Capitolul 1-Prezentarea generala a tarii

Date geografice

Croatia este o tara in Europa central situate intre Slovenia, Ungaria, Bosnia si
Hertegovina, Serbia si Muntenegru,iar capitala sa este Zagreb.
Este situata in Peninsula Balcanica si deoarece are iesire la Marea Adriatica,
teritoriul sau este impartit in doua. Ca forme de relief are campii, lacuri si
dealuri in N-E, munti impaduriti precum Alpii Dinarici, Lika, Gorski Kotar, dar
prezinta si litoral stancos: Istria, Dalmatia.
Clima este temperat continentala in N si E , mediteraneana pe coasta si montana in
zona centrala si sudica.
Flora si fauna se remarca prin diversitate si colorit aici putand fi gasite specii
precum ursul brun, pisica salbatica, mistretul, lupul, soimul, bufnita, dar si
plante precum orhideea si alte plante rare .
Croatia are un numar de 1185 de insule dintre care 66 sunt locuite, cele mai mari
fiind Krk si Cres.
Croatia este o tara europeana ce a evoluat foarte mult din vara anului
1991 cand izbucnirea unui razboi alunga turistii atrasi de frumusetea
acestei tari. Acum, intr-un context stabil, Croatia se poate lauda din
nou cu una din cele mai impresionante tarmuri marine pe care Europa
le ofera turistilor din intreaga lume.
Date istorice
Dupa izvoarele istorice croatii au ajuns in Campia Panoniei si Dalmatia la
inceptulu secolului al VII-lea fiind condusa de printi si duci.

Istoric, Croatia a fost un stat independent pana in sec X, cand a intrat sub
dominatia austro-ungara, pana in 1918, dupa care a devenit un stat din
Federatia Iugoslava. Independenta din 1991 a fost contestata si un
razboi civil ce a durat pana in 1995 a distrus in mare parte tara. Prima
ce a recunoscut Croatia ca stat a fost Germania in decembrie 1991.
Actualemente Croatia este inscrisa in procesul de aderare la Uniunea
Europeana. Negocierile au inceput in luna decembrie a anului 2005.
Forma de organizare administrative si dezvoltarea economica
Croatia are o populatie de 4 800 000 de locuitori, religia dominanta este cea
catolica, limba vorbita: croata, iar alfabetul folosit este cel latin. Populatia
majoritara este croata, dar printre ei se mai numera: sarbi, sloveni, italieni si
cehi. Moneda este reprezentata de kuna croata egala cu 100 de lipa
Croatia este impartita administrative in 20 de judete plus un oras-district: Zagreb.
Cele 20 de judete sunt:
Judeul Zagreb (Zagrebaka upanija)
Judeul Krapina-Zagorje (Krapinsko-zagorska upanija)
Judeul Sisak-Moslavina (Sisako-moslavaka upanija)
Judeul Karlovac (Karlovaka upanija)
Judeul Varadin (Varadinska upanija)
Judeul Koprivnica-Krievci (Koprivniko-krievaka upanija)
Judeul Bjelovar-Bilogora (Bjelovarsko-bilogorska upanija)
Judeul Primorje-Gorski Kotar (Primorsko-goranska upanija)
Judeul Lika-Senj (Liko-senjska upanija)
Judeul Virovitica-Podravina (Virovitiko-podravska upanija)
Judeul Poega-Slavonia (Poeko-slavonska upanija)
Judeul Brod-Posavina (Brodsko-posavska upanija)
Judeul Zadar (Zadarska upanija)
Judeul Osijek-Baranja (Osjeko-baranjska upanija)

Judeul ibenik-Knin (ibensko-kninska upanija)

Judeul Vukovar-Srijem (Vukovarsko-srijemska upanija)
Judeul Split-Dalmatia (Splitsko-dalmatinska upanija)
Judeul Istria (Istarska upanija)
Judeul Dubrovnik-Neretva (Dubrovako-neretvanska upanija)
Judeul Meimurje (Meimurska upanija)
Zagreb (Grad Zagreb)*

Capitolul 2-Prezentarea potentialului turistic

Datorita atentiei acordate naturii si ecologiei, Croatia este o adevarata oaza
europeana, cu plaje curate, apa pura, aer curat in orase, si numeroase legi
pentru pastrarea acestui echilibru ecologic. Intr-un clasamanet mondial , Croatia
depaseste cu mult tari precum Spania sau Grecia prin echilibrul sau ecologic.
Din suprafata totala a tarii aproape 10 % reprezinta zone protejate , precum si
1% sin suprafata marii. In aceste regiuni se regasesc cele 7 parcuri nationale
dintre care 3 in zona montana: Risnjak, Paklenica, Plitvieka Jezera si 4 in
regiunea de coasta: Kornati, Brijuni, Krka, Mlejet, 10 rezervatii naturale, 73 de
rezervatii speciale, 27 de parcuri forestiere, 75 de monumente naturale, 120 de
gradini, 380 de specii protejate si 44 de plante protejate prin lege.
3 orase si 2 complexe monumentale croate au fost deja incluse de UNESCO pe lista
obiectivelor cultural protejate la nivel mondial: Palatul Diocletian datand din
Antichitate, care pe parcursul secolelor s-a transformat in orasul medieval Split,
orasele Dubrovnik si Trogir, Biserica Euphrasius Basilica din Pore , Catedrala Sf.
Iacob din Ibenik, Parcul National Plitvice.
In continuare voi enumera cateva detalii despre aceste atractii turistice
naturale dar si despre cele antropice:
Parcurile Plitvika ( din Zagreb 150 km)
Zona Lacurilor Plitvice, declarata parc national din 1949, este o vale situata intre
muntii impaduriti si inalti din centrul Croatiei, pe drumul principal ce leaga
orasul Zagreb de Dalmatia. Un manunchi de 16 lacuri naturale de o culoare
verde straveziu formeaza aici zeci de cascade, oferind turistilor o experienta
de neuitat intr-o natura unica in Europa.

Insula Krk (din Zageb 150 km), legata de continent printr-un pod lung de 2km

Este cea mai mare insula a Croatiei. Statiunile Krk, Punat, Baska, Starabaska sunt cautate mai ales pentru
atmosfera unica, mediteraneana, strazi inguste, pavate cu piatra, palmieri, taverne cu mincaruri
traditionale si vinuri croate.
Dubrovnik
Cei ce cauta paradisul pe pamant trebuie sa vina la Dubrovnik (G. BernardShow). Orasul Dubrovnik este o perla rara a patrimoniului cultural si arhitectural
mondial. Este mandria trecutului independent al Croatiei, fiind singurul stat liber
de pe coasta Adriaticii intre secolele XVII XIX.

Peninsula Istria
Porec este principala atractie turistica, cu o combinative de cladiri vechi si complexe
hoteliere intinse pe coasta Adriaticii.
Insulele Kornati
In numar de 101, formeaza cel mai larg arhipelag al Adriaticii, insule
salbatice, pustii, cu stanci dantelate de vanturi, cu lacuri sarate,
neatinse parca de civilizatie.

Catedrala Sf. Marcu din Gradec

Gradina Botanica din Zagreb

Infiintata in 1890 si contine o diversitate de 10 000 de specii de plante.
Parcul Maksimir in Zagreb
Pare a fi insasi definitia locului ideal pentru relaxare: peluze inverzite,
lacuri cu apa limpede si un cer ca o pictura in acuarela. Cele 18 hectare
de teren acoperit de vegetatie luxurianta au fost deschise pentru
public in 1794, parcul fiind primul de acest fel inaugurat in aceasta
regiune a Europei. Pentru cei care nu agreeaza flora fara fauna,
Maksimirul mai ofera o surpriza: drumul catre gradina zoologica a
orasului.

Muzeul Mimara din Zagreb

Contine cele mai valoroase opera de arta din Europa.

Split

Orasul Split este considerat de localnici inima coastei Dalmate. Este situat
la 150 km nord de Dubrovnik, fiind cea mai mare localitate de pe
litoral. Atunci cand colonia romana Salona a fost invadata de barbari,
in secolul al VII-lea, multi dintre locuitorii acesteia s-au refugiat la
Split, in spatele zidurilor inalte ale palatului lui Diocletian. Principala
atractie a orasului, acesta constituie in prezent locul unde se gasesc
cele mai impozante ruine romane din regiune. Construit ca o
fortareata, el adapostea apartamentele imperiale, mai multe temple si
un mausoleu. Excelent s-au pastrat un vestibul al palatului original,
piata cu coloane, templul lui Jupiter si baza mausoleumului lui
Diocletian, transformat astazi intr-o catedrala. Imediat langa ruinele
romane se gasesc cateva cladiri medievale, printre care si o primarie
datand din secolul al XV-lea.
Catedrala neo-gotica din Zagreb
Cunoscuta anterior drept Catedrala Sfantul Stefan, aceasta este dedicata
in prezent Adormirii Maicii Domnului. Se distinge in special datorita
celor doua turle gemene, construite in stil neo-gotic, vizibile practic din
orice zona a orasului. Din vechile constructii se mai pastreaza frescele
din secolul al XIII-lea, stranele renascentiste, altarele din marmura si
un amvon in stil baroc.

Cimitirul Mirogoj din Zagreb

Este unul dintre cele mai frumoase cimitire din Europa. Aici pot fi
admirate cateva mausolee absolut spectaculoase, iar peisajele de tip
englezesc sunt imprejmuite de o ampla arcada in stil neo-renascentist,
datand din secolul al XIX-lea. Candelele palpaitoare, asezate alaturi de
pietrele funerare bogat ornamentate si inconjurate de flori multicolore,
transforma acest loc de odihna a mortilor intr-un colt de paradis
destinat celor vii. Este interesant de observat felul in care sunt
reprezentate aici diferitele religii, limbi si culturi. Cimitirul reprezinta
ultimul loc de popas pentru personalitati locale precum Drazen
Petrovie, Franjo Tudman, Petar Preradovie sau Ljudevita Gaja.

13.Belsug de insule pe Coasta Dalmata

Croatilor le place sa glumeasca spunand ca fiecare dintre ei isi
poate cumpara o insula, daca pofteste. Putin probabil, dar nu
imposibil, daca tinem cont de relieful generos al fostei republici
iugoslave. Pe scurt, Croatia insumeaza 1.777 km de tarm continental,
4.012 km de tarm insular si nu mai putin de 1.185 de insule, insulite si
atoluri, dintre care doar 66 sunt locuite. Greu de facut un top al
acestor petice de pamant, ale caror forme si culori sunt imposibil de
descris in cuvinte.

Capitolul 3-Analiza principalelor coordinate ale activitatii

turistice
Sosiri de turisti
Anul 2009 reprezentat un an defavorabil pentru industria turistica mondiala. Piata
turistica nu a putut evita consecintele crizei economice mondiale.
In anul 2009 in Croatia au sosit 9.335.000 de turisti ceea ce comparativ cu anul
2008 reprezinta o scadere de -0,9%. Totusi la totalul numarului de turisti sositi
se aduga si numarul total de turisti croati care isi petrec timpul liber, concediile,
vacantele pe teritoriul tarii.

Fig. 1 Numarul total de sosiri turistice internationale in Croatia

Din graficul de mai sus putem observa o crestere semnificativa a sosirilor de turisti
in anii 2007 2008 in comparatie cu situatia din anul 2000. Tot in acest grafic se
poate observa scaderea numarului de sosiri in anul 2009 fata de anul 2008.
Potenialul turistic cel mai important din Croaia l ofer Marea Adriatic.
Caracteristicile unice ale apei de mare (cristal clar si curat) si ale coastei
(lungime aproximativ 1800 km, relativ slab locuite, cu peste 1000 de insule din
care doar 66 sunt locuite), mpreun cu o clim blnd, au fost mult timp
recunoscute si utilizate ca principalele avantaje comparative ale turismului
croat.
Alte atractii turistice ale Croatiei sunt: Dubrovnik, Split si multimea de statiuni aflate
pe litoralul croat. La acestea se adauga orase care au o istorie bogat si
interesant si arhitectur, izvoarele de ap termal, statiuni de schi cu importan
regional, parcuri naionale, si alte zone protejate etc.

In anul 2011, 11,45 milioane de turiti au vizitat Croaia - de aproape trei ori
populaia rii -, iar numrul nnoptrilor n unitile turistice a ajuns la 60,35
milioane, n cretere cu 7% comparativ cu anul 2010. Pe primul loc n topul
turitilor strini care au vizitat Croaia n 2011 s-au situat germanii
(1,6 milioane), urmai de italieni (1,1 milioane), sloveni (1,1 milioane)
si austrieci (peste 890.000).
Din punct de vedere economic, creterea numrului de turiti strini n Croaia a
avut numai efecte benefice,veniturile din turism pentru anul 2011
ridicndu-se la 6,7 miliarde de euro, adic aproximativ 15-20% din Produsul
Intern Brut al rii.
Dei au nc o pondere mic n numrul total de turiti strini care viziteaz Croaia,
nici romnii nu au rmas indifereni fa de aceasta destinaie turistic. Din
datele de la Biroul de Statistic al Croaiei reiese ca numrul turitilor romni
interesai de Croaia a crescut cu 10% n perioada ianuarie-noiembrie
2011 comparativ cu aceeasi perioad din 2010.

Croaia a nregistrat un record de 12,3 milioane vizite turistice n 2012, n cretere cu 5,1%
comparativ cu 2011. Turitii strini, n special cei venii din Germania, Slovenia, Austria
i Italia, au fost responsabili pentru 10,8 milioane de vizite. n pofida numrului record
de vizitatori, Croaia nu a putut evita o nou contracie economic n 2012, estimat de
autoriti la 1,1%. Economia croat nu a mai nregistrat o cretere anual dup 2009.
Autoritile sper ca aderarea la Uniunea European s contribuie la dezvoltarea
turistic.
Plecari ale turistilor croati
B.1. In Croatia
In anul 2009 conform statisticilor existente un numar de 917.467 de turisti croati si-au petrecut sejurul in
Croatia fata de anul 2008 an in care un doar 879.407 croati si-au petrecut sejurul in tara.

Fig. 3 Turisti croati care si-au petrecut sejurul in tara

B.2. In strainatate : In anul 2009 conform statisticilor 262.891 de turisti croati si-au petrecut sejurul in
strainatate comparativ cu anul 2008 cand 244.398 de turisti croati si-au petrecut sejurul in strainatate.
Principalele destinatii ale turistilor croati au fost: Bosnia si Hertegovina, Germania, Italia si Austria

Fig. 4 Turisti croati care si-au petrecut sejurul in strainatate

Balanta de plati
2008

2009

Incasari

11 mld.

8,9 mld

Cheltuieli

1,02 mld.

1,15 mld.

Sold total

9,98 mld.

7,75 mld.

10

Fig. 5 Balanta de plati a Croatiei

Analiznd tabelul balanei de pli de mai sus, respectiv ncasrile, cheltuielile si
soldul se poate afirma c, din punct de vedere turistic, Croaia este o ar
receptoare, turistii strin contribuind semnificativ la ncasrile turistice.
Croatii fac parte din categoria turistilor cu venituri mici si mijlocii, cheltuielile lor
turistice fiind reduse in comparatie cu turistii straini care cheltuiesc sume
importante de bani in sejururile lor din Croatia.
Contributia la PIB
2011
HRKmn

2022
%total

Rata de
HRKmn
creter
e

%total

Rata de
cret
ere

2012
Contribuia direct la PIB

32.687, 11
3

5,3

54.560,9

13,4

4,7

Contribuia total la PIB

78.483, 26,5
8

5,3

130.048

31,9

4,6

Contribuia direct la fora de

munc

136

12,3

6,2

160

13,4

1,1

Contribuia total la fora de

munc

311

28,3

6,4

375

31,3

1,3

Exporturile vizitatorilor

56.455, 41,8
5

10,2

97.990,7

44,1

4,6

Cheltuielile turitilor interni

11.604, 3,9
8

-4,0

14.596,6

3,6

2,7

Turism leisure

61.623, 20,8
1

9,2

104.099

25,6

4,5

Turism business

6.391,2 2,2

-5,9

8.350,7

2,1

3,3

Investiii de capital

7.700,1 11,4

14,2

14,666.7

14,5

5,2

11

2011

2022

Miliarde$

%total

Rata de
cret
ere

Miliarde$

%total

Rata
de
cre
te
re

2012
Contribuia direct la PIB

1.972,8

2,8

2,8

3.056,2

3,0

4,2

Contribuia total la PIB

6.346,1

9,1

2,8

9.939,5

9,8

4,3

Contribuia direct la fora de

munc

98.301

3,3

2,3

120.470

3,6

2,0

Contribuia total la fora de

munc

254.941

8,7

2,0

327.922

9,8

2,3

Exporturile vizitatorilor

1.170,6

5,3

1,7

1.694,7

4,3

3,6

Cheltuielile turitilor interni

2.791,2

4,0

3,5

4.547,6

4,6

4,6

Turism leisure

3.056,9

4,4

3,1

4.853,8

4,8

4,4

Turism business

968,4

1,4

2,5

1.476,2

1,5

4,0

Investiii de capital

743

4,9

3,5

1.320,4

5,1

5,6

12

Capitolul 4-Organizarea turismului

Cadrul juridic al relatiilor economice

1. Relatiile cu alte state, grupuri de state sau organizatii economice internationale
Dupa ce a devenit membru OMC (30.11.2000), Croaaia a continuat n anul 2001 sa
implementeze o politica ce a avut ca tinta liberalizarea relatiilor economice
internationale, prin negocierea si convenirea de noi acorduri, care sa conduca la
crearea cadrului necesar dezvoltarii acestor relatii:
La 21 iunie 2001, Croatia a semnat Acordul de Comert Liber, cu AELS, asigurand
astfel un acces mai usor produselor croate pe piata tarilor membre AELS;
La 29 octombrie 2001, Croaia a semnat Acordul de Stabilizare si Asociere (intrat in
vigoare la 1 ianuarie 2005) si Acordul Interimar cu Uniunea Europeana, acord ce
a institutionalizat relatiile comerciale cu UE.
In scopul dezvoltarii raporturilor economice internationale, pana in prezent Croaia a
incheiat Acorduri de Comer Liber cu 32 tari.
In decembrie 1992, Croatia a devenit membru al FMI. Pana in prezent au fost
incheiate trei acorduri stand-by, din care doua, in valoare de 200, respectiv 105
milioane dolari, deja derulate si cel de al treilea de 97 milioane dolari, incheiat
in august 2004.
In perioada 1993-2004, Banca Mondiala a finantat un numar de 24 proiecte in
Croatia, in valoare totala de 1,2 miliarde dolari. Strategia de asistenta pe
perioada 2005-2007 a fost adoptata de Guvernul croat si Banca Mondiala,
prevazand imprumuturi pentru Croatia, in valoare de 1,5 miliarde dolari, in
crestere fata de prima strategie (660 milioane dolari).
n luna decembrie 2001, Banca Mondiala a inaugurat la Zagreb, Biroul Regional
pentru Croatia, Romania si Bulgaria.
La 5 decembrie 2002, Croatia a semnat acordul de Aderare la CEFTA, ce a intrat in
vigoare la 1 martie 2003.
In luna decembrie 2002, a fost semnat Acordul privind proiectul de integrare a
sistemelor de conducte petroliere Adria-Drujba ( la sfarsitul anului 2004
proiectul nu fusese nca pus in practica).

13

n luna aprilie 2004 Comisia Europeana a avizat favorabil cererea Croatiei de

obtinere a statutului de candidat la integrarea n Uniunea Europeana. Semnarea
la 17 martie a tratatului de incepere a negocierilor de aderare la UE a fost
amanata.
Croatia spera ca la sfarsitul anului 2006 sa primeasca invitatia de asociere la NATO.
Croatia depune, in continuare, eforturi pentru a adera la UE n 2007 sau cel mai
trziu n 2009.
2. Relatiile bilaterale romano croate n domeniul economic se deruleaza n cadrul
urmatoarelor acorduri si conventii:
Acordul interguvernamental privind colaborarea economica;
Acordul interguvernamental privind promovarea i protejarea reciproca a
investitiilor;
Acordul interguvernamental privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitul
pe profit si pe capital;
Conventia interguvernamentala referitoare la cooperarea n domeniul sanitarvenitar;
Conventia interguvernamentala privind cooperarea n domeniul carantinei i
proteciei plantelor;
Acordul de cooperare dintre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor din
Romania si Ministerul Agriculturii si Silviculturii din Croatia;
Acordul de Aderare a Croatiei la CEFTA (si protocoalele aditionale ce reglementeaza
facilitatile oferite n comertul cu produse agro-alimentare);
Acordul interministerial privind transporturile maritime, rutiere si aeriene;
Acordul interministerial privind navigatia fluviala si pe raurile interioare;
Acordul interministerial de colaborare in domeniul turismului;
Acordul interministerial de colaborare n domeniul stiintei, culturii i invatamantului;
Acordul de colaborare ntre Romexpo Bucuresti si Zagreb Fair;
Acordul de colaborare dintre Banca de Export-Import a Romaniei (Eximbank) si
Banca Croata pentru Reconstructie si Dezvoltare (HBOR).

14

Capitolul 5-Perspective si strategii de dezvoltare ale turismului

Investiii n turism
Sectorul turismului a contribuit la aproape 20% din PIB n 2005 si cresterea in turism
a depasit ncasarile de crestere a PIB in 8 din ultimii 12 ani. Strategia guvernului
este de a pozitiona Croatia ca destinatie de top. Obiectivul strategic este de a
lega n promovarea turismului cu cultura si mediul nconjurator.
Consiliul national croat de turism a alocat un buget de 8.6 milioane euro privind
publicitatea pentru 2006 i 500 de milioane euro a fost alocata pentru investitii
n hoteluri, campinguri si statiuni de vacanta n acelasi an.
In scopul de a indeplini potentialul de crestere a industriei turismului sale, Croatia trebuie sa realizeze o
infrastructura adecvata. Pentru a aborda problema, prioritatea guvernului este dezvoltare
infrastructurii de turism, n special planificare construirii de hoteluri noi, terenuri de golf si statiuni
modernizate. Municipii din sectorul turismului vor fi imbunatatite si upgrade-uri ale porturi sunt
planificate. Peste 350 km de autostrazi noi au fost construite din 2004 si in plus este planificata
extinderea autostrazii de la Split la Dubrovnik.
Potrivit Euromonitor International hotelurile boutique mici sunt esentiale pentru atragerea de vizitatori
noi.
Sezonalitatea
O alta problema care ar putea mpiedica de cresterea industriei turismului Croatiei este perioada sezoniera
iulie-august. Euromonitor International considera ca directionarea cuplurilor de pensionari si cupluri
cu copii care nu au tendinta de a vacanta iulie si august , ar fi un mijloc de uniformizare a turismului
pe parcursul anului sip e parcursul tarii deoarece Croatia ca destinatie culturala, bogata n
patrimoniu, ar trebui sa contribuie, de asemenea, pentru a atinge acest obiectiv.
Provocari viitoare
Obiectivele pe termen lung CNTB sunt pentru a atinge 15 milioane sosiri straine pn n 2015, 90
milioane nopi turistice, precum si incasarile de ansamblu a 20 miliarde euro pn n 2015.
Companiile aeriene low-cost

15

Impactul companiile aeriene low cost care zboara catre Croatia joaca un rol-cheie in dezvoltarea industriei
turismului. Sosirea companiilor aeriene buget, cum ar fi easyJet din Marea Britanie, care acum
zboara la Split si Rijeka, incurajeaza oamenii sa viziteze tara prin reducerea costurilor de
calatorie. Companiile aeriene low cost, de asemenea, elimina necesitatea de a rezerva un pachet de
vacanta prin intermediul unui agent de turism, in calitate de calatori fiind in masura sa caute pe
internet si zborurile necesare.

n ideea de a face din Croaia una dintre cele mai atractive 20 de ri din lume pentru
dezvoltarea turismului, guvernul croat a anunat c pn n 2020 intenioneaz s
investeasc aproximativ apte miliarde de euro n industria turistic.
Industria turistic este un motor al economiei croate fiind responsabil pentru aproximativ
19% din Produsul Intern Brut al acestei ri cu o populaie de 4,2 milioane de locuitori.
n anul 2011, Croaia ocupa locul 34 n topul celor mai atractive state pentru dezvoltarea
turistic, n fruntea cruia se aflau Elveia, Germania i Frana.

16

Bibliografie

1.http://www.finantistii.ro/turism/numarul-de-turisti-straini-din-croatia-acrescut-cu-8-cel-al-romanilor-cu-10-70422/
2.http://www.jurnaldevacanta.ro/ghid_turistic/ghid_croatia.php
3. http://www.besttourism.ro/ghid-europa-croatia.html
4.http://www.slie.ro/Up/Files/File/Downloads/oferte/croatia/Croatia2012.pdf
5.http://www.turistik.ro/croatia/obiective-turistice-croatia
6.http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/round
up/2011/04/29/roundup-bs-04
7. http://ro.tititudorancea.org/z/croatia.htm
8.http://www.scientia.ro/
9.http://www.util21.ro/voiaj/aeroport/data/europe/Croatia.html
10.http://harta.infoturism.ro/Europa/Croatia/Croatia.php
11.http://en.wikipedia.org/wiki/Croatia
12.http://travel.descopera.ro/t88193-croatia-date-generale
13.http://www.jurnaldevacanta.ro/ghid_turistic/ghid_croatia.php
14.http://www.turistik.ro/croatia/zagreb/cimitirul-mirogoj
15.http://www.tuktuk.ro/2012/03/top-10-atractii-turistice-in-croatia/
16.http://www.armoniavoyages.ro/destinatie.php?id=727&info=728
17.http://www.peter-turism.ro/despre_croatia.php
18.Resurse turistice pe Terra
19. Croaia- Ghid Turistic
20.http://www.marketresearchworld.net/index.php?
option=com_content&task=view&id=1046&Itemid=48

17