Valorificarea

potentialului
turistic al judetului
Tulcea

Ciocoiu Ana-Maria

Munteanu Iulian-Florin
1

Grupa 404
Asezare si accesibilitate:
Judetul Tulcea se situeaza in extremitatea sud-estica a Romaniei, ocupand jumatatea
Nordica a Dobrogei. Suprafata judetului este de 8499 kmp, reprezentnd 3,5% din
suprafata tarii. Judetul cuprinde 51 unitati administrativ-teritoriale, din care: Municipiul
Tulcea cu o treime din populatia judetului, 4 orase ( Babadag, Isaccea, Macin, Sulina )
si 46 de comune cu 133 sate.Inconjurat din trei parti de apa, se invecineaza la vest cu
judetele Braila si Galati, la nord cu Ucraina prin granita naturala Dunarea, la est cu
Marea Neagra, avand hotar terestru doar la sud, cu judetul Constanta. Din suprafata totala
a judetului, 3446 kmp reprezinta suprafata umeda constituita din Delta Dunarii si
Complexul Lagunar Razim-Sinoe.
In judetul Tulcea exista 1183 de drumuri publice, dintre care 306 drumuri nationale ( 25%
modernizate ) si 877 de drumuri judetene si comunale.Densitatea drumurilor publice pe
100 km teritoriu este de 13,9. Valoarea redus a indicatorului referitor la densitatea
drumurilor pentru Tulcea se explic prin faptul c Delta Dunrii acoper aproape
jumtate din suprafaa acestui jude.
Transport feroviar : trenuri accelerate si personale : Bucuresti Medgidia Tulcea ( 5-8
ore ); trenuri personale, Constanta Tulcea ( 4 ore )
Transportul rutier are o legatura buna cu celalalte judete ale tarii; la Smardan langa Braila
si la I.C. Bratianu langa Galati se fac treceri cu bacul peste Dunare.
Transport aerian : curse regulate, Bucuresti Tulcea ( 45 minute )
Transport fluvial : Porturi importante la Dunare sunt la Tulcea, Sulina, Sfantu Gheorghe,
Isaccea, Chilia Veche, Macin.Pe bratul Sulina, pe Dunare pot trece si vase maritime
asigurand un transport de tranzit.
1.2. Repere geografice:
1.3. Cadrul socio-cultural
Dotarile culturale sunt asemanatoare cu cele din alte colturi ale tarii: camine culturale in
sate si case de cultura si cinematografe in orase, municipiul Tulcea fiind si cel mai
important centru cultural al judetului, dispunand atat de dotarea necesara, dar si avand o
viata culturala mai activa.
Se remarca Institutul de Cercetari Eco - Muzeale Delta Dunarii, cu cele patru sectii ale
sale: istorie - arheologie, etnografie, arte plastice si stiintele naturii, institutul aniversand
recent 50 de ani de existenta.
In Tulcea activeaza formatii de teatru, ansamblul folcloric Baladele Deltei, filiala
U.A.P. cu artisti plastici de mare valoare. Anual, se organizeaza Festivalul International
de Folclor al Tineretului Pestisorul de Aur, Festivalul International al Pastoritului, precum
si Concursul International de Interpretare George Georgescu, destinat tinerilor de la
liceele de arta.
2

Judetul Tulcea a dat tarii o pleiada de oameni de stiinta, scriitori, artisti plastici si
muzicali de mare valoare, intre care mentionam: Panait Cerna, Traian Cosovei, George
Georgescu, Constantin Bratescu, Grigore si Constantin Moisil, Constantin Gavenea,
Alexandru Ciucurencu, Ion Jalea s.a.
Viata religioasa se desfasoara neingradit, in judet fiind mentionate 9 culte (religii)
oficiale, cele mai importante (ca numar de credinciosi) fiind cultul crestin ortodox,
biserica ortodoxa de rit vechi si religia musulmana. O caracteristica a vietii spirituale
tulcene este respectul si toleranta fata de credinta celorlalti.
1.4. Economia
Economia are caracter complex, cu o agricultura diversificata in podis, piscicultura in
Delta Dunarii si in lungul fluviului si unitati industrial in orase ( masini si utilaje,
productie de alumina, produse alimentare etc.).Potentialul sau economic este dat in egala
masura de resursele locale, de pozitia geografica favorabila, de numarul turistilor straini
si romani care vin sa viziteze Delta Dunarii si de traditia si experienta pe care le detine in
sectoarele de activitate aferente acestui judet.Evolutia economiei judetului din 1990 pana
in present a condus la cresterea somajului.Raportul salariati/pensionari a devenit
subunitar in anul 2000 si se mentine si in present.Rata somajului a scazut de la 12,3% in
anul 1998, la 9% in anul 2002.La aceasta data din numarul total al somerilor ( 9.208
persoane ), femeile reprezinta 43%.
1.5. Turismul
Judetul Tulcea este prin excelenta o zona turistica.Frumusetea si diversitatea peisajului,
bogatia si varietatea vestigiilor arheologice si a monumentelor istorice dau unicitate
judetului.Turismul este orientat pe trei mari directii :
Turism stiintific in Delta Dunarii pentru cei care doresc sa culeaga informatii in vederea
utilizarii lor in scopuri stiintifice;
Turism orientat spre partea istorica pentru cei care doresc sa viziteze siturile arheologice;
Turism pentru grupuri organizate in Delta Dunarii pentru cei care doresc sa admire
frumusetea acestei regiuni.
Reteaua turistica dispune de cateva hoteluri moderne, bine dotate, restaurante, pensiuni,
campinguri si cabane sau tabere scolare, care pot oferi servicii de calitate, atat turistilor
romani cat si straini. Se remarca avantul pe care l-a capatat agroturismul in ultimii ani,
fiind activitatea economica cea mai dinamica.
Resursele naturale ale judetului sunt : terenurile arabile, viile, pasunile care permit
culturi vegetale si cresterea animalelor, apele si baltile pentru pescuit, padurile pentru
vanatoare, agrement, protectia mediului, resursele minerale cum ar fi piatra de constructii
( granitul ), cuartita, calcarul, la care se adauga Delta Dunarii in primul rand pentru
potentialul turistic.
3

2.Analiza indicatorilor activitatii turistice

2.1. Analiza circulatiei turistice
2.1.1. Numarul sosirilor de turisti
Sosirea unui turist se inregistreaza cand o persoana esre inscrisa in registrul structurii de primire
turistica cu functiune de cazare turistica, pentru a fi gazduita una sau mai multe nopti. In fiecare
structura de primire se socoteste o singura sosire pe turist, indifferent de numarul de innoptari
rezultate din sederea sa neintrerupta.
Anii
Sosiri romani
Sosiri straini
Total

2010
54206
14208
68414

2011
58555
23012
81567

2012
56707
31299
88006

2013
58202
22790
80992

2014
66242

Tabel 1.1 Numar sosiri turisti

Din tabel se observa faptul ca numarul de turisti sositi pe teritoriul judetului Tulcea in perioada
2010-2014 variaza semnificativ de la an la an, cel mai scazut fiind 2014, an in care numarul de
turisti straini sositi a fost foarte mic in comparatie cu ceilalti ani, dar si numarul de turisti romani
a fost foarte redus.In general s-au inregistrat scaderi ale sosirilor de turisti din 2013 pana in 2014,
doar in 2012 s-a inregistrat cel mai mare numar de turisti.
2.1.2. Numarul innoptarilor
Innoptarea este intervalul de 24 ore, incepand cu ora hoteliera, pentru care o
persoana este inregistrata in evidenta spatiului de cazare turistica si beneficiaza de
gazduire in contul tarifului aferent spatiului ocupat.

Anii

2010

2011

2012

2013

Innoptari
romani
Innoptari
straini
Total

84791

95935

87463

116809

23914

35124

46304

74891

108705

131059

133767

191700

2014

126750

Tabel 6.2 Numar innoptari

Din tabel se remarca o crestere semnificativa a numarului de innoptari ale turistilor din anul 2010
in 2013, datorita cresterii numarului de innoptari ale turistilor romani. In anul 2014 se
4

inregistreaza o scadere brusca. In concluzie, turistii romani sunt cei care au influentat numarul de
innoptari in structurile de primire turistica de pe teritoriul judetului Tulcea, pe toata perioada
analizata.

2.1.3. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reprezinta numarul mediu de zile de sejur a turistilor intr-o
anumita zona si se determina astfel:

Anii
2010
2011
Valori
1.59
1.61
absulote
Tabel 6.3 Durata medie a sejurului

numr nnoptri( zileturist)

.
numr turiti caza i

2012
1.52

2013
2.37

2014
1.91

Printre cauzele ce au dus la o scadere a sejurului mediu, se pot enumara tendinta la nivel global
de scurtare a sejururilor, respective criza financiara.Efectele scaderii sejurului mediu sunt
resimtite in randul celor ce detin unitatile de cazare, iar in cazul in care o scurtare a sejurului
mediu ar fi urmata si de o scadere a numarului de turisti, ar duce la pierderea acestora.
2.1.4. Densitatea circulatiei turistice
Anii
Valori
absolute

2010
0.28

2011
0.33

2012
0.41

2013
0.40

2014
0.33

2.2. Analiza echipamentelor turistice

2.2.1. Echipamente de cazare
Prin unitate de cazare turistica se intelege orice constructie sau amenajare care
furnizeaza in mod permanent sau sezonier serviciul de cazare si alte servicii
specifice pentru turisti.
HOTELURI
HANURI I MOTELURI
CABANE TURISTICE
HOSTELURI

2010
14
2
1
1

2011
17
2
1
1

2012
18
1
1
-

2013
18
1
1
-

2014
21
1
1
-

VILE TURISTICE
CAMPINGURI
SATE DE VACANTA
POPASURI TURISTICE
TABERE DE ELEVI
SPATII DE CAZARE DE PE
NAVELE FLUVIALE SI MARITIME
CASUTE TURISTICE

TOTAL

83
1
1
2
1
4

71
1
1
2
2

80
1
1
1
1
7

80
1
1
2
1
7

81
1
1
2
1
6

1
111

1
99

111

1
113

1
116

Tabelul 2.1. Unitati de cazare turistica pe tipuri de unitati

Din tabelul 2.1 se observa ca numarul de unitati de cazare prezinta fluctuatii,dar nu foarte mari
cele mai putine unitati de cazare respectiv 99 de unitati s-au inregistrat in anul 2011,iar in anul
2014 se inregistreaza cel mai mare numar de unitati de cazare respectiv 116. Acest lucru se
datoreaza programelor de dezvoltare existente in zona si a investitiilor care se fac in unitatile de
cazare pentru primirea turistilor. Un aspect important este faptul ca din totalul inregistrat , cele
mai multe unitati de cazare au fost reprezentate de vile turistice, acest lucru demonstrandu-ne din
nou ca gusturile si preferintele turistilor sunt cele mai importante si ca toate unitatile de cazare ar
trebui sa se orienteze spre client atunci cand doresc sa faca o investitie.
2.2.2. Echipamente de alimentative
Serviciile de alimentatie sunt acele servicii destinate satisfacerii trebuintelor de hrana ala
turistilor, dar si a unor nevoi de recreere si distractie. Sunt prestate de unitatile de alimentatie cu
sau fara specific: restaurant, braserii, cofetarii, snack-baruri etc. dezvoltandu-se in relatie cu
serviciile de cazare sau independent de acestea.
2.2.3. Echipamente de agreement
Dintre toate serviciile ce dau continut pachetului de servicii turistice, serviciile de agrement sunt
indispensabile.Agremetul este un domeniu ce poate fi definit prin ansamblul mijloacelor si
formelor capabile sa asigure individului sau grupului social o stare de buna dispozitie, de placere,
sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire placuta.
Activitatea de agrement se grupeaza in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de
organizare, de forma de participare a turistilor etc. Organizarea agrementului se particularizeaza,
frecvent, pe forme de turism: litoral, montan, de vara, de iarna, balnear etc. Agrementul asigura
turistilor destinderea, reconfortarea fizica, divertisment, dezvoltarea capacitatiilor fizice si
intelectuale, comunicarea.
Agrementul constituie motivatia principal a turismului, punctul de plecare, elementul
fundamental de satisfacere a nevoilor de turism si componenta de baza a prestatiei turistice,
6

conducand astfel la crearea unor noi tipuri de vacanta.In lipsa sa, turismul ca activitate, nu ar
exista.
Serviciile de agrement sunt oferite de agentiile turistice la alegerea clientelei, tarifandu-se
separate de celelalte servicii turistice.Nu sunt excluse nici situatiile cand ele sunt incluse in
pachetul turistic, tarifandu-se ca atare.

Cinematografe
2010
4
2011
2012
2013
Tabelul 2.2 Cinematografe
Sectii
sportive
afiliate
151

Locuri in salile
cinematografelo
r
911

Spectacole
-nr.-

Spectatori (mii)

1554

11

Sportivi
legitimati

Antrenori

Instructori

Arbitrii

2953

23

35

101

2010
2011
2012
2013
Tabelul 2.3 Activitatea sportive

Cresterea structurilor de agrement respective a activitatii sportive si cinematografelor semnifica

faptul ca s-a resimtit o crestere a cererii pentru modalitatile de petrecere a timpului liber la
nivelul judetului Tulcea.Cresterea structurilor de agrement de pe teritoriul judetului Tulcea se
datoreaza cresterii cererii consumatorilor pentru astfel de tip de unitati si faptului ca investitiile
in structurile de cazare implicau si dezvoltarea modalitatilor de agrement.

2.2.4 Echipamente de tratament