Program de valorificare a potentialului turistic al judetului Suceava

1.Localizarea si caracterizarea judetului

Judetul Suceava este situat in partea de nord-est a Romaniei si are o suprafata de 8.553,5 km2 (3,6
% din teritoriul tarii), fiind al doilea judet ca marime din tara.
Judetul Suceava se invecineaza la nord cu Republica Ucraina (frontiera de stat), la sud cu judetele Mures,
Harghita si Neamt, la vest cu judetele Maramures si Bistrita Nasaud, iar la est cu judetele Botosani si Iasi.
Suceava este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Suceava (România).Municipiul Suceava
se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării. Timp de două veacuri a fost capitală a
principatului Moldova, iar între 1774–1918 a fost un oraș din Imperiul Austriac (pământurile coroanei
Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei).

1.1.Scurt istoric

Teritoriul orașului Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările
arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În secolele II–III exista aici o
așezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând și puternice influențe romane.
În epoca migrației și în secolele următoare populația autohtonă a continuat să viețuiască pe
aceste meleaguri, iar în secolul al XIV-lea, în 1388, Suceava este menționată drept capitală a
Moldovei.Începând cu domnia lui Petru I Mușat (circa 1375–1391), Cetatea Sucevei a devenit
principala cetate de scaun a Țării Moldovei, această funcție îndeplinind-o și în vremea lui Aron
Vodă (1592–1595), Ștefan Răzvan (1595) și a Movileștilor. Odată cu Alexandru Lăpușneanu,
reședința domnească s-a mutat la Iași.
Lângă oraș s-au aflat două cetăți, una mai veche la Șcheia, alta puțin mai nouă, ce se vede și
astăzi. Între cele două s-a dezvoltat, încă din prima parte a secolului al XIV-lea, orașul. Cetatea
Șcheia, una dintre cele mai vechi cetăți din Moldova, dar cu o existență scurtă, a fost dărâmată în
timpul lui domniei lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole
un rol important în viața politică a Moldovei.
În evul mediu, orașul era populat cu români, dar și cu germani, maghiari și armeni, ultimii având
dreptul de a-și alege un șoltuz propriu (ce purta numele de "voit"). Din Suceava, Alexandru cel
Bun a condus țara timp de 32 de ani, mărind cetatea și întărindu-i zidurile. În 1401, aici s-a
stabilit și Mitropolia Moldovei.În 1408, Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni,
iar orașul Suceava era menționat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum și a
unor mărfuri de export ale Moldovei.
Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui domniei lui Ștefan cel Mare (1457–1504). În vara
anului 1476, Mahomed al II-lea Cuceritorul și-a încercat norocul sub zidurile cetății, dar dârza
rezistență a moldovenilor i-a frânt voința victoriei și l-a silit să se retragă în mod rușinos. Ștefan
făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de apărare. În 1497, 21 de zile și nopți în șir,
tunurile leșilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost
cucerită prin forța armelor.

La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate, iar la 26 mai Ioan Capturi,
noul pârcălab al Sucevei, jură credință marelui voievod care se intitula "domn al Țării Românești
și Ardealului și a toată Țara Moldovei." Suceava primește oștile marelui voievod Mihai. Apoi,
asupra orașului s-au așezat însă vremuri grele, localitatea intrând tot mai mult în anonimat.
În 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre
Turcia și Rusia (1768–1774), Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei, în care se afla și
Suceava (granița cu România trecea chiar pe la sud-est de oraș).Timp de un secol și jumătate
acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Habsburgic, primind numele de Bucovina. Suceava a
fost al doilea oraș ca mărime și ca importanță al Bucovinei, după capitala Cernăuți. De
asemenea, până în 1918, Suceava a fost localitate de frontieră austro-ungară.După izbucnirea
primului război mondial, foarte mulți bucovineni au fugit în Moldova și s-au înrolat în armata
română.

1.2.Asezare geografica

Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul Sucevei,

subdiviziune a Podișului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri. Localitatea se găsește la
intersecția drumurilor europene E85 și E58, la distanțele de 432 km pe șosea și 450 km pe calea
ferată de capitala țării, București.
Municipiul Suceava este reședința și totodată cel mai mare centru urban al județului cu același
nume, fiind localizat în partea central-estică a sa. Localitatea a fost declarată municipiu în anul
1968, fiind cel mai vechi municipiu dintre cele cinci care se găsesc pe teritoriul județului
Suceava: Suceava (1968), Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc (1995) și Vatra Dornei
(2000). De asemenea, Suceava reprezintă de departe principalul centru economic, social, politic
și cultural al județului.Orașul (cu excepția cartierului Burdujeni) se află în regiunea istorică
Bucovina, fiind localitate de frontieră austro-ungară și al doilea centru urban al Bucovinei ca
mărime și importanță după capitala Cernăuți.
Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la distanța de
21 km de vărsarea în Siret (lângă orașul Liteni) și 149 km de locul de izvorâre (Masivul Lucina
din Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni
și Ițcani și a determinat în timp configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care
include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și Șipote –
ambele localizate în granițele orașului.

Teritoriul municipiului Suceava are o suprafață de aproximativ 52 km² și se învecinează cu

următoarele localități:

 comuna Șcheia – la vest;

 comuna Moara – la sud-vest;
  comuna Ipotești – la sud-est;
 orașul Salcea – la est;
 comuna Adâncata – la nord-est;
 comuna Mitocu Dragomirnei – la nord;
 comuna Pătrăuți – la nord-vest.

1.3.Cai de acces

Situat în partea de nord-est a României, judeţul Suceava are o suprafata de 8.553 kmp (3,6%
din suprafaţa ţării) fiind al doilea ca mărime din ţară. Suprafaţa fondului forestier reprezinta 53%
din cea a judetului, ocupând din acest punct de vedere primul loc pe tară.
Căi de acces în judeţ:

Transport rutier

Municipiul Suceava este un important nod rutier din nord-estul României, fiind situat la
intersecția a două șosele europene:

 drumul european E85 (DN 2) – care face legătura cu Bacău și București (către
sud) și cu Siret și Ucraina (către nord);
 drumul european E58 (DN 17/DN 29) – care face legătura cu Vatra Dornei și
Transilvania (către vest) și cu Botoșani (către est).

Alte căi rutiere importante sunt: Suceava–Dorohoi (DN 29A), Suceava–Liteni–Dolhasca

(DJ 208A), Suceava–Berchișești (DJ 209C), Suceava–Mitocu Dragomirnei (DJ 208D).

În anul 2010 a demarat construcția șoselei de centură a municipiului Suceava, lucrările

urmând a fi finalizate în 2012.[17] Șoseaua se desprinde din DN 2, înainte de intrarea în
oraș dinspre Fălticeni, ocolește teritoriul intravilan al orașului prin partea de vest,
traversând DJ 208A, DN 17 și râul Suceava și revine în DN 2 după ieșirea din cartierul
Ițcani către Siret.

Transport feroviar

Municipiul Suceava este nod feroviar, fiind străbătut de Magistrala 500 a Căilor Ferate
Române, București–Vicșani, din care se desprinde linia Suceava–Gura Humorului–Ilva
Mică, către Transilvania. Orașul dispune de trei stații CFR: Gara Suceava (Burdujeni),
Gara Suceava Nord (Ițcani) și Gara Suceava Vest (Șcheia).

Transport aerian

La aproximativ 13 km nord-est de Suceava, în orașul-satelit Salcea, se află Aeroportul

Internațional "Ștefan cel Mare" Suceava. Aeroportul are curse de șase ori pe săptămână
către aeroporturile internaționale "Henri Coandă" din Otopeni și "George Enescu" din
Bacău, efectuate de compania TAROM. În trecut au existat curse către Timișoara, cu
legături la întreaga rețea domestică și internațională a companiei Carpatair. Blue Air a
operat zboruri către Roma, Veneția și Viena, acestea fiind suspendate ulterior.

1.4.Nivelul de dezvoltare economico-sociala

Din punct de vedere demografic, populația municipiului Suceava se ridică la 92.121
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
105.865 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,3%). Pentru 3,57% din
populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,98%), dar există și minorități de penticostali
(4,11%) și romano-catolici (1,6%). Pentru 7,5% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională.
Populatia si densitatea populatiei la recensaminte

Numarul
Locuitori / km2
Judetul Suceava locuitorilor

1930 472111 55,2

1948 439751 51,4

1956 507674 59,4

1966 572781 67,0

633899 74,1
1977

1992 701830 82,1

2002 688435 80,5

2007 705878 82,5

* Directia Judeteana de Statistica – Suceava

Datorita intinderilor mari a zonelor muntoase, care reprezinta peste jumatate din
suprafata judetului, densitatea medie a populatiei se situeaza la un nivel relativ redus,
respectiv 83 loc/kmp. Repartitia populatiei in cadrul teritoriului judetului prezinta mari
diferentieri: in unele comune din partea vestica-montana a judetului, datorita conditiilor
naturale si tipului traditional de economie, densitatea populatiei este frecvent sub 40
locuitori/kmp, in timp ce in Podisul Sucevei, densitatea depaseste 100 si chiar 150
locuitori/kmp.
Populatia, pe grupe de varsta, la nivelul anului 2007

    numar persoane
Pe grupe de varsta

Judetul Suceava Total

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani si peste

2000 717224 156896 429287 131041

2001 719134 154540 432825 131769
2002 707242 148457 427431 131354
2003 705547 143996 430463 131088
2004 705202 140225 434168 130809
2005 705752 136630 440332 128790
2006 705730 134912 442240 128578
2007 705878 132993 444195 128690
* Directia Judeteana de Statistica – Suceava

Analizand datele statistice furnizate de Directia Judeteana de Statistica Suceava

se constata o crestere a populatiei judetului Suceava in ultimii ani. Desi natalitatea este in
scadere, acelasi lucru putem sa-l constatam si in cazul mortalitatii rezultand un proces de
imbatranire a populatie, insa putem observa si o crestere a duratei medii de viata.

Impreuna cu populatia romaneasca majoritara, pe teritoriul judetului Suceava

convietuiesc in deplina intelegere si alte nationalitati. Ponderea acestora in totalul
locuitorilor este de 3,4%, reprezentativi fiind ucrainenii, germanii, polonezii, rusii,
lipovenii, evreii si alte nationalitati.

Judetul Suceava are urmatoarea organizare administrativ - teritoriala:

- 5 municipii: Suceava - municipiu resedinta de judet, Falticeni, Radauti, Campulung

Moldovenesc si Vatra Dornei;

- 11 orase: Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,
Milisauti, Salcea si Vicovu de Sus;

- 97 comune

- 379 sate.

Evoluția demografică la recensăminte:

Clasificarea populatiei dupa etnie

Componența etnică a
municipiului Suceava

     Români (91.3%)

     Ucraineni (2.55%)

     Germani (1.00%)

     Necunoscută (3.57%)

     Altă etnie (1.56%)

Clasificarea populatiei dupa religie

Componența confesională a municipiului Suceava

     Ortodocși (83.97%)

     Romano-catolici (1.59%)

     Penticostali (4.11%)

     Necunoscută (7.5%)

     Altă religie (2.8%)

2.Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1.Resurse turistice naturale

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor
Orientali şi Podişului Sucevei. Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate a
formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate şi lunci. În
alcătuirea geologică, arhitectura teritoriului judeţului Suceava are drept caracteristică de bază
succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: zona vulcanică, zona cristalino-mezozoică,
zona flişului şi zona de platformă.

În funcţie de suprafaţa ocupată de fiecare formă de relief în parte, situaţia la nivelul judeţului se
prezintă astfel:

            - zona de munte 53%;

            - zona de podiş 30%;

            - zona de luncă 17%.

 În ansamblu, pe teritoriul judeţului Suceava se armonizează două unităţi importante de relief:
regiunea montană şi regiunea de podiş. Acestea coboară în trepte de la vest la est, în fâşii
paralele, cu dispunere nord-sud.
 

Zona montană, integrată în lanţul Carpaţilor Orientali, cuprinde masive şi complexe de culmi
separate între ele de văi adânci sau arii depresionare, astfel: Masivele Suhard şi Călimani;
Masivele Giumalău - Rarău; Munţii Bistriţei, Stânişoarei; Obcinile Feredeului şi Mestecăniş.

Relieful munţilor Călimani (cei mai înalţi munţi vulcanici de pe teritoriul României, singurii
care depăşesc 2.000 m altitudine - Vârful Pietrosul Călimani) oferă cele mai spectaculoase forme
cu potenţial de mare atractivitate: craterul vulcanic Căliman, cu un diametru de circa 10 km,
formele ciudate de stânci vulcanice de pe Reţitiş, Tămău, Lucaciu şi Pietrosul, stâncile cu aspect
ruiniform”12 Apostoli” sau Rezervaţia de Jnepeniş cu Pinus Cembra, unde se găseşte un
arboret natural în amestec intim de molid şi zâmbru, unic în ţară şi foarte rar în Europa.

Relieful masivului Rarău oferă una dintre cele mai interesante forme geologice din lanţul
Carpaţilor Orientali – „Pietrele Doamnei”, precum şi cheile de pe Valea Caselor şi Izvorul Alb şi
Peştera Liliecilor. Un alt factor de atracţie turistică îl reprezintă Cheile Moara Dracului, un sector
de chei foarte înguste (între 2-3 metri lăţime, aproximativ 40 m lungime), situat pe pârâul
Caselor.

Munţii Giumalău, reprezintă principala atracţie pentru iubitorii de natură, platourile sale oferind
una dintre cele mai grandioase privelişti din Carpaţii Orientali. Pădurea seculară de la Giumalău,
cu speciile masive de conifere, şi Cheile Zugreni, săpate la poalele de sud ale munţilor, constituie
principalele atracţii ale Munţilor Giumalău.

Munţii Suhard sunt cunoscuţi mai ales datorită vârfului Ouşoru (1.639 m), care străjuie
Depresiunea Dornelor. Totuşi, cel mai înalt vârf se află în partea de nord-vest a Munţilor Suhard
şi anume Vârful Omu, de 1.932 metri altitudine. Creasta principală a acestor munţi reprezintă
principala atracţie, datorită frumuseţii peisajelor şi a uşurinţei cu care poate fi parcursă.

Munţii Bistriţei, ce se desfăşoară pe dreapta râului Bistriţa, formează gruparea cea mai întinsă
de munţi cristalini. Creasta Pietrosu (cu o altitudine de 1.791 m) oferă o privelişte fascinantă
pentru cei ce se încumetă să urce versanţii puternic înclinaţi.

Obcinile Bucovinei cuprind trei mari subunităţi, dispuse paralel pe direcţia nord-vest/sud-est,
separate de văile superioare ale râurilor Moldova şi Moldoviţa: Obcina Mestecăniş, Obcina
Feredeu şi Obcina Mare. Cea mai înaltă şi mai spectaculoasă dintre obcini este Obcina
Mestecănişului, cu altitudini ce depăşesc 1.500 m (1.586 m - Vârful Lucina). Urmează apoi
Obcina Feredeu (cu altitudini de 1.400 m), Obcina Brodinei (cu vârfuri de 1.300 m) şi Obcina
Mare care este cea mai întinsă, dar cu cele mai mici altitudini (sub 1.300 m). Cele mai
importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stânci Pietrele Muierii, creasta
principală a Obcinei Mestecăniş şi plaiurile Lucinei, cu Tinovul Găina.

Încadrată de munţii Bistriţei Aurii la nord, Munţii Bistriţei la sud-est, Munţii Călimani la sud şi
Munţii Bârgăului la vest, se află Depresiunea Dornelor. Unitate geografică distinctă, aceasta se
îngustează spre est, spre cheile Zugrenilor, şi se deschide larg spre vest, fiind drenată de râul
Bistriţa.
Depresiunea Câmpulung Moldovenesc reprezintă cea mai mare arie depresionară din lungul
râului Moldova. Se remarcă prin prezenţa unui relief de terase cu altitudine relativă de circa 110
m, dezvoltat aproape în exclusivitate pe dreapta râului Moldova. Depresiunile Vama, Frasin şi
Humor sunt alte arii importante de lărgire a văii Moldova, fiind separate de defilee, dintre care
cel mai îngust se află la Prisaca Dornei.

Zona de podiş este mai coborâtă cu 200 m faţă de cele mai joase culmi muntoase.

Cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: Podişul Sucevei, Depresiunea
Rădăuţi, Valea Sucevei, Valea Siretului Subcarpaţii şi Valea Moldovei.

Podişul Sucevei are o înălţime medie de 460 m, dar cota maximă ajunge la 528 m în Vf.
Teişoara din Podişul Dragomirnei. Se întinde până la valea Siretului în est şi până la valea
Moldovei în sud şi sud-vest. Se împarte în câteva subunităţi de relief diferit: masive deluroase,
arii depresionare şi culoare de văi.

Depresiunea Rădăuţi este cuprinsă între râurile Suceava şi Suceviţa şi are altitudinea medie de
360 m. Relieful este acumulativ de pseudo-câmpie, cu forme plane terasate şi meandre.

Valea Sucevei se prezintă diferit, fiind împărţită în trei sectoare: unul superior, prin Obcine,
până la Straja, unul mijlociu, până la Milişăuţi şi unul inferior, până la vărsarea în Siret, la Liteni.
Are un caracter de culoar datorită dimensiunilor mari ale luncii şi teraselor.

Valea Siretului este cea mai reprezentativă şi mai importantă din Podişul Moldovei. Are 6-8 km
lăţime, prezentându-se ca un adevărat culoar acumulativ. În zona de confluenţă cu râul Suceava
ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare, cu o lăţime de 12 km.

Subcarpaţii se întind la sud de valea Moldovei şi corespund unui relief de acumulare, cu aspect
deluros, dar şi cu unele depresiuni, cum sunt cele de la Solca şi Cacica.

Valea Moldovei apare ca o depresiune între Subcarpaţi şi Podişul Sucevei. Datorită luncii largi
şi joase, până la Ciumuleşti râul curge despletit, după care începe să bată malul stâng. Lăţimea
cea mai mare a luncii şi teraselor este la Baia, unde valea ia aspect depresionar.

Flora şi fauna

Flora şi fauna conferă judeţului Suceava o inegalabilă frumuseţe şi atractivitate. Ponderea

vegetaţiei o alcătuiesc pădurile, care ocupă peste 52% din suprafaţa judeţului şi peste 7% din
întregul potenţial silvic al României. În compoziţia acestora, 79,4% este reprezentat de răşinoase
şi 20,6% de foioase. Pădurile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen, frasin, tei,
mesteacăn şi o mare diversitate de arborişuri. În amestec se găsesc plopul, paltinul, sorbul,
mălinul, scoruşul şi, mai rar, tisa. Dintre arbuşti amintim zmeurul, afinul, măceşul şi merişorul.
Există şi câţiva arbori ocrotiţi: Stejarul din Caşvana (500 ani), Stejarul din Botoşana (350 ani),
Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani).
Munţii Bucovinei adăpostesc numeroase specii floristice rare: sângele voinicului (Munţii
Călimani), floarea de colţ (Rarău, Călimani), smârdarul sau bujorul de munte (Călimani,
Suhard), papucul doamnei, brusturul negru, arginţica (Rarău-Giumalău) etc.

Pe teritoriul judeţului Suceava există peste 20 de rezervaţii naturale: rezervaţii floristice (fâneţele
seculare de la Frumoasa, Ponoare, Calafindeşti, fâneţele montane de pe plaiul Todirescu),
forestiere (codrul secular de la Slătioara, pădurile seculare de pe Giumalău, făgetul de la
Dragomirna, pădurea de pin ce vegetează pe un depozit de turbă de la Tinovul Mare, rezervaţia
de mesteacăn pitic de la Lucina), geologice (Piatra Ţibăului, Piatra Pinului şi Piatra Şoimului,
Cheia Lucavei, Cheia Moara Dracului) şi mixte (Pietrele Doamnei, Cheile Zugrenilor,
Complexul 12 Apostoli).  Fauna, bogată şi preţioasă, include numeroase specii cu valoare
cinegetică ridicată: ursul şi cerbul carpatin, căpriorul, râsul, lupul, vulpea, veveriţa, pisica
sălbatică, jderul, hermina, dihorul, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, fazanul, corbul,
diverse specii de acvile, vulturi, bufniţe. Râurile de munte adăpostesc specii rare de peşti:
lostriţa, păstrăvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul ş.a.

Resurse naturale

Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită complexităţii
condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici.

TOTAL suprafaţă agricolă: 349 554 ha (40,86 % din total suprafaţă), din care:

       - arabil 180 551 ha (51,65 % din suprafaţa agricola);

       - păşuni 90 436 ha (25,87% din suprafaţa agricola);

       - fâneţe 75 761 ha (21,68% din suprafaţa agricola);

       - livezi 2 806 ha (0,8 % din  suprafaţa agricola).

Agricultura se bazează pe metode tradiţionale şi astfel trecerea la agricultura ecologică este

uşoară. Păşunile şi fâneţele naturale oferă condiţii favorabile de creştere a animalelor după modul
de producţie ecologică.

Resursele esenţiale - lemnul, piatra, apa, întinsele suprafeţe de păşune, terenurile cultivabile,
îmbinate cu talentul, priceperea şi perseverenţa locuitorilor, au favorizat, în ciuda unei
zbuciumate istorii, îndeletniciri care au dat un specific aparte spaţiului bucovinean.

Resurse naturale existente în judeţul Suceava se referă la minereuri de fier şi mangan în zona
Vatra Dornei - Iacobeni, Neagra Şarului, Broşteni, Dadu, Ciocăneşti, Orata, Mestecăniş,
Argestru, Şaru Dornei, Dealul Rusului, Coşna; minereuri de sulf în zona Munţilor Călimani, la
Fundu Moldovei şi Leşul Ursului; oxizi de fier, sideroza, blenda, galena argintiferă, calcopirită şi
pirită la Iacobeni, Şaru Dornei, Cârlibaba, în bazinul Ţibăului şi pe cursul superior al Bistriţei;
sare gemă şi săruri delicvescente la Cacica;  sulf, silice, opal şi cuarţ la Gura Haiti; pirita şi
sulfuri polimetalice la Fundu Moldovei şi Leşul Ursului; cariere de piatră, calcar şi var la Botuş,
Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc,  Păltinoasa; turbării oligotrofe la Poiana Stampei; baritină la
Ostra;  izvoare minerale carbogazoase cu efecte terapeutice de la Coşna şi Dornişoara până la
Şaru Dornei şi Neagra Şarului, precum şi pe raza localităţii Vatra Dornei.

Fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului, reprezentând 7% din întreg potenţialul
silvic al României, Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară.

Ponderea vegetaţiei o constituie pădurile, în suprafaţă totală de 411.115 ha, ceea ce reprezintă
aproximativ 48,1 % din suprafaţa totală a judeţului. 

Astfel, materialul lemnos se constituie într-o importantă resursă naturală a judeţului.

Este cunoscut faptul că, Bucovina exportă în toată Europa şi nu numai, importante cantităţi de
fructe de pădure, ciuperci şi plante medicinale, virtuţile terapeutice şi curative ale acestora
fiind  cunoscute încă din antichitate.

Cele mai căutate produse, care se găsesc din abundenţă în Bucovina, sunt zmeura, afine, fragi,
mure, măceşe, cătină, flori de soc, ciuperci (hribi şi gălbiori) şi  altele.

Flora si fauna confera judetului Suceava o inegalabila frumusete si atractivitate. Ponderea

vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o compozitie de
79,4% rasinoase si 20,6% foioase.

In zona de munte predomina padurile de rasinoase, unde ca speciile dominante sunt

molidul si bradul. In zona de deal si podis caracteristice sunt padurile de foioase, unde ca specii
dominante sunt fagul si stejarul, dar mai intalnim si carpenul, frasinul, teiul, mesteacanul si o
mare diversitate de arbusti. In amestec se gasesc plopul, paltinul, sorbul, malinul, scorusul si mai
rar tisa. La limita superioara a padurii se dezvolta etajul subalpin format din arbusti : jneapan,
ienupar, afin, maces, merisor. Pe culmile mai inalte se afla pajisti alpine alcatuite din ierburi
marunte.Exista si cativa arbori ocrotiti: Stejarul din Casvana (500 ani), Stejarul din Botosana
(350 ani), Ulmii din Campulung Moldovenesc (500 ani).

Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul
si cerbul carpatin, capriorul, rasul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte,
cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite.
Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti - lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana,
cleanul,scobarul,s.a.
Pe teritoriul judetului Suceava se afla un numar de 23 rezervatii naturale cu suprafata de 4457,20
ha, din care 6 rezervatii naturale botanice, 9 rezervatii naturale forestiere, 5 rezervatii naturale
geologice, si 3 rezervatii naturale mixte.

Rezervatii naturale floristice/ specii ocrotite:

- Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa( rogozul, toporasul, laptele cainelui, stanjenelul

de stepa, deditelul, zambila pitica, usturoiul salbatic);

- Rezervatia Fanetele seculare de la Calafindesti( coada cocosului, stirigoaia, clopoteii, crinul de

munte);

- Rezervatia Fanetele seculare de la Ponoare-Bosanci( stanjenelul siberian, frasinelul, ruscuta de

primavara, palamida, deditelul, trifoiul galben, iarba albastra );

- Rezervatia Fanetele Montane de pe plaiul Todirescu- Masivul Rarau(usturoiul siberian, arnica,

margaretele, vineteaua, bulbucii );

- Complexul de nuferi de la Salcea;

- Rezervatia Benia (strugurele ursului).

Rezervatii naturale forestiere:

- Rezervatia Quercetumul de la Crujana (cuprinde arboret de specii de foioase, cu participarea

majoritara a stejarului) ;

- Rezervatia Fagetul Dragomirna(arboretul din rezervatie are o provenienta naturala in proportie

de 97%);

- Rezervatia Tinovul Mare Poiana Stampei(reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala
din tara noastra; dintre speciile de arbori amintim, pinul silvestru, mesteacanul pufos, scorusul,
plopul tremurator ; flora erbacee este alcatuita din specii acidofile: feriga, merisorul, afinul,
rachiteaua, ruginarea, rogozul, iar dintre muschi - Saphagnum wulfianum - relict arctic si
subarctic caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic);

- Rezervatia Tinovul Sarul Dornei(vegetatia este alcatuita in marea majoritate de muschiul de tip
arctic (Sphagnum), peste care, in conditii vitrege de vegetatie s-a dezvoltat un arboret de pin
silvestru pe un strat de turba a carui grosime variaza intre 1,10 m si 3,20 m);

- Rezervatia Tinovul Gaina Lucina (mesteacanul pitic, mesteacanul pufos, merisorul, afinul);

- Rezervatia Codrul Secular Giumalau(vegetatia forestiera este dominanata de molid, sporadic

apar scorusul, paltinul de munte, plopul tremurator, salcii; patura erbacee este reprezentata prin:
ferigi, clopotei, pojarnita, afinul alpin; in zona subalpina predomina ienuparul si jneapanul; fauna
este specifica zonei montane si remarcam: rasul, cocosul de munte sau corbul - monument al
naturii);

- Rezervatia Codrul Secular Slatioara (monumentele naturii intalnite in codrul secular Slatioara
sunt: tisa, vulturica de stanca, tulichina, alga rosie de apa dulce; vegetatia lemnoasa cuprinde
numeroase specii: molidul, bradul, pinul silvestru, tisa, fagul, scorusul, carpenul; arbustii sunt
reprezentati de agris, cununita, zmeurul, afinul, merisorul);

- Rezervatia Zamostea Lunca(stejarul, frasinul, teiul, ciresul, paltinul de camp, plopul

tremurator);

- Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra Calimani.

Rezervatii naturale geologice:

- Rezervatia geologica Piatra Tibaului (calcare fosilifere);

- Rezervatia geologica Piatra Pinului si Piatra Soimului (reprezinta un ecosistem extrem de

important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de pesti fosiliferi care
demonstreaza existenta unei faune specifice: pesti, corali, scoici, etc.);

- Rezervatia Cheia Lucavei(stanci calcaroase ce adapostesc cele doua monumente ale naturii:
strugurele ursului si floarea de colt) ;
- Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor(formatiuni geologice foarte vechi si
importante prin diferitele specii de pesti, scoici si amoniti de origine marina incrustate in stancile
ramase ca martori ai unor miscari tectonice si ai vietii din oceanele calde de altadata);

- Rezervatia Cheia Dracului(formatiunile geologice intalnite aici nu au un caracter unitar, pe

margine aparand formatiuni carbonatice, in timp ce in partea centrala sunt depozite noi argilo-
marnoase de varsta cretacica, cu clipe calcaroase si blocuri dispuse pe mai multe niveluri).

Rezervatii naturale mixte:

- Rezervatia 12 Apostoli (adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe, sculptate in

decursul vremurilor, constituite din fragmete de lava cimentata; alaturi de aceste formatiuni se
gasesc jnepenisuri si ienuparete care adapostesc cocosul de mesteacan -monument al naturii).

- Rezervatia Pietrele Doamnei Rarau(prezinta calcare cu incrustatii de corali, amoniti, alge

marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani; in perimetrul rezervatiei, se
afla complexul de stanci "Pietrele Doamnei" si Pestera Liliecilor; dintre speciile unicat, aici
intalnim: micsandra salbatica, gusa porumbelului, clopotelul, margareta, floarea de colt pe stanci
si argentica);

- Rezervatia Cheile Zugrenilor (gazduieste formatiuni stancoase impresionante; pe cele mai

inalte stanci intalnim, petrosia - Andryalla levitomentosa, relict glaciar, unicat mondial).

2.2.Resurse turistice antropice

Potentialul turistic antropic mai este cunoscut si sub numele de oferta turistica secundara si
cuprinde totalitatea resurselor create de om si valorificabile din punct de vedere turistic.
Amintim: vestigii si monumente istorice, asezari, monumente de arta, muzee si case memoriale,
datini si obiceiuri, etc.

Municipiul Suceava reprezinta imbinarea perfecta intre traditie, istorie, religie, spiritualitate si
modernism. Toate acestea alaturi de ospitalitatea recunoscuta a localnicilor fac din Suceava un
important centru turistic din nordul Moldovei, poarta de intrare in Bucovina.
 Prima atestare documentara scrisa despre Suceava dateaza din 11 februarie 1388, in
timpul domnitorului Petru Musat, care a mutat capitala Moldovei la Suceava. Stabilirea
scaunului domnesc la Suceava a impus o serie de masuri administrative, militare si edilitare,
acestea fiind succedate de o crestere a interesului mestesugarilor si negustorilor locali si straini
pentru noul centru administrativ si politic al tarii. 

Suceava, leagan de civilizatie romaneasca - cetate de scaun a Moldovei timp de aproape doua
secole, a cunoscut pe deplin implinirea economico-sociala in timpul domniei voievodului Stefan
cel Mare.

Foto 1: Suceava. Vedere de la Cetatea de Scaun

Cele mai importante obiective turistice, pe care Suceava le ofera vizitatorilor sai sunt :

        Cetatea de Scaun a Sucevei, situata pe un platou inalt, in partea de est, restaurata in
ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru Musat, mentionata pentru prima oara intr-un
document din anul 1388; construita din piatra, a fost intarita ulterior de Alexandru cel Bun si
apoi de Stefan cel Mare, cu ziduri de peste 10 m inaltime si o grosime de 4 m, inconjurata de un
sant cu apa, facand-o de netrecut. De altfel, Cetatea Sucevei nu a fost niciodata cucerita prin
forta armelor.

        Ramasitele Cetatii Scheia, aflate in partea de nord-vest a orasului. Cetatea Scheia a fost
ridicata in sec.XIV sub forma unui romb cu latura de 36 m. in interior si ziduri groase de 3 m.
Cetatea este una dintre cele mai vechi cetati din Moldova si a fost daramata in timpul domniei lui
Alexandru cel Bun. In momentul de fata mai exista doar ruinele unui contrafort din partea de
Vest a fostei cetati.

        Ruinele Curtii Domnesti, aflate in zona centrala a orasului de astazi. Peste resturile unui
palat de lemn datand din timpul domniei lui Petru Musat, voievodul Stefan cel Mare a ridicat o
cladire de piatra, refacuta apoi, in caramida, de Vasile Lupu. S-au pastrat urmele unor incaperi si
beciuri. In ultimii ani ruinele Curtii Domnesti au intrat intr-un proces de restaurare.

        Biserica  Beizadelelor, aflata in apropierea pietii centrale a orasului, denumita si Biserica
Domnitelor a fost fondata in 1642 de voievodul Vasile Lupu, cu rol de paraclis al Curtii
Domnesti. Planul bisericii este un dreptunghi, avand spre est o absida circulara (interior si
exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior si circular in interior. Pronaosul este
despartit de naos prin doi stalpi octogonali sustinand trei arcuri. Naosul este boltit in stil
moldovenesc, turla naosului fiind suprainaltata pe o baza patrata si una stelata. Decoratia
exterioara preia caracteristicile sec. XVII - braul in 'dinti de fierastrau' (deasupra soclului);
arcaturi oarbe , in acolada, pe aproape tot perimetrul bisericii. Turnul - clopotnita este alipit
bisericii pe latura de nord, iar inspre vest prezinta un subsol boltit a carei functionalitate nu se
cunoaste inca.

        Biserica Invierii a fost fondata in 1551 de sotia voievodului Petru Rares, doamna Elena
(Brancovici). Constructia pastreaza planul initial intact, desi a suferit modificari in timp,
incadrandu-se tipului de biserica de targ, respectiv - in dreptul naosului absidele laterale sunt
inlocuite prin rezalite vizibile la exterior , limitate de contraforturi ; pronaosul este impartit
printr-un arc cu pilastri si console mai pronuntate. Cupola naosului nu este de tip moldovenesc
ceea ce inseamna ca, probabil, a fost refacuta. Biserica nu are turla. Nu se pastreaza urme de
pictura. in dreapta bisericii se afla o frumoasa clopotnita. Anul acesta, in cadrul programului
turistic <Pastele in Bucovina>, Biserica Invierii a fost locul de unde a plecat Lumina Invierii
adusa de la Betleem, catre toate zonele tarii.

        Muzeul judetean, infiintat in anul 1900, expune interesante piese care evoca trecutul
bogat in evenimente si fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi
timpuri pana in zilele noastre; un interes aparte il reprezinta 'Sala tronului', in care, mobilier,
costume si alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Stefan cel Mare.

        Muzeul de arta populara care functioneaza in cladirea fostului Han Domnesc, constructie
de la sfarsitul sec.XVI; adaposteste colectii de etnografie si arta populara.

Biserica 'Mirauti', ctitorie a lui Petru I Musat (sec. XIV), a fost refacuta din temelii in sec.XVII si
restaurata in forma actuala la sfarsitul secolului trecut.In acest edificiu avea loc incoronarea
domnitorilor Moldovei.

        Manastirea Sfantul Ioan- prima constructie din cadrul complexului a fost ridicata in
sec.XVI, de cand dateaza si urmele de pictura exterioara de pe fata sudica; alte constructii apartin
secolelor XVII si XIX. Manastirea, cu obste de calugari, adaposteste in biserica sa moastele
Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, prilej de pelerinaj a zeci de mii de credinciosi.

          Biserica Sf. Dumitru, ctitorie a lui Petru Rares din anii 1534-1535. Din punct de vedere
arhitectonic pastreaza caracteristicile stilului moldovenesc. Pisania, asezata deasupra usii de la
intrare, in partea dreapta, are in partea superioara doi ingeri ce poarta o cununa in interiorul
careia se afla stema Moldovei, elemente de arta renascentista. Turnul clopotnita (inalt de 45 m)
aflat in curtea bisericii a fost construit de Alexandru Lapusneanu in 1560, are baza patrata, trei
etaje si un al patrulea construit in sec. al XIX-lea. Turnul pastreaza incrustata pe una din laturile
sale una dintre cele mai bine realizate steme ale Moldovei.

          Manastirea Zamca (armeneasca) a fost ridicata in 1606, pe un platou din partea de vest a
orasului de armenii refugiati in Moldova inca din sec.XVI. Este o manastire inconjurata de
ziduri, avand o poarta de intrare monumentala, boltita, pe latura de vest. Istoria consemneaza ca
aici si-a asezat tabara regele Sobieski in anul 1601.

          Statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare, opera sculptorului Eftimie Barladeanu, dezvelita
in anul 1977, este amplasata pe inaltimea de unde Cetatea de Scaun domina orasul.

          Statuia lui Petru Musat este situata in punctul zero al orasului si il reprezinta pe
domnitor, aratand cu degetul spre pamant, locul de zidire a Cetatii de Scaun a Sucevei.
           Parcul central, aflat in inima orasului, adaposteste doua lucrari de arta: bustul
compozitorului Ciprian Porumbescu si bustul voievodului Petru Rares.

          Gara Suceava (cunoscuta sub numele de Gara Burdujeni), este o copie la scara redusa a
celei din Freiburg (Germania). Gara a fost deschisa in 1869, cu ocazia inaugurarii caii ferate
Roman-Suceava, facand legatura la granita, intre Regat si Bucovina (aflata sub stapanire austro-
ungara). Pana in 1960, sala principala era singura sala festiva din municipiu, in care se
desfasurau balurile CFR si ale Primariei.

CAMPULUNG MOLDOVENESC

Foto 2: Campulung Moldovenesc. Vedere de ansamblu

Municipiu in judetul Suceava, Campulung Moldovenesc se afla la altitudinea de 600-

650 m, in Depresiunea cu acelasi nume. Nu departe se inalta Raraul si Giumalaul, cei mai vestiti
munti ai Bucovinei. Campulung Moldovenesca devenit cu timpul o statiune turistica tot mai
renumita, beneficiind de conditii naturale propice si de obiective turistice numeroase.

Dupa traditie, in apropiere de Campulung Moldovenesc, si-ar fi gasit sfarsitul Molda,

cainele de vanatoare al lui Dragos Voda, in apele raului pe care, mai apoi, l-a botezat Moldova.
Statuia voievodului se afla in zona centrala a orasului.

Cele mai importante obiective turistice pe care le intalnim in Campulung Moldovenesc sunt:
Muzeul " Arta lemnului "; Colectia de linguri a profesorului Tugui; doua monumente de
arhitectura populara: Casele Gramada si Prundeanu; sera si parcul dendrologic ale liceului
"Dragos Voda"; ulmul multisecular (cca 700 ani). Dintre obiectivele turistice ale orasului, o
atentie cu totul aparte merita:

Muzeul lemnului, o veritabila monografie inchinata unei indeletniciri tot atat de vechi ca si
asezarea - prelucrarea lemnului. Muzeul reprezinta in cele circa 20 de sali, intr-o conceptie
tematica si evolutie cronologica unitara, bazata pe criterii stiintifice si muzeistice moderne:
unelte, arme, obiecte de uz gospodaresc, elemente si complexe de arhitectura populara, mijloace
de transport, obiecte de artizanat si opere de arta, piese diverse, specifice zonei montane si cu o
evidenta nota de originalitate, care ne introduc, rand pe rand, in universul unor ocupatii stravechi
- vanat, cules, pastorit, albinarit, rotarit, dulgherit etc.

Colectia profesorului I.Tugui, cuprinde una dintre cele mai bogate colectii din tara de linguri
de lemn, de diverse forme, marimi si motive ornamentale. Cladirea mai adaposteste de asemenea
si valoroase colectii de prosoape, monede, ceramica, cusaturi etc.

VATRA DORNEI

Foto 3: Vatra Dornei. Partia Dealul Negru

Municipiul Vatra Dornei este situat in inima Carpatilor Orientali la altitudinea de 800 m, in
Depresiunea Dornelor. Asezat pe cursul superior al Bistritei Aurii cu cel mai important afluent al
sau, Dorna, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cateva importante cai de
comunicatie. Astfel Vatra Dornei este strabatuta de cea mai importanta cale ferata ce face
legatura intre Moldova si Transilvania. De asemenea, Vatra Dornei se afla pe sosele de
importanta nationala, ce leaga Moldova de Maramures peste pasul Prislop si de Transilvania
peste pasul Tihuta.

Legenda povesteste despre o intamplare din vremea domnitorului Dragos Voda. Aflat la
vanatoare in padurile din zona, lui Dragos i-a aparut in fata o caprioara. Sprintena, caprioara s-a
ferit mereu de sagetile vanatorului, dar ostenita, s-a oprit sa-si traga sufletul sub un brad cu
trunchiul gros. Dragos si-a intins arcul, a ochit si a tras. De dupa copac s-a auzit un strigat
omenesc de durere, iar caprioara a facut un salt si s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat si a
vazut ca in locul caprioarei a ucis o fata frumoasa pe care o chema Dorina. In amintirea ei,
domnitorul a botezat locul Vatra Dorinei, devenita mai tarziu Vatra Dornei de azi.

Municipiul Vatra Dornei este atestat documentar din anul 1410. Principalele puncte de
atractie de natura atropica sunt : cladirea in stil florentin a Primariei, edificata in anul 1897, gara
Vatra Dornei Bai, construita in anul 1910, Vila Cembra - 1895, Izvorul Sentinela - 1896,
Stabilimentul balnear si Cazinoul - 1899. Dintre muzee amintim : Muzeul de etnografie si
folclor, Muzeul de stiinte ale naturii. Vatra Dornei este o statiune balneo-climaterica renumita in
special pentru izvoarele sale minerale si pentru conditiile de practicare a sporturilor de iarna
(partia de ski de pe Dealul Negru, avand o lungime de 3000 m, fiind cea mai lunga partie de ski
din tara).

GURA HUMORULUI

Foto 4: Gura Humorului. Vedere de ansamblu

 Orasul este situat in depresiunea intramontana cu acelasi nume, dezvoltata la confluenta
Moldovei cu raul Humor, la o altitudine de 490m. La nord sunt culmile Obcinei Humorului, la
sud Obcina Voronetului iar la vest Obcina Mare. Acesti munti sunt bine impaduriti, iar climatul
de adapost confera orasului un cadru placut si pitoresc.

Orasul face parte din acel strabun tinut al Bucovinei, unde nenumarate monumente si vestigii
ale trecutului sunt atestari ale statorniciei si continuitatii poporului roman.

Dintre obiectivele pe care le ofera orasul amintim: muzeul etnografic, zona de agrement
Lunca Moldovei, muzeul obiceiurilor populare din Bucovina(care a fost infiintat in 1959 si
detine peste 2000 de piese adunate din bazinul mijlociu al Moldovei, precum si din bazinul
Dornelor; aici sunt expuse piese, dupa urmatoarea tematica : culesul din natura si vanatoarea ;
pescuitul si albinaritul; pastoritul; agricultura, industria textila casnica; stergare decorative,
ceramica de Paltinoasa, fieraritul si prelucrarea artistica a lemnului; portul popular din bazinul
Dornelor; portul popular din zona Campulung; podoabe de gateala pentru costumul de sarbatoare
si stergare de cap (marame); portul din bazinul Humorului; interior taranesc. Anual aici se
organizeaza concursul de caricatura "Umor.La Gura Humorului", care reuneste cei mai buni
caricaturisti din tara. Orasul Gura Humorului se recomanda ca baza de plecare spre cele doua
obiective turistice renumite din apropiere: Manastirea Humor (la nord) si Manastirea Voronet (la
sud).

BISERICI SI MANASTIRI

Numarul impresionant al bisericilor din Bucovina, cu interesantele fresce interioare si

exterioare, a fost pastrat inca din timpurile medievale. Datorita unicitatii si valorii lor artistice,
acestea au fost adaugate la "Lista cu Mosteniri Culturale Internationale" a UNESCO, in 1993.
Intr-adevar, nu exista alt loc pe pamant in care se afla un astfel de grup de biserici, cu o asa de
inalta calitate a frescelor exterioare. In majoritatea cazurilor, bisericile au fost intemeiate ca loc
al familiilor nobile pentru ingropare.
 Frumusetea frescelor, culorile vii, s-au pastrat pana in zilele noastre, identificandu-se si
dand o nota de originalitate creatiilor artistice. Astfel, culori precum Albastrul de Voronet, Rosul
de Humor sau Verdele de Arbore, au descris povestile biblice ale pamantului si ale raiului, scene
din viata Sfintei Fecioare si a lui Iisus Hristos, povestiri despre inceputurile omenirii si viata
dupa moarte. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atat religioase, cat si didactice: pentru a
promova ortodoxismul si pentru a educa oamenii de rand.

Manastirea Humorului

Foto 5: Manastirea Humor

La o distanta de 5 - 6 km de orasul Gura Humorului, in pitorescul sat Manastirea Humor, pe

coama unei coline, inconjurata de arbori si pajisti, este asezata biserica manastirii Humor, una
dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc. Din pisania sapata in piatra, asezata la
intrare pe peretele exterior al sfantului locas, aflam ca biserica a fost zidita in anul 1530 de
Toader Bubuioga, mare logofat si membru al divanului Moldovei si, sotia sa, Anastasia. Sfantul
locas se inalta la o distanta aprox. 300 de metri de ruinele unei mai vechi biserici manastiresti a
carei constructie a fost realizata inca de pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400 - 1432).

Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezinta un interes aparte. Aici apare, pentru prima
data in constructia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis si o incapere noua la etaj numita
tainita, care se suprapune camerei mormintelor. Din pridvor, se patrunde in pronaos, iar mai
departe, in camera mormintelor si naos. Spre rasarit, biserica se termina prin absida de forma
circulara a altarului, despartit de naos printr-o foarte veche catapeteasma, exceptionala sculptura
in lemn. Biserica manastirii Humor se numara, alaturi de bisericile Voronet, Moldovita, Arbore
si Sucevita, printre cele cinci ctitorii impodobite peste tot, in interior si exterior, cu fresce
bizantine, prin care se disting de toate celelalte biserici de acest fel din lumea ortodoxa. Fresca
exterioara de la Humor, pictata de Toma Zugravul in 1535, deschide sirul celorlalte biserici cu
pictura exterioara. Acest fapt reprezinta o prioritate care randuieste momentul intre marile
realizari ale artei plastice bisericesti, deschizatoare de scoala si epoca in domeniu. Patrunzand in
interiorul Bisericii, privitorul este intampinat in pronaos, de scene din Calendarul bisericesc, de
icoanele Adormirii Maicii Domnului si a Sfintei Fecioare rugatoare, de sfinti, ingeri si profeti. In
camera mormintelor, bolta este acoperita cu scene din viata Sfintei Fecioare Maria. In naos sunt
pictate chipuri de sfinti, ciclul Patimilor si Invierea, iar, pe bolta, Iisus Hristos. Tot in naos sunt
tablourile ctitorilor. Ceea ce impresioneaza si atrage in mod deosebit admiratia, la biserica
Humor, sunt frescele sale exterioare. Principalele teme iconografice exterioare sunt: Acatistul
Bunei Vestiri (fatada sudica), Arborele lui Eseu (fatada nordica), Judecata din urma (fatada
vestica) si Cinul care cuprinde o procesiune a sfintilor ingeri, profeti, apostoli, ierarhi, martiri si
cuviosi (absidele laterale si cea a altarului). Pe peretele exterior sudic este de semnalat, in partea
inferioara, scena Asediului Constantinopolului, o prezentare a evenimentelor grave care au dus la
ocuparea Capitalei Imperiului Bizantin de catre turci la 1453. Intreaga alcatuire a momentului
sacru de la Humor, dar, indeosebi, pictura acestuia este subordonata ideii teologice de mantuire a
omului care, aflat sub puternica impresie pricinuita de contemplarea frescelor care infatiseaza
scene din istoria mantuirii, se simte atras irezistibil catre realizarea idealului desavarsirii crestine-
dobandirea mantuirii fiintei umane.
Manastirea Voronet

Foto 6: Manastirea Voronet

A fost ctitorita de Stefan cel Mare, in 1488, in stilul moldovenesc al epocii. Pictura interioara
(exceptand pridvorul) dateaza din timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457 - 1504). In naos se
afla tabloul votiv, cu portretele membrilor familiei lui Stefan cel Mare.

Faima Voronetului se datoreaza mai ales picturii exterioare (secolul al XVI - lea),
realizata pe un fond albastru inimitabil, cunoscut in intreaga lume ca "albastru de Voronet".
Lumina soarelui da culorilor si mai ales acestui albastru o frumusete aparte, ce a devenit astazi o
expresie care defineste o culoare specific romaneasca. Bisericii i s-a dat supranumele de 'Capela
Sixtina a Estului'. S-au scris multe randuri despre scenele religioase zugravite pe zidurile
exterioare ale Voronetului:,, Judecata de Apoi" de pe peretele vestic; ,,Arborele lui Eseu"
intruchipat pe fatada sudica; ,,Asediul Constantinopolului" , ,,Geneza" desfasurata pe fatada
nordica; cele doisprezece scene infatisand vietile Sfintilor Nicolae si Ioan cel Nou de la Suceava;
imaginea Sfantului Gheorghe - patronul locasului - ucigand balaurul.

Toate acestea au aparut folosindu-se var stins, nisip si paie tocate, din culori de extractie
minerala, se pare, savant amestecate, din piatra macinata, care au reusit sa dea inimitabila
culoare albastra. Stefan cel Mare este infatisat la Voronet in tabloul principal din naos, ca un
barbat viguros, rotund la fata, cu mustata si pletele blonde. Poarta in maini, miniatural, chiar
locasul Voronet. Langa el, se afla cea mai iubita dintre cele trei sotii, Maria Voichita, ce-i fusese
initial prizoniera, dupa ce il invinsese intr-o lupta pe tatal ei, Radu cel Frumos, domnitor al Tarii
Romanesti.

Manastirea Putna

Foto 7: Manastirea Putna

Biserica manastirii Putna, este prima dintre ctitoriile

lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a
manastirii ce urma sa fie necropola domneasca, au
inceput la 10 iulie 1466 si s-au incheiat in 1469, iar in
1481 erau finalizate fortificatiile de incinta. Lacasul a
avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza
unui puternic incendiu, pradat in doua randuri de cazaci, apoi de polonezi.

Puternicul cutremur din 1739 a contribuit si mai mult la ruinarea manastirii. Biserica necropola
din mijlocul incintei avea dimensiuni neobisnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din
piatra bruta legate cu mortar, sprijinite de 12 contraforti. Turla este inalta si bine proportionata,
cu tamburul in stil baroc, pe o baza stelara, impodobita cu coloane rasucite si capiteluri corintice.
In pronaos se afla mormintele lui Bogdan al III - lea mort la 1517, a surorii acestuia Maria
(m.1518), al Mariei, sotia lui Petru Rares (m.1529) si al lui Stefanita Voda (m.1527). In partea de
sud a gropnitei, se afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmura
alba. Sarcofagul are motive ornamentale de o inalta valoare artistica. Langa mormantul
domnitorului, se afla cel al sotiei sale Maria Voichita, decedata in 1511. In partea de nord a
gropnitei se afla mormantul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului (m.1476) si al
fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru. Asezamantul de la Putna si-a castigat un binemeritat
renume si datorita inestimabilelor valori artistice (broderii, tesaturi, manuscrise impodobite si
ferecate in aur si argint, icoane, obiecte de cult), care se gasesc in muzeul amenajat in incinta
manastirii.

Manastirea Sucevita
 Foto 8: Manastirea Sucevita

In vremurile tulburi, pline de nesiguranta si amenintare, de la sfarsitul secolului al XVI-lea,

Sucevita a fost construita ca o adevarata manastire - cetate, cu masive ziduri de incinta si cu
puternice turnuri de aparare, destinata a fi necropola, stralucita ctitorie voievodala, adevarat
blazon al familiei Movila. Constructia a fost finalizata la 9 iunie 1591. Biserica manastirii cu
hramul 'Invierea Domnului', avand planul moldovenesc treflat, resimte puternic traditia bizantina
a artei locale. Pictura are o serie de trasaturi noi, atat in conceptia iconografica, cat si in
compozitie si desen. Sucevita reprezinta un adevarat 'testament al artei moldovenesti'. Cei doi
pictori ai Sucevitei, Ioan si Sofronie, formati la scoala de miniaturisti ai lui Anastasie Crimca, au
aplicat la pictura bisericii canoanele specifice miniaturii si iconografiei. Imbinarea culorilor,
predominante fiind verdele crud metalic si rosu sangeriu, creeaza impresia unei uriase pagini de
carte miniata. Specific la Sucevita, este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a facut ca unitatea
ansamblului sa fie faramitata intr-o multime de mici tablouri, fiecare cu personalitatea lui
artistica. Printre cele mai reprezentative teme prezente in pictura exterioara a Sucevitei se afla
Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan Climax in care este redata lupta dintre bine si rau, Friza
profetilor si filozofilor antichitatii, intre care regasim pe David si Solomon, Homer, Sofocle,
Aristotel. Pictura Sucevitei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile feudale
din Moldova. Tabloul votiv din naos, il prezinta pe ctitor, domnitorul Ieremia Movila, impreuna
cu familia. Muzeul manastirii, situat in fostele case domnesti, adaposteste capodopere de o
exceptionala valoare ale artei medievale bisericesti.
Manastirea Moldovita

Foto 9: Manastirea Moldovita

Ctitorie din 1532 a domnitorului Petru Rares. Zidul de incinta inchide un patrulater cu
latura de 40 m, grosimea 1,20 m si inaltimea de 6 m. In coltul de nord - vest se afla clisiarnita,
construita la inceputul secolului al XVII - lea. Este una dintre putinele locuinte moldovenesti din
secolul XVI-XVII, fiind construita intre 1610-1612 de Efrem, egumenul Moldovitei. Biserica cu
hramul 'Buna Vestire', continua conceptia constructiva, deplin cristalizata de artistii epocii de
stralucire a lui Stefan cel Mare, aducand ca elemente specifice epocii raresiene, dimensiunile
marite, tendinta de inaltare si sveltete. Elemente tipice goticului tarziu transilvanean dovedesc ca
la constructie au participat mesteri pietrari transilvaneni. Pictura Moldovitei realizata la 5 ani
dupa ridicarea bisericii, reprezinta, alaturi de pictura Voronetului, un exceptional document
artistic al epocii de mare stralucire spirituala a lui Petru Rares. Tendinta de umanizare a figurilor
divine, prezenta simtamintelor profund omenesti in multe din scenele ciclului evanghelic, sunt
trasaturi proprii minunatelor fresce care si-au pastrat nealterate prospetimea si stralucirea
culorilor. Pictura interioara, repictata culoare peste culoare in secolul al XVII -lea, respecta
continutul ideatic si programul iconografic al epocii lui Stefan cel Mare. Tabloul votiv in care
este prezentat ctitorul impreuna cu familia sa, desi pastreaza caracterul unor portrete oficiale,
vadeste preocuparea artistului de a reda prin intermediul tehnicii proprii portretului, viata
launtrica a personajelor.
Biserica Arbore

Foto 10: Biserica Arbore

In anul 1503, Luca Arbore - boier si "Portar' al Sucevei pe vremea lui Stefan cel Mare - a
inaltat un paraclis la curtea sa din comuna care-i poarta numele, situata pe valea raului Solca in
Bucovina. Din intregul complex, astazi mai exista doar biserica; curtea boieresca a fost distrusa
de un incendiu in secolul al XIX - lea. Biserica poarta placa comemorativa dedicata Sfantului
Ioan Botezatorul. Conceputa si construita intr-o forma simpla, pornind de la ideea unei biserici
de tip longitudinal, constructia uimeste prin marea sa stilizare. Prelungirile zidurilor laterale
legate printr-un arc semicircular, delimiteaza in exterior, pe fatada apuseana, o mare nisa,
destinata lacasului clopotelor. Mesterii lui Arbore au realizat pereti drepti, cu imense suprafete
netede, conferind bisericii proportii elegante. In anul 1541, la initiativa Anei - sora boierului
Arbore - se va realiza ansamblul de pictura exterioara si interioara.
Manastirea Slatina

Foto 11: Manastirea Slatina

Ctitorie a domnitorului Moldovei, Alexandru Lapusneanu. Construita intre 1554 - 1558 ca

necropola domneasca a familiei. Are aspectul unei adevarate fortarete remarcandu-se printr-o
deosebita valoare arhitectonica si artistica, ce reinvie si continua traditiile epocii lui Stefan cel
Mare si Petru Rares. In interiorul incintei, se afla Casa Domneasca ce trebuia sa slujeasca
familiei domnitorului nu numai ca locuinta ci si ca loc de refugiu in caz de primejdie. Desi a
suferit transformari de-a lungul anilor, ea pastreaza ramele de piatra ale ferestrelor, cu profile in
stilul renasterii transilvanene, confirmand astfel legaturile stranse ale lui Lapusneanu cu orasele
de peste munti si in special cu Bistrita, de unde au fost adusi mesterii pietrari care au lucrat la
Slatina. Asa cum se prezinta astazi, manastirea este rezultatul unor restaurari succesive.
Manastirea Probota

Foto 12: Manastirea Probota

Este prima ctitorie a domnitorului Petru Rares, ridicata in 1530 pe locul consacrat de o
bisericuta din lemn (1398) si alta din piatra (in jur de 1440) ale carei urme se mai vad in
vecinatate; de altfel "probota" inseamna fratie, desigur, a slujitorilor bisericii. In biserica se afla
21 de pietre tombale epigrafe, realizate intre 1464 - 1640, de o remarcabila valoare documentara
si artistica; pietrarii au trecut de la elemente decorative geometrice la cele accentuat vegetale,
inovatie reprezentativa pentru sculptura secolului al XVI -lea. Colectia de istorie si arta veche, in
organizare, cuprinde piese obtinute in urma sapaturilor arheologice, tesaturi din sec. XVI - XVII,
obiecte de cult, vesminte (sec. XVIII). Edificiu monumental armonios, cu turla deasupra
naosului, pridvor inchis de inalte ferestre gotice cu chenare din piatra cioplita, abside poligonale
marcate de arcade oarbe si ocnite, soclu prelungit cu banca de jur-imprejur ".una dintre cele mai
importante realizari ale arhitecturii romanesti, reprezentativa pentru secolul XVI" (V. Dragut).
Ziduri de aparare inalte de 6 metri, turnuri patrate si Casa domneasca (vestigii), intregesc
ansamblul monahal cu elemente ale arhitecturii civile moldovenesti - printre putinele piese din
secolul al XVI-lea care mai exista.
Manastirea Rasca

Foto 13: Manastirea Rasca

Este construita in mai multe etape: 1512, Bogdan al III - lea a zidit chiliile, in 1540,
episcopul Romanului Macarie impreuna cu logofatul Ioan si Teodor Bals zidesc biserica cu
hramul "Sf. Nicolae', in jurul bisericii se construiesc din porunca lui Petru Rares, ziduri inalte si
puternice cu creneluri si turn, lucrare terminata in 1542. Pictura interioara si exterioara a fost
executata intre 1551 -1554. Tabloul votiv il prezinta pe domnitorul Petru Rares impreuna cu
familia. Biserica mai detine doua valoroase icoane din secolul al XV - lea. Intr-o camera din
clopotnita manastirii Rasca, a stat inchis timp de sase luni marele istoric si om de stat Mihail
Kogalniceanu, surghiunit in 1844 din porunca domnitorului Mihai Sturza.

MUZEE SI CASE MEMORIALE

Muzeul de arta populara Suceava, functioneaza in cladirea fostului han Domnesc, constructie
de la sfarsitul sec XVI; adaposteste colectii de etnografie si arta populara.

Muzeul de istorie Suceava, infiintat in anul 1900, expune interesante piese care evoca trecutul
bogat in evenimente si fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi
timpuri pana in zilele noastre; un interes aparte il reprezinta 'Sala tronului', in care, mobilierul,
costumele si alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Stefan cel Mare.
Muzeul de Arta 'Ion Irimescu' din Falticeni, contine 313 lucrari de sculptura, peste 1.000 de
lucrari de grafica, la care se adauga si biblioteca personala (peste 1.500 de volume) si o colectie
de pictura si grafica in dezvoltare.Muzeul este o institutie unica in Romania, prin faptul ca e cea
mai bogata colectie de autor din tara.

Casa muzeu Solca, situata pe drumul de acces spre manastirile Arbore, Humor este un
monument reprezentativ in ce priveste arhitectura traditionala si cultura si civilizatia populara
bucovineana. Casa este de tip camera-tinda-camera cu foisor si prispa lutuita. Bucataria are un
cuptor traditional cu vatra si plita reconstituit dupa tipologia mijloacelor de incalzit din zona.

Casa muzeu Bilca din zona etnografica Radauti, in localitatea cu acelasi nume fiind
reprezentativa pentru asezarile din zona. Interioarele sunt amenajate cu mobilier traditional
polite, laite, blidare, tesaturile de interior (scoarte, laicere, grindarase) infrumusetand peretii din
casuta si din casa mare. Obiectele din lemn si ceramica, de uz casnic completeaza inventarul
casei. Casa a fost donata de catre George Muntean si Adela Popescu.

Muzeul Satului Bucovinean din apropierea Cetatii de Scaun a Sucevei,pune in valoare

patrimoniul cultural-arhitectonic de factura populara din Tara de Sus. Cel mai tanar dintre
muzeele in aer liber ale Romaniei s-a infiripat in deceniul al VIII-lea al secolului trecut cand
satul bucovinean dispunea de nenumarate monumente de arhitectura populara dar din pacate
activitatea - concretizata prin transferul mai multor obiective si reconstruirea a trei dintre acestea
- a fost intrerupta.

Casa memoriala Simion Florea Marian, situata in centrul municipiului Suceava,

"castigata cu condeiul" de marele etnograf si folclorist, cum scrie pe o placa memoriala,
cumparata cu banii proveniti din premiul acordat, in anul 1883, de Academia Romana, pentru
lucrarea "Ornitologia  Poporana Romana".

Casa memoriala Ciprian Porumbescu, sat Ciprian Porumbescu, inaugurata in 1953,

este adapostita intr-o anexa originala - singura care s-a pastrat - a fostei case parohiale de la
Stupca (Ciprian Porumbescu), locuita de familia preotului, scriitorului si militantului roman din
Bucovina, Iraclie Porumbescu, intre anii 1865 - 1883.
 Casa memoriala Nicolae Labis, aflata in satul Malini , inaugurata in 1975, Casa
Memoriala este amenajata in locuinta din centrul satului Malini, care a apartinut parintilor
poetului si unde acesta a trait un timp din scurta si fulgeratoarea sa viata, zamislind aici poate cea
mai semnificativa parte a inestimabilei sale mosteniri poetice.

2.3.Principalele trasee turistice in zona

Existenta unor forme de relief accesibile si armonios imbinate pe intreg teritoriul, clima
favorabila practicarii turismului in tot timpul anului, potentialul hidrografic, faunistic si floristic
bogat, patrimoniul cultural-istoric si arhitectural apreciat pe plan national si international,
precum si binecunoscuta ospitalitate bucovineana, traditiile si obiceiurile populare, specificul
gastronomiei fac din judetul Suceava o adevarata destinatie turistica.

Tipurile de turism care se pot practica la nivelul judetului sunt:

Turismul Montan

Practicarea turismului montan in judetul Suceava este favorizata de potentialul oferit de

versantul estic al Carpatilor Orientali. Astfel, relieful muntilor Calimani cu complexul vulcanic
aferent, stancile cu aspect ruiniform "12 Apostoli", relieful carstic si rezidual al masivului Rarau,
padurea seculara de la Giumalau, gruparea cea mai intinsa de munti cristalini - Muntii Bistritei
Aurii si Muntii Bistritei Mijlocii - precum si Masivul Suhard si Obcinele Bucovinei ofera
conditii pentru practicarea de drumetii montane, escalada, alpinism, echitatie, vanatoare, pecsuit,
mountain bike, via -ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarna.

Drumetiile

Expunerea geografica a muntilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi

sau(in functie de optiunea turistilor) de mai multe zile, care pot fi efectuate in circuit sau cu
revenire in acelasi loc din care s-a plecat. Drumetiile, in marea lor majoritate de dificultate medie
sau redusa, sunt legate de statiunile Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc si sunt favorizate
de inaltimile moderate ale Muntilor Calimani, Rarau, Giumalau, Suhard si Bistritei.
 In masivul Rarau-Giumalau exista 24 de trasee turistice amenajate si omologate, acestea
conducand pana la Hotelul Alpin «Rarau», Cabana Pastorala (masivul Rarau) sau la Refugiul
Alpin de pe Giumalau. Reteaua de trasee montane pe care turistii o au la dispozitie in Bazinul
Dornelor este de aproximativ 280 km. Traseele sunt amenjate si patrulate periodic de catre
membrii Formatiei Salvamont Vatra Dornei. Pe tot cuprinsul zonei montane a judetului exista
insa si trasee turistice care nu sunt marcate corespunzator, lipsa marcajelor reprezentand un punct
slab pentru practicarea drumetiilor montane.

Turismul ecvestru

Bucovina ofera posibilitatea practicarii turismului ecvestru in toate formele lui: echitatie,
plimbari cu calul pe trasee de munte. Activitate de marca in cadrul Parcului National Calimani,
turismul calare a inregistrat pana acum o foarte buna evolutie, ca urmare a solicitarilor si prizei
de care s-a bucurat acesta in randul clientilor participanti. Au fost create o serie de trasee si
pachete turistice adecvate turismului ecvestru si s-au procurat echipamente si cai pe toate
gusturile. Traseele au grade de dificultate diferite: usoare (cu durate cuprinse intre doua si pana
la patru ore) si mai complexe (de una si pana la cinci zile). Punctul de plecare al acestor expeditii
il constituie baza hipica din Gura Haitii. Ca puncte de sosire mentionam: 12 Apostoli, Tamau,
Cariera, Calimanul Cerbului etc. Oferta de turism ecvestru este completata intr-un mod fericit de
cele 2 herghelii renumite, Radauti si Lucina care ofera turistilor multiple posibilitati de echitatie
pe poligoane special amenajate.

Escalada, alpinism

Reprezinta o atractie deosebita pentru sportivii amatori si alpinistii profesionisti. Escalada

incepe in luna mai si se termina in luna octombrie. Sezonul de escalada pe gheata incepe in
decembrie si se termina in martie. Alpinismul se practica atat vara, cat si iarna, mai ales in
Calimani, Rarau - Giumalau, Suhard.

Locuri de desfasurare:

- Stanca Rusca (Giumalau) - ofera conditii optime pentru escalada

- Pietrele Doamnei - Masivul Rarau - ofera conditii optime pentru escalada si alpinism. Traseul
turistic desfasurat pe verticala unei stanci, utilizand tehnici specifice alpinismului are un grad
scazut de dificultate, insa ofera garantia parcurgerii unor peisaje inedite.

- Stanca Alpina Dorna (Vatra Dornei) - ofera posibilitati multiple doritorilor de

initiere in alpinism.

- Moara Dracului (defileul Zugreni) - o cascada izolata, de 25 m inaltime, care ingheata

complet iarna, oferind un cadru perfect pentru escaladari pe gheata.

Schi

Judetul Suceava ofera conditii optime pentru practicarea acestui sport de iarna. Zone
precum: Vatra Dornei, Crucea, Brosteni, Saru Dornei, Gura Haitii, Dorna Candrenilor,
Ciocanesti, Carlibaba, Pojorata, Campulung Moldovenesc, Gura Humorului si Sucevita sunt
zone cu potential pentru dezvoltarea domeniului schiabil si practicarea altor sporturi de iarna.

In prezent, Vatra Dornei concentreaza cea mai mare densitate de turisti practicanti ai sporturilor
de iarna. Statiunea pune la dispozitie turistilor 2 partii de schi omologate, in lungime de 900 si
3000 m, deservite de un telescaun, un teleschi si un babyschi, dar si 2 partii de schi fond.

Schi fond

Este practicabil pe drumul ce leaga satul Gura Haitii de Fosta Incinta Miniera, dar numai in
anumite conditii, in functie de grosimea stratului de zapada.

Schi de tura

Schiul de tura combina placerile 'tehnice' ale schiului de coborare cu libertatea oferita de schiul
fond. Astfel, se pot explora foarte multe trasee alpine care de obicei sunt practicate vara, dar care
iarna sunt foarte spectaculoase. Solicitarea este maxima, coborarile se fac pe partii neamenajate,
acest lucru necesitand foarte bune cunostinte de schi de coborare. Traseele principale de creasta
ale muntilor Giumalau, Calimani, Suhard si Bistritei ofera posibilitati deosebite de practicare a
schiului de tura.
 Un alt element important care caracterizeaza calitatea ofertelor pentru sporturile de iarna,
il reprezinta existenta scolilor de schi si dotarea lor cu monitori si calificarea acestora, precum si
programele oferite.

Mountain bike

Mountain biking-ul este un sport extrem si reprezinta calatoria cu o bicicleta, pe cararile

muntilor, dealurilor, padurilor sau ale oricarui teren mai accidentat. Se practica, de obicei, in
lunile de vara, iulie-august, luni ce au in general o vreme mult mai stabila. Pentru ca in
momentul de fata nu prea exista marcaje specifice, mountain biking-ul poate fi practicat pe orice
traseu marcat de drumetie.

Zborul cu parapanta

Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta, datorita conditiilor deosebite
oferite de Muntii Suhardului, in special in Varful Ousorul, care este considerat unul dintre cei
mai prielnici pentru practicarea sporturilor aeronautice, in special a parapantei si deltaplanului.

River rafting

River rafting-ul reprezinta o activitate sportiva si de agrement in aer liber, care presupune
coborarea intr-o barca gonflabila a unui rau cu apa rapida. Raurile Dorna si Bistrita sunt perfecte
pentru plimbarile cu barca. Puterea curentilor apelor este variata, cursurile de apa fiind potrivite
atat pentru incepatori, cat si pentru turistii experimentati.

Traseul de rafting de pe raul Bistrita este unul dintre cele mai incitante din intreaga Europa.
Bistrita ofera senzatii tari in zona Vatra Dornei, unde exista cataracte, praguri si vartejuri care
provoaca emotii puternice. Bistrita are 3,5 gradul mediu de periculozitate, maximumul fiind de 5.
La Vatra Dornei, de obicei, raftingul este combinat cu alpinismul, rapelul, zborul cu parapanta,
schi extrem si calaria. Aici, toti cei care vor sa faca sporturi extreme pot incerca de la coborari pe
ape repezi, pana la catarari pe varfuri abrupte.
Teambuilding

Reprezinta in fapt priceperea de a folosi si dezvolta capacitati si calitati ale oamenilor de

diferite conditii si posibilitati fizice si cognitive, respectiv maiestria de a le aduna si folosi intr-un
unic mod: spiritul de echipa. Turistii pot participa, in cadrul unei echipe, la parcurgerea mai
multor activitati descrise mai sus(mountain-bike, escalada, river rafting, tiroliana), pe parcursul
mai multor zile, in cadrul unui program bine pus la punct, adaptat in functie de capacitatile si
cunostintele in domeniu ale intregii echipe.

3.Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei se servicii

Valorificarea patrimoniului turistic al unei tari, regiuni sau zone geografice implica
asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea,sejurul si petrecerea agreabila a timpului liber
de catre turisti.In esenta, imbinarea acestor elemente ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie
intr-o calatorie sau vacanta.

Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat "de interes turistic' , potentialul sau turistic trebuie sa
raspunda la doua cerinte esentiale:-sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie
preferate de turisti;-sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de
unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente, intr-un cuvant de baza materiala si
de inflastructura necesara pentru a facilita activitatile turistice.
Baza tehnico-materiala a turismului cuprinde urmatoarele componente:

 Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica;

 Structuri de primire turistica cu functiuni alimentatie publica;
 Structuri de primire turistica cu functiuni de tratament;
 Structuri de primire turistica cu functiuni de agrement;
3.1.Baza materiala a cazarii

Structurile de primire turistica, cu functiuni de cazare, reprezinta componenta principala a

bazei tehnico-materiale a turismului, cazarea turistica facand parte din serviciile turistice de baza.

Unitatile de cazare turistica sunt acele constructii special amenajate si dotate, clasificate
dupa gradul de confort oferit si dupa functiunile pe care le indeplinesc, a caror principal scop
este de gazduire a turistilor si de prestarea unui set de servicii pe toata perioada sederii turistilor
in respectivele unitati.

Conform prevederilor legale, unitatile de cazare turistica se impart in urmatoarele tipuri:

 Hoteluri si hoteluri-apartament;
 Hosteluri;
 Hoteluri pentru tineret;
 Moteluri;
 Vile;
 Cabane si unitati de tip casuta;
 Bungalouri;
 Sate de vacanta;
 Campinguri;
 Pensiuni turistice rurale si urbane;
 Camere de inchiriat in locuinte particulare;
 Nave maritime si fluviale.
 Tabel 3

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la nivelul anului 2007 in Judetul
Suceava

Judetul Suceava numar

Total 236
Hoteluri si moteluri 28
Hanuri turistice -
Cabane turistice 4
Campinguri si unitati tip casuta 6
* Vile turistice  21 Directia
Tabere de elevi si prescolari -
Pensiuni turistice urbane 49
Sate de vacanta -
Pensiuni turistice rurale 120
Hoteluri pentru tineret 3
Hosteluri 2
Popasuri turistice 1
Spatii de cazare pe nave -
Bungalouri 2
Judeteana de Statistica - Suceava

Analizand datele prezentate in tabelul 3 se observa ca ponderea cea mai mare o detin
unitatile de tip pensiuni rurale, aproape 50%, ceea ce reflecta un nivel mare de dezvoltare a
turismului rural; ponderi mari detin si pensiunile urbane, hotelurile.
 Tabel 4

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Capacitate de cazare
Judetul Suceava
Existenta In functiune
(locuri) (mii locuri-zile)
 
2000 5269 1335,4
2001 5034 1421,1
2002 5192 1399,5
2003 5577 1640,8
2004 5755 1760,8
2005 6526 1932,6
2006 7012 2056,7
2007 6831 2087,4
* Directia Judeteana de Statistica - Suceava

Se observa, din datele prezentate in tabelul 4, ca pana in 2005, capacitatea de cazare a

crescut datorita infiintarii de noi unitati si apoi este in scadere prin cresterea ponderii pensiunilor
rurale, care sunt unitati cu capacitate mica de cazare.

In judetul Suceava, baza unitatilor de cazare este constituita de patrimoniul fostului OJT,
preluat apoi de trei societati, Bucovina Turism, Rarau Turism si Dorna Turism, reprezentat de
majoritatea hotelurilor si motelurilor din judet. Alaturi de acestea, in categoria de hoteluri de
inscriu constructii noi, private, situate in special in orasele turistice din judet. Majoritatea
hotelurilor din judetul Suceava se inscriu in categoriile de 2- 3 stele, singurul hotel de 4 stele din
judet fiind inaugurat in urma cu 2 ani, Hotelul Best Western Bucovina din Gura Humorului.

Hotelul Best Western Bucovina 4* ofera turistilor o serie de servicii si facilitati dintre
care amintim: 130 de camere, 2 restaurante cu specific autohton si international, un centru de
conferinte cuprinzand 7 sali dotate si echipate corespunzator astfel incat sa faciliteze organizarea
evenimentelor business-conferinte, intalniri, simpozioane, cocktail-uri, evenimente de
inaugurare, etc, bar si terasa, centru spa, parcare, posibilitatea organizarii de programe turistice in
zona.

Hotelurile administrate de societatea Bucovina Turism se afla in zona municipiilor Suceava si

Falticeni, fiind incadrate in categoria hotelurilor de 2 stele: Hotel Arcasul, Hotel Bucovina, Hotel
Suceva (din Suceava), Hotel Turist (din Falticeni).

Societatea Rarau Turism administreaza Hotelul Zimbru 2* din Campulung Moldovenesc si

Cabana Rarau. Hotelul Zimbru a fost recent renovat si dispune de facilitati de cazare, un centru
de conferinte, posibilitatea organizarii de programe turistice in zona, posibilitatea contactarii si
angajarii de ghizi montani, etc.

Dorna Turism administreza hoteluri din zona Vatra Dornei: Hotel Bradul si Hotel
Calimani, hoteluri modernizate recent si aduse la nivelul de clasificare de 3 stele. Acestea dispun
de asemenea de o baza de tratament proprie, 2 restaurante, un club, oferind multiple posibilitati
turistilor de a petrece sejururi placute.

O alta categorie, semnificativa din punct de vedere numeric si al amplorii luate in ultimii
ani, este reprezentata de pensiunile turistice si agroturistice. Pensiunile sunt intalnite in zona
oraselor, ca o alternativa la hotelurile existente precum si in zonele rurale, oferind turistilor
servicii suplimentare, in special legate de traditiile locale sau de viata la tara in special.

3.2.Baza materiala pentru alimentatie publica

 Baza materiala pentru alimentatie publica cuprinde totalitatea localurilor in care au loc o serie de
activitati complexe, de la prepararea mancarurilor, a produselor de cofetarie si patiserie, pana la
servirea acestora, impreuna cu alte produse, gen bauturi alcoolice si nealcoolice, clientilor/
turistilor, intr-un mediu relaxant, placut, astfel incat sa fie satisfacute cerintele acestora.
Unitatile de alimentatie publica se impart in urmatoarele tipuri:

 restaurant

-clasic;

-specializat

a) pescaresc - vanatoresc;

b) dietetic;

c) lacto-vegetarian;

d) rotiserie, zahana;

e) familial, pensiune.

-cu specific national sau local;

-cu program artistic;

-braserie;

-berarie;

-gradina de vara.

-bar

a) de noapte;

b) de zi;

-café-bar;

-disco-bar;
-bufet-bar.

-unitati de tip fast-food

-restaurant cu autoservire;

-restaurant fast-food;

-bufet tip expres;

-pizzerie;

-snack-bar.

-cofetarie, patiserie, placintarie, covrigarie, simigerie.

In judetul Suceava unitatile de alimentatie publica sunt intalnite in special in cadrul

complexurilor hoteliere, care ofera astfel functiuni multiple turistilor.

O alta categorie de unitati de alimentatie publica, dezvoltata in special in ultimii ani o

reprezinta, restaurantele cu specific romanesc, unde intalnim produse traditionale ale zonei
Bucovinei, foarte atractive pentru turisti. Acestea apar fie in cadrul pensiunilor agroturistice, deci
in zona turismului rural, fie in zona traficului turistic cel mai ridicat, respectiv a statiunilor
turistice, a oraselor din judet sau in zona manastirilor- cea mai cunoscuta si mai apreciata, care se
identifica practic cu judetul Suceava.

Merita mentionate cele mai cunoscute restaurante, din cadrul complexurilor hoteliere:
Restaurantul Arcasul, Restaurantul Central, Restaurantul Gloria, Restaurantul Bucovina-
restaurante de prima categorie din Suceava, apoi restaurantele Zimbru, Bradul, Calimani, etc.

O alta categorie este formata din restaurantele cu specific traditional: Popasul Caprioarei,
Casa Bucovineana- din Suceava; Restaurantul Hanul Obcina Voronetului, Popasul Bucur- Gura
Humorului ; Restaurant Taverna- Campulung Moldovenesc.
3.3.Baza materiala pentru agrement

Baza materiala pentru agrement, componenta a bazei tehnico-materiale a turismului, include

o gama larga de mijloace si dotari destinate sa asigure diferite modalitati pentru petrecerea
timpului liber de catre turisti.

O clasificare generala a bazei materiale pentru agrement in cadrul judetului Suceava ar

cuprinde:

- baza destinata distractiilor. Exista in judetul Suceava diferite elemente ale bazei destinate
distractiilor, in special in zona oraselor si statiunilor turistice, cuprinzandS cluburi, sali de jocuri
electronice, sali de bowling si biliard, parcuri de distractii cu program sezonier, etc.

- baza de agrement sportiv, cuprinde terenuri de sport, centre de calarie( exista in judet o
multitudine de posibilitati de practicare a echitatiei, atat in cadrul delor doua renumite herghelii,
Radauti si Lucina cat si in cadrul unor centre mai mici, in zona montana, pe trasee foarte
apreciate de catre turisti), inot, in cadrul bazinelor special amenajate sau in cadrul strandurilor,
patinaj- in Suceava exista un patinoar artificial, schi- practicat pe partii special amenajate.

Partii de schi din judetul Suceava:

- Vatra Dornei:

Partia Parc 1: 900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, inclinare 28,5 %, dificultate medie; este
deservita de un babyschi si 2 teleschiuri;

Partia Parc 2: 550 m lungime, 50 m diferenta de nivel, dificultate usoara, serviciu teleschi;
Partia Dealu Negru: 3000 m lungime, cea mai lunga partie omologata din tara, 400 m diferenta
de nivel, dificultate medie; este deservita de un telescaun;

- Campulung Moldovenesc:

Partia Runc: 400 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie.

Partia Rarau: 300 m lungime, 30 m diferenta de nivel, grad de dificultate usor.

- Gura Humorului:

Partia Gura Humorului: in constructie; 1.476 m lungime, 283 m diferenta de nivel; va fi dotata cu
telescaun, nocturna si bazin olimpic; vor exista si 8 tunuri de zapada.

- Sucevita:

Partia Sucevita: 320 m lungime, 40 m diferenta de nivel, grad de dificultate usor.

- Malini:

Partia Malini: inaugurata in decembrie 2007; este amplasata in partea de sud a comunei, la
iesirea spre pasul Stanisoara; de categorie medie, 800 m lungime, 106 m diferenta de nivel;
dispune de o instalatie de teleschi si de instalatie de nocturna.

- Carlibaba:

Partia Magura 1: 1010 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie, dispune de o
instalatie de teleschi de aproape 1,5 kilometri si, datorita orientarii spre Nord, pe ea se poate
schia pana in luna mai.

Partia Magura 2: 540 m lungime, 140 m diferenta de nivel, dificultate medie.

- baza de agrement cultural, cu multiple posibilitati legate de numeroasele obiective turistice
culturale si istorice din judetul Suceava.

3.4.Baza materiala pentru tratament

Baza materiala pentru tratament a judetului Suceava cuprinde spatii destinate intretinerii
sanatatii, in general integrate in cadrul complexurilor hoteliere din Vatra Dornei, statiune balneo-
climaterica renumita. Judetul Suceava dispune de un potential natural ridicat pentru tratamentul
balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase,
hipotone, atermale, bicarbonatate sodice si calcice din Vatra Dornei cat si cele din Bazinul
Dornelor, mofetele naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2, namolul de turba
din Tinovul Mare, Poiana Stampei, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul
tonic, constituie materia prima pentru zeci de proceduri care se efectueaza in bazele de tratament.
Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura sunt similare si chiar
superioare celor existente in statiunile balneare consacrate pe plan mondial. Beneficiaza de
factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburari functionale pe fond nervos
hiperactiv, cu sedentarism, activitate in mediu cu noxe, microtraumatisme etc. La nivelul
judetului Suceava, se remarca in mod deosebit statiunea balneoclimaterica de interes national
Vatra Dornei, inclusa in circuitul international si recomandata in tratamentul unor afectiuni ale
aparatului cardio-vascular, afectiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli
ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. Exista izvoare speciale pentru cura interna cu apa
minerala.

Din pacate, in ultima perioada, statiunea Vatra Dornei a intrat intr-o zona de declin in
ceea ce priveste serviciile oferite in sectorul de turism balnear si de tratament, alte ramuri cum ar
fi turismul montan si sportiv fiind practicate in prezent pe scara mai larga.
4.Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Existenta unor forme de relief accesibile si armonios imbinate pe intreg teritoriul, clima
favorabila practicarii turismului in tot timpul anului, potentialul hidrografic, faunistic si floristic
bogat, patrimoniul cultural-istoric si arhitectural apreciat pe plan national si international,
precum si binecunoscuta ospitalitate bucovineana, traditiile si obiceiurile populare, specificul
gastronomiei fac din judetul Suceava o adevarata destinatie turistica.

Regiuni Judete/ Capacitatea de Sosiri in Innoptari(mii) Indicii de

cazare existent structurile de utilizare neta a
Anii (locuri) cazare(mii) capacitatii in
functiune(%)
1990 6841 390.2 1050.2 61.0
1991 6478 372.7 799.6 42.1
1992 6511 308.5 629.0 39.3
1993 6300 240.7 628.3 40.0
1994 6235 235.0 605.6 37.9
1995 5654 235.5 592.8 40.0
1996 4979 206.3 502.7 34.1
1997 5455 163.4 407.4 30.2
1998 5277 149.4 409.9 30.9
1999 5416 153.4 424.3 36.0
2000 5269 153.5 480.3 36.0
2001 5034 151.4 461.1 32.4
2002 5192 162.4 406.7 29.1
2003 5577 162.5 423.2 25.8
2004 5755 187.4 432.4 24.6
2005 6526 192.1 435.2 22.5
2006 7012 211.0 500.3 24.3
2007 6831 226.3 535.1 25.6
5.Propuneri de valorificare

In ceea ce priveste zonele de interes turistic, o atentie deosebita trebuie indreptata in

urmatoarele directii :

 sustinerea proiectelor care introduc valoare turistica, obiective si evenimente culturale si

spirituale din Bucovina;
 dezvoltarea unor noi statiuni turistice: Campulung Moldovenesc, Cacica, Botus (statiune
etnografica);
 dezvoltarea unor spatii de vanzare a produselor artizanale;

amenajarea domeniului schiabil ;

 constituirea Parcului National Regional al Manastirilor din Bucovina;

restaurarea monumentelor istorice, manastirilor si refacerea unor obiective turistice de mare

interes (Cazinoul de la Vatra Dornei);

        includerea unor case de vacanta (pensiuni agroturistice) in reteaua de agentii de turism
din Romania si in retelele europene profesionale ;

        modernizarea infrastructurii aeriene; modernizarea, extinderea si refacerea infrastructurii

de transport rutier.
 CONCLUZII

Puncte tari:

Posibilitati de acces relativ usor: din sudul tarii se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe
drumul european E85, cu trenul pe ruta Bucuresti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea;
din vestul tarii se ajunge la Suceava pe drumul european E576 Cluj-Napoca - Suceava si pe calea
ferata Cluj Napoca- Suceava; din nord-vestul tarii, din Maramures se ajunge la Suceava prin
pasul Prislop, pe drumul national DN18 Baia Mare - Sighetul Marmatiei - Iacobeni; in zona
manastirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic aeroport pentru
avioane de capacitate redusa.

Protectia continua a mediului inconjurator face ca zona sa fie nepoluata. Elemente

determinante: calitatea aerului, calitatea apelor de munte, produse ecologice si naturiste.

Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO, la care se adauga numeroase alte
manastiri, biserici, muzee si elemente ale arhitecturii traditionale, fac ca zona sa fie extrem de
atractiva pentru turisti:   

patrimoniul UNESCO include manastirile, Humor, Moldovita, Probota, Sfantul Ioan cel Nou din
Suceava, Voronet, precum si bisericile Patrauti si Arbore;

alte manastiri atractive: Sucevita, Rasca, Slatina, Putna.

muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Arta "Ion Irimescu" Falticeni, Muzeul
"Arta Lemnului" Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Tehnicii
Populare Radauti, Muzeul "Apelor" Falticeni, Muzeul Satului Bucovinean Suceava etc.;
arhitectura caselor bocovinene, cetati si cladiri medievale.

Numarul mare de rezervatii naturale - 23 de rezervatii: 6 rezervatii botanice, 8 rezervatii

forestiere, 5 rezervatii geologice, o rezervatie paleontologica, o rezervatie stiintifica si 2
rezervatii mixte.
Conditiile geografice favorabile, alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale
originale, conduc la practicarea mai multor forme de turism, inclusiv cel de aventura (extrem):
alpinism, lansari cu parapanta si deltaplanul, navigatie, caving, river rafting etc.

Fondul de vanatoare si pescuit. Suprafata mare a padurilor, raurile repezi de munte fac ca atat
fondul de vanatoare, cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate:

-27 fonduri de vanatoare, de un deosebit interes cinegetic: cerb, caprior, urs, mistret, ras, cocos
de mesteacan etc.;

-41 fonduri de pescuit: lostrita, pastrav, stiuca, crap, clean, etc.

Statiuni turistice si balneoclimaterice

Vatra Dornei - statiune balneoclimaterica;

Campulung Moldovenesc si Gura Humorului - statiuni turistice de interes national atrag turistii
pe tot parcursul anului, datorita cadrului natural deosebit de frumos, a partiilor de schi, a
posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber.

Dezvoltarea turismului rural. Satele aparute din timpuri stravechi, care au pastrat si mai
pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale, date si obiceiuri strabune, elemente valoroase
de etnofolclor etc., in care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului
ecologic.

Calendar bogat de targuri traditionale si manifestari folclorice pe tot parcursul anului.

Marca turistica « Bucovina » promovata in cadrul targurilor de turism atat pe plan intern cat si
international.

Puncte slabe :

Probleme critice care influenteaza asupra activitatii turistice:

-Situatia precara a infrastructurii rutiere.

-Lipsa unor rute internationale regulate pe Aeroportul "Stefan cel Mare" Salcea

-Lipsa unitatilor de cazare de categorie superioara( 4-5 stele)

-Lipsa unei politici de promovare a Bucovinei ca destinatie turistica pe durata intregului an si nu

neaparat legata de sarbatori si traditii crestine

-Lipsa centrelor de informare si promovare

-Preocupari reduse in dezvoltarea micilor mestesuguri artizanale si a retelei de distributie de

produse artizanale specifice.
 Bibliografie

1.Ghid de turism - Judetul Suceava, Consiliul Judetean Suceava, 2001-2002

2.Nicolae Neacsu,Andreea Baltaretu,Monica Neacsu,Economia turismului,Editura

Uranus,Bucuresti 2010

3. B. Negoescu, Ghe.Vlasceanu, Geografia Romaniei, Editura Teora

4.www.wikipedia.com