Lacul Blea este un lac glaciar (format n circ glaciar) situat la o altitudine de 2040 m, n Munii Fgra, Judeul Sibiu.

Dimensiunile lacului sunt: 360 m n lungime, suprafaa de 46508 m2 i adncimea de 11,35 m. n anul 1932 lacul Blea i o suprafa de circa 180 ha n jurul lacului au fost declarate rezervaie tiinific. Lacul Blea se afl la circa 77 km de orasul Sibiu .In timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfgran, iar n restul timpului cu telecabina, de la cabana Blea Cascad din apropierea cascadei Blea. n Munii Fgra se mai afl i lacurile Capra, Podragu mic, Podragu Mare, Avrig, Urlea, etc. Prima Cabana la Lacul Blea a fost ridicat in anul 1904 de ctre Societatea Carpatin Transilvnean (Siebenburgischer Karpaten Verein S.K.V.) i inaugurat la 29 august 1905[1]. n anul 2006 a fost construit n apropierea lacului Blea primul hotel de ghea din Europa de Est n forma unui iglu de 16 locuri[2].

Balea Lac

Cabana de pe Lacul Balea e ancorata spre largul apelor si pare de departe stravechea Arca a lui Noe, poposita intre munti pe ultima oglinda de apa ramasa de la potop.

Cabana Blea Lac se afla la 77 km de Sibiu, 68 km de orasul Fagaras si 85 km de orasul Curtea de Arges, si este punctul ideal pentru turistii care intentioneaza sa ajunga pe Varful Negoiu (2535) sau pe Vf. Moldoveanu (2544 m.) Cabana asigura comfort de trei stele, oferind turistilor servicii complete, buna-dispozitie si o ambianta de neuitat. Cabana Balea Lac este situata la o altitudine de 2034 m, pe peninsula ce inainteaza in lacul glaciar Balea, fiind inconjurata din trei parti de apa. La cabana se poate ajunge n timpul verii cu masina, pe Transfagarasan, iar n restul timpului cu telecabina, de la cabana "Blea Cascada". n anul 2006 a fost construit n apropierea Cabanei Blea primul hotel de gheata din Europa de Est

Istoric :

Caldarea Glaciara Balea care adaposteste emblematicul lac cu cea mai frumoasa cabana semilacustra, este pe departe cel mai important centru al sporturilor de altitudine din carpatii romaniei. Situat in inima masivului Fagaras - el insusi cel mai grandios complex montan al carpatilor nostri - zona Balea Lac, parte a rezervatiei naturale prezinta un relief glaciar tipic cu morene, terase, vale in forma "U" dominat de creste adanc crenelate din care se inalta dinspre nord-est spre sud-vest varfurile Vaiuga 2443 m, despartit de Iezerul Caprei 2417 m de Saua Caprei 2315

m si Paltinul 2398 m. De aici coboara muchia Balii spre nord pana dincolo de Cascada in Varful Mierea la 1500 m. Peisajul de o frumusete austera unica este coplesitor atat vara cat mai ales in anotimpul alb. Atunci se muta aici fascinanta lume a nordului inghetat cu zapezi inalte, sclipitoare atarnate parca de strasina inaltimilor ce se contopesc in albul norilor efemeri. Din Saua Netedului - "poarta" accesibila a Rezervatiei Faunistice Arpasel privirea cuprinde o nesfarsita succesiune de culmi inalte si imblanite de hlamida iernii care ascunde vai glaciare complexe suspendate sau simple, varfuri ascutite si pinteni, ace si turnuri masive aliniate cuminte pe un fronton alpin cu iz himalaian. Pe lacul cu gheata peste un metru picura in soare stalagmitele cascadei incremenite de ger sub Fereastra Bali.

Cea mai veche atestare a unei ascensiuni in acest masiv a fost consemnata de catre doctorul G. Lindner in jurul anului 1700, in regiunea Balea-Valea Doamnei. Inainte de anul 1750 o noua mentiune precizeaza prezenta in zona a capitanului Jacob Zultner cu scopuri geografice si legate de trasarea granitei. Un rol important in promovarea turismului l-a avut in aceasta zona Societatea Carpatina a Transilvaniei (SKV) Siebenburgischer Karpatenverein - infiintata la Sibiu in anul 1880. SKV a construit mai multe drumuri de acces in munte si a efectuat un numar important de marcaje si a organizat numeroase ascensiuni de vara si iarna, multe dintre ele in

premiera. In anul 1975 pentru facilitarea accesului la cabana si la traseele de creasta s-a amenajat linia de telecabina.

Introducere Definitie: Lacul este o intindere permanenta de apa statatoare, caracterizat printr-un bazin relativ consolidat, o adancime destul de mare pentru ca lumina sa nu patrunda pana la fundul acestuia si un regim termic caracterizat prin stratificare. Lacul a fost printre primele ecosisteme studiate de ecologi datorita usurintei cu care putea fi abordat. Structura biotopului si structura functionala sunt bine individualizate, categoriile identificate fiind utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de ecosisteme acvatice. Monument al naturii, lacul glaciar Balea este unul dintre cele mai mari lacuri din Muntii Fagarasului, avand o suprafata de 4,5 ha, o lungime de 360 m, o latime de 240 m si o adancime de aproximativ 11 m. El este situat la o altitudine de 2.034 m, intr-un circ glaciar, fiind cuprins intre Defileul Oltului si poalele muntilor Piatra Craiului. Culoarea apei este pe vreme senin albastr cu o uoar nuan verzuie, ceea ce face ca vizibilitatea s fie foarte mare n ap pana la 8 m adncime, fundul lacului nemaivazindu-se. Lacul Balea este alimentat pe de o parte de izvoare cu caracter temporar care se activeaza numai n anumite perioade ale anului (primavara si toamna) iar pe de alta n jurul lacului sunt si izvoare cu caracter permanent.

Geologiea lacului este urmatoarea: Cuveta lacustr este spat n isturi micacee, clorite cu intruziuni de cuar, pe aceeai roc s-au format rocile mutonate din V i N. Pe malul de NE exist i isturi hornblendice verzi nchise care fac parte din rocile mutonate. La formarea crestei sudice, de grani, au participat isturi hornblendice cu hornblend neagr, isturi muscovitice, isturi negre sericitoase i gnais, precum i isturi grafitoase i o roc cuaritic verde, n cantiti mici. Se mai gsete i o lentil de calcar. Din aceasta provine un mare bloc de calcar care se nal din lac. Fundul lacului este acoperit de pietri, nisip i ml brun n prile de S, E, NE i n golful din NV, n timp ce n SV, centru i N domin fundul stncos. Harta amplasare lac Balea Definitii: Habitat (biotop): teritoriu locuit de un individ, de o specie ori de un grup de indivizi sau specii, n cadrul cruia populaia respectiv gsete o complexitate uniform de condiii de via, adaptndu-se acestora. Ecosistem: prin ecosistem nelegem unitatea elementar a biosferei formata dintr-un biotop, ocupat de o biocenoz. Un ecosistem cuprinde ntreaga materie vie dintr-un spaiu finit, deci toate animalele, plantele, microorganisme (ciuperci, bacterii i virusuri), mpreun cu toat substana organic moart existent n acel teritoriu. Biom: reprezinta zona majora de viata, determinata de microclima, cuprinzand un complex de biotopuri si biocenoze. Biosfera: invelisul planetei care contine ansamblul de organisme vii si in care viata este posibila in permanenta, formata din partea inferioara a atmosferei, hidrosfera si o parte din litosfera. Factorii biotic: sunt reprezentai de relaiile, de legturile care se stabilesc n cadrul populaiei (speciei) sau ntre specii diferite.