PROGRAM DE PREZENTARE SI VALORIFICARE A RESURSELOR SI

DESTINATIILOR TURISTICE DIN JUDETUL TULCEA

APRILIE 19, 2018

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR
PROFESOR: PETRONELA NEDEA
INTRODUCERE

1
 CAPITOLUL I
PREZENTARE GENERALA A JUDETULUI TULCEA

1.1 ASEZAREA GEOGRAFICA A JUDETULUI TULCEA

Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a carei insemnatate
vine din asezarea ei la gurile Dunarii si iesirea la mare. Paralela 45grd latitudine nordica taie judetul
Tulcea in partea centrala, iar meridianul 29° 41' 24" longitudine vestica strabate orasul Sulina,
extremitatea estica a Romaniei. Inconjurat din trei parti de apa, se invecineaza la vest cu judetele
Braila si Galati, la nord cu Ucraina prin granite naturale-Dunarea, la est cu Marea Neagra, avand hotar
terestru doar la sud, cu judetul Constanta.

2
1.2 CAI DE ACCES

Caile de comunicatie tulcene, asigura intreaga gama de transporturi (rutiere, feroviare,

fluviare, maritime, ariene) , fiind a doilea judet al tarii, dupa judetul Constanta.
Judetul Tulcea,beneficiaza de o retea de drumuri publice ,destinate circulatiei rutiere,ce
masoara 1.332169 km, reprezentand 1,687% din totalul drumurilor la nivel national. Cu toate acestea,
din 1.332169 km de drumuri publice , 324783 km ,reprezinta drumuri nationale, 150820 km de drum
european , 553748 km de drumuri judetene ,si nu in ultimul rand 453638 km ,acestia reprezentand
drumurile comunale.
Caile de acces catre municipiul Tulcea sunt:
• rutieră Bucureşti (DN2) - Hârşova (DN22A) - Tulcea – 343 km
• calea rutieră Galaţi (DN2B) – Brăila (DN22) - Tulcea – 93 km
• calea rutieră Constanţa (DN22) - Tulcea –125 km
• calea feroviară Bucureşti – Tulcea -343 km
• calea feroviară Constanţa – Medgidia –Tulcea – 144 km
• calea navală
• Tulcea - Sfântu Gheorghe (2h).
• Tulcea – Sulina – (3 h)
• Tulcea – Chilia Veche – Periprava (4,50 h)
• Tulcea - Sfântu Gheorghe (6h)
• Tulcea – Sulina – (1,50 h)
3
 Transporturile fluviale ,maritime de marfuri si cele de calatori,se realizeaza prin intermediul
faimoaselor porturi,si acestea fiind: Tulcea,Sulina, Sfantul Gheorghe, Isaccea, Chilia Veche,Macin.
Pe bratul Sulina si in continuare pe Dunare,pana la Braila,pot naviga si vase maritime,acestea
favorizand un inters comert de transit. Pentru zonele de agreement din Delta Dunarii, se face pe
Dunare ,cu nave de pasageri,acestea fiind achizitionate dupa anumite programe orare stabilite,iar
aceste nave pot fi clasice sau rapide,dar mai pot fi si achizitionate si nave de agreement private ,acestea
fiind mult mai costisitoare.
Judetul Tulcea ,are pe teritoriul sau Aeroportul “Delta Dunarii”,situat la o distanta de 3 km de
localitatea Cataloi si la 15 km de municipiul Tulcea pe DN22, acest aeroport este destinat uzului public
si pus la dispozitie oricarui tip de trafic (intern sau international ),atat pentru pasageri cat si pentru
marfa si posta.

4
1.3 SCURT ISTORIC AL APARITIEI SI DEZVOLTARII TURISTICE

Epoca Bronzului ( sec. XIII-XI i. Hr.),aceasta fiind foarte bogata pe fond material ,de exemplu
prin : seceri,topoare de tip celtic ,varfuri de sageti etc, este bine reprezentata prin descoperirile de la
Calfa si Sambata Noua din comuna Topolog .
Inceputul primei Epoci a fierului ( Hallstatt) este atestat de vestigiile de la Babadag, Murighiol
,Garvan , Enisala, Tulcea s.a. , aici fiind gasite marturii despre prezenta traco-getilor.
Daco-getii, erau populatia majoritara a Dobrogei de Nord ,incepand din Hallstatt si pana la
cucerirea romana ,acestea lasand urme bogate si variate ,descoperite in complexele arheologice de la
Babadag, Enisala,Agighiol,Murighiol,Garvan etc.
Intemeierea numeroaselor cetati ,orase ,sate de-al lungul timpului au atras un numar mare de
militari ,acestia favorizand crearea unui cadru destul de vast si productiv.
1.4 NIVELUL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA
Economia actuala se caracterizeaza printr-o industrie diversificata ,o agricultura bazata pe
proprietatea particulara ,prin comert, acesta fiind favorizat prin prezenta tuturor mijloacelor de
transport (rutier,feroviar,fluvial,maritime si aerian),si nu in ultimul rand ,printr-o activitate turistica
accentuata.

5
INDUSTRIA
Intreprinderile industriale tulcene ,situate in centrele urbane (Tulcea,Babadag,Isaccea,Macin
si Sulina ) si unele in zonele rurale (Niculitel,Topolog,Mihai Kogalniceanul ) , produc :
• Alumina
• Constructii si reparatii nave
• Confectii textile
• Feroaliaje
• Produse magneziene (caramizi refractare)
• Calcar si piatra de constructive
• Produse ale industriei alimentare
In cadrul economiei judetului Tulcea se individualizeaza pescuitul si piscicultura ,a caror
productii se realizeaza atat din apele Dunarii ,din lacurile deltaice si litorale ,din Marea Neagra ,cat si
din pepinierele piscicole de la Sarinasuf,Calica,Obretin,Stipoc etc.
Agenti economici din judetul tulcea:
1. STX RO OFFSHORE TULCEA S.A. (constructii de nave si structuri plutitoare)
2. TABCO-CAMPOFRIO S.A. (fabricarea produselor din carne )
3. S.C. FERAL S.R.L. (productie metale feroase )
4. S.C. CORAL S.R.L. ( lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale)
5. S.C. DELTANAV S.A. (depozitari)
6. S.C. ALUM S.A. (metalurgia aluminiului) etc.
AGRICULTURA
Solul este in
cea mai mare parte un
sol argilos. De aceea
nu sunt foarte multe
culturi care se
potrivesc acestui tip
de sol, si anume sunt
intalnite mai mult
cultura vitei-de-vie si
cea a pomilor
fructiferi acestea dau

6
cele mai bune rezultate pentru acest tip de sol. Se mai intalnesc culturi de grau, floarea soarelui, secara,
porumb, acestea se intalnesc in mod preponderent.
Judetul Tulcea detine terenuri agricole favorabile desfasurarii unei agriculturi vaste:
1. Cernisoluri (143.759 ha- 39,5%)
2. Protisoluri (45.369 ha -12,5%)
3. Hidrisoluri (11.180 ha – 3,1%)
4. Salsodisoluri (4.652 ha- 1,3%)
5. Antrisoluri (2.081 ha-0,6%)
6. Alte tipuri de soluri (156.809 ha-43%)
Suprafata totala a judetului Tulcea la sfarsitul anului 2013 era de 849.875 ha din care 43 %
reprezinta terenuri agricole,acestea cuprind : 80,8% terenuri arabile, 17% pasuni, 2% teren ocupat de
vii si pepiniere viticole si 0,2 % terenuri cu livezi si pepiniere pomicole.
VITICULTURA
Judetul Tulcea este reprezentata de existenta unor podgorii si marci recunoscute precum Sarica
Niculitel si Babadag . Suprafata viilor pe rod in judet, ocupa 7309 ha soiuri nobile ,ceea ce reprezinta
8,9% din suprafata viilor pe rod a regiunii sud-est,fiind cea mai bogata regiune viticola din Romania
,cu 41% din totalul viilor pe rod al Romaniei.
In judetul Tulcea,vita de vie poate fi cultivata oriunde,deoarece relieful regiunii (format dintr-
o succesiune de coline si terenuri plane ) si conditii climatice ,ofera conditii foarte bune pentru
producerea strugurilor pentru vin cat si a celor de masa.
Cele mai importante podgorii ale judetului Tulcea sunt: Podgoria Istria-Babadag si Podgoria
Sarica-Niculitel.
Sub aspect social-economic,reteaua interna de cai ferate si rutiere,asigura circulatia produselor
pe plan local,cat si la nivelul intregii tari,cu ajutorul cailor navale dunarene si maritime .
Principalele soiuri de struguri:
1. Riesling Italian
2. Merlot
3. Muscat Ottonel
4. Pinot Noir
5. Feteasca Regala
6. Aligote

7
1.5 RESURSELE SOCIO-DEMOGRAFICE

Populatia judetului Tulcea ,in anul 2014 ,era in jur de 208.242 locuitori ,adica 24,5
locuitori/km ² ,avand cea mai mica densitate din tara,reprezentant 1% din populatia tarii.
• Populatia feminina: 49,9%
• Populatia masculina : 50,1%
• Populatia urbana: 46,6%
• Populatia rurala: 53,4%
Orasul Tulcea ,capitala judetului, detine 73.707 locuitori,acestia reprezentand 35,4% din
populatia totala si 75,9% din populatia urbana a judetului.
Din totalul de 82.500 persoane ocupate in judetul Tulcea lucreaza:
• 35,3% in agricultura
• 21% in industrie
• 6,4% in constructii
• 11,2% in comert
• 4% in transporturi
• 4,2% in invatamant
• Restul in alte activitati
Personalul ocupat in hoteluri si restaurante detine o pondere de 2%,ceea ce reprezinta o
participare redusa a turismului in crearea unor locuri de munca ,fata de personalul ocupat in pescuit si
8
piscicultura cu pondere de 1,2% in totalul celor ce lucreaza,cu toate acestea ,detine primul loc pe
tara,deoarece reprezinta aproximativ 30% din totalul personalului ocupat in pescuit si piscicultura din
Romania.
Populatia scolara este reprezentata de 33.243 persoane,din care invatamantul liceal 6.911 adica
20,8% si 0% invatamant superior.
Nationalitatea acestui judet este mai de graba una cosmopolita ,deoarece pe langa populatia
majoritar romana mai apar si alte 22 de nationalitati : polonezi, evrei, cehi, slovaci, unguri, ceangai,
gagauzi, italieni si albanezi.

9
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA RESURSELOR SI DESTINATIILOR TRISTICE DIN
JUDETUL TULCEA

2.1 RESURSELE TURISTICE NATURALE

Activitatea turistica intr-un areal este sustinuta de o serie de resurse turistice, care stau la baza
crearii ofertelor tutistice si implicit a stabilirii potentialului turistic al regiunii. Exista doua tipuri de
resurse turistice, naturale si antropice, precum si o categorie speciala a resurselor antropizate .
Resursele turistice actioneaza in evolutia turistica pe doua planuri : pe de-o parte prin crearea
punctelor de atractie turistica, resursele in sine si pe cealalta parte in directia favorizarii sau
restrictionarii dezvoltarii turismului in zona, prin modul in care caracteristicile reliefului sau conditiile
naturale influenteaza modul de amplasare si dezvoltare a infrastructurii turistice.

10
2.1.1 POTENTIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI
Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizico-geografice
distincte: una mai inalta, in partea central-vestica, in cadrul careia se intalnesc elemente ale celui
mai vechi relief de pe teritoriul României (respectiv unitati de orogen vechi, hercinic/kimmeric), si
alta mai joasa si mai noua (din Cuaternar), in N, NE şi E, respectiv lunca şi Delta Dunarii, precum si
nordul Complexului Lagunar Razim-Sinoe. Unitatile mai inalte de relief sunt dispuse in trei mari
subunitati paralele, ocupand aproximativ 32% din teritoriul judetului:
1. subunitatea nordica este constituita din Muntii Macinului (cei mai vechi munti din Romania),
tociti, cu altitudine maxima de 467 m (vf. Ţutuiatu sau Greci), Podisul Niculitel şi Dealurile
Tulcei;
2. subunitatea centrala, extinsa intre Dunare (la V) şi lacul Razim (la E), este reprezentata prin
Podisul Babadag
3. subunitatea sudica coresunde compartimentului nordic al Podisului Casimcea, facand parte
integranta din Podisul Dobrogei Centrale, constituit predominant din sisturi verzi prepaleozoice
in fundament (care apar adeseori la suprafata) peste care se afla depozite jurasice şi cretacice.
Regiunile joase de relief, extinse pe aproximativ 62% din teritoriului judetului Tulcea, includ
Delta Dunarii, cea mai noua formatiune de relief a Romaniei, aflata in plina evolutie, lunca Dunarii,
situata la periferiile de V şi N ale judetului precum şi prin campia aluviala din preajma lacului
Razim. Energia reliefului tulcean este foarte mica, variind intre 0 m la nivelul Marii Negre (Sfantu
Gheorghe) şi 467 m altitudine in Vf. Ţutuiatu (altitudinea maxima a judetului Tulcea). In cadrul
Podisului Babadag (parte componenta a Dobrogei de Nord) se remarca o importanta linie de falie,
intre Peceneaga (la NV) şi Camena (la SE), care separa Podisul Dobrogei de Nord de Podisul
Dobrogei Centrale.
Suprafete pe forme de relief :
a. Dealuri si podisuri 3722,4 kmp
b. Zone montane 433,4 kmp
c. Zone de lunca şi Delta Dunarii 4343,2 kmp

11
2.1.2 POTENTIALUL CLIMATO-TURISTIC
CLIMA
Pozitia geografica a judetului face ca pe teritoriul
sau sa se resimta influenta climatului continental excesiv
,a climatului submediteranean si a climatului Marii Negre
pe o fasie de-a lungul litoralului. Deasupra Deltei Dunarii
si a complexului Razim ,varietatiile de temperature sunt
mai moderate si precipitatiile mai scazute.
Regimul climatic se caracterizeaza in partea
continentala prin veri fierbinti cu precipitatii slabe si ierni
nu prea reci dar în care uneori apar viscole puternice dar
si cu frecvente intervale de incalzire care intrerup
continuitatea in timp a stratului de zapada.
Zona maritima a judetului este caracterizata prin
veri a caror caldura este atenuata de briza marii. Iernile se caracterizeaza prin temperaturi nu prea
coborate dar marcate de vanturi puternice, reci, din directia marii.
TEMPERATURA
Temperatura medie anuala variaza intre 11,1°C la Sulina si Isaccea si 10,7°C la
Babadag,varietatile intre diverse puncte din judet fiind
destul de mari.
PRECIPITATIILE
Precipitatiile atmosferice inregistreaza valori mai
reduse decat in celelalte judete ale tarii. Cantitatile medii
anuale sunt mai mici de 400 mm in regiunea Deltei Dunarii
si a complexului lacustru Razelm. Stratul de zapada are
caracter episodic si grosimi neinsemnate, cu durata medie
anuala 30 zile.
VANTUL
Viteza vanturilor si frecventa acestora in judetul
Tulcea sunt mari (zona Dobrogea fiind numita de marele
geograf Constantin Bratescu “drumul vantului”.

12
BIOCLIMATUL
Bioclimatul reprezinta suma caracteristicilor factorilor climatici din cadrul unui areal care,prin
parametrii elementelor componente ,pot influenta oraganismul uman sanatos sau bolnav. In anumite
localitati din judetul Tulcea ,de exemplu localitatea Mahmudia ,se manifesta bioclimatul excitant -
solicitant (oarecumasemanator celui litoral),caracterizat printr-un grad de insorire ridica ,nebulozitate
reduse,temperature medii anuale de 11°C,precipitatii reduse.
Pentru adaptarea organismului in fata stresului climatic se declanseaza mecanismul de
autoaparare,prin termoreglare . Din acest punct de vedere ,ar putea reprezenta o alternative pentru
amenajarea unei statiuni climaterice.
2.1.3 POTENTIALUL TURISTIC AL APELOR
Dunarea strabate judetul Tulcea pe o lungime de 276km (aproximativ 10% din lungimea ei
totala),varsandu-se in Marea Neagra prin cele trei Brate: Chilia,Sulina si Sfantul Gheorghe.
Debitul Dunarii cunoaste variatii destul de mari: primavera -vara ,el atinge cca. 18000 m3/s
,iar vara-toamna ,pana la cca. 6000 m3/s. Independent de marimea debitului , bratul Chilia ia din
aceaata 60% , Sulina 18%, iar Sfantu Gheorghe 20%. Adancimea fluviului ,ajunge pe tronsonul
aferent judetului Tulcea pana la 24 m ,pentru a creea posibilitatea de a naviga.
Celelalte ape curgatoare din judet sunt mici si cu o importanta economica si turistica redusa.
Unele ape precum : Topologu, Peceneaga, Cerna, Luncavita,Isaccea se varsa in Dunare, iar ape
precum : Taita, Telita, Casimcea, Slava,Ceamurlia si Agighiol se varsa in lacurile litorale ale Marii
Negre.
Lacurile ,fiind situate de-a lungul Dunarii , in Delta Dunarii sip e litorarul Marii Negre ,sunt
mult mai bine reprezentate : dintre lacurile aflate in lunca Dunarii ,cele mai importante sunt: Jijila,
Crapina, Racova, Rotund, Saon, Somova si Casla. Fiind legate,atat intre ele cat si cu Dunarea prin
canale,aceste lacuri au asigurata alimentarea cuapa proaspata ,ceea ce ajuta la o dezvoltare a unei
faune piscicole bogate.
In Delta Dunarii exista un numar insemnat de lacuri ,de regula cu supafete intinse ,cel mai
mare fiind lacul Dranov,cu peste 2000ha . Alte lacuri cu suprafete mari: Gorgova-1377,5 ha, Rosu-
1300 ha, Merheiul Mare -1100 ha. , Leahova -1000 ha, Fortuna -900 ha, Puiu -800 ha, celelalte lacuri
sunt cuprinse intre 100-600 ha. ( Corciovata, Tatamir, Matita, Trei Iezere, Bogdaproste, Uzlina,
Obsetinul Mare si Mic , Puiulet, Rosulet, Zatonul Mare, Periteasca Mre si Mica, Belciug, Erenciuc,
Raducu etc.) , aceste lacuri sunt cuprinse intre 0,5-2.0 m si sunt principal sursa de peste.

13
 Judetul Tulcea detine aproximativ jumatate din lungimea litoralului romanesc al Marii Negre.
o caracteristica a litoralului marim tulcean este modificarea permanenta a configuratiei tarmului
datorita influentei gurilor de varsare ale Dunarii ,dar mai ales curentilor marini.
2.1.4 POTENTIALUL TURISTIC AL COMPONETELOR INVELISULUI BIOGEOGRAFIC
In ansamblul Romaniei, judetul Tulcea reprezinta o zona extrem de importanta din punct de
vedere biogeografic prin marea varietate stationala si altitudinala a zonei, care a determinat
concentrarea unui numar de specii de flora şi fauna de interes conservativ şi totodata interferenta
speciilor floristice din arealele central european, mediteranean si Asiatic.
O mare varietate de specii de flora si fauna din Romania prezinta o importanta economica şi
sociala deosebita, avand multiple utilizari in diverse sectoare. In ultimii ani, presiunea asupra acestor
resurse a crescut considerabil, fiind foarte solicitate, in special pe piata externa.
FAUNA , foarte eterogena, cuprinde mai multe categorii, respectiv: terestra, acvatica, semiacvatica.
Speciile terestre sunt variate si includ mamifere carnivore, omnivore şi ierbivore (sacalul, vulpea,
pisica salbatică, dihorul, jderul de copac, parsul, mistretul, caprioara ş.a.), rozatoare (iepurele de camp,
soarecele dungat de stepa, popandaul, grivanul pitic s.a.), reptile (sarpele de apa, sarpele de casa,
sarpele rau, vipere, soparle, gusteri s.a.), pasari (rapitoare de zi si de noapte, ciocanitori, codobaturi,
prigorii, potarnichi, prepelite, specii de paseriforme s.a.) şi numeroase specii de insecte.
FLORA , este extrem de bogata,se desfasoara pet rei niveluri:
a) Plante cu frunze pltitoare: nufarul alb ( Castalia alba) , nufarul galben ( Nuphar Iuteum), iarba
broastelor ( Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apa ( Trapa natans) ,limba apei ( Potamogeton
natans ), izacul ( Stratiotes aloides) .
b) Padurea Letea (bratul Chilia): rezervatie forestiera, si este caracterizata prin abundenta
plantelor agatatoare.
c) Caraorman, Erenciuc: situata in extremitatea sudica a lacului omonim ,si este singura padure
naturala de arini din Delta.
PADURILE : ecosistem terestru tridimensional, cel mai complex si cuprinzator dintre toate
ecosistemele, cu legi proprii de dezvoltare, in care se desfasoara cele mai intense schimburi de
substanta, energie, informatie si cele mai mari procese biologice .Padurile au importanta economica,
sociala si ecologica. Lor li se datoreaza in cel mai inalt grad stabilitatea si calitatea factorilor
fundamentali ai mediului (aerul, apa şi solul).

14
 Padurile din judetul Tulcea:

1. Padurea Letea este o arie protejata de interes național ce corespunde categoriei Ia IUCN
(revervatie naturala stricta), situata in judetul Tulcea pe teritoriul administrativ al comunei C.A.
Rosetti. Padurea Letea este cea mai veche rezervație naturala din Romania. Este caracterizata prin
abudenta plantelor agatatoare care se incolacesc pe arbori dand aspectul unei paduri tropicale.
2. Padurea Caraorman este o rezervatie forestiera,se aseamana cu padurea Letea si adaposteste
numeroase elemente tropicale ,raritati de pe glob.
3. Padurea “Valea Fagilor” Pe o suprafata de 154 ha, intr-o vale ingusta, pot fi admirate specii
impresionante de fag ce sunt un relict tertiar al padurilor seculare ce se intindeau in acest ţinut.
Alte specii ce mai pot admirate aici sunt carpenul, ulmul, artarul si, nu in ultimul rand, teii ce
parfumeaza vara toata regiunea. Din acest motiv, rezervatia reprezinta un loc foarte cautat de
apicultori care petrec aici cateva saptamani pe sezon.

15
 4. Padurea Niculitel
5. Padurea Babadag-Codru Rezervatia prezinta concentrare mare de specii amenintate cu
disparitia, numeroase specii de orhidee, reunite pe o arie redusa. Zona strict protejata, rezervatia
prezinta habitat de pajisti uscate seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat
calcaros, fiind prioritar pentru conservare. La acestea se adaugo bogata ornitofauna si speciile de
reptile, din care majoritatea speciilor sunt protejate pe plan international.
POTENTIALUL TURISTIC AL ARIILOR PROTEJATE
Pe teritoriul judetui Tulcea ,sunt declarate 35 de arii protejate,unele de importanta mondiala,ce
se remarca prin peisajele cu valoare ecologica si estetica deosebita ,cu specii rare de plante si animale:
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si Parcul National Muntii Macinului (acestea fiind cele mai
importante arii protejate) , Manastirea Cocos, Coltanii Mari ,Enisala, Muntele Consul, Lacul Traian,
Korum Tarla, Dealul Bujorului, Chervant-Priopcea, Calugaru-Iancia, Padurea Babadag-Codru, Dealul
Sarica, Dealurile Bestepe, Uspenia, Edirlen, Casimcea, Razboieni, Peceneaga, Dealul Mandresti,
Magurele, Dealul Deniztepe, Carasan-Teke, Valea Ostrovului, Dealul Ghiunghiumez, Valea Oilor,
Fantana Mare, Muchiile Cernei-Iaila, Varful Secaru, Rezervatia Geologica Agighiol,Beidaud, Valea
Mahomencea , Padurea Niculitel, Rezervatia fosilifera Dealul Bujorilor.
• Rosca-Buhaiova-Hrecisca – rezervatie faunistica,in depresiunea Matita , gridurile Letea si
Chilia , cu o suprafata de 15.400 ha ,aici se cuibareste in fiecare primavera cea mai mare colonie
de pelicabi din Europa. Vegetatia luxuriana mai gazduieste si colonii de egrete, lopatari si starci
gelbeni;
• Perisor-Zatoane-rezervatie faunistica in estul depresiunii Dranov ( in sudul localitatii Sfantul
Gheorghe). Pe o suprafata de 14.200 ha se cuibaresc cele mai numeroase lebede precum si
pelicanul cret, cormoranul. Nucleul rezervatiei este format din lacurile Zatonul Mare si Zatonul
Mic.;
• Periteasca-Leahova- rezervatie faunistica in complexul lagunar Razim-Sinoe ( 3.900 ha)
unde lacurile Leahova Mare si Mica, Periteasca, Pahane si Cosna;
• Padurea Letea- rezervatie forestiera pe grindul cu acelasi nume ( la 7 km sud de localitatea
Periprava). Este caracterizata prin abundenta plantelor agatatoare , dand aspectul unei paduri
tropicale. Dintre arborii intalniti aici putem intalnim : stejari brumarii, ulmi, plopi, salcii;
• Padurea Caraorman-rezervatie forestiera (in partea de vest a grindului cu acelasi nume), se
aseamana cu Letea ,adapostind numeroase elemente tropicale.
• Punctul fosilifer – Agighiol- in partea nordica a lacului Razim;

16
 • Padurea “Valea Fagilor”- Luncavita ( in Muntii Macin ,langa Isaccea), o insula de fagi.
Cu toate acestea,fara aceste rezervatii naturale ,potentialul turistic ar scadea,deoarece ele au
farmecul lor,iti ofera o imagine placuta din punct de vedere al naturalitatii, iar numarul de turisti aflati
in acest judet sunt aici doar pentru unicitatea acestor locuri. Protejarea acestor rezervatii este foarte.
importanta ,deoarece prin prezenta atator turisti interni si externi ar deteriora aceste arii,iar animalele
si fauna va fi mult mai redusa , si ar dauna vietii acestor locuri.
2.2 RESURSELE TURISTICE ANTROPICE
Delta Dunarii ramane, fara indoiala,destinatia turistica cea mai cunoscuta din judetul Tulcea.
Cu toate acestea , pe teritoriul judetului se gasesc multe obiectice turistice de importanta nationala si
internationala, care confera teritoriului o valoare aparte pentru dezvoltatea turismului. Vestigiile
arheologice situate in spatiul de contact al Dunarii cu Podisul Dobrogean , monumentele istorice, de
arhitectura si de arta, muzeele si obiectivele culturale ,manastirile si obiectivele de turism ecumenic,
completeaza atractiile turistice ale judetului Tulcea. Acestea constituie resursele turistice antropice si
sunt rodul eforturilor tehnice,culturale si economice, cat si elementele materiale si spirituale
traditionale ale oamenilor , manifestate de-a lungul timpului , intr-o imbinare armonioasa cu natura.
2.2.1 OBIECTIVE TURISTICE RELIGIOASE

• Bazilica paleocrestina Niculitel- Monumentul paleocrestin de la Niculitel este situat in partea

de nord-est a localitatii, la baza dealului Piatra Rosie. Este constituit dintr-o bazilica cu trei nave
si absida semicirculara, construita in timpul domniei lui Valens si refacuta in vremea imparatului
17
Theodosius II. Sub altar a fost ridicata, in aceeasi perioada cu bazilica, o cripta martirica cu ziduri
laterale inalte şi acoperis sub forma de cupola hemisferica, ce continea osemintele a sase martiri:
patru dintre acestia - Zotikos, Attalos, Kamasis si Philippos - au fost identificati intr-un sicriu
colectiv, in partea superioara a criptei; alti doi fusesera depusi in partea inferioara fara a li se
preciza numele. Inscriptiile descoperite in cripta atesta sacrificiul lor suprem pentru credinta
• Biserica Ortodoxa “Buna Vestire” din Tulcea- Biserica „Buna Vestire”, cunoscuta si sub
numele de „Biserica Greceasca”, a fost construita intre 1848 / 1854 - 1869 pe locul unei alte
biserici, din lemn, ridicata de comunitatea elena în 1835, care a fost resedinta episcopala cu rang
de mitropolie greaca.
• Biserica Ortodoxa Sf. Athanasie de la Niculitel - Biserica „Sf. Atanasie” a fost ridicata in
prima jumatate a sec. XIV ca biserica a unei curti feudale; avea dimensiunile initiale de 11,5 x
6,5 m si un altar semicircular acoperit cu o semicalota.
• Biserica Ortodoxa Sf. Gheorghe din Isaccea -Biserica ortodoxa „Sf. Gheorghe” din Isacceaa
fost ridicata la sfarsitul sec. al XVIII-lea -inceputul sec. al XIX-lea, pe locul unui modest lacaa
de cult.
• Biserica Ortodoxa Biserica cu Ceas – Conform istoricului acestei biserici ,aceasta impreuna
cu 5000 m² , de teren au ramas prin compensatie de la comunitatea bulgara odata cu schimbul de
populatie din 1940.
• Geamia si mormantul lui Ali Gari Pasa Babadag – Se afla in orasul Babadag , la 35 de km
de Tulcea , cel mai vechi monument de arhitectura din Romania ( secolul al XVII-lea ), cu un
minaret de 35 de m inaltime.
• Manastirea Celic Dere – Se afla in satul Telita , comuna Frecatei ( la 22 de km de Isaccea) ,
construita intre 1841-1844 de calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de arta medievala.
• Manastirea Cocos – Este situata la 30 de km de Tulcea si la 6 km de comuna Niculitel ,
secolul al XIX-lea (1833), manastire de maici, reprezinta un monument istoric si un foarte
important asezamant manahal in stil oriental (turcesc) din cuprinsul Arhiepiscopiei Tomisului.
• Manastirea Saon – Sfant asezamant ce a luat fiinta sub stapanirea otomana in anul 1846 , prin
plecarea unor calugari de la Manastirea Celic Dere. Cei veniti la Saon au ridicat chilii si Paraclis
ca al Manastirii Celic Dere.

18
2.2.2 OBIECTIVE TURISTICE CULTURAL-ISTORICE

• Muzeul Delta Dunarii – din Tulcea, este alcatuit din 1500 de piese biologice si un ierbar
voluminos , in present, patrimoniul sau cuprinde colectii de botanica ,antomologie (insecte) ,
malacologie(moluste) , preparate umede , ornitologie si mineralogie, care insumeaza peste 65000
de piese muzeale.
• Muzeul de istorie- conserva un bogat patrimoniu arheologic – aproape 90000 de piese
arheologice : ceramica, bronzuri, piese sculpturale si epigrafice , podoabe, obiecte paleocrestine
si crestine, numismatica.
• Muzeul de Etnografie – are ca tematica ornamentica traditionala , si ofera publicului vizitator
posibilitatea cunoasterii patrimoniului etnografic.
• Cetatea Halmyris- se afla in comuna Murighiol, si este o cetate romano-bizantina .
• Cetatea Orgame- se afla in comuna Jurilovca , este prima localitate de pe teritoriul de astazi
al Romaniei, mentionata intr-un izvor antic.
• Cetatea Dinogetia- se afla in comuna Jijila, este o fortificatie romana, si este ridicata in zona
unei asezari daco-getice.
• Cetatea Noviodunum- se afla la 2 km de de orasul Isaccea, este baza flotei romane de la
Dunarea de Jos.

19
 • Cetatea Enisala- se afla in satul Enisala,comuna Sarichioi,si este o cetate bizantina
• Cetatea Proslavita- se afla in comuna Nufaru , la 12 km de Tulcea pe malul drept al bratului
Sfantul Gheorghe.
• Cetatea Ibida- se afla in satul Slava Rusa
• Cetatea Aegyssus- se afla in partea de est a orasului Tulcea.
• Alte monumente istorice: Farul Vechi (Genovez) din Sulina, Mausoleul lui Sari Saltak etc.
2.2.3 ARTA POPULARA SI MANIFESTARILE ETNO-FOLCLORICE
Mediul rural tulcean detine un bogat tezaur de cultura spirituala, materializat si astazi in
practica “dupa datina” a obiceiurilor, ceremonialelor si ritualurilor, expresie a modului de a fi, de a se
manifesta si de a gandi al oamenilor locului.
Economia traditionala sateasca s-a dezvoltat folosindu-se de resursele naturale existente.
Traiul cotidian si necesitatile locale dezvolta, in comunitatile satesti prahovene, ocupatii si
indeletniciri specifice zonale. Cultivarea pamantului și cresterea animalelor, industria casnica si
mestesugurile erau motorul economiei satesti tulcene.
In judetul Tulcea, ocupatiile traditionale, precum cultivarea pamantului, pastoritul, apicultura
ori pescuitul, s-au imbinat armonios cu mestesugurile cele vechi care prelucrau resursele naturale.
O alta ocupatie straveche ce urmarea satisfacerea necesitatilor de hrana, pescuitul , se practica,
atat in apele curgatoare, cat si in lacuri, balti, iazuri, helestee. Aceasta era ocupatia principala a
locuitorilor satelor aflate pe cursul raurilor si pe marginea baltilor.
Mestesugurile traditionale sunt privite astazi, atat ca o atractie turistica, dar si ca o modesta
sursa de venit pentru mesterii ce inca le mai practica. Produsele realizate de mesterii populari au
inceput sa fie din ce in ce mai cautate in Targurile si Magazinele specializate, atat de iubitorii de
frumos, de cunoscatori, cat si de multi turitti straini.
Printre principalele mestesuguri specifice zonei putem enumera:
• Prelucrarea stufului (a fost si a ramas o activitate de baza a locuitorilor Deltei Dunarii)
• Mestesugul prelucrarii lanii si fibrelor textile;
• Prelucrarea artistica a lemnului; (mestesugul confectionarii barcilor din lemn);
• arta ceramicii, olaritul;
• Mestesugul prelucrarii pietrei; (O importanta deosebita aveau, in trecut , satele si targurile
unde se ciopleau pietre de moara si rasnite. In Dobrogea erau pretuite cele cioplite din piatra de
la Denistepe, de langa Babadag);

20
 • Mestesugul vararitului (acest mestesug este strans legat de prelucrarea pietrei si consta in
prelucrarea prin calcinare a rocilor de calcar, rezultand varul)
• Mestesugul calafatuirii (operatia de astupare cu calafat a crapaturilor);
• Arta impletiturilor (al Papurei si al nuielelor; fibre vegetale si fire);
• Dogaritul;
• Mestesugul icoanelor pictate pe lemn sau sticla.

Potentialul turistic etnocultural și etnofolcloric poate fi valorificat, in prezent , prin intermediul

turismului rural. Aici, in judetul Tulcea, ca de altfel pe intreg teritoriul țării, gasim, pe arii extinse,
acea forma de turism rural, prin care poate fi cunoscut in mod nemijlocit patrimoniul cultural material
si imaterial, zestrea spirituala a județului. Se adauga la toate acestea festivalurile folclorice, targurile
traditionale, sarbatorile satelor, muzeelor satesti, nedeile, sarbatorile traditionale campenesti.

21
 Targurile anuale si saptamanale ale mesterilor populari, desfasurate in diverse localitati ale
judetului Tulcea, prilejluiesc pe langa organizarea de manifestari folclorice si desfacerea unor produse
ale artei traditionale. Printre cele mai cunoscute intalniri mestesugaresti ale artistilor populari si ale
publicului interesat de arta mestesugurilor putem enumera:
• Targul artizanilor tulceni organizat de Centrul Cultural “Jean Bart” –Tulcea;
• Horia – targ anual de produse traditionale si mestesuguri (Tulcea)
• Festivalul International al folclorului din tarile dunarene (in anii cu sot);
• Festivalul International al folclorului din tarile latine (in anii fara sot)
• Festivalul International al Dunarii;
• Sfantu Gheorghe (jud. Tulcea)- Festivalul de film Anonimul, din Delta Dunarii cu proiectii de
filme in aer liber
• Niculitel ( jud. Tulcea)- ,,Ziua Podgoreanului", festival de folclor cu ocazia recoltarii
strugurilor;
• Festivalul national al obiceiurilor de Craciun, Anul Nou, Boboteaza;
• Sarbatoarea Teilor - localitatea Luncavita, Judetul Tulcea;

22
2.2.4 OBIECTIVE TURISTCE TEHNICO-ECONOMICE
Dintre realizarile tehnico-economice cu influente positive asupra prezentului si mai ales pentru
viitorul turismului tulcean, putem mentiona: Aeroportul Tulcea, Portul Tulcea si Gara Tulcea.
2.3 PREZENTAREA DESTINATIILOR TURISTICE DIN JUDETUL TULCEA
1. Municipiul Tulcea
Capitala judetului cu acelasi nume, oras cu 73707 locuitori , adica 35,4%, din totalul populatiei
judetului este principalul centru economic-cultural si stiintific din judet. Municipiul Tulcea a fost
mentionat de Herodot sub numele de Castrum Aegyssus si reprezinta poarta principala a Deltei
Dunarii.

2. Delta Dunarii
Este situata in S-E Romaniei, in judetul Tulcea , in zona de varsare a Dunarii in Marea Neagra
,fiind delimitate de malul Marii si bratele Chilia ,Sulina si Sfantu Gheorghe. Delta este traversata de
paralele de 45° latitudine nordica si de meridianul de 20° longitudine estica. Suprafata Deltei Dunarii,
in care este inclus ci complexul lagunar Razim-Sinoue, este de 4470 km2 aproape jumatate din
suprafata judetului Tulcea.
Delta Dunarii face parte din “top 5” cele mai representative si valoroase zone turistice ale
Romaniei alaturi de Muntii Carpati , Litoralul romanesc al Marii Negre , statiunile balneoclimatice si

23
manastirile din Bucovina romaneasca si Moldova Centrala. Ca destinatie turistica, se distinge prin
originalitate peisagistica, geologica,climatica si bioclimatica,fiind un unicat european atat sub aspect
ecologic ,cat si al modului de habitat in mediul deltaic. Teritoriul Deltei se mai remarca si prin peisajul
antropic al satelor ,caracterizate prin elemente specifice de arhitectura ,ornamentare interioara,tehnica
populara si ocupatii traditionale.
Suprafata totala a Deltei Dunarii este de 564.000 ha ,aceasta ocupand locul 3 in Europa dupa
Delta Volgai si Delta Kubanului si locul 24 pe glob.
In anul 1990 ,cu sprijinul marelui om de stiinta Jacques-Yes Coustean,Delta Dunarii a fost
declarata Rezervatie a Biosferei si inclusa in Programul UNESCO,alaturi de ate 352 rezervatii ale
biosferei existente.

Delta Dunarii cuprinde 46 tipuri de ecosisteme ( 11-acvatice, 4-palustre,5-terestre, 7-

antropizate, 16-de grinduri 3- stufaris si plaur compacte) si reprezinta suprafata ce mai compacta de
pe glob de stufaris si plante hidrofile, in suprafata de 1.560 km ². Patrimoniul natural al Deltei cuprinde
5.148 specii de flora si fauna ,din care se remarca cea mai mare concentrare de pelicani comuni (cca.
8.000 de exemplare), pelican cret (cca. 2.000 de exemplare),gasca cu gat rosu (cca. 40.000 de

24
exemplare iarna). Avicultura detine 315 specii de pasari ,adica 82% din fauna acvatica europeana. Din
cele 315 specii de pasari,80 sunt migratoare si variate ca origine geografica,de mare interes
stiintific,esthetic si cinegetic,conferind acestui spatiu renumele de “paradis al pasarilor”. Fauna
piscicola include circa 150 specii,din care 75 de apa dulce. Fondul cinegetic este organizat in 18
fonduri de vanatoare gaste,rate,lisite,sitari,iepuri,mistret,fazan,capriori, si are o suprafata de peste
130.500 ha, iar fondul piscicol are un plafon maxim de 6.280 t/an ,din care 8 t. sturioni, iar toate
acestea genereaza turismul de vanatoare si pescuitul sportiv.
Ansamblul resurselor natural si antropice de pe teritoriul Deltei Dunarii a generat forme de
turism specific ,care pe masura dezvoltarii bazei tehnico-materiale a turismului a raspuns principalelor
motivatii ce au determinat deplasarea turistilor spre aceasta zona,precum: cunoasterea unui cadru
natural cu caracter de unicat in lume; efectuarea curie balneo-medicale; practicarea sporturilor nautice;
practicarea vanatorii si a pescuitului sportiv.
In cadrul conceptiei de organizare a turismului in Delta Dunarii si tinand seama de motivatiile
turistice principale ,de necesitatea cresterii eficientei economice a acestei activitati si de pastrarea
echilibrului ecologic ,oferta turistica a acestei zone a fost orientata ,cu precadere ,spre urmatoarele
forme de turism:
• Turismul de cunoastere ( itinerat) – este practicat fie individual, fie prin intermediul excursiilor
organizate) potrivit pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia sa exploreze varietatea
peisajului salbatic, combinand plimbarile cu barci propulsate manual pe canale pitoresti cu
drumetii de-a lungul canalelor sau pe grindurile fluviale si marine, etc.
• Turismul de odihna – este promovat in localitatile din Delta Dunarii si de pe litoralul Marii
Negre,cu cazare in hoteluri , popasuri turistice sau la localitati in Caraorman, Crisan, Maline,
Mila 23, Jurilovca, Murighiol sau in localitatile de pe litoral,respective Sulina si Sfantu Gheorghe;
• Turismul balneo-medical – se realizeaza prin valorificarea insusirilor curative ale namolurilor
sapropelice de la Murighiol , indicate in special pentru reumatismele cornice;
• Turismul sportiv reprezinta specificul activitatii turistice in delta:
a) turismul nautic este o forma de turism deosebit de interesanta si instructiva care da
posibilitatea unei mai bune cunoastere a deltei
b) pescuitul sportiv este o forma de turism deosebit de interesanta generata de bogatia piscicola
a deltei
c) vanatoarea sportiva este o forma de turism care prezinta interes.

25
 • Turismul stiintific – este organizat in rezervatiile naturale, floristice, faunistice si peisagistice
pentru hidrologi,ornitologi,naturalisti-botanisti,ihtimologi ,etc);
• Turismul ecologic sau ecoturismul – este o forma de turism relative noua ,aparuta in Delta
Dunarii din necesitatea pastrarii unui mediu natural , curat, nepoluat si a echilibrului biologic al
acestuia.

2. Sfantu Gheorghe
Este un sat vechi si rustic de pescari ,situat pec el mai vechi brat al Dunarii-Sfantu Gheorghe.
Ocupatiile principale ale oamenilor sunt: pescuitul, cresterea animalelor, recoltarea stufului folosit in
constructia caselor, saivanelor, gardurilor si acoperisurilor. Turismul rural a cunoscut in ultimii ani o
puternica dezvoltare ce le aduce satenilor surse suplimentare de venit. Turistii sunt cazati fie in
gospodariile localnicilor cat si in pensiuni ,acestea asigurand si serviciile de alimentatie ce se bazeaza
, in special ,pe preparate de peste . In vecinatatea satului se afla o plaja salbatica ,cu nisipuri fine.
Incepand cu anul 2004 se organizeaza pe parcursul verii o serie de evenimente culturale: festivalul de
poezie , tabara de sculptura , festivalul de muzica tanara, festivalul de film “Anotimpul”

26
4. Sulina
Este unicul oras al Deltei cu rol de port la Marea Neagra si a fost declarat PORTO-FRANCO
(port liber) , datorita statutului de neutralitate pe timp de pace si razboi , conferit de Comisiunea
Europeana a Dunarii. Este o asezare veche mentionata inca din anul 950 e.n. . Principalele puncte de
atractie sunt plaja , cheiul pitoresc de-a lungul careia se insira case vechi , farurile ,cimitirul maritime.
Constructia Palatului fostei Comisiuni Europene a Dunarii , este cel mai impunator din oras,
a fost terminata in anul 1868. Arhitectura cladirii , care are anvergura unei universitati , se incadreaza
in stilul neoclasic , cu o compozitie simetrica in plan si spatiu. Comisiunea Europeana a Dunarii a fost
un organism international construit in urma Tratatului de la Paris din 30 martie 1856. Palatul a
transformat localitatea dintr-un sat de pescari intr-un oras important pentru traficul fluvial european.
Farul Vechi din Sulina a fost construit , probabil, la inceputul secolului al XIX-lea ( 1870), iar
in prezent este amenajat ca muzeu. Avand o inaltime de 19,34 metri si o forma tronconica, farul
gazduieste cabinetul de lucru al lui Eugeniu Botez, cunoscut sub pseudonimul literar Jean Bart.

27
 Cimitirul maritime este unic in Romania si chiar in Europa deoarece aici se odihnesc membri
a numeroase confesiuni. Acest complex cimiterial are in compunere cimitirul ortodox , cimitirul
ortodox de rit vechi ( lipovenesc) , cimitirul bisericilor europene occidentale, cimitirul musulman si
cimitirul evreiesc . In Sulina se afla si cinci biserici: doua Biserici ortodoxe, Biserica greceasca
construita in anul 1868, Biserica de rit vechi pentru rusi si lipoveni terminate in anul 1995, Biserica
romano-catolica sfintita in anul 1863.
Sulina este punct de plecare spre Padurea Letea ( 500 de specii de plante , printer care liane
mediteraneene , plopi, ulmi, tei si mesteceni, curpenul de padure, iedera sau hameiul si, mai ales ,
stejarii seculari), Lacurile Rosulet, Rosu, Puiu, Lumina.
Alte destinatii turistice din judetul Tulcea: Crisan, Jurilovca, Mahmudia, Maliuc, Murighiol, Gura
Portitei.

28
 CAPITOLUL III
ANALIZA ACTIVITATII TURISTICE DIN JUDETUL TULCEA

3.1 BAZA TURISTICA TEHNICO-MATERIALA

Baza tehnico-materiala a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se
foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context se au in
vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri, dar
folosite si de turism(infrastructura generala). In cadrul bazei tehnico – materiale a turismului,
capacitatile de cazare, de alimentatie publica, agrementul, etc. prin numarul si structura lor reflecta,
in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica, in ansamblu sau la nivel teritorial.
3.1.1 RETEAUA UNITATILOR DE CAZARE

Numar unitati in anii 2014-2015

Tipuri de structuri de primire turistica
2014 2015
TOTAL 141 140

Hoteluri 21 20

Hanuri 1 1

Vile turistice 81 80

Cabane turistice 1 1

Sate de vacanta 1 1

Campinguri 1 1

Popasuri turistice 2 2

Casute turistice 1 1

Tabere de elevi si prescolari 1 1

Pensiuni turistice 9 9

Pensiuni agroturistice 16 16

Spatii de cazare de pe navele fluviale si maritime 6 7

29
 Evolutia numarului de unitati de cazare in structurile de primire turistica a inregistrat o usoara
scadere a unitatilor de tip hotel si vila turistica in anul 2015, in comporatie cu anul 2014, iar in anul
2015 se observa o usoara crestere a spatiilor de cazare de pe navele fluviale si maritime fata de anul
anterior.
Cu toate acestea , judetul Tulcea chiar daca este un judet destul de atragator din punct de vedere
turistic, la capitolul locuri de cazare sta putin cam slab fata de celelalte judete, deoarece daca ar fi
foarte multe unitati de cazare ,ar deteriora zona Deltei,deoarece ea este punctul principal de atractie
turistica.

Tipuri de structuri de primire turistica pentru anii 2014-2015

90
80
70
60
50
40
30
20
10 2014
0

2014 2015

3.1.2 RETEAUA DE UNITATI DE ALIMENTATIE PUBLICA

Unitatea de alimentatie publica reprezinta localul public in care se servesc preparate culinare,
produse de cofetarie-patiserie, bauturi, caracterizandu-se prin aceea ca in cadrul lui se imbina
activitatea de pregatire/preparare cu activitatea de comercializare, insotita de servicii specifice care
asigura consumul acestora pe loc sau pentru consum casnic.

30
3.1.3 RETEAUA DE UNITATI DE AGREMENT SI TRATAMENT
Serviciile de agrement. Dintre toate serviciile ce dau conţinut pachetului de servicii turistice,
serviciile de agrement sunt indispensabile, în lipsa acestora celelalte categorii ies din sfera de
cuprindere a turismului. Agrementul este un domeniu ce poate fi definit prin ansamblul mijloacelor şi
formelor capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziţie, de placere, să
dea senzaţia unei satisfacţii, unei împliniri, să lase o impresie şi o amintire placută.

31
 Activitatea de agrement se grupeaza în funcţie de locul unde se desfaşoară, de nivelul de
organizare (staţiuni, unităţi de cazare şi alimentaţie publică), de forma de participare a turiştilor etc.
Organizarea agrementului se particularizează, frecvent, pe forme de turism: de litoral, montan, de
vară, de iarnă, balnear etc. Agrementul asigură turiştilor destinderea, reconfortarea fizică,
divertisment, dezvoltarea capacităţilor fizice şi intelectuale, comunicarea.
Toate acestea se realizează prin vizite culturale, prin practicarea sporturilor prin contemplarea
peisajelor naturale, prin vizitarea cunoştintelor, rudelor şi prietenilor, prin practicarea unor jocuri sau
alte căi (promenada, vânatoare, pescuit etc.). Agrementul este un element important de care trebuie să
se ţină seama în amenajarea zonelor turistice, reprezentând un mijloc de asigurare a competitivităţii,
staţiunilor turistice, un mijloc de individualizare a ofertei turistice şi diversificare a pachetelor
turistice, fiind totodată un element ce duce la creşterea atractivităţii staţiunilor turistice.
Agrementul constituie motivaţia principală a turismului, punctul de plecare, elementul
fundamental de satisfacere a nevoilor de turism şi componentă de bază a prestaţiei turistice, conducând
astfel la crearea unor noi tipuri de vacanţă: vacanta de vânatoare, turism cultural. În lipsa sa, turismul
ca activitate, nu ar exista.
3.1.4 CAILE DE COMUNICATIE
In judetul Tulcea ,se
regasesc diverse tipuri de
transport, cu ajutorul acestora,
turistii putand ajunge la
destinatiile dorite. De exemplu
compania de navigatie, fluviala
NAVROM, pune la dispozitia
turistilor si a localnicilor
diverse servicii de transport ,
precum nave cu diferite dotari
,pentru a satisfice gusturile
fiecaruia,chiar daca capacitatea
lor este destul de mica,iar daca
ar aparea un flux mult mai mare de turisti nu ar putea face fata. Aceasta companie pune la dispozitie
si posibilitatea trasportului cu bacul pentru vechicule, masini de mare tonaj si pentru pasageri.

32
 In judetul Tulcea,se mai regaseste si trasportul rutier,acesta ajutand prin diverse tipuri de
microbuze si autocare la deplasarea in Municipiul Tulcea si in alte localitati adiacente,acestea avand
curse regulate si ocazionale.
Turistii dispun si de transportul aerian,acesta este localizat la 3 km sud fata de localitatea
Cataloi, si la 17 km de Municipiul Tulcea,si este dotat cu o aerogara de 75 de pasageri, salon de
regrupare ,cu o capacitate de 40 de pasageri , si un salon oficial de 5 stele, avad o capacitate de 15
pasageri, si nu in ultimul rand de un bar.
Si nu in cele din urma, judetul Tulcea mai are in dotare si transportul ferovial,acesta fiind unul
dintre cele mai clasice metode de transport,ajutand turistii sa se deplaseze din orice punct al tarii.
3.2 CIRCULATIA TURISTICA
Principalii indicatori ce caracterizează circulaţia turistică pe teritoriul unui judeţ sunt: durata
medie a sejurului, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică şi densitatea turistică în
raport cu suprafaţa şi cu populaţia judeţului.
3.2.1 EVOLUTIA NUMARULUI DE TURISTI
Sosirea unui turist se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii de
primire turistică cu funcţiune de cazare turistică, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În
fiecare structură de primire se socoteşte o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări
rezultate din şederea sa neîntreruptă.
Sosiri ale turistilor in structuri de primire Numar persoane in anii 2014-2015
turistica pe tipuri de structuri
2014 2015

Hoteluri 53477 59060

Vile turistice 638 0

Cabane turistice 380 328

Bungalouri 0 66

Popasuri turistice 329 157

Casute turistice 4676 2758

Tabere de elevi si prestatori 2371 1806

Pensiuni turistice 123 215

Pensiuni agroturistice 4158 4686

Spatii de cazare de pe navele fluviale si maritime 90 0

33
 Se poate determina pentru total activitate turistică cât şi pe zone turistice , motive de călătorie,
mijloace de transport, perioade de timp.

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica pe tipuri de

structuri

60000
50000
40000
30000
20000
10000 2014
0

2014 2015

3.2.2 EVOLUTIA NUMARULUI DE INNOPTARI

Innoptarea reprezinta fiecare noapte care o persoana este inregistrata intr-o structura de primire
turistica cu functiuni de cazare turistica , indifferent daca fizic este prezenta sau nu in camera.
Cea mai mare pondere o detine Municipiul Tulcea, avand cele mai multe hoteluri din Judetul
Tulcea. Celelalte forme de cazare sunt mult mai reduse , dar dupa hoteluri ,urmatoatele tipuri de cazare
pupulare in Judetul Tulcea, ce se fac remarcate sunt casutele turistice, taberele de elevi si pretatori si
nu in ultimul rand pensiunile agroturistice,acestea fiind cele mai alese de turisti.
Vom analiza perioada 2014-2015 si vom determina evolutia numarului total de innoptari la
structurile de primire turistica pe tipuri de cazare turistica.
In tabelul de mai sus , putem observa ca in judetul Tulcea , cele mai populare tipuri de cazare
ce aleg turistii sunt hotelurile. In acesti doi ani 2014-2015 , putem observa diferentele destul de mari
la anumite forme de cazare , acestea ajungang pana la rezultate nule in anumite zone.

34
 Tipuri de structuri de primire turistica Innoptari in structuri de primire turistica pe
tipuri de structuri pe judete si localitati
pentru anii 2014-2015
2014 2015
Hoteluri 92022 103957
Vile turistice 1334 0
Cabane turistice 710 915
Bungalouri 0 152
Popasuri turistice 1049 415
Casute turistice 8163 8727
Tabere de elevi si prestatori 13817 11051
Pensiuni turistice 337 639
Pensiuni agroturistice 9108 12330
Spatii de cazare de pe navele fluviale si 200 0
maritime

Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri pe

judete si localitati pentru anii 2014-2015

120000
100000
80000
60000
40000
20000
0

2014 2015

35
36