Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
“ Apa dulce constituie o resursă epuizabilă şi vulnerabilă, esenţială pentru a susţine viaţa,
dezvoltarea şi mediul înconjurător”
Constantin Savin
Apa, izvor de viaţa, pe care credem că o să o putem folosi la nesfarşit fară a avea grija
de ea , o murdărim , o distrugem ; dar toate au un sfârşit si noi prin acţiunile noastre
grabim totul .
Daca nu încercăm să o protejăm , este posibil ca cei ce vor veni după noi , să nu mai
cunoască frumuseţea apelor si bogaţia lor ; dar cum este întotdeauna primează
comfortul , factorul economic şi lacomia oamenilor mi-e teama că viitorul este
sumbru .
Dar este de datoria noastră sa încercam să o protejăm , să încercăm sa câstigam
lupta.
1. INTRODUCERE
Centrul populat deservit de sistemul de alimentare cu apă este Municipiul Craiova- reşedinţa
judeţului Dolj, cu importante funcţiuni socio-economice de interes naţional, având o populaţie de
circa 330000 locuitori.
Reţelele hidroedilitare (apă- canal) acoperă cea mai mare parte a oraşului, cu o mai slabă
reprezentare în zonele periferice
Izvorul nr.1 este captat printr-un dren cu două ramuri, L = 85 m, Dn = 250 m, executat din
bazalt, amplasat în medie la 4 m adâncime. În punctul cel mai de jos al stratului de bază s-a executat
un puţ colector unde se colectează apa din cele două ramuri ale drenului.
Izvorul nr.2, situat la 100 m spre vest de primul, este captat printr-un puţ prevăzut cu filtru
invers, de unde apa este transportată la puţul colector al drenului printr-o conductă Ø100mm, prin
cădere lineară, pe distanţă de cca. 100 m.
Furnizează apă de infiltraţie din râul Jiu, printr-o captare formată din 140 puţuri de circa 20m
adâncime. A fost realizată pentru o capacitate de 750 l/s pentru zona industrială Işalniţa care se
alimentează în prezent cu apă de suprafaţă din sursa proprie şi apă din conducta Izvarna.
Apa din puţuri conşine fier; după defezare este pompată pe o conductă de oţel Ø=800mm în
conducta PREMO Ø=100mm Işalniţa – Şimnic, în nodul denumit B800.
Din cauza colmatării filtrelor de la puţuri capacitatea sursei s-a redus faţă de cea proiectată,
existând o capacitate disponibilă de filtrare a apei în staţia de la Breasta.
Izvarna, este o sursă subterană de apă de izvor carstic, de foarte bună calitate, pusă în
funcţiune în anul 1966. Sursa cuprinde o captare de izvor, o cameră de captare, un dren de captare
cu o lungime de 170 m, un rezervor de înmagazinare şi două staţii de ridicare a presiunii, una fiind
amplasată la captare iar cea de-a doua pe traseul aducţiunii, la Ţânţăreni.
A fost proiectată la o capacitate de 1060 l/s dar furnizează numai 650 l/s
Principalii indicatori de calitate a apei din captarea Izvarna are urmatoarele valori:
pH - 6,56 - 7,34
Işalniţa este o sursă de apă de suprafaţă, apa fiind preluată din râul Jiu. S-a dezvoltat în două
etape. Prima etapă, proiectată pentru o capacitate de 630 l/s a fost pusă în funcţiune în anul 1976.
Aceasta a fost extinsă în perioada 1984-1987 pentru o capacitate proiectată de 1150 l/s. După tratare,
apa ajunge în Staţia de acumulare şi pompare Şimnic, fiind pompată în reţeaua publică de distribuţie
a Municipiului Craiova.
Apa provenită din râul Jiu este preluată din barajul Işalniţa printr-o priză prevăzută cu
instalaţii de deznisipare existente ale CET. Două conducte Dn = 1000 mm transportă apa în staţia de
tratare, formată din: gospodărie de reactivi, decantoare suspensionale (D = 29 m), staţie de filtre
rapide, staţii de pompare treapta I şi II. Din staţia de pompare, apa ajunge în gospodăria Şimnic
printr-o conductă cu Dn = 1000 mm, care a fost dublată în etapa a II-a.
Sursa Marica preia apa din orizontul freatic din terasa medie „Malu Mare”, cu următoarea
compoziţie litologică (fig.6):
Pusă în funcţiune în anii 1993-1997, sursele Maricaca preia ap[ din stratul de apă freatică
din terasa râului Jiu prin puţuri cu adâncimea de 10-15 m amplasate la circa 100 m distanţă unul de
celălalt, prin trei fronturi de captare (Marica I, Marica II, Marica Nord).
Fiecare front de captare are o staţie de pompare proprie care pompează apa într-o conductă
de refulare comună, până la gospodăria de apă Secui (rezervor 10.000 mc + staţie de repompare).
Printr-o conductă de refulare Dn = 800 mm apa ajunge în Staţia de tratare - pompare Făcăi
care asigură pomparea în reţeaua de distribuţie a oraşului pe o conductă de oţel Dn = 1000mm.
2.2.7. SURSA MIHĂIŢA
(scoasă din funcţiune în luna august 2010 şi trecută în conservare)
Este formată din 3 fronturi de captare cu puţuri de mică adâncime amplasate pe malul drept
al Jiului în amonte de baraj. Aceasta capta apa de infiltraţie din lacul de acumulare. Fiecare front are
o staţie de pompare proprie. Apa era pompată la staţia de tratare Breasta printr-o conductă de
refulare comună.
3. SISTEMUL DE ADUCŢIUNE ŞI DISTRIBUŢIE
Date generale
Denumirea investiţiei: staţia de pompare Şimnic.
Bazin hidrografic: Jiu, cod VII-1-42 (15-16).
Volum de apă înmagazinat 3 x 10000mc, 5 x 5000mc, total=55000mc.
Descrierea instalaţiilor :
Staţia de înmagazinare cuprinde ca părţi cimponente construcţii şi instalaţii pentru
înmagazinarea apei (rezervoare), îmbunătăţirea calităţii apei (staţie de clorinare), pompare (staţia de
pompare), transport şi distribuţie apă (conducte).
Apa este pompată din sursele Izvarna, Işalniţa-Jiu, Breasta şi este înmagazinată în staţia
Şimnic. Apa de la sursa Izvarna este transportată printr-o conductă PREMO cu Ø=1000mm şi o
lungime totala de 117KM. Apa de la sursa Işalniţa-Jiu este adusă la staţia de înmagazinare Şimnic
prin aducţiuni realizate în 2 etape.
Etapa I: 1975 aducţiune cu Ø=1000mm până în dreptul zonei industriale Işalniţa până l
aintersecţia cu tronsonul Ø=800mm de la aducţiunea Breasta. De la căminul B800 s-a executat o
conductă de aducţiune având Ø=1000mm până la rezervoarele Şimnic paralel cu aducţiunea Izvarna.
Etapa II: 1980 s-a executat a doua aducţiune Ø=1000mm de la staţia de tratare Işalniţa-Jiu
până după căminul B800 legată de conducta Ø=1000mm, spre rezervoarele Şimnic.
Apa din sursa Breasta- Mihăiţa este transportată din staţia Breasta până la nodul B800 cu
ajutorul unei conducte PREMO cu Ø=800mm. De la nodul B800 se face legătura cu aducţiunea
Işalniţa Ø=1000mm până la Şimnic.
Rezervoarele sunt construcţii care asigură înmagazinarea unei cantităţii de apă în
apropierea Municipiului Craiova în scopul de a face compensarea zilnică a debitelor de consum cu
cele de alimentare, de a asigura cantitatea funcţionării distribuţiei, în cazul unei defecţiunii şi de a
asigura rezerva de apă pentru stingerea incendiilor.
Reţeaua de distribuţie
Reţeaua de distribuţie a oraşului, împărţită pe cele 2 zone de presiune este alcătuită din
tuburi din fontă, oţel, azbociment, premo, polietinenă şi polistiren. Lungimea totală a reţelei de
distribuţie este de 440 Km (Fig 7).
200
180
160
140
120
100 Lungime (Km)
80
60
40
20
0
fontă azbociment oţel premo altele
Cele mai vechi conducte au fost executate în anul 1906. Din cauza depunerilo de calcar, pe
peratii conductelor, secţiunea de curgere s-a micşorat mult.
Cantitatea de apă medie distribuită anual în ultima vreme a fost de circa 79000000mc din
care :
La populaţie 30000000 mc/an
La agenţi economici 10000000 mc/an
Pierderi, refacerea rezervei de incendiu, nevoi tehnologice 39000000 mc/an.
Pierderile de apă în reţeaua de distribuţie se apreciază la 40% din cantitatea de apă
distribuită. Deficitul de debit la surse face ca distribuţia apei să se facă 14 ore/zi în zona superioară
şi 24/zi în zona inferioară.
Consumul mare de apă într-un interval mic de timp duce la creşterea debitului de apă în
reţeaua de distribuţie şi scăderea presiunii, astfel că majoritatea blocurilor de locuinţe cu P+4, nu pot
fi alimentate direct din reţeaua oraşului.
Din această cauză în cartierul cu blocuri de locuinţe, din zona superioară s-au executat
staţii de hidrofor, cuplate cu rezervoare din beton armat de 200mc. Presiunea apei în reţea este
cuprinsă între 1-6bari. Reţeaua de distribuţie a oraşului s-a extins şi în unele localităţi ce aparţin
Municipiului Craiova.
Numărul de abonaţi pe localitate la reţeaua oraşului este:
Izvorul Rece 117
Mofleni 120+ Seminarul teologic
Popoveni 4
Făcăi 22
SECTORUL HIDROFOARE
R.A. APA Craiova dispune de 10 staţii de hidrofor independente:
SH4 „AUTOMATĂ”
Amplasament: Brazda lui Novac, în spatele complexului nou.
Este dotată cu:
5 rezervoare de apă metalice de 50mc fiecare.
4 recipienţi metalici de presiune de 5mc fiecare.
7 electropompe LOTRU125 cu Q=180mc/h, H=50mCA, P=34kW, n=3000rot/min.
1 compresor aer.
1 tablou electric de joasă tensiune şi 7 contactori.
Toate utilajele şi dotările sunt în stare de funcţiune.
SH2 „AUTOMATĂ”
Amplasament: Brazda lui Novac, în spatele complexului nou.
Este dotată cu:
2 rezervoare din beton de 25 mc fiecare.
4 recipienţi metalici de presiune de 5mc fiecare.
4 electropompe LOTRU100 cu Q=140mc/h, H=55mCA, P=30kW, n=3000rot/min.
1 tablou electric de joasă tensiune cu 4 contactori.
Toate utilajele şi dotările sunt în stare de funcţionare.
SH4 „ROCADĂ”
Amplasament: Brazda lui Novac, Rocadă, în spatele PT9..
Este dotată cu:
1 rezervor din beton de 200mc.
4 recipienţi metalici de presiune de 4mc fiecare (3 în funcţiune).
2 electropompe LOTRU125 cu Q=180mc/h, H=50mCA, P=37kW, n=3000rot/min.
2 electropompe LOTRU100 cu Q=50mc/h, H=55mCA, P=22kW, n=3000rot/min
1 tablou electric de joasă tensiune cu 4 contactori.
1 compresor aer
Toate utilajele şi dotările sunt în stare de funcţionare.
SH3 „BRAZDĂ”
Amplasament: Brazda lui Novac, între blocurile Experimental 1 şi D7.
Este dotată cu:
1 rezervor din beton de 200mc.
4 recipienţi metalici de presiune de 4mc fiecare (3 în funcţiune).
2 electropompe LOTRU125 cu Q=140mc/h, H=55mCA, P=37kW, n=3000rot/min.
2 electropompe LOTRU100 cu Q=180mc/h, H=50mCA, P=37kW, n=3000rot/min
1 tablou electric de joasă tensiune cu 3 contactori.
1 compresor aer
Toate utilajele şi dotările sunt în stare de funcţionare.
SH2 „BRAZDĂ”
Amplasament: Brazda lui Novac, în spatele complexului nou.
Este dotată cu:
1 rezervor din beton de 100mc.
3 recipienţi metalici de presiune de 4mc fiecare( 1 în funcţiune).
3 electropompe LOTRU125 cu Q=90mc/h, H=55mCA, P=37kW, n=3000rot/min.
1 tablou electric de joasă tensiune cu 3 contactori.
Toate utilajele şi dotările sunt în stare de funcţionare.
SH3 „ROVINE”
Amplasament: cartier Rovine, în spatele blocului E3.
Este dotată cu:
1 rezervor din beton de 200mc.
3 recipienţi metalici de presiune de 4mc fiecare (2 în funcţiune).
2 electropompe LOTRU125 cu Q=180mc/h, H=50mCA, P=30kW, n=3000rot/min.
2 electropompe LOTRU100 cu Q=70mc/h, H=55mCA, P=22kW, n=3000rot/min.
1 tablou electric de joasă tensiune.
Toate utilajele şi dotările sunt în stare de funcţionare.
SH2 „ROVINE”
Amplasament: cartier Rovine, lângă Şcoala Generală 39,
Este dotată cu:
1 rezervor din beton de 200mc.
4 recipienţi metalici de presiune de 4mc fiecare (2 în funcţiune).
3 electropompe LOTRU125 cu Q=180mc/h, H=50mCA, P=37kW, n=3000rot/min.
1 tablou electric de joasă tensiune.
Un grup de 4 pompe COWARA cu P=7,5kW / 15,5A.
1 compresor aer
Tablou electric tip TA- convertizor frecvenţă
Toate utilajele şi dotările sunt în stare de funcţionare.
SH „VALEA ROŞIE”
Amplasament: cartier Valea Roşie, între blocurile K şi 118.
Este dotată cu:
1 rezervor din beton de 200mc.
3 recipienţi metalici de presiune de 4mc fiecare (2 în funcţiune).
2 electropompe LOTRU125 cu Q=180mc/h, H=50mCA, P=37kW, n=3000rot/min.
1 tablou electric de joasă tensiune.
1 compresor aer
Toate utilajele şi dotările sunt în stare de funcţionare.
SH „PIAŢA NOUĂ”
Amplasament: Piaţe Centrală.
Este dotată cu:
1 rezervor din beton de 200mc (nu este în funcţiune din punct de vedere tehnic şi al
amplasării).
2 recipienţi metalici de presiune de 4mc fiecare (nu funcţionează).
o electropompă LOTRU80 cu Q=80mc/h, H=50mCA, P=17,5kW, n=3000rot/min.
3 electropompe LOTRU100 cu Q=70mc/h, H=55mCA, P=22kW, n=3000rot/min
1 tablou electric de joasă tensiune.
1 compresor aer
Toate utilajele şi dotările sunt în stare de funcţionare.
SH „ROMUL”
Amplasament: Str. Rmul la subsolul blocului T7.
Este dotată cu:
1 rezervor din beton de 250mc.
2 recipienţi metalici de presiune de 4mc fiecare.
Un recipient metalic de presiune de 3mc.
o electropompă LOTRU125 cu Q=100mc/h, H=50mCA, P=17,5kW,
n=3000rot/min.
3 electropompe LOTRU100 cu Q=40mc/h, H=55mCA, P=22kW, n=3000rot/min
1 tablou electric de joasă tensiune.
1 compresor aer
Toate utilajele şi dotările sunt în stare de funcţionare.
Localitatea Craiova este menţionată ca oraş la 1582 iar în 1596 era menţionat ca oraş
mare, important . Deşi se află pe malul râului Jiu, una dintre apele importante din ţară, nu a putut fi
alimentat cu apă de timpuriu din cauză că apa trebuie tratată şi în acea perioadă nu se cunoştea
tehnologia, iar transportul necesita energie electrică
Dacă la începuturile existenţei sale, prin anul 1475,oraşul Craiova (rezultat din contopirea
mai multor sate) avea ca surse de apă câteva fântâni cu izvoare naturale (Popova,
Obedeanului, Jianului, Purcarului) după1582 când a devenit oraş, şi mai ales odată cu creşterea
numărului de locuitori, prin anul 1888, alimentarea cu apă a oraşului devenise o necesitate, deoarece
chiar înmulţirea numărului de fântâni stradale nu făcea faţă consumului.
Problema apei în Craiova a fost o preocupare importantă în timpul când în fruntea oraşului s-
a aflat primarul Nicolae Romanescu (1898-1899, 1901-1905, 1914-1916).
Obiectivul lui, în perspectiva istorică, era de a crea oraşul subteran de conducte pentru apă şi
canale, condiţia primordială în întronarea modului de viaţă civilizat.
Pentru realizarea marii lucrări a alimentării cu apă a Craiovei s-a prevăzut angajarea de studii
noi pentru sursele de apă şi alegerea celui mai bun sistem de alimentare, concesionarea lucrărilor şi
canalizarea unei părţi din oraş. Pentru realizarea acestor lucrări, Nicolae Romanescu l-a preferat pe
inginerul englez William Heerlin Lindley (1853-1917), unul din cei mai mari hidrologi ai timpului,
cunoscut în România pentru rezultatele pe care le obţinuse la Iaşi şi Ploieşti.
Din august 1901 şi până în iulie 1902, s-au desfăşurat cercetările, sondajele, analizele apelor
şi s-a întocmit un proiect.
W.H. Lindley a preferat, dintre mai multe surse posibile, apele din valea Giorocului ca fiind
cele mai apropiate (cca. 40 km de Craiova), de calitate foarte bună şi în cantitate suficientă,
îndeplinind şi condiţii favorabile pentru aducţiune la Craiova.
Lucrările de captare de la Gioroc, începute de Serviciul Apelor sub direcţia W.H. Lindley în
1908, au fost terminate în anul 1911 pentru 4100 mc/zi .
Primele măsurători ale debitului de apă adusă la Craiova au fost făcute la 9 octombrie 1910,
consemnându-se 4170mc/zi.
În perioada interbelică nu au avut loc modificări notabile ale sistemului public de alimentare
cu apă al oraşului Craiova. Au fost construite o serie de noi fântâni publice Oota, Piaţa Chiriac, etc.
şi mai ales în zona Mofleni, Corniţoiu şi Bariera Vâlcii s-au construit fântâni în curţile locuitorilor.
În secolele XVII-XIX, sursele locale de apă erau cele subterane, fiind valorificate prin
fântâni. În prezent, 14 din acestea sunt încă folosite, atât constant (Fântâna Popova, Fântâna Izvorul
Rece, Fântâna Obedeanu şi Fântâna Purcarului) cât şi ocazional (în situaţiile in care alimentarea cu
apă in sistem centralizat este oprită).
Tabel 2
Localizarea fântânilor poate fi corelata si cu graficul următor (Fig9), în care se poate observa
dispersia acestora pe cele 5 terase ale râului Jiu, localizare raportată la altitudinile la care izvoarele
au ieşit la suprafaţă. Astfel, în zona piemontală, dintre terasa V şi terasa IV, se situează fântâna
Şimnicul de Jos; pe fruntea terase III, se localizează fântânile: Corniţoiu şi Izvorul Rece; de-a lungul
terasei II, sunt localizate fântânile: Obedeanu 1, Obedeanu 2, Iancu Jianu, Gheorghe Doja, Dealu
Spirii, Piaţa Chiriac, Ootta, Purcarului, Valea Feti şi Şerbănescu, iar pe terasa I şi lunca Jiului, se
întâlneşte fântâna Popova.
160
140
120
100
80
60
40
20
0
i
nu Jo s ri ac tta lui u 1 u 2 eti c u oj a piri va ce o iu
Jia de Chi Oo caru an an ea F n es e D l S op o l Re rnit
u l
nc i cu i ata
r de de al rba rgh al u P r u Co
Ia n Pu be be V e o De vo
m P O O S he Iz
Si G
Altitudine(m)
În continuare o să prezint câteva dintre cele mai vechi fântâni din Municipiu Craiova,
frumuseţe a cărora poate fi admirată şi astăzi.
Fântâna Popova
Fântâna Popova, cunoscută şi sub numele de Fântâna Basarabeştilor (Fig 10). Datează încă
de la începutul secolului al XVII-lea, fapt reieşit dintr-un act datând din anul 1613. A fost refăcută în
1651 de către Matei Basarab (de unde i s-a atribuit şi denumirea de Fântâna Basarabeştilor), iar în a
doua jumătate a secolului al XVIII-lea de către Alexandru Ipsilanti.
Fântâna a fost construită după un plan pătrat, pe fiecare latură având câte o nişă, iar pe
laturile de S şi de V au mai fost efectuate două inscripţii, una cu litere latine şi una cu litere chirilice.
Fântâna a fost restaurată de mai multe ori, ultima dată fiind recondiţionată în anul 2006 cu
cheltuiala parohiei Obedeanu, cu directa purtare de grijă a părintelui paroh Ioan Ioanicescu. Tot în
2006 au fost serbaţi cei 250 de ani de existenţă neîntreruptă a Bisericii, Şcolii şi Fântânii Obedeanu
(Fig 11).
Fântâna Iancu Jianu (Fig 12) a fost construită în jurul anului 1800 de boierul Hagi Stan
Jianu. Se află amplasată la intrarea în Grădina Botanică. A fost construită la sfârşitul secolului al
XVII-lea de Hagi Stan Jianu, epitropul averii familiei Obedeanu, pe valea pârâului Jianu, care
curgea prin grădinile din zona respectivă. A avut un rol important în alimentarea cu apă a cartierului.
În perioada interbelică, i s-au adus modificări importante care i-au schimbat înfăţişarea de altădată.
Lângă fântână era şi casa familiei Macedonski şi se presupune că peisajul idilic din zonă (fântâna,
pomii din grădini) l-a inspirat deseori pe poet. Traditia mentioneaza ca aici a poposit vestitul haiduc
Iancu Jianu.
Fig 12 Fântâna Iancu Jianu
Fântâna Purcarului
Fantâna Purcarului( Fig 13),situată pe strada Matei Basarab,in apropriere de Piaţa Veche,a
mai fost cunoscută si sub numele de fântâna din Piaţa Elca.
Această cişmea a fost construită in anul 1818 in zona târgului.Cu timpul,pământul din jurul
ei s-a înălţat incât,in prima parte a secolului XX,s-a ajuns la astuparea ţevilor de curgere a apei.In
anul 1928,fântâna se găsea in ruină.Starea actuală se datorează amenajărilor din anii 1965-1966.
Municipiul Craiova este dotat cu o reţea de canalizare în sistem mixt: zona centrală şi de
nord-est, este canalizată în sistem unitar, iar zona de nord-vest şi sud în sistem divizor.
Lungimea reţelei de canalozare a oraşului Craiova este de 320Km, din care circa 280Km
cu secţiune nevizitabilă şi 40Km cu secţiune vizitabilă (Ø ≥ 1500mm.
Pe baza proiectului, întocmit în 1914, de ing. Lindley, au fost realizaţi în zona centrală şi
de nord-est a oraşului, circa 48Km colectoare, în sistem unitar.
În această etapă s-au realizat cele 2 colectoare principale ale oraşului, denumite "A" şi "B"
cu următorul traseu :
Colectorul "A", cu secţiuni cuprins eîntre 700/1250 şi 1000/1750mm, pozat pe
străzile : Calea Bucureşti, A.I.Cuza, Macedonski, Eroilor, Parcul Poporului,
Bucura, cu descărcare în canalul deschis Craioviţa, în amonte de podul de pe linia
CF Craiova-Calafat.
Colectorul "B" cu secţiuni cuprinse între 1100/1650 şi 1700/2400mm, executat pe
străzile : Buciumului, Ştefan cel Mare, 7 Noiembrie, cu descărcare în canalul 7
Noiembrie ( închis Ulterior).
După 1960, reţeaua de canalizare a Municipiului Craiova, s-a dezvoltat 3 etape :
Etapa I cuprinde următoarele colectoare principale, executate pe baza STE nr. 1015/1968
întocmit de IPACH Bucureşti :
Colectorul cu Ø=500mm, pentru apele uzate menajere provenite de la zona
industrială vest ( Fabrica de bere şi Prefacbricate) şi locuinţe, executate pe
urrmătorul traseu: Calea Severinului, str. Fluturi, Câmpia Izlaz, până la intersecţia
cu str. Nicolcescu.
Continuarea acestui colector, în sistem unitar pe str. Câmpia Izlaz, Doja şi Unirii,
până la Parcul Poporului ( camera deversare DA2) cu secţiuni de 1000/1750,
2600/1650 şi 4000/1000mm.
La intersecţia str. Câmpia Izlaz şi 7 Noiembrie s-a executat camera deversare DB1, cu care
s-a preluat şi colectorul B, crând posibilitatea colectorului de pe str. 7 Noiembrie ( tronsonului DB1
– Canal Craioviţa ) să devină descărcător pentru ape pluviale.
Colector unitar "D" pe str. Lăpuşului, Parcul Poporului, până în punctul DA2, cu
secţiuni de 1200/1800, +2000/2000mm.
Inchiderea descărcătorului pentru ape pluviale 7 Noiembrie ( 2 secţ. Drept. 3200 x
1750).
Inchiderea descărcătorului pentru ape pluviale Mureş, tronsonul DB2- Canal
Craioviţa ( 2 secţ. Clopot 2800x 1770mm)
Descărcătorul pentru ape pluviale DA2 (Parc)- Canal Craioviţa ( secţ. Clopot
3200/2030mm).
Colectoare secundare, în sistem unitar şi divizor.
Amenajarea canalului deschis Corniţoiu.
În anul 1974, în cadrul IPJ Dolj, a fost întocmit în faza STE “Canalizarea Municipiului
Craiova” etapa II- Schema generală de canalizare.
În cadrul etapei a II-a, pe baza STE, amintit mai sus s-au realizat următoarele lucrări:
a) Colectoare principale sistem unitar
Dublarea colectorului existent al zonei industriale vest, pe străzile: Severinului,
Fluturi, Câmpia Izlaz (secţiune 600/900+1000/890mm).
Colector, secţiune 500/700, pentru zona de nord a cartierului Brazda lui Novac,
cu descărcare în colectorul zonei industriale vest.
Colector pe strada Macedonski, pentru preluarea unei părţii din debitul
colectorului “A”.
Colector pentru cartierele Calea Bucureşti şi Valea Roşie executat la vest de
Uzinele Electroputere, Valea Roşie, B-dul Mureş( secţiuni 600/900, 900/1350 şi
100/1500mm).
Colector pe străzile general Magheru şi Rovinari.
Dublarea colectorului “D” pe str. Lăpuşului, între Uzina de Maşini Agricole şi
Tractoare şi str. Caracal.
Prelungirea colectrorului “B”, în cartierul Rovine.
Alte colectoare secundare.
b) Colectoare menajere
Colector Ø=300-500mm, pe strada Râului, pe tronsonul cuprins între str.
Bucovâţ şi SP1.
c) Colectoare pluviale
Două colectoare pentru Craioviţa Nouă( secţiune 500/700 şi 900/1350mm),
cu descărcare în lacul Craioviţa.
Colector cu Ø=600mm pe str. Râului, pe tronsonul B-dul Ştirbei Vodă – SP6.
Staţia de pompare pentru ape pluviale SP6, amplasată pe malul stâng al
canalului colector Craioviţa (în incinta SP1).
Etapa a II-a cuprinde lucrările ce fac obiectul P.E. nr. 1265/1986 "Staţia de epurare şi
colector general în Municipiul Craiova".
Prin Decretul nr.11.11.1979 şi HCM nr.145/88 au fost aprobate următoarele capăcităţi :
Epurare mecanică şi biologică 2100 l/s.
Colector general 4,9km.
Canal evacuare 1,3km.
Colectorul general a fost dimensionat la 2Q orar max. Etapa II (2000), egal cu 2 x
3850=7700 l/s. Debitul de dimensionare a staţiei de epurare corespunde Q zi max, corespunzător
anului 1980.
Cele trei colectoare unitare “A” , “B” şi “C” se întâlnesc în camera deversoare “DA2”,
amplasată în Parcul Poporului. În amonte de DA2, pe colectorul “B” se află camerele deversoare
DB1 (intersecţia str. Câmpia Izlaz şi 7 Noiembrie) şi DB2 ( intersecţia str. Unirii cu B-dul Mureş).
Pe colectorul “A” se află camera deversoare DA1( intersecţia str. Eroilor cu B-ul Mureş).
Cele trei camere au rolul de a descărca surplusul de ape pluviale ce depăşesc 2 Q orar
maxim orar ( grad de diluaţie ½), în canalul colector Craioviţa. Camera deversoare DB1 este
racordată la descărcătorul pentru ape pluviale 7 Noiembrie, camerele DB2 şi DA1 la decărcătorul
Mureş, iar camera DA2 în descărcătorul Parc- Canal Craioviţa. Canalele deversoare DB1, DB2,
DA1 şi DA2 sunt executate în perimetrul oraşului.
În prezent aceste camere nu-şi îndeplinesc scopul pentru care au fost construite deoarece
apele uzate, în amestec cu cele pluviale sunt sonduse în canalul Craioviţa prin DB1, DB2 şi DA1.
În cea ce priveşte camera DA2 , menţionăm că odată cu execuţia colectorului general, a
fost demolată o parte din peretele deversor, astfel că cea mai mare parte din debitul intrat în aceasta
este condus spre staţia de epurare.
La punerea în funcţiune a staţiei de epurare este necesar ca pragurile celor 4 camere
deversoare să fie aduse la o cotă care să asigure dirijarea spre staţia de epurare, a unui debit egal cu
2 Q orar maxim, corespunzător capacitoţii staţiei de epurare, pentru etapa I.
La fiecare etapă de dezvoltare, a staţiei de epurare, cota pragurilor deversoare din cele 4
camere va fi modificată de debitul ce trebuie să ajungă în staţia de epurare.
În afară de cele 4 camere deversoare amintite, în cadrul P.E. nr. 1265/86 s-a executat încă o cameră
–DA3- situată în afara oraşului, ce descarcă debitul, ce depăşeşte2 Q orar maxim, în canalul
Craioviţa, în amonte de podul CF de pe linia Craiova-Calafat.
Aşa cum s-a arătat, colectorul general, s-a dimensionat la 2 Q orar maxim(7,7mc/s),
corespunzător anului 2000. Execuţia colectorului s-a termiant în anul 1996. Taseul acestuia, în
lungime de 5,3 Km, începe din camera deversoare DA2. Pe aproximativ 500m, colectorul este pozat
în Parcul Poporului, apoi pe circa 2100m pe strada Bucura şi Aleea Bechet. După subtraversarea
DN55, Craiova-Bechet, la Km4+950 şi până la staţia de epurare colectorul a fost executat in
extravilan. Colectorul traversează şi linia CF Craiova- Calafat la KM 256+960.
În cartierele de blocuri pentru locuinţe, Calea Bucureşti, Rovine, Gării, Lăpuş-Argeş,
Sărarilor, Valea Roşie, zona centrală şi o parte din cartierul Brazda lui Novac, reţeaua de canalizare
s-a realizat în sistem unitar. În Craioviţa Nouă reţeaua de canalizare s-a realizat în sistem divizor,
apele menajere fiind descărcate în colectorul zonei industriale Cernele, iar apele pluviale în lacul
Craioviţa.
De asemenea în cartierul 1 Mai, cu unele excepţii, reţeaua de canalizare s-a realizat în
sistem divizor, apele pluviale fiind deversate în canalul colector Craioviţa. Cartierul fiind în zona
joasă a oraşului, apele menajere sunt evacuate prin 3 staţii de pompare: SP1, SP2(Parc) şi SP3 ( la
sud de ICIL Craiova).
Canalul colector Craioviţa străbate teritoriul Municipiului Craiova pe direcţia NV-SE şi
asigură scurgerea apelor pluviale colectoare de pe suprafaţa municipiului şi a debitului deversat din
lacul Craioviţa, prin care trec debitele atenuate provenite din pârâul Corniţoiu şi Valea Şarăelui. Se
descarcă în râul Jiu în aval de Municipiul Craiova.
Canalul Craioviţa figurează în “Atlasul cadastrului apelor din România” ca un curs de apă
natural, afluent al râului Jiu, cu o suprafaţă bazinală de 51 kmp, o lungime de 9 km şi o pantă medie
de 2%. În prezent acest canal este emisar, pentru toate apele uzate provenite din Municipiul Craiova
urmând ca după executarea staţiei de epurare a municipiului şi a amenajării camerelor deversoare, să
devină emisar numai pentru apele convenţional curate.
Canalul a fost încadrat în clasa a II-a de importanţă (STAS 4273), iar debitele de calcul cu
asigurarea de 2% au fost calculate de Direcţia Apelor Jiu Craiova şi au valori cuprinse între
5,22mc/s la ieşirea din lacul Craioviţa – descărcător Mureş, în lungime de circa 330
6. PERCEPŢIA LOCUITORILOR PRIVIND ALIMENTAREA CU
APĂ A MUNICIPIULUI CRAIOVA
Operato Cartier
r
interviu, ........................................................ ................................................................
data, nr. ... .....
De cât Tipul
timp imobilului
locuieşt ........................................................ ................................................................
e la ... .....
prezenta
adresa?
SEX
masculin 1
feminin 2
Vârsta
.................................................ani
Profesională/tehnică/de maiştri 2
10 clase/liceul 3
Postliceală/ 4
Învăţământ superior 5
Altceva, si anume..................... 6
Ocupaţia
Muncitor 1
Pensionar 4
Liber profesionist 5
Patron 6
Elev/student 7
Şomer 8
Alta, si anume......................... 9
............................................................................persoane
Întrebare/Variante Observaţii
Care credeti ca este cea mai importanta sursa de alimentare cu apa Mai multe
potabila pentru Municipiul Craiova? Va rugam sa le clasificati in functie răspunsuri posibile
de importanta sursei in sistemul de alimentare.
a.Izvarna
b.Isalnita
c.forajele din Lunca Jiului
d.Gioroc
e.nu stiu
.............................................................................................................................
.......
In ceea ce priveste programul de distributie a apei potabile ati remarcat Un singur răspuns
restrictii zilnice sau sezoniere?
a. da
b. nu
Dacă aţi răspuns afirmativ la întrebarea precedentă, numiţi cauza Un singur răspuns
restrictiei........................ ...................................................................................
.
Ce parere aveti despre calitatea apei potabile din reteaua de distributie? ...............................
Dar cea de la fantani? ..
..............................................................................................
A fost facuta o analiza a calitatii apei din fantana pe care o folositi? Daca Un singur răspuns
da, de catre cine si cu ce rezultat?
- a. nu
- b. nu stiu
- c. da
De
catre.....................................................................................................................
.
Rezultat...............................................................................................................
.......
Atunci cand folositi fantanile, va aprovizionati de la fantana din cartierul Un singur răspuns
dumneavoastra sau din alt cartier?
a. da
b. nu
c. din alt cartier si anume......................
Nu folositi apa de la fatana din cartierul dumneavoastra pentru ca: Un singur răspuns
a. nu exista
b. nu este potabila
c. nu folosesc apa de la fantani
Ati remarcat in decursul unui an o schimbare a gustului sau a culorii Un singur răspuns
apei pe care o beti? Cand?
- a. nu
- b. nu stiu
c. da (...........................................................................................................)
Care considerati ca sunt factorii ce duc la scaderea calitatii apei potabile Mai multe
in cartierul dumneavoastra? raspunsuri posibile
.............................................................................................................................
.....
- a. da, Locatia:
- b. nu
Întrebare/Variante Observaţii
Dumneavoastră sau unul dim memrii familiei suferiţi de vreo boală hidroică: Mai multe
răspunsuri
a. da posibile
- boli de rinici
- boli parazitare
c. nu
b. nu stiu
Aţi alege să locuiţi în altă zonă din cauza pericolului reprezentat de Un singur răspuns
apa pe care o beti? În ce zonă aţi prefera să locuiţi?
Întrebare/Variante Observaţii
În caz de restricţie a apei potabile sau defecţiuni tehnice ( spargere a unei conducte de Un singur
alimentare) autorităţile locale au intervenit la timp? răspuns
a. da
b. nu
c. nu ştiu
Dacă s-a răspuns afirmativ la întrebarea precedentă, vă rugăm să Mai multe
menţionaţi autoritatea locală şi măsurile luate răspunsuri
posibile
Autoritatea.........................................................................................................................................
Măsuri......................................................................................................................
20
15
nr chestionare
10
ai
cu
ra ac
tr u
R ii
tit tei
ni
e
z
lc
in
lo
.m
ra
es
ri e ov
s
Vâ
en
ov
Si
ol Bre
te
01
ul
Ba i N
Ve
lu
ae
da
az
ic
N
Br
Pentru a putea evidenţia vârsta celor intervievaţi, am realizat diagrama urmatoare (fig ), în
care se observă ca majoritatea este reprezentată de tineri cu vârste cuprinse între 20-30 de ani,
valoare ce exprimă opinia a 49 de craioveni. Cei mai puţini dornici de a răspunde au fost cei cu
vârsta sub 20 de ani, 18 dintre aceştia acordând atenţie studiului interprins de mine.
10%
26%
28%
23%
13%
0-20 ani 20-30 ani 30-40 ani 40-50 ani 50-80 ani
7%
17%
34%
21%
21%
12% 14%
muncitor
personal cu studii medii
personal cu studii superioare
21% 17% pensionar
liber profesionist
patron
3% elev/student
4% şomer
7% 22%
Fig Valorile procentuale privind ocupaţia persoanelor intervievate.
Fiind rugaţi să acorde o notă între 1 şi 5 pentru câteva dintre “imperfecţiunile” ce ţin de
alimentarea cu apă (Fig ), aceştia au fost foarte nemulţumiţi de cantitatea ricată de clor şi substanţe
dezinfectante ce se gaseşte în apa de la robinet. 123 persoane, susţin că de cele mai multe ori,
prezenţa acestora se observă atât în culoarea apei, cât şi în mirosul puternic de clor pe care îl emană
precum şi în gustul pe care aceasta îl are.
Însumând valorile obţinute la notele 3,4 şi 5 (135 de opinii), ne putem da seamă, ca craioveni
speră la o igienizare amânunţită a tuturor punctelor de captare, aducţiune, dar şi de distribuţie a apei.
Din cauza tuturor acestor factori, mulţi dintre locuitori, în special cei care au copii mici,
vârstnici şi cei cu anumite afecţiuni, susţin că sunt nevoiţi să fiarbă apa înainte de a o consuma, sau
să îşi procure apa de la fântânile publice, considerând apa acestora ca fiind cu mult mai bună decât
cea de la robinet. “Apa de izvor mereu a fost mai bună decât ce avem la robinet!”, susţinea o
doamnă de 34 de ani, care se afla împreună cu copilul la fântâna Popova.
140
120
prezenţa impurităţilor în apă
100
80 prezenţa clorului şi a
substanţelor dezinfectante în
60 apa la robinet
igienizarea amănunţită a
40 punctelor de captare şi
distribuţie a apei
20
0
nota1 nota2 nota3 nota4 nota5
9% 6%
poluare
clorul
staţiile de filtrare-pompare-
epurare 52%
15%
impurităţile
Din păcate aproximativ jumătate dintre cei intervievaţi,73, susţin că nu există o astfel de
staţie în Craiova, iar alţi 40 sunt de parere că nu ştiu dacă există şi unde ar putea să fie localizată.
Acestă incertitudine se datorează slabei informări a locuitorilor din Craiova, dar şi a lipsei de interes
au autorităţilor de a mediatiza şi informa craioveni.
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Da. Işalniţa Da. Făcăi Nu Nu ştiu
Da
Nu
81%
Un număr însemnat dintre cei intervievaţi, afirmă că fântânile, chiar dacă nu mai sunt
îngrijite cum ar trebuie, reprezintă o sursă mult mai sigură de apă, dar şi o sursă de care pot dispune
în orice moment din zi, deoarece ştiu că acestea nu se întrerup atunci când apare o defecţiune, cum e
cazul apei de la robinet. Se preferă apa de la fântâni şi datorită purităţii acestei, în aceasta ne fiind
prezent clorul şi substanţele dezinfectante, dar şi lipsa impurităţilor.
Apa de la fântână se rezistă mai multe zile, fără să îşi schimbe culoarea, gustul şi mirosul,
afirmă mai mult de 90% dintre cei ce au dorit să răspundă la întrebările ce au alcătuit chestionarul
mai sus prezentat.
1. Introducere...............................................................................................................2