CAPITOLUL I

1.PREZENTAREA GENERALA A CROAŢIEI

Croația (croată Hrvatska) este o țară în Europa de sud între Slovenia, Ungaria,
Bosnia și Herțegovina, Serbia și Muntenegru. Are ieșire la Marea Adriatică. Cu
capitala la Zagreb, Croația, unul dintre membrii fondatori ai Iugoslaviei, și-a obținut
independența în anul 1991. Este candidată pentru admitere în Uniunea Europeană.

Istorie

Croații au ajuns în Dalmația și în Panonia în secolul al VII-lea. Condusă de

prinți croați, duci din anul 852, Dalmația, cuprizând și teritoriul Panoniei, după o
perioadă de stăpânire bizantină și carolingiană, a devenit un puternic regat
independent în anul 924. Din 1102 croații au devenit vasali ai regelui Ungariei.

În secolul al XV-lea regatul ungar a avut mult de suferit din cauza expansiunii
otomane, turcii cucerind Bosnia și Herțegovina. În aceeași perioadă, teritoriul
Dalmației este în cea mai mare parte stăpânit de venețieni. Dubrovnik, oraș-stat
bizantin și venețian la începuturi, spre deosebire de celelate orașe-stat din Dalmația și-
a obținut independența, fiind cunoscut drept Republica Dubrovnik.

Rezultatul Bătăliei de la Mohács din 1526 a determinat parlamentul croat să-și

ofere țara Habsburgilor. Datorită acestora, până în secolul al XVIII-lea, cea mai mare
parte din teritoriul croat a fost eliberat de sub stăpânirea turcilor. În mare parte, acest
teritoriu, a fost modelat de cuceririle otomane. Istria, Dalmația și Dubrovnik, au intrat
cu timpul, între anii 1797 și 1815, sub autoritatea habsburgică.

3
 În perioada Dublei Monarhii Austro-Ungare, teritoriul croat a fost divizat între
cele două componente ale acesteia, Dalmația fiind inclusă în Austria, iar nordul
(Croația-Slavonia) fiind parte componentă a Ungariei. Deși în anul 1868 Ungaria a
acordat o anumită autonomie Croației, în fapt conducerea era exercitată de către clasa
politică maghiară, iar drepturile culturale și politice ale croaților erau încălcate.

După Primul război mondial, Croația s-a alăturat Statului slovenilor, croaților și
sârbilor (aproximativ Slovenia, Croația și Bosnia), care împreună cu Serbia, a format
ulterior Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929.
Iugoslavia a fost invadată în perioada celui de Al II-lea război mondial, Croația fiind
transformat într-un stat fascist marionetă, numit Statul Independent al Croației.
Ulterior înfrângerii puterilor axei, Iugoslavia a devenit republică federală socialistă.

Alături de Slovenia, Croația și-a declarat independența pe data de 25 iunie,

1991, având ca urmare Războiul Croat de Independență. Prima țară care a recunoscut
noul stat a fost Germania, în decembrie 1991.

Croația este actualmente înscrisă în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Negocierile au început în luna decembrie a anului 2005.

Împărțire administrativă

Croația este împărțită administrativ în 20 de județe (croată: županija) plus un oraș-

district, Zagreb:

1. Județul Zagreb (Zagrebačka županija). Cantonul Zagreb este una dintre

cele 21 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale Croației. Are o populație
de 209.696 locuitori (2001). Reședința sa este orașul Zagreb. Cuprinde 9 orașe
și 25 comune.

4
2. Județul Krapina-Zagorje (Krapinsko-zagorska županija). Cantonul
Krapina-Zagorje este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de
gradul I ale Croației. Are o populație de 142.432 locuitori (2001). Reședința sa
este orașul Krapina. Cuprinde 7 orașe și 25 comune.
3. Județul Sisak-Moslavina (Sisačko-moslavačka županija) Cantonul Sisak-
Moslavina este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale
Croației. Are o populație de 185.387 locuitori (2001). Reședința sa este orașul
Sisak. Cuprinde 6 orașe și 13 comune.
4. Județul Karlovac (Karlovačka županija) Cantonul Karlovac este una dintre
cele 21 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale Croației. Are o populație
de 141.787 locuitori (2001). Reședința sa este orașul Karlovac. Cuprinde 5
orașe și 16 comune.
5. Județul Varaždin (Varaždinska županija) Cantonul Varaždin este una
dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale Croației. Are o
populație de 184.679 locuitori (2001). Reședința sa este orașul Varaždin.
Cuprinde 6 orașe și 22 comune.
6. Județul Koprivnica-Križevci (Koprivničko-križevačka županija) Cantonul
Koprivnica-Križevci este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de
gradul I ale Croației. Are o populație de 124.167 locuitori (2001). Reședința sa
este orașul Koprivnica. Cuprinde 3 orașe și 22 comune
7. Județul Bjelovar-Bilogora (Bjelovarsko-bilogorska županija) Cantonul
Bjelovar-Bilogora este o unitate administrativ-teritorială de gradul I, situată în
partea centrală a Croației. Are o populație de 133.084 locuitori (2001).
Reședința sa este orașul Bjelovar. Cuprinde 5 orașe și 18 comune.
8. Județul Primorje-Gorski Kotar (Primorsko-goranska županija) Cantonul
Primorje-Gorski Kotar este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale
de gradul I ale Croației. Are o populație de 305.505 locuitori (2001). Reședința
sa este orașul Rijeka. Cuprinde 14 orașe și 22 comune.

5
9. Județul Lika-Senj (Ličko-senjska županija) Cantonul Lika-Senj este una
dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale Croației. Are o
populație de 53.677 locuitori (2001). Reședința sa este orașul Gospić. Cuprinde
4 orașe și 8 comune\
10. Județul Virovitica-Podravina (Virovitičko-podravska županija) Cantonul
Virovitica-Podravina este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de
gradul I ale Croației. Are o populație de 93.389 locuitori (2001). Reședința sa
este orașul Virovitica. Cuprinde 3 orașe și 13 comune.
11. Județul Požega-Slavonia (Požeško-slavonska županija) Cantonul Požega-
Slavonia este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale
Croației. Are o populație de 85,831 locuitori (2001). Reședința sa este orașul
Požega. Cuprinde 5 orașe și 5 comune.
12. Județul Brod-Posavina (Brodsko-posavska županija) Cantonul Brod-
Posavina este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale
Croației. Are o populație de 176.765 locuitori (2001). Reședința sa este orașul
Slavonski Brod. Cuprinde 2 orașe și 26 comune.
13. Județul Zadar (Zadarska županija) Cantonul Zadar este una dintre cele 21
unități administrativ-teritoriale de gradul I ale Croației. Are o populație de
162.045 locuitori (2001). Reședința sa este orașul Zadar. Cuprinde 6 orașe și 28
comune.
14. Județul Osijek-Baranja (Osječko-baranjska županija) Cantonul Osijek-
Baranja este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale
Croației. Are o populație de 330.506 locuitori (2001). Reședința sa este orașul
Osijek. Cuprinde 7 orașe și 35 comune.
15. Județul Šibenik-Knin (Šibensko-kninska županija) Cantonul Šibenik-Knin
este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale Croației.
Are o populație de 112.891 locuitori (2001). Reședința sa este orașul Šibenik.
Cuprinde 5 orașe și 15 comune.

6
 16. Județul Vukovar-Srijem (Vukovarsko-srijemska županija) Cantonul
Vukovar-Srijem este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de
gradul I ale Croației. Are o populație de 204.768 locuitori (2001). Reședința sa
este orașul Vukovar. Cuprinde 5 orașe și 26 comune.
17. Județul Split-Dalmația (Splitsko-dalmatinska županija) Cantonul Split-
Dalmația este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale
Croației. Are o populație de 463.676 locuitori (2001). Reședința sa este orașul
Split. Cuprinde 16 orașe și 39 comune.
18. Județul Istria (Istarska županija) Cantonul Istria este una dintre cele 21
unități administrativ-teritoriale de gradul I ale Croației. Are o populație de
206.344 locuitori (2001). Reședința sa este orașul Pazin. Cuprinde 10 orașe și
31 comune.
19. Județul Dubrovnik-Neretva (Dubrovačko-neretvanska županija) Cantonul
Dubrovnik-Neretva este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de
gradul I ale Croației.Are o populație de 122.870 locuitori (2001). Reședința sa
este orașul Dubrovnik. Cuprinde 5 orașe și 17 comune.
20. Județul Međimurje (Međimurska županija) Cantonul Međimurje  este una
dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale Croației. Are o
populație de 118.426 locuitori (2001). Reședința sa este orașul Čakovec.
Cuprinde 3 orașe și 22 comune.
21. Zagreb (Grad Zagreb)

Zagreb (germană Agram, maghiară Zágráb) este capitala Croației. Populația

orașului este 973.667 de locuitori (1.609.525 în zona metropolitană). Este situat pe
versantul muntelui Medvednica și pe malul râului Sava, la o altitudinee de 120 m.

Amplasarea favorabilă din punct de vedere geografic în partea de sud-vest a

bazinului panonic, care se extinde spre regiunile alpină, dinarică, adriatică și

7
panonică, oferă cea mai bună legătură de trafic între Europa centrală și Marea
Adriatică.

Poziția în trafic, concentrarea industrială (prelucrarea metalului, electricitate,

textile, industria chimică, farmaceutică, tipografică și a pielii, prelucrarea lemnului,
industria hârtiei etc.), instituțiile sale științifice și tradiția industrială sublinează
poziția sa economică fruntașă.
Orașul este relativ prosper după standardele est-europene, cu toate că veniturile
medii și prețurile sunt mai mici decât în vest.
În Zagreb se află instituțiile administrative centrale ale statului (legislative,
judiciare, executive, monetare, de apărare, de sănătate, culturale, educaționale ș.a.m.d.

Geografie

Croația este situată în Peninsula Balcanică. Are numeroși vecini: Slovenia,

Ungaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, și Italia. Teritoriul său
continental este împărțit în două, datorită ieșirii la Marea Adriatică pe care Bosnia și
Herțegovina o are la Neum.

Relief:

 Câmpii, lacuri dealuri în N - NE (Croația Centrală și Slavonia, parte din

Câmpia Panoniei);
 Munți împăduriți (Lika, Gorski Kotar, Alpii Dinarici);
 Litoralul stâncos al Mării Adriatice (Istria, Dalmația).

Clima este temperat-continentală în N și E, mediteraneană pe coastă și montană în

zona centrală și sudică.

8
 Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din

Croația:

 Centrul istoric din Dubrovnik (1979, 1994)

 Centrul istoric și Palatul lui Dioclețian din Split (1979)
 Parcul național Plitvice (1979, 2000)
 Biserica Euphrasius și centrul istoric din Poreč (1997)
 Orașul vechi Trogir (1997)
 Catedrala Sf.Iacob din Šibenik (2000)

Populație

La recensământul din 2001 Croația avea 4.437.460 de locuitori.

Din locuitorii de la recensământul din 2001 aveau 4.399.364 (99,14 %) cetățenia

croată, 44.340 (1,00 %) aveau încă o cetățenie. 17.902 (0,40 %) dețineau o cetățenie
străină, iar 9.811 (0,22 %) nu aveau nici o cetățenie. La 10.383 de locuitori (0,23 %)
cetățenia era necunoscută.

9
 CAPITOLUL II

2.1 Itinerariu: CIRCUIT CROATIA - SERBIA - MUNTENEGRU 10 ZILE

AUTOCAR

Descriere
9 nopti / 10 zile
Plecari
22 mai, 21 iun, 7 iul, 20 iul, 29 iul, 12 aug, 23 aug,3 sep, 14 sep 2010

Servicii incluse
● transport autocar licentiat 3*;
● cazare 8 nopti cu mic dejun, in hoteluri 3*-2* sup. in camere standard: 1 noapte
Belgrad, 1 noapte Cetinje, 1 noapte zona Split, 5 nopti Opatija, 1 noapte Budapesta;
● vizitele cuprinse in program;
● ghid din partea agentiei pe traseu.

Servicii neincluse
● asigurarea medicala;
● intrarile la obiectivele turistice;
● excursiile optionale ;
● supliment optional demipensiune in Opatija ( 5 nopti, cina bufet ) 39 €;
● supliment optional camera superioara cu aer conditionat la hotel in Opatija ( 5 nopti
) 30 €;
● alte servicii decat cele mentionate.

10
Program
Ziua 1. BUCURESTI – BELGRAD ( 525 km ) Ora 6:00 plecare din Bucuresti
spre Belgrad pe ruta Pitesti – Craiova – Turnu Severin – Portile de Fier. In rută se pot
admira Statuia lui Decebal ( masurand 55 m inaltime, ridicata in vecintatea
monumentului roman Tabula Traiana ), Manastirea Mraconia, cazanele ( cea mai
fermecatoare parte a Dunarii ) si Cetatea Golubac, construita pe marginea unei stanci
deasupra Dunarii. Sosire dupa-amiaza tarziu la Belgrad.
Tur panoramic al capitalei Serbiei, situata pe cele doua ape internationale, la
confluenta raurilor Sava si Dunarea, in campia Panoniei. Orasul mai pastreaza inca
urme ale razboaielor, revolutilor si miscarilor civile din ultimele decenii, cu toate
acestea este considerat ca unul din cele mai frumoase orase balcanice, cu numeroase
obiective istorice, strazi pitoresti si o vibranta viata de noapte.
Vom descoperi Skadarlija - cartier boem din centrul vechi, numit si ‘Montmarte
al Belgrad-ului’, Terajije – principalul bulevard al capitalei, strada pietonala Knez
Mihailova, Parlamentul, Palatul Vechi ( exterior ) – palatul regal al dinastiei
Obrenovic. Cazare Belgrad.

Ziua 2. BELGRAD - CANIONUL TARA – CETINJE ( 350 km ). Mic

dejun. Plecam spre Muntenegru via Uzice - Prijepolie. Dupa traversarea granitei,
continuam spre Pljevlja si patrundem in Parcul National Durmitor, zona de o
frumusete coplesitoare, cu munti maiestosi impaduriti, lacuri glaciare cu ape de
clestar, cascade, platouri ametitoare si, bineinteles, peisajele spectaculoase ale
Canionului Tara.
Zona a fost declarata patrimoniu natural UNESCO datorita frumusetii salbatice
a peisajelor si a marii diversitati de flora si fauna endemice. Canionul Tara,
spectaculos si dramatic, este al doilea mare canion din lume dupa Grand Canyon si cel
mai mare din Europa, a carui adancime depaseste 1000 m.

11
 Vom traversa unul din cele mai spectaculoase poduri, Djurdjevica Tara, peste
inaltimile canionului si strabatem peisajele magnifice, continuand traseul spre sud,
trecand pe langa Canionul Moraca si Biogradska Gora, singura padure tropicala
ramasa din Europa. Sosire in cursul serii la Cetinje si cazare.

Ziua 3. FIORDURILE BOKA KOTORSKA – DUBROVNIK ( 160 km ).

Mic dejun. Tur matinal al capitalei istorice a Muntenegru-lui, Cetinje, oras asezat
deopotriva in apropierea celor mai frumoase zone de schi si a celor mai minunate
plaje. Fiind la doar 40 km de capitala administrativa a tarii, aici isi are resedinta
presedintele Muntenegrului.
Continuam traseul spre Budva, cea mai renumita statiune litorala a
Muntenegru-lui, ajungand apoi in Golful Kotor de la Marea Adriatica ( Boka
Kotorska ), regiune de o frumusete unica, intrata in patrimoniul cultural si natural
UNESCO, cu fiorduri adanci care strapung vaile muntoase, orasele de un farmec
inegalabil care se revarsa peste crevasele muntilor pana la buza apelor. Vom face un
scurt popas in Kotor, asezare cu iz medieval si influente din arhitectura venetiana,
situata in cea mai retrasa parte a golfului.
Plecam mai departe spre Dubrovnik, in Croatia, oras fermecator, supranumit si
“Perla Adriaticii”, cea mai atragatoare destinatie turistica de la Marea Adriatica. Vom
vizita Manastirea Franciscana, Palatul ( sec. 15 ), Zidurile Orasului - apreciate ca fiind
cele mai frumoase din lume. Timp liber pentru plimbare pe Placa – promenada
orasului.
Plecare de-al lungul Coastei Dalmate, marginita de apele azuri ale Marii
Adriatice, in care ‘plutesc’ numeroase insule si insulite fermecatoare. Seara cazare pe
riviera, inainte de Split, in localiatea Neum, aşezata in micuta fasie cu iesire la mare a
Bosniei-Hertegovina.

12
 Ziua 4. SPLIT – ZADAR - ISTRIA ( 430 km ). Mic dejun. Străbatem in
continuare frumoasa Riviera Makarska. Traseul ofera privelisti deosebite, cu plaje
auri, golfulete ascunse, paduri de pini etc. Vizitam Split – capitala provinciei
Dalmatia.
Vom putea admira impozantul Palat al lui Diocletian (astazi Catedrala ) cu
zidurile care inconjoara orasul, Templul lui Jupiter, Poarta de Aur. Continuarea
traseului de-a lungul arhipeleagului pana la Zadar, oras care pastreaza farmecul
medieval in arhitectura numeroaselor monumente instorice, printre care se remarca
impozanta Catedrala Sf. Anastasia. Plecare spre Peninsula Istria. Sosire seara si
cazare in Opatija.

Ziua 5. PLAJA LA ADRIATICA – OPATIJA. Mic dejun. Timp liber pentru

plaja si activitati facultative. Istria este cea mai mare peninsula la Marea Adriatica,
cuprinzand statiuni de renume, de un farmec deosebit. Se pot intalni vestigii istorice si
monumente minunate din perioada romana si medievala, porturile pitoresti, artere
comerciale, plaje cu nisip auriu marginite de apele de clestar ale marii.
Opatija se remarca in peisajul peninsulei ca una din cele mai frumoase si
populare statiuni. Dupa-amiaza putem opta pentru o plimbare panoramica cu
vaporasul de-a lungul Rivierei si a Golfului Kvarner, admirand din largul marii
oraselele pitoresti Lovran, Medveja si Moscenicka Draga. Excursia include o bautura
racorioare si o oprire de aprox. jumatate de ora intr-unul din minunatele orasele.
Cazare la acelasi hotel.

Ziua 6. PENINSULA ISTRIA ( 180 km ). Mic dejun. Timp liber pentru plaja,
plimbari etc. Optional tur al Peninsulei Istria, vizitand trei dintre cele mai frumoase
statiuni: Pola, Rovinj si Porec. In Pola se va admira Amfiteatrul roman vechi de 2000
de ani, Templul lui Augustus si minunile arhitectuarele din diferite epoci, continuand
spre Rovinj, cel mai romantic oras al Istriei, numit si ‘Orasul Artistilor’. Ultima oprire

13
va fi in Porec, unde, pe langa altele, se poate vizita frumoasa Basilica Bizantina.
Intoarcere la hotel seara si cazare.

Ziua 7. INSULA KRK. Mic dejun. Excursie optionala in Insula Krk,

supranumita si ‘Insula de Aur’, una din cele mai pitoresti insule din tot arhipeleagul.
Vom traversa vestitul pod, care a fost odata cel mai mare pod de beton din lume,
pentru a ajunge in orasul Krk, capitala insulei, unde ne vom plimba pe stradutele
inguste pietruite, cu cladiri vechi, numeroase biserici si turnuri din piatra.
Dupa Krk vom ajunge in Punat, unde, cine doreste, poate lua vaporasul pana in
micuta insula Kosljun, pentru a vizita Muzeul Etnografic si Biserica Franciscana.
Continuam pana in frumosul orasel Vrbnik, situat pe inaltimile stancilor deasupra
marii, faimos datorita vinului alb Zlahtina care se produce aici, prilej de a face un
popas pentru o degustare. Cazare la acelasi hotel.

Ziua 8. PLITVICA & ZAGREB. Mic dejun. Timp liber. Optional excursie in
Parcul National Plitvice, rezervatie naturala intrata in patrimoniul UNESCO,
impresionanta prin frumusetea peisajelor, cu lacuri limpezi, terasate si despartite de
spectaculoase caderi de apa.
Turul continua spre capitala Croatiei, Zagreb, unde vom vizita, pietonal, centrul
turistic al orasului, un minunat complex urban medieval, compus din biserici, palate,
galerii si cladiri guvernamentale, cunoscut sub denumirea Piata Bana Jelačića.
Intoarecere la hotel seara si cazare.

Ziua 9. POSTOJNA & LJUBLJANA ( 600 km ).Mic dejun. Plecare spre

Slovenia cu un popas de cca. 2,5 ore pentru vizitarea Pesterii Postojna, unul din cele
mai fascinante fenomene carstice din Europa (vizitarea se face cu trenuletul si pe jos).
Urmatoarea oprire va fi in Ljubljana pentru un tur panoramic, admirand centrul
vechi al orasului cu numeroase cladiri istorice construite intr-un amestec de stiluri

14
baroc si art nouveau. Continuam traseul trecand de-a lungul Lacului Balaton. Sosire
in cursul serii la Budapesta. Optional, croazirea pe Dunare cu cina inclusa, prilej de a
admira panorama superba a orasului. Cazare.

Ziua 10. BUDAPESTA – BUCURESTI ( 790 km ). Mic dejun. Plecare spre

Bucuresti. Sosire seara, in jurul orei 24.00, in functie de trafic si de formalitatile
vamale.

15
 CAPITOLUL III

3.1. ANALIZA DE PREŢ

16
17
18
 CONTRACT DE COMERCIALIZARE

   Art. 1. Partile contractante

   S.C. ...................... S.R.L. cu sediul în ............................, str. ........., nr. .......,
înmatriculat la Registrul Comertului sub nr. ....., cod fiscal .............., cont nr. ..............
deschis la Banca ..........., reprezentată prin ....................., în calitate de Agenţie de
turism si Dl. /d-na .................... cu domiciliul în ............................., str. ............,
nr. ......., identificat cu act de identitate seria ......... nr. .............., în calitate de
BENEFICIAR.
   Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI
    Prin prezentul contract AGENTIA DE TURISM vinde BENEFICIARULUI un
pachet de servicii turistice ce conţine: .................... în perioada ................
   Art. 3. PREŢUL ŞI MODALITATEA DE PLATĂ
    Preţul pachetului de servicii turistice este de .................. şi include transportul,
cazarea, masa, taxa pentru obţinerea vizei etc.
    Plata se va face în numerar, la data încheierii prezentului contract.
   Art. 4. Agenţia de turism este obligată:
   - să depună dosarul BENEFICIARULUI pentru obţinerea vizei;
   - să asigure transportul BENEFICIARULUI cu ......................, respectând itinerariul
propus prin pachetul de servicii turistice;
   - să asigure condiţiile de cazare, masa, agrement etc. ce fac obiectul pachetului de
servicii turistice.
   Art. 5. Agenţia de turism garantează îndeplinirea tuturor obligaţiilor sale asumate
prin contract cu poliţa de asigurare nr ......... anexată la prezentul.
   Art. 6. BENEFICIARUL se obliga sa îşi îndeplinească obligaţiile de plata.
   Art. 7. In cazul in care, din motive temeinice, BENEFICIARUL nu va beneficia de
pachetul de servicii achiziţionat, are la dispoziţie următoarele posibilităţi:

19
   - sa cesioneze drepturile si obligaţiile ce-i revin din prezentul contract;
   - sa i se returneze preţul pachetului de servicii, cu excepţia taxei de viza;
   Art. 8. FORŢA MAJORĂ
    Situaţiile de forţă majoră (cutremur, inundaţii, calamităţi sau situaţii asimilate forţei
majore, interdicţii legale sau situaţii ce nu depind nemijlocit de una dintre părţi) vor fi
notificate de către partea care le invoca în termen de 5 zile de la data apariţiei. Forţa
majoră exonerează de răspundere partea care o invocă. Încetarea cazului de forţă
majoră determină reluarea obligaţiilor de către partea care l-a invocat.
   Art. 9. LITIGII
    Eventualele litigii ce decurg din derularea prezentului contract vor fi soluţionate pe
cale amiabilă, iar în caz de nerezolvare a acestora, părţile se vor adresa instanţelor
competente.
   Art. 10. DISPOZITII FINALE
    Prezentul contract s-a încheiat azi ..........., în două exemplare, câte unul pentru
fiecare parte.

   
AGENŢIA DE TURISM,
   

20
 BIBLIOGRAFIE

1. Ghid hotelier, Ministerul Turismului Bucureşti 1996;

2. Pliante,staţiuni şi hoteluri;
3. N. Neacşu; A Băltăreţu Economia Turismului Editura Uranus Bucureşti 2005;
4. Economia Turismului şi Serviciilor M. Ioncică, G. Stănciulescu Editura Uranus
Bucureşti 2006;
5. G. Vasile Turismul în România Editura Economică Bucureşti 2000;
6. Piaţa turistică a României I. Niţă, C. Niţă Editura Economică 2008;
7. Mică Enciclopedie de Balneoclimatologie a României, Editura All Bucureşti 1996;
8. Managementul serviciilor de cazare, Editura Tehnopress Iaşi, 2004 Niţă, V;

21
ANEXE

22
 ZAGREB

TEATRUL NAŢIONAL ZAGREB

23
INSULA KRK

INSULA KRK

24
PENINSULA ISTRIA

PENINSULA ISTRIA

25
SPLIT

26