CROAŢIA

Realizat de:
prof. geografie MILCA IANCULOVICI
 STRUCTURĂ PREZENTARE
A. Elemente de geografie fizică: B. Elemente de geografie
umană şi economică:
1. Poziţie geografică, vecini
1. Geopolitica - Populaţie
2. Relief 2. Oraşe
3. Climă 3. Agricultură
4. Ape 4. Industrie
5. Vegetaţie 5. Transporturi
6. Resurse naturale 6. Turism
7. Curiozităţi

Bibliografie
POZIŢIE GEOGRAFICĂ

- Croaţia este o ţară situată în

nord-vestul Peninsulei
Balcanice cu ieşire la Marea
Adriatică.

- Statul croat are forma literei

“V” cu vârful în N-V, cele doua
braţe delimitând Bosnia şi
Herţegovina.
 POZIŢIE GEOGRAFICĂ
1. Peninsulară: 2. Insulară:
- Pen. Balcanică - cuprinde un număr de 698 insule,
- Pen. Istria din care doar 47 sunt locuite (Krk,
Brac, Cres, Hvar, Pag, Korcula etc.)
VECINI

- Slovenia,
- Ungaria,
- Serbia,
- Bosnia si Hertegovina,
- Muntenegru,
- Marea Adriatică.
RELIEF
Relieful Croaţiei este dispus în trepte:
- Câmpiile – părţi din Câmpia Panonică
sunt concentratate în nord şi nord-estul ţării
- Relieful muntos este preponderent
concentrat în sud – Alpii Dinarici (vf.
Troglav 1913m)
- Litoralul stâncos cuprinde coastele
adriatice ale regiunilor Istria şi Dalmaţia.
- Numeroase insule ale Croaţiei din Marea
Adriatică sunt paralele cu uscatul, fiind
cunoscsute sub denumirea de “Ţărm
dalmatic".
CLIMA - Tipuri de climate
- mediteranean în lungul litoralului Adriatic cu ierni
blande şi ploioase, veri toride şi secetoase, temperatura
medie anuală între 15 - 18˚C, precipitaţii medii anuale
între 600-900 mm/an;
- temperat continental în partea in N si E – ierni mai
reci, veri călduroase şi amplitudini termice mari,
temperatura medie anuală este de 10˚C, precipitaţiile
medii anuale între 400-600 mm/an;
- climat montan în munţi – temperatura medie anuală
scade odată cu altitudinea până la valori de sub 0˚C,
iar precipitaţiile medii anuale cresc odată cu altitudinea
până la valori de peste 1000 mm/an;
- vânturile predominante în interior sunt vânturi
moderate dinspre nord-est, iar în zonele de coastă
domină vânturile Bora şi Austrul.
HIDROGRAFIA
Principalele reţele hidrografice:
- Dunărea şi afluenţii Drava şi Sava ce
aparţin bazinului Mării Negre;

Tejo

Drava Sava

- cele care se varsă în Marea Adriatică sunt

mai scurte;
- numeroase lacuri, dar în general mici ca
suprafaţă (Plitvice, Vransko etc.).Guadalquivir
VEGETAŢIA
- vegetaţie mediteraneană cu formaţiuni veşnic
verzi, diferite specii de palmieri , leandru, yucca,
levănţica, liliac, lamaii, portocalii, smochin, casten
comestibil;
- păduri de stejar (stejarul de stâncă - o specie
extrem de rară în zilele noastre);
- păduri de foioase cu tufişuri în care cresc şi plante
aromatice cum ar fi salvia, rozmarinul şi cimbrul
- păduri de conifere şi păşuni în munţi.
- fauna este relativ saracă: caprioare, iepuri de câmp,
porci mistreţi, vipera cu corn, scorpion, broasca
ţestoasă, fazani, prepeliţe, mai numeroase fiind
păsările răpitoare mici.
 Stejarul de stâncă
Vegetaţie mediteraneeană

Păduri de foioase

Păduri de conifere
 Scorpion

Broasca ţestoasă

Vipera cu corn
RESURSE
- resurse de subsol: petrol, carbune,
bauxita, minereu inferior de fier, calciu,
asfalt natural, lut, sare, etc.;
- terenuri agricole: se cultiva vita-de-
vie, măslinii, pomii fructiferi
mediteraneeni (citrice, smochini),
levanţica şi plantele aromatice
(rozmarin etc.);
- păduri;
- resurse piscicole ;
- potenţial hidroenergetic.
GEOPOLITICA
FORMA DE GUVERNĂMÂNT: Prezidenţială / Democraţie parlamentară
FORMA CONVENŢIONALĂ LUNGĂ: Republica Croată/ Republika
Hrvatska
INDEPENDENŢĂ: 25 iunie 1991 (faţă de Iugoslavia)
ZI NAŢIONALĂ: Ziua Republicii/Ziua Suveranităţii - 30 Mai
IMNUL NAŢIONAL: "Lijepa naša domovino" (Frumoasa noastră patrie)
STAT MEMBRU UE de la: 1 iulie 2013
 POPULAŢIE
POPULAŢIA: 4,483,804 (recensământ 2011)
Catedrala Ðakov GRUPURI ETNICE: croaţi 89.6%, sârbi
4.5%, altele (incluzând bosniaci, unguri,
sloveni, cehi şi rromi) (recensământ 2011)

RELIGIE: romano-catolică 87.8%, ortodoxă

4.4%, alţi creştini 0.4%, musulmană 1.3%,
altele şi nespecificate 0.9%, niciuna 5.2%
(recensământ 2011)

LIMBĂ: croată (oficială) 96.1%, sârbă 1%,

altele şi nespecificate 2.9% (incluzând
Port popular italiană, ungară, cehă, slovacă şi germană)
(recensământ 2011)
 Oraşe
Rijeka - 128.624 de locuitori (2011).
Zagreb capitala Croaţiei - 792.000 de
locuitori (2011)

Osijek - 108.048 de locuitori (2011)

Split - 178.102 locuitori (2011).
AGRICULTURA
- Variatele tipuri de climă, relief şi sol sunt favorabile
culturilor cerealiere, culturi industriale, culturi de
viţă de vie, fructe specifice climatului continental şi
mediteranean, etc.
- În Croaţia există două regiuni viticole distincte:
1. Zona continentală din nord-estul ţării, în special
Slavonia, poate produce vinuri premium, îndeosebi
albe.
2. Pe coasta nordică, vinurile de Istria şi Krk se
aseamănă cu cele produse în Italia vecină, deşi mai la
sud în Dalmaţia, norma este dată de vinurile roşii în stil
mediteranean.
- Pescuitul si industria prelucrării peştelui reprezintă
activităţi tradiţionale, de mare importanţă, practicate
îndeosebi de-a lungul litoralului croat.
INDUSTRIA
Sectorul industrial este dominat de:
- industria navală,
- industria alimentară,
- industria farmaceutică,
- industria tehnologiei informaţiei,
- industria biochimică şi
- industria lemnului.
Ştiaţi că?
O contribuţie de anvergură mondială adusă de
Croaţia este cravata, purtată pentru prima
dată de soldaţii croaţi din secolul al XVII-lea.
TRANSPORTURILE
- Infrastructura Croaţiei este una modernă şi se
remarcă prin reţeaua sa de autostrăzi,
dezvoltată rapid, în special la sfârşitul anilor
1990 şi la începutul anilor 2000.
- Croaţia are şi o reţea extinsă de căi ferate,
- are numoroase aeroporturi internaţionale la
Zagreb, Zadar, Split, Dubrovnik, Rijeka, Osijek
- cel mai mare port maritim de mărfuri din
Croaţia este portul Rijeka şi cele mai
aglomerate porturi de călători sunt Split şi
Zadar.
- cel mai mare port fluvial este Vukovar, pe
Dunăre.
 TURISMUL
Croaţia reprezintă una dintre cele mai
importantele destinaţii turistice, clasându-
se pe locul 18 în topul celor mai populare
destinaţii turistice din lume.
- Cea mai mare parte a activităţilor
turistice se concentrează de-a lungul
coastei Mării Adriatice unde se practica
turism estival;
- Turismul cultural bazându-se pe oraşele
medievale de pe coastă şi pe
numeroasele evenimente culturale ce au
loc pe timpul verii.
Obiective turistice:
- Dubrovnik - este una dintre cele mai
proeminente staţiuni turistice de la Marea
Adriatică din sudul extrem al Croaţiei
- Split - Centrul istoric cu Palatul lui
Diocleţian,
- Parcul Naţional Lacurile Plitvice - cel
mai vechi parc naţional din inclus
în patrimoniul mondial UNESCO,
- Zagreb - o destinaţie turistică importantă,
comparabil cu oraşele şi staţiunile de pe
coastă.
 OBIECTIVE TURISTICE

- Dubrovnik - Centrul istoric (în partea de sus -

oraşul vechi Dubrovnik, a doua stânga - Palatul
Sponza, a doua dreapta - Palatul rectorului, a treia
stânga - zidurile oraşului, a treia dreapta - Catedrala
Dubrovnik, partea de jos - Stradun, strada principală
a oraşului)
OBIECTIVE TURISTICE
Split - Centrul istoric cu Palatul lui
Diocleţian
OBIECTIVE TURISTICE
Parcul Naţional Lacurile Plitvice
OBIECTIVE TURISTICE
Zagreb
Curiozităţi
Nikola Tesla (1856 – 1943) de origine croat
a fost un inventator, fizician, inginer
mecanic, inginer electrician şi unul dintre
promotorii cei mai importanţi ai electricităţii
comerciale.
- Tesla este considerat ca fiind un important om
de ştiinţă al sfârşitului sec. XIX şi începutul sec
XX.
- Amprenta lui Tesla poate fi observată
în civilizaţia modernă oriunde este folosită
electricitatea.
- Tesla este considerat un pionier în
domeniile roboticii, ştiinţei, calculatoarelor,
fizicii nucleare şi fizicii teoretice.
Curiozităţi
Croaţia pare un loc unde toată lumea face sport.
Sportul e o adevărată religie în Croaţia. Echipele lor au
luat titluri olimpice, mondiale sau europene:
- Echipa naţionala de fotbal în 2005 a câştigat Cupa
Davis, iar în 2016 a pierdut finala cu Argentina, chiar la
Zagreb. Croaţia înseamnă mai mult decât fotbal.
- Echipa de baschet a cucerit o medalie de argint în 1992
la Jocurile Olimpice şi de atunci mulţi jucători au evoluat
în NBA.
- Croaţia are şi o echipă de polo pe apă cu un palmares
impresionant. Cei supranumiţi „baracudele” sunt campioni
olimpici în 2012 şi medaliaţi cu argint în 2016.
- Forţa acestei naţiuni s-a evidenţiat şi în handbal, unde
naţionala masculină a cucerit două titluri olimpice.
- Croaţia a propulsat în tenisul de performanţă pe
renumiţii Novak Djokovič şi pe Goran Ivanisevič.
- În sporturile de iarnă, Janica şi Ivica Kostelic au adus
Croaţiei 10 medalii olimpice în probele de schi.
 BIBLIOGRAFIE:
1. M.F. Fiscutean, D. Fiscutean, C. Mihai, I. Popa, (2019), Geografie. Manual pentru clasa a VI-a.
Terra – elemente de geografie umană. Europa, Ed. Didactică şi Pedagogică, ISBN-978-606-31-
0887-7
2. Damir Agičić; Dragutin Feletar; Anita Filipčić; Tomislav Jelić; Zoran Stiperski (2000), Istoria şi
geografia Croaţiei: manual pentru şcolile minorităţilor. ISBN 978-953-6235-40-7
3. Ivan Mužić (2007), Istoria secolului al IX-lea în Croaţia. ISBN 978-953-263-034-3
4. ro.wikipedia.org
5. https://www.google.ro