Sunteți pe pagina 1din 18

Dobrogea

Regiune geografica a Romaniei


Baza naturala de
sustinere
Dobrogea este una dintre cele mai bine individualizate
regiuni geografice ale Romaniei, datorita delimitarii
sale riguroase pe laturile de vest si nord de catre
culoarul Dunarii si Delta Dunarii, respectiv de catre
Marea Neagra catre est.
Limita sudica se suprapune frontierei de stat cu Bulgaria
Dobrogea, ca si regiune geografica nu se suprapune cu
cea istorica, ea cuprinzand doar podisul cu acelasi
nume.
Se constituie un sistem teritorial functional datorita axei
de gravitatie majora a fluxurilor de informatie pe
fatada maritima.
Din punct de vedere geomorfologic , aceasta regiune
inglobeaza in fundament cele mai vechi roci de pe
teritoriul tarii si in acelasi timp rocile noi , loess , din
Regiunea dobrogeana este impartita in 3 subunitati
de relief, fiecare cu caracteristici distincte.
1 Podisul Dobrogei de Nord
Are drept nucleu Muntii Macinului (467m)
caracterizati ca si o structura hercinica intens
nivelata ce distoneaza altimetric numai datorita
zonelor limitrofe mult mai joase.Culmile sale,
Pricopul si Niculitelul converg in Varful Greci si
sunt individualizate in roci metamorfice si
cristaline
In est, Dealurile Tulcei,formate din roci mezozoice
La sud de cele doua unitati se afla Depresiunea
Nalbant, tecto-eroziva, marginita la randul ei de
Podisul Babadagului unde calcarele mezozoice au
favorizat dezvoltarea unui relief carstic (cheile
Taitei si Telitei, Pestera Liliecilor)
In partea sud-estica se afla Podisul Casimcei, cea
mai veche unitate de relief din tara cu structuri
litologice precambriene la zi(sisturile verzi)


2 Podisul Dobrogei de Sud
Altitudini mai mici >260m si roci neozoice: in
fundament-calcare sarmatiene
endocarstificate (Pestera Movile, Pestera
Piatra); la suprafata-loess de cca 30m
grosime
Este divizat in patru compartimente:
in Nord-Podisul Medgidiei inalt si fragmentat;
intre faliile Capidava-Ovidiu si Moesica se
gaseste culoarul Vaii Carasu
Podisul Oltinei intre Marea Neagra si Dunare
Podisul Negru Voda in sud-vest

Clima

Cel mai cald teritoriu al tarii, arealul Constanta-


Mangalia fiind singurul unde media
temperaturilor tuturor lunilor este pozitiva
Regiunea este strabatuta de izoterma de
11grade C,medie anuala, verile fiind
calcuroase si iernile geroase sub influenta
circulatiei nord-estice
Precipitatii medii anuale scazute 360-
500mm/an

Hidrografia
Raul Casimcea izvoraste din nordul Podisului
Casimcei. Are lungimea de 60 de km.
Suprafata bazinului hidrografic este de 737
km. Este cel mai important raul al Dobrogei.
Se varsa in Lacul Tasaul
Datorita climatului arid se intalnmesc rauri
tributare Marii Negre cu regim de alimentare
pluvial cu maxime de toamna si primavara
(Taita, Telita,Slava)
Acvifere subterane in formatiunile calcaroase
Biocenoza

Vegetatie de stepa cu graminee intens


antropizata,silvostepa cu stejar termofil
respectiv etajul padurilor de foioase
reprezentate prin gorunete.
Fauna :rozatoare (harciog, popandau,orbete,
soareci) alaturi de iepuri, vulpi, mistreti,
caprior.

Solurile
Cernisoluri(cernoziomuri, faeoziomuri,
kastanoziomuri)
60% din substratul edafic al podisului prezinta o
eroziune minima
Formatiunile mai vechi inmagazineaza rezerve de
cupru (Altan Tepe) si fier (Palazu Mare), iar rocile
de constructie (granit, calcar) abunda in Muntii
Macinului (Macin, Greci, Iacobdeal) sau podisurile
Babadag si Medgidiei (cariere)
Platforma continentala a Marii Negre contine
importante rezerve de petrol, aflate in curs de
exploatare
Structura fondului funciar
in regiunea Dobrogea, in anul 2007
Componenta demografica si
de habitat
Zona centrala si sudiaca a podisului slab populate
(sub 50 loc/km2)
Zona litorala dintre Constanta si Mangalia peste
150 loc/km2
Amestec etnic pronuntat datorita evolutiei istorice
a regiunii
Asezarile rurale grupate de-a lungul vailor sau al
cailor de acces principale.Marimea lor
variaza.Sate mari: Cumpana, Mihail
Kogalniceanu, Valu lui Traian, cu peste 8 000 de
locuitori.Sate mici: Dumbraveni, Furnica,
Strunga.Tipul: poligonale,adunate sau rasfirate cu
functie economica agricola.

Asezarile urbane au o dispozitie spatiala legata
de culoarul Dunarii (Cernavoda, Harsova,
Isacea) sau de litoralul Marii Negre
(Constanta, Eforie, Mangalia, Navodari).
Numarul oraselor din interiorul podisului este
redus (Medgidia, Negru Voda, Babadag).
Principalul centru atractor este Constanta
datorita functiilor sale comerciale, industriale,
turistice si culturale majore.
Functia economica dominata este cea
industriala, cea agricola pentru orasele mai
mici ,turistica pentru cele de pe litoral.
In nordul regiunii –Tulcea- dublu rol: pol cu
importanta regionala si cu functie de
polarizare asupra Deltei Dunarii.
Ponderea populatiei pe medii(urban-rural) in
regiunea Dobrogea, in anul 2007
Economia regiunii si
perspectivele de dezvoltare
Comert derulat intre porturile fluviale si maritime
(Harsova, Isaccea,Tulcea, Navodari, Constanta,
Mangalia).
Agricultura dezvoltata, soluri fertile, terenuri arabile cu
variatie redusa, exceptie in Muntii Macin.Culturi de
grau 20-60% , porumb 10-40%, vii si livexi 6.5%
(nord,centru si sud-vestul regiunii 10-35% din
suprafata agricola).Podgorii: Murfatlar, Niculitel si
Oltina.
Cresterea animalelor contitue un profil complex atribuit
de particularitatile conditiilor naturale, ale productiei
vegetale si traditii (bovine, porcine,ovine)
In ansamblu, se contureaza caracteristicile unei
agriculturi in care sunt prezente atat
microexploatatiile agricole cat si marile ferme,
reflectant forme de adaptare la conditiile naturale si
socio- economice
Industria
domeniul energetic: atomo-centrala de la
Cernavoda,termocentrale- Constanta,
Navodari,Tulcea.
Constructii navale: Constanta, Mangalia
Petrochimie: Navodari
Masini agricole: Medgidia
Industria textila, alimentara, prelucrarea
pestelui: Constanta
Alumina, feroaliaje: Tulcea
Turismul
Litoralul- statiuni- Mamaia, Eforie Nord, Eforie
Sud, Costinesti, Jupiter, Olimp, Venus,
Mangalia);Constanta

Caile de transport:
fluviale si maritime pe Dunare, Marea Neagra
si Canalul Dunare – Marea Neagra cu porturi
aferente – Constnata cel mai mare port din
regiunea Marii Negre
E 87, E 675, E 60
Magistrala feroviara Bucuresti- Constanta
Aeroporturi Constanta si Tulcea
Analiza Chorematica
 Trasaturi sistemice particulare
 Individualizarea unei axe anizotropice maritime (Navodari- Ovidiu- Constanta-Eforie-
Mangalia).
 Fluxul de materie si informatie este intensificat intre polii regionali de-a lungul litoralului
 Caracterul de originalitate el regiunii este completat prin existenata unei a doua axe
anizotropice ( Cernavoda- Medgidia- Murfatlar- Constanta) generata de prezenta
canalului navigabil Dunare –Marea Neagra.
 Constanta- Centru polarizator
 Axele functionale secundare – intre centre de importanta locala (Ostrov- Cernavoda-
Harsova-Macin- Isaccea) la care se adauga fluxurile de tranzit aferente navigatiei pe
Dunare
 Axe secundare dupa relatiile de coordonare/subordonare intre Constanta – Babadag-
Tulcea regional, local Constanta- Harsova, sau intre centrele urbane de importanta
locala Medgidia-Negru Voda.
 Axe jonctionale Ostrov- Cobadin, Negru Voda-Constanta
 Influenta polilor regionali duc la aparitia unor arii cu dificultati de coagulare a campurilor
de forta in lipsa unor centre supracomunale.ex: comunele Crucea, Cogealac,
Pantelimon,Ciucurova, Ostrov, Topolog.