
separat atâtea beţişoare câte cuvinte am spus), urmând efectuarea pe plan mintal. Ca
elemente de joc s-au folosit: mingea, aplauze, recompense.
Un alt exemplu : jocul didactic „Din jumătăţi , întreg" a avut ca scop familiarizarea
copiilor cu componenţa silabica a unor cuvinte formate din două silabe, copiii având
sarcina de a reconstitui imaginile din două jumătăţi, prin verbalizarea silabică a fiecărei părţi,
determinând numărul şi ordinea lor in cuvânt.
Dintre jocurile organizate pe baza de imagini amintesc jocul „Spun o poveste ..,
joc care are ca sarcina alcătuirea unei povestiri pe baza unei imagini. În timpul jocului
actul observării este dirijat de învățătoare. Copiii sunt îndrumaţi să folosească expresii
frumoase, iar cei cu o exprimare defectuoasă, sunt ajutaţi să formuleze propoziţii corecte şi
clare.
Jocul didactic „Caută vecinii" are ca scop consolidarea deprinderii de a compara numerele.
Copiii vor primi jetoane cu figuri geometrice de la numărul 1-9 formate din cercuri, triunghiuri
şi pătrate. Conducătorul jocului ridică un jeton, copiii vor număra în gând cercurile desenate
după care va trebui să spună care este vecinul mai mare sau mai mic cu o unitate.
Din numeroasele jocuri, pe care le-am desfăşurat cu copiii, am ajuns la concluzia că
jocurile didactice rămân cele mai plăcute și atractive, pe lângă celelalte activităţi în clasa
pregătitoare, contribuind din plin la pregătirea copilului pentru clasa I.
Deci clasa pregătitoare în cadrul ciclului primar asigură dezvoltarea normală a copilului şi
totodată satisface nevoile vitale ale școlarului mic prin variate forme şi procedee de activitate în
contextul relaţiilor interpersonale de tipul învățător - copil, copil - învățător, copil - copil, încât
putem spune că perioada şcolară mică imprimă cele mai profunde, durabile şi fructuoase
amprente asupra individualităţii copilului , căci ,,Omul este rodul educaţiei pe care o
primeşte".