ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Facultatea de Economie Agroalimentar i a Mediului

Analiza judeului
Constana n cadrul
Regiunii Sud-Est

Profesor coordonator:

Student:

Lector univ. dr

Cora Gabriela

Petrescu Irina Elena

Grupa 1322

Bucuresti 2014

Descrierea judeului Constanta

Caracteristici generale:
Localizare geografica:
Judeul Constana este situat n extremitatea sud-estic a Romniei fiind limitat de
marea Neagr la est, iar la nord de judeul Tulcea. Spre vest Dunrea desparte judeul
Constana de judeele Clrai, Ialomia i Brila, iar la sud se afl o parte din frontiera de stat
a rii noastre cu Bulgaria. Suprafaa judeului Constana este de 7 071 km2 i ocup n acest
sens locul 8 ntre judeele Romniei. Din punct de vedere teritorial-administrativ este
mprit n 3 municipii, 9 orae, 57 comune.n judeul Constana predomin relieful de podi
cu altitudine redus, cu valori sub 200 m, doar n nordul judeului altitudinea atingnd pe
alocuri 250 m.

Relief:
Podiul Casimcea ocup partea de nord a judeului, iar n partea de sud se intinde
Podiul Dobrogei de Sud care seamn cu o cmpie nalt, avnd un aspect calcaros. Litoralul
Mrii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separ lacurile de mare, iar n
partea sudic se remarc o falez abrupt format din calcare i loess cu nimi de 15-30 m.

Reeaua hidrografic
Resursele de ap subterane sunt
nsemnate,

stratul

acvifer

subteran

asigurnd mare parte din alimentarea cu

ap potabil a municipiului. Apele de
suprafa, cuprind: Lacurile litorale,
Tbcrie de 99 ha i Siutghiol de 1900
ha, utilizate n principal pentru pescuit
sportiv i industrial (Siutghiol), precum
i

pentru

activitile

turistice

recreaionale. Lacul Tbcrie se numr

printre lacurile foarte poluate, colmatate, hipereutrofe care necesit urgent o reabilitare
ecologic adecvat.
n partea estic a judeului Constana se afl Marea Neagr, cea mai important unitate
hidrografic a judeului Constana. Datorit aezrii geografice, Marea Neagr este o mare
continental.
Suprafaa Mrii Negre este de 411.540 km ptrai iar adncimea maxim este mai
mare de 2.211 m. Datorit configuraiei rmului i reliefului submarin, adncimea apei este
mai mic in jurul malului romnesc. Salinitatea este de 20-22 la mie la suprafaa apei iar n
adncime ajunge pn la 28 la mie. Datorit aportului de ap dulce, salinitatea apei scade
odat cu apropierea de rm(pentru c se vars multe ape dulci n mare).
Reeaua hidrografic este format din urmtoarele cursuri de ape: Dunrea (pe o
distan de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu i Casmicea. Reeaua hidrografic mai
cuprinde i lacuri naturale i de lunc, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe, Corbu,
Techirghiol, Taaul, Nuntai, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia precum i limanele marine.
De asemenea s-au dat in exploatare Canalul Dunre-Marea Neagr pe o distan de
64.2 km, Canalul Poarta Alb-Midia pe o distan de 27.5 km i alte canale de irigaii din
Valea Carasu.

Clima:
Clima judeului Constana este temperat-continental, dictat de poziia geografic i
amplasarea ntre Dunre si Marea Neagr. Temperaturile medii anuale se situeaz n jurul
valorii de 10-11 grade Celsius, iar precipitaiile sunt reduse, sub 500 mm, fapt care a
determinat dezvoltarea speciilor de plante care nu necesit umiditai ridicate.
Regimul climatic al judeului Constanta se caracterizeaz prin veri mai puin fierbini,
datorit brizelor marine i ierni mai blnde, datorit aciunii moderatoare a Mrii Negre.
Temperaturile medii multianuale nregistreaz cele mai mari valori din ntreaga ar, situnduse la 11,2oC. Media maximelor lunare, cu valori de peste 30oC sunt atinse n iulie, august i
septembrie; n aceste luni valorile minimelor lunare i anuale atingnd 12 -13oC. Primvara,
datorit prezenei mrii, temperaturile sunt mai coborte cu 1 3C dect n interiorul
Dobrogei, iar toamna, din acelea i motive, sunt mai ridicate cu cteva grade.
Resurse:
n judeul Constana, n subsol sunt importante resurse minerale printre care se numr
mineralele feroase, apele mineralizate, materialele de construcii, izvoarele mezotermale,
rocile comune i cele fosfatice. Suprafaa podiului este n mare parte acoperit de o ptur
de calcar i loess, podiul Casimcea avnd chiar o structur aparte: un amestec de isturi verzi
acoperite de calcare jurasice i straturi de loess. Platforma continental a Mrii Negre are
importante resurse de hidrocarburi i minerale puse n valoare pe masura drii n folosin a
unor instalaii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor, un interes special l prezint
lacurile srate Techirghiol i Nuntai cu importantele lor rezerve de nmol sapropelic cu
valoroase caliti terapeutice.

Populaie
n cele 11 localiti urbane (municipiul Constana, Mangalia, Medgidia i 8 orae) si
53 comune ale judetului locuiesc aproape 756.053 persoane, din care 539.902(72%) n mediul
urban i circa 216.151(28%) n cel rural.

Anul

Total locuitori

Rural

Urban

2009

722360

217693

504667

2010

723796

219348

504448

2011

724276

221441

502835

Din totalul acestora, 18,7% sunt minori ntre 0-14 ani, 115.539 (71,50%) reprezint persoane
ntre 15-64 ani i 554.854( 9,80%), peste 65 ani.
Masculin

Feminin

Cea mai mare localitate a judeului, respectiv municipiul Constana, are o populaie de
aproximativ 345.000 de locuitori stabili, la care se mai adaug circa 41.559 de flotani.
Tot pe raza judeului i-au stabilit reedina aproape 2136 strini, ponderea fiind de
naionalitate coreean, turc, arab i canadian.
Ca structur etnic, majoritatea o reprezint romnii, respectiv 91,70%, procent n care
au fost incluse i persoanele care, la recensmnt, s-au declarat macedo-romni. Pe lng
acetia mai convieuiesc i minoriti naionale (3,20% turci, 3,20% ttari, 0,80% ruilipoveni, 0,60% rromi, 0,20% maghiari i 0,30% alte naionaliti).

Transporturi
n domeniul transporturilor judeul Constana mbin transportul feroviar cu cel rutier,
maritim i fluvial. Reeaua feroviar msoar 392km, din care 129 km linie dubl
electrificat. Lungimea drumurilor publice totalizeaz 2.269 km, din care 510 km sunt
modernizate i 847 km cu mbrcmini asfaltice uoare. Transporturile fluviale se efectueaz
pe Dunre ntre porturile Ostrov, Cernavod i Hrsova i pe canalul Dunre-Marea Neagr
cu legatur spre Marea Nordului prin magistra la Dunre-Maine-Rhin.
Judeul Constanta este strbtut de 8 drumuri naionale (483 km), 3 dintre acestea fiind
drumuri europene, care asigur legatura cu Bulgaria i Turcia, prin punctele de frontier
Vama Veche, Negru Vod i Ostrov.
Totodat mai exist 20 drumuri judeene (847 km) i 93 comunale (974 km).Pentru
ntreinerea i deszpezirea acestora funcioneaz o secie a Regionalei Constana a
Administraiei Naionale a Drumurilor i 9 districte (Bneasa, Basarabi, Cobadin, Hrova,
Nicolae Blcescu, Movilia, Ovidiu, Tariverde i Tuzla).
Transportul feroviar, de marf si cltori, se deruleaz n principal pe magistrala
Bucuresti Ciulnita Fetesti Constanta, dar si pe traseul Fetesti Constanta Tulcea. Prin
linia cestrbate ntreaga tar: Constanta Bucuresti Brasov Deva Arad, municipiul
Constanta arelegtur cu Ungaria, Austria si vestul Europei.
Cile ferate din zona de proximitate a municipiului Constanta au o lungime de cca.
406 km.Pe relatia Constanta Bucuresti circul zilnic 11 trenuri, alte 6 leag Constanta de
Tulcea,punctul de ncepere a Deltei Dunrii, iar 14 trenuri circul zilnic spre sud, spre
Mangalia.
n ceea ce priveste transportul feroviar de marf, acesta este foarte bine dezvoltat
sibeneficiaz de o infrastructur modern si adaptat tuturor categoriilor de servicii solicitate.
Cile navale
Exist posibilitatea accesului spre Constana pe ap:
prin intermediul Dunrii (porturile Cernavod i Hrova)
prin intermediul Canalului Dunre-Marea Neagr (porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu i
Agigea);
6

prin intermediul Mrii Negre (porturile Constana, Agigea, Mangalia i Midia)

Cile aeriene
Aeroportul Internaional "Mihail Koglniceanu", situat la aproximativ 25 km de
Constana, asigur accesul spre litoral pe calea aerului.
Locul cel mai important in transporturile judetului il ocupa transportul maritim, cu
porturile Constanta, Mangalia si Midia.
Portul Constanta ofera posibilitati exceptionale pentru prelucrarea traficului de marfuri
in tranzit, facilitati oferite de Canalul Dunare- Marea Neagra care debuseaza in portul
Constanta.
Prin poziia sa geografic, Romnia i principala sa poart maritim Constana, vor
juca un rol cheie n realizarea zonei de cooperare economic a Mrii-Negre.

Structura economic a judeului Constana:

Constana este un centru industrial, comercial i turistic de importan naional. n
prima jumtate a anului 2008 n Constana i localitile vecine au fost nfiinate 3.144 de
firme noi, plasnd judeul pe poziia a treia la nivel naional, dup municipiul Bucureti cu
12.845 de uniti i judeul Cluj cu 4.091 de ntreprinderi. Aici se afl cel mai mare port al
Romniei i cel de-al patrulea al Europei, n cadrul cruia funcioneaz antierul naval, unul
dintre cele mai mari dup numrul vaselor construite i reparate.
Economia municipiului Constanta si a ntregii zone metropolitane are un character
complex, principalele ramuri cu ponderi fiind: activitatea portuar si transportul maritim,
turismul, industria alimentar, comertul, industria constructiilor de masini, industria chimic
si petrochimic, industria energiei electrice si termice, industria de prelucrare a lemnului si a
producerii hrtiei, industria confectiilor.
Dup numrul total al agentilor economici nmatriculati, municipiul Constanta ocup
locul al doilea pe tar, dup Bucuresti. n prezent, n municipiul Constanta sunt nregistrati
peste 18.000 de agenti economici.
7

n evolutie, numrul firmelor nmatriculate la Oficiul Registrului Comertului

Constanta a crescut an de an.
Dintre firmele cu un capital social mai mare de 3 milioane euro, mentionm:
Compania

National

Administratia

Porturilor

Maritime

Constanta,

(administrarea

infrastructurii portuare), Santierul Naval Constanta (constructii si reparatii nave), Oil

Terminal (operator portuar produse petroliere), Servicii Constructii Maritime (dragaje,
remorcaj, pilotaj), S.C Dobrogea S.A (morrit, panificatie, patiserie), Argus (ulei alimentar),
SOCEP (operator portuar), Convex (operator portuar).
n economia local, sectorul ntreprinderilor mici si mijlocii este foarte bine
reprezentat, contribuind cu 63% la profitul brut total degajat de economia constnean si
absorbind peste 60% din forta de munc angajat.

Industria:
n peisajul industrial al judeului se nscriu uniti reprezentative, ca:
n cadrul industriei construciilor de maini: antierele navale Constana, Mangalia i
Midia realizeaz vrachiere, mineraliere i petroliere de mare tonaj pn la 200.000 de tdw,
feriboturi, docuri plutitoare i reparaii de nave, situndu-se printre cele mai moderne antiere
din lume.
De asemenea, S.C."MECONST" execut echipamente navale i utilaje energetice;
S.C."IMU" Megidia realizeaz maini, remorci i utilaje specifice agriculturii, iar "SURSAL"
Saligny produce uruburi i alte organe de asamblare.
Industria chimic reprezentat, n principal,de S.C."PETROMIDIA", cu cele mai
moderne instalaii i care prelucreaz anual 3,5 mil.tone de iei, "FERTILCHIM" Nvodari
care produce acid sulfuric, ngrminte chimice fosfatice pentru consumul intern i export i
S.C."ENERGIA" Constana, specializat n echipamente tehnologice, articole tehnice din
cauciuc, articole injectate i extrudate din mase plastice.
Industria extractiv de hidrocarburi este prezent n economia judeului prin
S.C."PETROMAR" , care extrage anual din platforma continental a Mrii Negre peste 700
de mii tone de iei i 400 mil.m.c gaze.

Energia electric i termic se realizeaz prin Centralele electrice Constana, Ovidiu,

Nvodari, iar n anul 1996 a fost pus n funciune primul grup de 700 MW la Centrala
Nuclear Electric Cernavod, care va produce circa 900 mil.kwh/an.
Judeul Constana dispune de nsemnate capaciti de prelucrare a lemnului i a
producerii celulozei i hrtiei.
S.C."ROMCIM" Megidia ,"SOMALCO" si "CELCO' Constana, asigur cerinele pieii
interne i externe cu ciment i materiale de construcii.
Industria alimentar este reprezentat de mai muli ageni economici profilai pe
prelucrarea produselor de: morrit i panificaie, carne, lactate, uleiuri vegetale,conserve,
legume i fructe, sucuri, buturi alcolice, pescuit etc.
n cadrul economiei naionale, agricultura judeului Constana ocup o suprafa
agricol de 565.737 ha, din care sectorul privat deine 326.751 ha, pe care se cultiv, n
special, culturi cerealiere. Judeul Constana dispune de cel mai complex sistem de irigaii,
suprafaa amenajat fiind de 431.000 ha.
Exporturi:
Analiza structurii exporturilor la nivelul judetului Constanta arata ca exista o dependent de
aproape 50% din exporturi pentru o anume categorie de produse.
Produse de export: Animale vii si produse animale, produse vegetale, grasimi si uleiuri
animale sau vegetale, produse alimentare, bauturi si tutun, produse minerale, produse chimice,
material plastic si cauciuc, piei crude, tabacite, blanuri, produse din lemn, exclusive mobilier,
hartie si articole textile, incaltaminte, palarii, umbrele si articole similar, articole din piatra,
ipsos, ciment, ceramica si alte material similar, metale commune, masini, aparate si
echipamente elecrice, mijloace si material de transport, instrumente si aparate optice,
fotografice si cinematografice, marfuri si produse diverse, etc.

Analiza economico-social a judeului

Resurse umane:
Situatia demografica si structura populatiei:
Total populatie

310471

Romani

286.332

Turci

9.018

Tatari

8.724

Rromi

2.962

Rusi, lipoveni

879

Greci

546

Forta de munca si somajul:

Total salariati

104.872

Agricultura

420

Industrie extractive

1.364

Industrie prelucratoare

18.875

Energie electrica, termica, gaze si apa

2.683

Constructii

9.171

Comert

21.058

Transport, depozitare, comunicatii

21.787

Activitati financiare

1.935

Administratie publica

2.954

Invatamant

5.788

Sanatate

5.555

Alte activitati

13.282

10

An

Numar

Ponderea

Rata somaj

someri

somerilor in
populatia
stabila

2012

16.776

3.5%

5.6%

Evolutia populatiei:

Modul de folosin al terenurilor:

-ha-

Nr.
Indicator Constana
Crt

Suprafaa
total
Suprafaa
agricol:

707.129

564.403

Arabil

485.802

Puni

61.779

11

5
6
7

Fnee

Vii

12.753

Livezi

4.069

Suprafeele cultivate:

-haNr.
Indicator Constana
Crt
Suprafaa
cultivat

434.280

Cereale
2

pentru

253.729

Boabe

Gru i
secar
Orz si
orzoaic
Porumb
Plante
uleioase:
Floarea
soarelui
Sfecl de
zahr

12

129.189

47.907

67.845

140.365

96.489

Cartofi

2.565

10

Legume

5.621

Producia vegetal total:

-toneNr.
Indicator Constana
Crt

Cereale
boabe:
-Gru i
secar
-Orz i
orzoiac
-Porumb
boabe
Floarea
soarelui
Sfecl de
zahr

264.443

187.439

55.466

15.806

92.961

Cartofi

35.629

Struguri

67.977

Fructe

21.620

13

Producia medie n sectorul vegetal:

-kg/ha-

Nr.
Indicator

Constana

Crt

Cereale
boabe:
-Gru i
secar
-Orz si
orzoiac
-Porumb
boabe
Floarea
soarelui
Sfecl de
zahr
Cartofi

Numrul de animale:

2.842

1.451

1.158

233

963

13.541

-capeteNr.
Indicator

Constana

Crt

BovineTotal
Vaci,bivolie
i juninci
Porcine14

41.330

25.758

174.520

Total
-Scroafe de

Locuitori:

16.482

prasil
Ovine Total

299.058

Indicator

Constana

Total:

718.330

Rural

212.393

Urban

505.937

Locuitori/km2

101,1

-persoaneNr.
Crt

Principalii indicatori macroeconomici:

Nr.
Constana

Indicator
Crt

U.M
PIB:

Mil RON

14.653,3

Mil.RON

-PIB din
2

810,8

agric.,vntoare
i silvicultur

Valoarea

Mil.RON

adugat brut

15

12901,1

regional(VABR)
4

PIB regional./loc

Valoarea produciei agricole:

RON

-mii RONNr.
Indicator Constana
Crt
1

Total

1.297.202

Vegetal

791.051

Animal

451.224

Servicii
agricole

16

54.927

20449

Aaliza SWOT a judetului Constanta

Puncte forte

Puncte slabe

- poluare sczut

- cresterea traficului auto, n special n

- statii de epurare a apelor uzate la

perioada sezonului estival;

standarde

- activitate economic intens n proximitatea

europene si dimensionate corespunztor

zonelor turistice si n zona costier;

pentru necesarul zonei;

- proliferarea activittilor cu caracter

- groap de gunoi ecologic situat n

economic n zone rezidentiale ale orasului;

extravilanul localittii;

- reducerea spatiilor verzi, n special n zona

- sistem de irigatii modern, ntretinerea

central a orasului;

spatiilor verzi la standarde europene;

- dotri insuficiente n ceea ce priveste

- institutii si organisme abilitate s

monitorizarea si analiza factorilor de mediu;

supravegheze respectarea legislatiei

- infrastructur urban deficitar n anumite

privind protectia mediului, s analizeze si

zone mrginase ale orasului (lipsa retelelor de

s interpreteze permanent starea factorilor canalizare si alimentare cu ap, a sistemului

de mediu la nivel local;

centralizat de nclzire si a cilor de acces

- utilitti publice si infrastructur urban

adecvate);

la standarde europene (reabilitarea n

- fond locativ nvechit, construit n cea mai

totalitate a

mare parte a sa n perioada 1965 1980;

tramei stradale; iluminat public modern;

- situatie locativ precar pentru mai multe

reabilitarea spatiilor publice,

categorii de persoane defavorizate (romi,

modernizarea

tineri, persoane cu venituri reduse, familii cu

retelelor de canalizare, alimentare cu ap,

multi copii);

distributie a agentului termic si

- raportul negativ ntre populatia activ si

electricitate;

populatia inactiv;

reabilitarea la standarde europene a

- lipsa unor prerogative legale clare pentru

transportului public);

administratia public local n vederea

- municipiul Constanta este situat la

implicrii directe n procesul de combatere a

17

confluenta mai multor coridoare de

somajului si ncurajrii crerii unor noi locuri

transport pan-european;

de munc;

- Portul Comercial Constanta, cel mai

- tendinta migrationist din ultima perioad

mare port de la Marea Neagr si al

ctre Europa occidental si ctre mediul rural

patrulea ca mrime din Europa si Portul

a condus la scdere demografic;

Turistic Tomis;

- spor demografic natural negativ (2,8%0);

- aeroport international;

- sperant de viat sub media Uniunii

- standard locativ bun sub aspectul

Europene;

numrului de locuinte raportat la numrul

- procent ridicat de mortalitate infantil;

de persoane (2,92 persoane/locuint) si a

- absenta unor politici si strategii coerente de

spatiului locativ raportat la numrul de

dezvoltare economic integrat a zonei;

persoane (14m2/persoan);

- industrii nvechite, ineficiente sub aspect

- zona metropolitan Constanta reprezint

economic;

a doua mare aglomerare urban (cca.

- capacitate slab de adaptare a agentilor

jumtate de milion de locuitori) din

economici la cerintele pietei;

Romnia dup capitala trii - Bucuresti;

- distanta considerabil fat de granita

- fort de munc bine calificat n sectoare

Romniei cu Uniunea European;

economice diverse (comert, servicii,

- supra-aglomerarea statiunii Mamaia n

industrie, turism, activitti portuare etc.);

perioada de vrf a sezonului estival si n

- somaj sczut (2 2,5 %), mult sub media

weekend-uri;

national;

- locuri de parcare insuficiente, raportat la

- spatiu multietnic unic n tar si lipsa

numrul de turisti din perioada estival;

conflictelor interetnice;

- lipsa unor produse turistice permanente;

- al doilea mare centru economic al

- unii agenti economici practic preturi

Romniei, dup capitala trii Bucuresti;

ridicate care descurajeaz infuzia de turisti

- constituirea Zonei Metropolitane

strini, acestia avnd posibilitatea s aleag

Constanta

din piat destinatii turistice mai avantajoase

- infrastructur economic complex, bine

sub aspectul raportului calitate/pret;

conturat;

- lipsa infrastructurii adecvate dezvoltrii

- peste 90% din economia local apartine

turismului de croazier (porturi turistice si de

mediului privat;

agrement);

- sector tertiar bine dezvoltat;

- valorificarea slab din punct de vedere

- resurse energetice importante;

turistic a potentialului istoric si cultural de

18

- pozitionarea geografic strategic;

care dispune zona;

- cadru natural propice dezvoltrii

- prezenta platformelor industriale si a

activittilor de turism (Marea Neagr,

portului comercial n vecintatea zonelor

plaje fine si nsorite, fundul mrii este

turistice creeaz unele probleme de imagine

nisipos si complet lipsit de pietre, cu pant

si de confort si reprezint un factor important

foarte mic, lipsa mareelor);

de poluare a mediului;

- capacitate de cazare ridicat, aflat n

- lipsa unei strategii comune pe termen lung a

plin

investitorilor n turism si a administratiei

extindere (cca.1/3 din totalul capacittii de

publice centrale si locale privind dezvoltarea

cazare la nivel national, locul 1 pe tar);

sustenabil si integrat a acestui sector;

- traditie deosebit n activittile cu

- informatii turistice si materiale

caracter

promotionale putine si de proast calitate.

turistic (peste 100 de ani);

- potential balnear ridicat;
- interesul deosebit al autorittilor publice
locale si al cettenilor pentru dezvoltarea
sectorului turistic;
- Mamaia este clasificat n categoria
statiunilor de interes national;
- aparitia unor produse turistice noi,
inedite pentru aceast regiune (Aqua
Magic, Telegondola,autobuze turistice,
decorarea statiunii Mamaia cu palmieri
exotici, fntni arteziene, amenajarea unor
piatete moderne unde au loc diferite
manifestri artistice, cazinouri si parcuri
de distractii);
- pozitionare geografic favorabil
dezvoltrii unor produse turistice noi
(turismul itinerar, turismul de croazier,
turismul de afaceri etc.);
- patrimoniu istoric si cultural de mare
valoare;

19

- resurse umane calificate si cu experient

n
domeniul turistic;
- accesibilitatea zonelor turistice, ci de
acces
moderne (autostrzi, drumuri nationale,
ci ferate) conectate la principalele
coridoare de transport european;
- perimetrul este bine mobilat sub aspectul
unittilor de alimentatie public si
deservire a
turistilor;
- serviciu modern de salvamar si alte
servicii
specializate destinate sigurantei si
protectiei
turistilor, ceea ce a condus la
cvasieradicarea
infractionalittii n zon.

Oportunitati

Amenintari

- aderarea la Uniunea European si

- cresterea gradului general de poluare si a

implementarea standardelor comunitare

efectului de ser cu efecte importante n ceea

privind protectia mediului;

ce priveste schimbrile climaterice;

- sporirea programelor educative privind

- eroziunea continu a falezelor si a plajelor;

protectia mediului si implicarea tot mai

- amenintarea unor specii de flor si faun

activ a societtii civile n acest domeniu;

marin, datorit activittilor economice

- accesarea programelor europene de

desfsurate n zona de proximitate a trmului

finantare nerambursabil, precum si a

si datorit pescuitului industrial;

celorlalte programe nationale si locale de

- decalajul mare ntre industria romneasc si

finantare poate reprezenta o surs

cea din Uniunea European n ceea ce

important n vederea aplicrii acquis-ului

priveste implementarea unor msuri de ordin

comunitar n domeniul protectiei mediului; tehnologic n vederea protectiei mediului si

20

- ncurajarea agentilor economici de a

reducerii polurii;

investi n echipamente si tehnologii

- lipsa fondurilor necesare destinate

nepoluante si de a apela la surse de energie

domeniului conservrii si protectiei mediului;

neconventionale (energie eolian, energia

- ntrzieri n procesul de descentralizare

pmntului, energie solar etc.);

regional si local, cu efecte asupra aplicrii

- demararea lucrrilor de realizare a unei

eficiente a politicii de protectie a mediului si

noi variante de ocolire a municipiului care

a strategiilor de dezvoltare durabil;

ncadreaz ntreaga zon metropolitan si

- lipsa resurselor necesare ntretinerii si

ofer posibilitatea devierii traficului greu

dezvoltrii infrastructurii;

si fluidizrii circulatiei;

- politici urbane permisive care permit

- accesarea programelor europene de

constructia n zone cu arhitectur veche si

finantare nerambursabil, precum si a

valoroas a unor imobile improprii

celorlalte programe nationale si locale de

specificului arhitectonic al spatiului respectiv;

finantare;

- alocarea fondurilor publice pentru

- dezvoltarea accelerat a sectorului de

dezvoltarea infrastructurii pe criterii de

constructii si crearea unor noi cartiere de

apartenent politic si clientel de partid;

locuinte n zona periurban a

- imposibilitatea autorittilor locale de a

municipiului;

asigura provizioanele financiare necesare

- dezvoltarea infrastructurii de alimentare

accesrii fondurilor nerambursabile

cu gaze si extinderea acesteia la nivelul

provenind de la Uniunea European;

ntregului oras, precum si n zona

- reforma si restructurarea economic poate

metropolitan;

constitui un element favorizant pentru

- derularea unor noi programe de formare

cresterea somajului;

si reconversie profesional, adresate

- ntrzieri n procesul de descentralizare

persoanelor aflate n cutarea unui loc de

regional si local, cu efecte asupra aplicrii

munc si/sau persoanelor ori categoriilor

eficiente a politicii de combatere a srciei si

profesionale expuse riscului de a-si pierde

discriminrii si de diminuare a somajului;

locul de munc;

- mediu fiscal si legislativ instabil

- constientizarea importantei programelor

caredescurajeaz angajarea unor investitii de

deperfectionare si formare continu a

amploare n domeniul productiv, unde rata de

persoanelor angajate n munc;

recuperare a investitiilor este moderat iar

- crearea a noi locuri de munc prin

factorii de risc sunt multiplii;

ncurajarea investitiilor private;

- concurenta exercitat pe piata regional,

21

- aderarea la Uniunea European si

national si mondial si capacitatea sczut a

posibilitatea participrii nengrdite la

agentilor economici locali de a se adapta la o

piata

piat concurential unic;

fortei de munc comunitare;

- lipsa de resurse financiare destinate

- constituirea zonei metropolitane si

dezvoltrii economice, retehnologizrii si

dezvoltarea exponential a ntregii regiuni; eficientizrii economice;

- situarea pe drumul de tranzit al

- concurenta exercitat pe piata regional a

petrolului si a celorlalte resurse naturale

turismului si capacitatea sczut a agentilor

provenind din Marea Caspic si Caucaz;

economici locali de a se adapta la o piat

- aderarea la Uniunea European si

concurential unic;

integrarea

- scderea interesului turistilor romni

n cadrul pietei unice europene;

pentruprodusele turistice autohtone;

- tendinta de crestere a investitiilor private

- fenomenul de eroziune a plajelor si a falezei

si n special a investitiilor strine;

poate afecta pe termen lung dezvoltarea

- pozitia n teritoriu, la confluenta a trei

activittilor turistice n aceast zon;

mari zone geopolitice, creeaz premizele

- vecintatea platformelor industriale si a

valorificrii superioare a potentialului

portului comercial constituie un factor

turistic de care dispune municipiul

important de risc ce contribuie la degradarea

Constanta si arealul din proximitatea sa;

mediului si genereaz poluarea continu a

- prezenta pe piata local a unor

aerului si a apei, amputnd astfel din

touroperatori de anvergur international

potentialul turistic al zonei;

(TUI, Neckerman etc.);

- alocarea fondurilor publice pentru

- vecintatea Deltei, a muntilor Mcin, a

dezvoltare n domeniul turismului pe criterii

mnstirilor din nordul Dobrogei,

de apartenen politic si clientel de partid;

potentialul agrozootehnic al regiunii si

- absenta unor politici si strategii coerente de

valentele etnofolclorice ale localittilor

dezvoltare integrat a zonei costiere

rurale, reprezint un suport important

(infrastructur si echipare tehnico-edilitar,

pentru dezvoltarea turismului n general si

protectia si reabilitarea mediului natural si

a turismului de itinerar n special;

construit etc.) descurajeaz anumiti

investitori strini care doresc s investeasc
n sectorul turistic din aceast zon.

22

Concluzii i propuneri

Analizand datele de mai sus ne putem da seama ca judetul Constanta este un judet
foarte dezvoltat atat din punct de vedere economic cat si social.
Avnd n vedere situaia socio-economic, disparitile existente la nivel judeean,
obiectivele dezvoltrii regionale, legislaia existent i apropiata integrare n Uniunea
European, obiectivul strategic global este:
Utilizarea eficient a tuturor resurselor fizice i umane, pentru realizarea unei
dezvoltri economice i sociale durabile, care s duc pe termen lung la creterea standardului
de via al populaiei i la armonizarea coeziunii economice i sociale la nivelul judeului.
Scopul imediat al strategiei este acela de a pune la dispoziia Consiliilor Judeene i
actorilor socio-economici din jude, un instrument de lucru care s faciliteze luarea unor
decizii necesare dezvoltrii armonioase i echilibrate a judeului.

Prioritile strategice de dezvoltare judeean:

1. Dezvoltarea infrastructurii (transport, reabilitare urban, utiliti publice)
Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de transport i comunicaii.
2. mbuntirea sistemelor de management sectorial de mediu
Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de ap;
Construirea i modernizarea sistemelor specifice de management al deeurilor;
Reducerea impactului deeurilor asupra mediului;
mbuntirea calitii managementului deeurilor.
3. Sprijinirea afacerilor, creterea ocuprii, dezvoltarea resurse umane
Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaii specifice i promovarea produselor
industriale i a serviciilor pe piaa intern i extern;
23

 Promovarea msurilor active de ocupare a forei de munc disponibil i dezvoltarea

sistemului de formare profesional iniial i continu;.
4. Dezvoltare rural
Dezvoltarea i diversificarea economiei rurale;
Utilizarea durabil a terenurilor agricole;
mbuntirea calitii produciei i produselor agricole;
5. Sntate i Asisten social
Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de sntate;
mbuntirea i extinderea sistemului de servicii sociale i comunitare.
6. nvmnt i Cultur
Dezvoltarea infrastructurii din nvmnt;
Dezvoltarea infrastructurii din domeniul culturii.
7. Dezvoltarea turismului
Reabilitarea i conservarea capitalului i a infrastructurii turistice;
Creterea competitivitii pe pieele naionale i internaionale;
Formarea resurselor umane;
Stimularea parteneriatului public-privat n turism;
8. Eficientizarea i modernizarea administraiei publice
Dezvoltarea capacitii administrative;
ntrirea legturilor interinstituionale.
Realizarea obiectivelor strategiei este posibil numai prin implicarea unor importante
fonduri financiare prin care s poat fi susinute msurile necesare. Aceste sume nu pot fi
asigurate doar din bugetul central i bugetele locale, n consecin apare necesitatea atragerii

24

de asisten financiar din fondurile Uniunii Europene i din alte surse de finanare
disponibile. De exemplu:
Fondul European de dezvoltare regionala
Fondul Social European
Fondul de Coeziune
Fondul European Agricol pentru dezvoltare Rurala
Fondul European pentru Pescuit.
Strategia de dezvoltare a judetului se incadreaza in obiectivele urmatoarelor documente de
programare elaborate la nivel national, care au la baza utilizarea fondurilor pe care Uniunea
Europeana le va pune la dispozitia Romaniei:
a) Cadrul Strategic National de Referinta cu urmatoarele programe operationale :
- Programul Operational Sectorial Cresterea competivitatii economice (POS CCE)
- Programul Operational Sectorial de Mediu (POS M)
- Programul Operational Sectorial de Transport (POS T)
- Programul Operational Sectorial Dezvoltarea resurselor umane (POS DRU)
- Programul Operational Sectorial Dezvoltarea capacitatii administrative (POS DCA)
- Programul Operational Regional
b) Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala (PNSDR)
c) Programul Operational Interregional 2007-2013- POI (pentru cooperarea intre regiuni ale
statelor membre UE in domeniile: inovare si antreprenoriat, IT, mediu si prevenirea riscurilor,
patrimoniu cultural si natural) d) Programul Transnational Spatiul Sud-Est European 2007-2013 PT (pentru cooperarea
intre statele membre in domeniile : inovare, accesibilitate, dezvoltare urbana durabila, mediu).

25