Insecte Xilofage

Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: „Studii doctorale pentru dezvoltare durabilă (SD-DD)”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/6/1.5/S/6
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov
Universitatea Transilvania din Brașov

Școala Doctorală Interdisciplinară
Centrul de cercetare: Tehnologii Inovative şi Produse Avansate în
Industria Lemnului
Ing. Ana-Adriana A. TUDUCE
Cercetări privind oportunitatea modificării

produselor de consolidare pentru lemn prin adaos
de nano-inserţii
Researches regarding the opportunity of modifying
some consolidation products for wooden objects with
nano-insertions
Conducător ştiinţific
Prof.dr.ing. Mihaela CÂMPEAN
BRASOV, 2012
A.A TUDUCE “Cercetări privind oportunitatea modificării produselor de consolidare pentru
lemn prin adaos de nano-inserţii”
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-
410525
RECTORAT
D-lui (D-nei) ..........................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 5555 din 14.11.2012
PREŞEDINTE: Prof.dr.ing. Mihai ISPAS

Universitatea “Transilvania” din Brașov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof.dr.ing. Mihaela CÂMPEAN
REFERENŢI: Prof.dr. Peter FRANCISC
Universitatea Politehnică din Timişoara
Prof.dr. Ion SANDU
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Prof.dr. Maria Cristina TIMAR
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 14 Decembrie

2012, ora 10, sala LIII3.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm

să le transmiteţi în timp util, pe adresa adrianatuduce@gmail.com
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.
Vă mulţumim.
1
CUPRINS
Pg. Pg.
teza rezumat
INTRODUCERE 4 8
1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR CU PRIVIRE LA
CONSOLIDAREA LEMNULUI ȘI OPORTUNITĂȚILE DE UTILIZARE
A NANOMATERIALELOR ÎN CONSERVAREA-RESTAURAREA
OBIECTELOR DIN LEMN 8 9
1.1 Degradarea, deteriorarea, fragilizarea și consolidarea suporturilor 8 9
lemnoase
1.1.1 Factorii biotici de degradare a lemnului 10 10
1.1.1.1 Ciupercile lignicole 10 -
1.1.1.2 Bacteriile 12 -
1.1.1.3 Insectele xilofage 13 -
1.1.1.4 Termitele 15 -
1.1.1.5 Dăunătorii marini ai lemnului: moluște și crustacee 16 -
1.1.2 Factorii abiotici de degradare a lemnului 18 10
1.1.2.1 Lumina 18 -
1.1.2.2 Umiditatea 20 -
1.1.2.3 Temperatura 21 -
1.2 Conceptul actual de Conservare-Restaurare 21 10
1.3 Consolidarea lemnului fragilizat: principii și procedee de tratare 22 11
1.4 Consolidarea cu soluții de rășini: polimeri termoplastici 23 11
1.5 Tendințe actuale în dezvoltarea de noi produse 24 11
1.6 Comportamentul la îmbătrânire al materialelor pentru conservare- 30 12
restaurare
1.7 Concluzii 31 12
2. OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT 32 13
3. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND POSIBILITĂŢILE DE
DEZVOLTARE A UNOR NOI MATERIALE DE CONSOLIDARE
PENTRU LEMN, CU INSERŢIE DE NANOMATERIALE 35 14
3.1 Elemente de teoria restaurării obiectelor din lemn 35 -
3.2 Stabilirea indicatorilor de compatibilitate în dezvoltarea de noi materiale
de consolidare cu aplicații în conservare-restaurare 38 -
3.3 Cercetări experimentale privind formularea unor produse de consolidare
cu nano-inserții și stabilirea corelațiilor între procedeele de tratare și eficiență 42 14
3.3.1 Metodologia cercetării experimentale 44 14
3.3.1.1 Materialul lemnos 44 14
3.3.1.2 Materialele de consolidare 48 16
3.3.1.3 Tratamentele de consolidare 53 17
3.3.1.4 Indicatori pentru evaluarea eficienței tratării 56 18
3.2.2 Rezultate experimentale și discuții 69 21
3.3.2.1 Retenția de consolidant 69 21
2
3.3.2.2 Gradul de impregnare: uniformitatea distribuției 77 24

3.3.2.3 Evaluarea semi-cantitativă a gradului de impregnare 84 26
3.3.2 Absorbția de apă și unghiul de contact 88 27
3.3.3 Concluzii 99 30
3.3.3.1 Produse pe bază de Paraloid B72 99 30
3.3.3.2 Produse pe bază de ceară 101 31
3.3.3.3 Paraloid B72 versus consolidanți pe bază de ceară 102 31
4. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND TESTAREA PE LEMN
SĂNĂTOS A NOULUI PRODUS DE CONSOLIDARE PROPUS 103 31
4.1 Metodologia cercetării experimentale 104 32
4.1.1 Conceptul general 104 32
4.1.2 Tipuri de epruvete 106 33
4.1.2.1 Pregătirea epruvetelor pentru determinarea unor proprietăți fizice 108 -
4.1.2.2 Pregătirea epruvetelor pentru determinarea unor rezistențe mecanice 111 -
4.1.2.3 Pregătirea epruvetelor pentru testele de îmbătrânire artificială 113 -
4.1.3 Tratamentul de consolidare 115 33
4.1.4 Metode de lucru și aparatură 117 34
4.1.4.1 Determinarea proprietăților fizice 117 34
4.1.4.2 Determinarea rezistențelor mecanice 123 35
4.1.4.3 Comportamentul la îmbătrânirea artificială 133 35
4.1.4.4 Evaluarea comportamentului la îmbătrânire: efecte asupra
proprietăților chimice, fizice și mecanice 138 -
4.1.5 Prelucrarea statistică a datelor experimentale 143 -
4.2 Rezultate experimentale și discuții 144 37
4.2.1 Proprietăți fizice 144 37
4.2.2 Rezistențe mecanice 163 40
4.2.3 Comportamentul la îmbătrânirea artificială 169 42
4.2.3.1 Efectul radiațiilor UV asupra culorii și compoziției chimice a
lemnului consolidat 169 42
4.2.3.2 Efectul temperaturii asupra culorii și compoziției chimice a lemnului
consolidat 186 43
4.2.3.3 Efectul variației umidității relative asupra culorii și compoziției
chimice a lemnului consolidat 192 44
4.2.3.4 Efectul testului cold-check asupra culorii și compoziției chimice a
lemnului consolidat 198 45
4.3 Concluzii 204 46
5. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND TESTAREA PE LEMN
DEGRADAT A NOULUI PRODUS DE CONSOLIDARE PROPUS 207 47
5.1 Eficiența tratamentului de consolidare cu noul produs în funcție de
nivelul inițial de conservare a lemnului degradat – evaluare distructivă și
nedistructivă 207 47
5.1.1 Obiectivele cercetării 207 47
5.1.2 Materiale și metodă 209 47
3
5.1.2.1 Soluțiile de consolidare pe bază de Paraloid B72 209 47

5.1.2.2 Materialul lemnos 209 47
5.1.2.3 Tratamentul de consolidare 211 48
5.1.2.4 Evaluarea tratamentului de consolidare 211 48
5.1.2.5 Evaluarea efectelor tratamentului de consolidare 214 48
5.1.3 Rezultate și discuții 215 49
5.1.3.1 Eficiența procedeului de tratare 215 49
5.1.3.2 Efectele tratamentului de consolidare 223 49
5.1.4 Concluzii 230 51
6. CONCLUZII FINALE. CONTRIBUŢII ORIGINALE. DIRECȚII 51
VIITOARE DE CERCETARE. 232
BIBLIOGRAFIE 238 55
Rezumat 248 56
Curriculum vitae 249 57
4
Content
Pg. Pg.
teza rezumat
INTRODUCTION 4 8
1. STATE OF ART IN WOOD CONSOLIDATION AND OPPORTUNITIES
OF EMPLOYING NANOMATERIALS IN CONSERVATION-
RESTORATION OF WOODEN OBJECTS 8 9
1.1 Degradation, deterioration, fragilization and consolidation of wooden 8 9
supports
1.1.1 Biotic factors of wood degradation 10 10
1.1.1.1 Wood destroying fungi 10 -
1.1.1.2 Bacteria 12 -
1.1.1.3 Wood-boring insects 13 -
1.1.1.4 Termites 15 -
1.1.1.5 Marine borers: molluscan borers and custacean borers 16 -
1.1.2 Abiotic factors of wood degradation 18 10
1.1.2.1 Light 18 -
1.1.2.2 Moisture 20 -
1.1.2.3 Temperature 21 -
1.2 The concept of Conservation-Restoration 21 10
1.3 Consolidation of frail wood: principles and treating techniques 22 11
1.4 Consolidation with soluble resins: termoplastic polymers 23 11
1.5 State of art in tayloring new products 24 11
1.6 Behaviour to ageing of materials used in conservation-restoration 30 12
1.7 Conclusions 31 12
2. RESEARCH AIMS OF PhD PROGRAMME 32 13
3. EXPERIMENTAL RESEARCH REGARDING THE POSSIBILITIES OF
TAYLORING NEW CONSOLIDATION PRODUCTS FOR WOOD WITH
NANO-INSERTIONS 35 14
3.1 Restoration of wooden objects 35 -
3.2 Defining compatibility indicators in tayloring new consolidation products
for conservation-restoration practice 38 -
3.3 Experimental research regarding the formulation of some consolidation
products with nano-insertions 42 14
3.3.1 Experimental plan 44 14
3.3.1.1 Wooden material 44 14
3.3.1.2 Consolidation products 48 16
3.3.1.3 Consolidation treatments 53 17
3.3.1.4 Efficiency indicators for the consolidation treatment 56 18
3.2.2 Results and discussion points 69 21
3.3.2.1 Consolidant retention 69 21
3.3.2.2 Impregnation level: consolidant distribution 77 24
5
3.3.2.3 Semi-quantitative evaluation of impregnation level 84 26

3.3.2 Water absorption and contact angle measurements 88 27
3.3.3 Conclusions 99 30
3.3.3.1 Paraloid B72 products 99 30
3.3.3.2 Wax products 101 31
3.3.3.3 Paraloid B72 versus wax products 102 31
4. EXPERIMENTAL RESEARCH REGARDING THE EVALUATION OF
NEW CONSOLIDATION PRODUCTS ON SOUND WOODEN
SPECIMENS 103 31
4.1 Exprimental plan 104 32
4.1.1 General concept 104 32
4.1.2 Specimen types 106 33
4.1.2.1 Specimen type for physical tests 108 -
4.1.2.2 Specimen type for mechanical testing 111 -
4.1.2.3 Specimen type for ageing 113 -
4.1.3 Consolidation treatment 115 33
4.1.4 Methods and equipment 117 34
4.1.4.1 Evaluation of physical properties 117 34
4.1.4.2 Evaluation of mechanical strengths 123 35
4.1.4.3 Behaviour to ageing 133 35
4.1.4.4 Evaluation of ageing behaviour: effects upon chemical, physical and
mechanical properties 138 -
4.1.5 Statistics 143 -
4.2 Results and discussion points 144 37
4.2.1 Physical properties 144 37
4.2.2 Mechanical strengths 163 40
4.2.3 Behaviour to ageing 169 42
4.2.3.1 Effect of UV radiation upon colour and chemical composition of treated
wood 169 42
4.2.3.2 Effect of temperature upon colour and chemical composition of treated
wood 186 43
4.2.3.3 Effect of variable RH upon colour and chemical composition of treated
wood 192 44
4.2.3.4 Effect of cold-check test upon colour and chemical composition of
treated wood 198 45
4.3 Conclusions 204 46
5. EXPERIMENTAL RESEARCH REGARDING THE EVALUATION OF
NEW CONSOLIDATION PRODUCTS ON DEGRADED WOODEN
SPECIMENS. 207 47
5.1 Treating efficiency function of the initial conservation level of wooden
samples – distructive and non-distructive evaluation 207 47
5.1.1 Research objectives 207 47
5.1.2 Materials and methods 209 47
6
5.1.2.1 Consolidation products of Paraloid type 209 47

5.1.2.2 Wooden material 209 47
5.1.2.3 Consolidation treatment 211 48
5.1.2.4 Evaluation of consolidation treatment 211 48
5.1.2.5 Evaluation of the effects of the consolidation treatment 214 48
5.1.3 Results and discussion points 215 49
5.1.3.1 Efficiency of the treating technique 215 49
5.1.3.2 Effects of the consolidation treatment 223 49
5.1.4 Conclusions 230 51
6. FINAL CONCLUSIONS AND ORIGINAL CONTRIBUTIONS 232 51
REFERENCES 238 55
Abstract 248 56
Curriculum vitae 249 59
7
Introducere
Lemnul a fost și rămâne un material adânc înrădăcinat în consțiința societății prin
valorile sale materiale și proprietățile de prelucrabilitate, obiectele din lemn fiind o moștenire
materială și culturală, care se transmite de la o generație la alta, ca parte din patrimoniul
cultural, în patrimoniul cultural național obiectele din lemn ocupând cca.60% din totalul de
bunuri culturale mobile și imobile [59].
Lemnul este însă un material organic supus unor degradări și deteriorări permanenente
și ireversibile, astfel că pentru menținerea unei durate de viață cât mai lungi a obiectelor din
lemn sunt necesare acțiuni atât de conservare cât și de restaurare.
Conservarea preventivă și efectivă reprezintă ansamblul de măsuri indirecte și directe
ce au rolul de a întârzia sau preveni deteriorarea bunurilor culturale prin înlăturarea
degradărilor existente și crearea condiţiilor optime de prezervare a acestora într-un mod
compatibil cu rolul lor social.
O operație importantă în conservare-restaurare este operația de consolidare. Această
operație este necesară când materialul este puternic degradat, moale sau fragil și nu mai poate
asigura integritatea obiectului fiind ultima șansă pentru păstrarea elementelor originale
evitându-se înlocuirea acestora. Cele mai utilizate produse de consolidare în prezent sunt
produsele pe bază de rășini termoplaste în soluție de tipul Paraloidului, cu precădere
Paraloidul B72.
În prezent, tot mai multe cercetări sublinează necesitatea dezvoltării și testării unor
materiale și procedee de tratare cu efecte multiple asupra suportului tratat, care să
prelungească durata de viață a acestora. Printre materialele potențiale care pot oferi
suporturilor proprietăți noi se numără nanomaterialele.
Efectele pozitive ale nanomaterialelor testate și demonstrate în ingineria lemnului,
rezistență mărită la apă, foc și radiații - TiO2; ZnO, SiO2 [41-42, 86, 58] și la atacul biologic -
nano-Ag, Au, Cu [40-41] demonstrează oportunitatea utilizării nanomaterialelor în
conservarea-restaurarea suporturilor lemnoase.
Obiectivul tezei de doctorat a fost de a formula noi materiale de consolidare prin
modificarea unor materiale tradiționale de consolidare, Paraloidul B72, cu adaos de nano-
ZnO și respectiv de a testa efectele noilor materiale asupra suportului lemnos tratat prin
teste fizico-mecanice și teste de îmbătrânire artificială.
Datorită subiectului propus teza se încadrează în Strategia Națională de cercetare
pentru perioada 2007-2013, Planul Național de cercetare și Inovare PN II: domeniul 2
“Ştiințe Inginereşti”, subdomeniul 2.5 “Inginerie Chimică, Ştiința şi Ingineria Materialelor“,
direcția de cercetare 2.5.7 “Nanomateriale”, precum și în Strategia Europeană definită prin
programul cadru 7 (FP7), în domeniul Industrial Research/Industrial
Technologies/Nanotechnologies.
8
CAPITOLUL 1
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR CU PRIVIRE LA

CONSOLIDAREA LEMNULUI ȘI OPORTUNITĂȚILE DE UTILIZARE
A NANOMATERIALELOR ÎN CONSERVAREA-RESTAURAREA
OBIECTELOR DIN LEMN
1.1 Degradarea, deterioararea, fragilizarea și consolidarea suporturilor

lemnoase
De la natură lemnul are o predispoziție spre degradare. Degradarea este un proces
evolutiv ce începe odată cu punerea în operă a materialului lemnos şi care are la bază procese
de alterare prin mecanisme complexe de natură chimică, electrochimică, biochimică şi
radiativă, fiind însoțită sau nu de agenţii climatici. Degradările sunt cele care schimbă natura
chimică a unui material sub acţiunea agenţilor chimici, radiativi şi biologici, frecvent co-
asistaţi şi de factorii climatici [59].
Pe de altă parte, deteriorarea schimbă starea fizică a unui element structural sau
funcțional, sub acțiunea factorilor fizico-mecanici și climatici, spre exemplu ruperea unui
grinzi, umflarea sau contragerea unui panou din lemn [75].
Principalele surse de degradare a lemnului sunt ciuperci lignicole, insectele xilofage,
bacteriile și biodăunătorii marini, numiți și factori biotici. Factorii de altă natură precum
factorii climatici ce duc la îmbătrânirea naturală (radiațiile UV, apa, variațiile de umiditate
atmosferică, variațiile de temperatură, îngheț-dezgheț), focul sunt factori abiotici ce duc la
deteriorarea lemnului [63].
Atât factorii de degradare biotici cât și cei abiotici duc la pierderea coeziunii
suportului lemnos, respectiv la pierderea rezistențelor mecanice, suportul devenind fragil.
Odată fragil suportul lemnos, integritatea acestuia este afectată astfel că pentru păstrarea
autenticității (a cât mai multor elemente originale) este necesară operația de consolidare.
Astfel, consolidarea reprezintă un tratament menit să redea rezistențele fizico-mecanice ale
unui material puternic fragilizat ca urmare a unor fenomene de degradare ce conduc la
scăderea semnificativă a acestora prin mecanisme specifice [63].
1.1.1 Factorii biotici de degradare a lemnului
Factorii biotici de degradare a lemnului sunt: ciupercile lignicole și bacteriile (lemnul
situat în zone cu umiditate mare); insectele xilofage, cauză de degradare importantă a
obiectelor din lemn depozitate în spații cu umiditate relativă a aerului mare (φ>55-60%) și
temperatură moderată (T=22-23°C); termitele, dăunători ce atacă lemnul în contact cu solul și
dăunătorii marini, reprezentați de moluște și crustacee, factor ce atacă lemnulu din
construcțiile marine.
Cei mai întâlniți factori de degradare biotici la obiectele din lemn păstrate în condiții
de interior, precum incinte ale muzeelor și biserici sunt insectele xilofage deseori co-asitate
9
de bacterii iar la obiectele păstrate în condiții de exterior, un exemplu fiind muzeele în aer
liber sunt ciupercile lignicole (co-asitate de factori abiotici).
1.1.2 Factorii abiotici de degradare a lemnului: factorii de mediu și de risc
În categoria factorilor de degradare abiotici, frecvent numiți și factori exogeni, externi
intră [60]:
 Factorii de mediu reprezentați de agenții climatici: radiațiile UV, temperatura,
umiditatea, presiunea, curenții de aer turbionari sau ascendenți, vântul, agenții chimici
și poluarea, animalele și omul;
 Factorii de risc, factori necontrolabili precum calamitățile și dezastrele naturale:
inundațiile, uraganele, taifunurile, grindina, furtunile, secetele, înghețul, seismele,
alunecările de teren, focul, iradierile accidentale sau accidentale nucleare etc.
1.2 Conceptul actual de Conservare-Restaurare
Conservarea – restaurarea bunurilor de patrimoniu este o obligație legală iar
conceptele de conservare și restaurare sunt definite de un ansamblu de legi, din care
menționăm Legea 182/2000 republicată în 2008, cu privire la patrimoniul cultural național
mobil și Legea 422/2000 republicată în 2006, cu privire la patrimoniul național imobil,
acestea descriind următorii termeni: conservarea preventivă, conservarea curativă și
restaurarea.
Conservarea preventivă reprezintă ansamblul de măsuri indirecte ce au rolul de a
întârzia sau preveni deteriorarea bunurilor culturale prin crearea condiţiilor optime de
prezervare a acestora într-un mod compatibil cu rolul lor social; aceasta include măsurile
privind stocarea, expunerea, manipularea şi transportul bunurilor culturale.
Conservarea efectivă constă în acţiunea directă întreprinsă asupra bunului cultural în
scopul înlăturării degradărilor prezente şi a întârzierii posibilelor degradări viitoare.
Restaurarea este o acţiune ce se exercită pentru a face comprehensibil un obiect
deteriorat sau degradat prin pierderi minime din integritatea fizică, istorică şi estetică.
Activitatea de restaurare este întotdeauna asociată celei de conservare ce cuprinde un
ansamblu de măsuri luate înaintea restaurării, în timpul restaurării sau după aceasta pentru
prevenirea, încetinirea, sau stoparea fenomenelor de degradare, deci o prezervare cât mai
lungă a obiectului restaurat.
Astfel atât practica cât şi teoria impun coroborarea celor două concepte: conservare şi
restaurare, nici unul din acestea neputând funcționa independent, fiind întotdeauna asociate.
1.3 Consolidarea lemnului fragilizat: principii și procedee de tratare
Consolidarea este necesară când materialul este puternic degradat, moale sau fragil și
nu mai poate asigura integritatea obiectului fiind ultima șansă pentru păstrarea elementelor
originale evitând înlocuirea acestora (principiul autenticității [82]).
Principiul consolidării [63]: materialul degradat este tratat cu o substanță lichidă care
penetrează în profunzimea materialului umplând golurile din structura acestuia (faza de
impregnare). Substanța de impregnare are capacitatea de se solidifica în interiorul lemnului
(faza de solidificare), devenind un material solid de consolidare cu rezistențe mecanice
corespunzătoare. Lemnul consolidat este un compozit pentru care rezistențele fizico-
10
mecanice finale rezultă prin cumularea sinergetică a rezistenței materialului de consolidare și

a rezistenței inițiale a lemnului.
În prezent, consolidarea lemnului se realizează prin trei procedee:
 Consolidarea prin impregnarea cu rășini (polimeri) în soluție: întărire prin
proces fizic de evaporare a solventului;
 Consolidarea prin impregnare cu monomeri lichizi sau amestecuri de rășini
polimerizabile și monomeri: întărire prin proces chimic de (co)polimerizare in
situ;
 Consolidarea prin impregnare cu rășini reactive lichide fără solvent sau puțin
solvent): întărire prin proces chimic de poliadiție sau policondensare.
Cel mai utilizat procedeu de consolidare în practica conservării - restaurării a
suporturilor lemnoase dar și a altor suporturi este consolidarea prin impregnarea cu rășini
termoplaste în soluție de tipul acrilului [82].
1.4 Consolidarea cu soluții de rășini: polimeri termoplastici
În prezent, consolidarea obiectelor din lemn cu rășini în soluție (polimeri sintetici
termoplastici) este o metodă utilizată frecvent, datorită tehnologiei facile de aplicare a acestor
produse și caracterul acestora de reversibilitate, polimerul fixat în lemn rămânînd solubil în
solventul original şi putând fi la nevoie, cel puţin teoretic, extras [5]. Reversibilitatea
potenţială, compatibilitatea și posibilitatea de re-tratare sunt condiţii impuse produselor de
consolidare [73].
1.5 Tendințe actuale în dezvoltarea de noi produse
În prezent, dezvoltarea de materiale și de tehnologii de tratare noi care să ofere efecte
multiple suporturilor astfel tratate este o preocupare științifică în plină expansiune [50, 62].
O posibilitate de obținere a unor astfel de sisteme de tratare este utilizarea
nanotehnologiilor și nanomaterialelor. Un nanomaterial este acel material al cărui cel puțin o
mărime, dimeniune sau lungime de particulă este mai mică de 100 nm sau d=1-100nm.
Nanomaterialele în ingineria lemnului au demonstrat o serie de proprietăți pozitive pe
care acestea le-ar putea conferi lemnului, astfel că utilizarea acestora în conservarea-
restaurarea suporturilor lemnoase este oportună. Câteva exemple de nanomateriale cu
potențial de utilizare în conservare – restaurare sunt:
 nano-TiO2; ZnO, SiO2: [41, 86, 42, 58]: stabilitatea conţinutului de umiditate;
 nano-Ag, nano-Au nano-silicon, nano-ZnO, nano-Cu [41, 28, 25, 12, 86, 40]:
conferă rezistenţa la atacul biologic;
 nano-TiO2; ZnO[40]: conferă rezistenţa UV;
 nano-TiO2; ZnO, SiO2 [42, 86, 58]: conferă rezistenţa la foc.
Mai mult, atât nanotehnologiile cât și nanomaterialele își găsesc tot mai mult
aplicabilitatea în domeniul conservării-restaurării diverselor suporturi:
 Dispersii de Ca(OH)2, CaCO3, particule de Si: produse pentru consolidarea
suporturilor fragilizate de piatra şi hârtie [2];
 Dispersii de Ca(OH)2, particule de Si, pigmenţi zeoliţi: produse consolidare
pictură murală, picturi pe frescă [3];
11
 Soluţii micelare în microemulsii apă-ulei: soluţii de curăţare a suporturilor

[27];
 Nanoemulsii de Ca(OH)2, MgOH: soluţii de deacidifiere a suporturilor din
lemn şi hârtie [4];
 Particule de Si: consolidarea lemnului arheologic, lemn aflat sub apă [10];
 Nano-particule de Cu: amestec de nano-particule cu consolidanți tradiționali
(Paraloid B72); consolidarea suprafețelor din piatră [50];
 Hidroxiapatiți: consolidarea pietrelor de calcar Lecce și a marmurei [60].
Puținele referințe cu privire la consolidarea diverselor suporturi cu consolidanți cu
nanomateriale [50,60] au condus la ideea de bază a acestei cercetări și anume formularea
unor materiale de consolidare pe bază de polimeri acrilici (Paraloid B72) cu nano-ZnO.
1.6 Comportamentul la îmbătrânire al materialelor pentru conservare-
restaurare
Rezistența în timp a materialelor utilizate în conservare-restaurare, implicit și a
materialelor de consolidare este o proprietate țintă [21, 63], astfel că dezvoltarea de noi astfel
de materiale impune o testare a comportamentului acestora pentru estimarea duratei lor de
viață în condiții reale de utilizare.
Testarea comportamentului în timp vizează următoarele performanțe ale materialelor
[23]:
 Stabilitatea acestora la acțiunea condițiilor de mediu (oxigen, lumină,
temperatură, umiditate); stabilitatea chimică;
 Durabilitatea acestora: menținerea proprietăților fizico-mecanice în timp sub
stres (încărcare).
Aspectul primordial investigat prin testarea comportamentului în timp a materialelor
este modificarea structurii chimice a acestora sub influența temperaturii și a radiațiilor UV
și implicit influența acestor modificări asupra proprietăților fizico-mecanice.
1.7 Concluzii
Principalele concluzii ale capitolului de analiză critică a stadiului actual al cercetărilor
cu privire la consolidarea lemnului și oportunitățile de utilizare a nanomaterialelor în
conservarea-restaurarea obiectelor din lemn sunt:
 Obiectele din lemn au o pondere semnificativă în patrimoniul cultural național,
cca. 60% iar conservarea – restaurarea acestora este o acțiune importantă atât prin necesitatea
conservării obiectelor culturale cât și prin predispoziția nativă a acestui material la degradare;
 O operație importantă în conservarea-restaurarea obiectelor din lemn este
consolidarea, operație necesară refacerii parțiale a integrității și coeziunii structurale precum
și a rezistențelor mecanice a materialulului degradat, fragil;
 Tendințele actuale în dezvoltarea de noi materiale și tehnologii de tratare vizează
dezvoltarea unor noi sisteme de tratare capabile să confere efecte multiple suporturilor;
 Nanomaterialele testate în ingineria lemnului care au demonstrat proprietăți
îmbunătățite (TiO2, ZnO, Cu, Ag, Au, SiO2) la suporturile lemnoase astfel tratate au condus
12
la ideea utilizării nanomaterialelor și în domeniul conservării–restaurării obiectelor din

lemn;
 În conservare – restaurare au fost testate câteva nanomateriale la consolidarea
suporturilor din hârtie și piatră sau la curățarea frescelor însă foarte puține nanomateriale au
fost testate pentru consolidarea suporturilor lemnoase;
 Bibliografia studiată cu privire la proprietățile nanomaterialelor cât și la cercetările
actuale cu privire la utilizarea acestor materiale în practica conservării – restaurării, a
justificat abordarea tematică a prezentei cercetări și a dus la jalonarea metodologiei
experimentale;
 Orice produs în conservare-restaurare trebuie să îndeplinească următoarele
condiții: să fie compatibile cu suportul lemnos; să fie reversibile în timp, permițând
intervenții viitoare și să fie rezistente în timp (rezistență la îmbătrânire).
CAPITOLUL 2
OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

Obiectivul general al prezentei cercetări a fost determinarea influenței adaosurilor de
nano-ZnO sub formă de dispersie în etanol asupra unor proprietăți fizice și rezistențe
mecanice a suporturilor lemnoase astfel tratate.
Astfel, obiectivele specifice ale cercetării au constat în:
I. Formularea de materiale noi de consolidare cu inserții de nanomateriale de
ZnO pentru suporturi lemnoase;
II. Evaluarea eficienţei produselor de consolidare prin testarea unor proprietăți
fizice și rezistențe mecanice pe lemn nedegradat tratat;
III. Evaluarea eficienței produselor de consolidare prin testarea unor proprietăți
fizice și rezistențe mecanice pe lemn degradat (fragilizat).
13
CAPITOLUL 3
Cercetări teoretice şi experimentale privind posibilităţile de dezvoltare a

unor noi materiale de consolidare pentru lemn, cu inserţie de
nanomateriale
3.3 Cercetări experimentale privind formularea unor produse de consolidare cu

nano-inserţii şi stabilirea corelaţiilor între procedeele de tratare şi eficienţă
Eficiența unui tratament de consolidare este influențată de [21, 63, 73]:
 Proprietăţile fizico-mecanice ale consolidantului, adeziunea şi coeziunea sa;
 Cantitatea de consolidant rămasă în materialul de consolidat, numită retenţia de
consolidant; adâncimea de pătrundere a consolidantului, uniformitatea distribuţiei,
proprietăți cumulate ce definesc eficacitatea unui tratament de consolidare sub
termenul de grad de impregnare. Acest grad de impregnare (umplere) depinde de o
serie de factori ce ţin la rândul lor de următoarele variabile definitorii în eficiența unor
tratamente de consolidare [64]:
 Materialul utilizat concret în procesul de consolidare (tip polimer, masă
macro-moleculară, tip solvent, concentraţia soluţiei de tratare, tip și concentrație
nano-inserții);
 Procedeul de tratare (procedee superficiale sau de impregnare) şi condiţiile
specifice de tratare (temperatură, durată, presiune etc.).
Din cele prezentate mai sus rezultă faptul că eficienţa procedeelor de consolidare este
determinată în mare parte de gradul de impregnare realizat în urma tratamentului de
consolidare, proprietate ce poate fi evaluată astfel:
 Determinarea retenției de consolidant prin metoda gravimetrică (WPG [%]);
 Investigarea uniformității și distribuției consolidantului prin tehnici de
microscopie optică MO și electronică SEM, SEM-EDX, spectroscopie în IR
de tipul FTIR-ATR.
3.3.1 Metodologia cercetării experimentale
3.3.1.1 Materialul lemnos
Pentru evaluarea eficienţei procedeului şi produselor de consolidare aplicate, respectiv
a gradului de impregnare, prin tehnici microscopice și teste fizice s-au utilizat epruvete de
plop tremurător sănătos (Populus tremula) dimensionate la 10x10x15mm pe direcţiile
(radială X tangenţială X longitudinală).
Această specie lemnoasă a fost aleasă datorită importanței în patrimoniul cultural
românesc [59], predispoziţiei native la atacul biologic [80] ce duce la pierderea integrităţii
structurale, coeziunii şi rezistenţelor mecanice și nu în ultimul rând datorită durabilității sale
scăzute [80] având o influenţă directă asupra sorţii bunurilor de patrimoniu.
După dimensionare, toate epruvetele au fost șlefuite pe toate fețele cu hărtie abrazivă
H240, condiţionate la o temperatură T=20±2°C şi o umiditate atmosferică relativă υ=55±5%
14
și în final tratate prin diverse tehnologii (imersie totală, imersie parţială verticală și
impregnare sub vid) cu diferite produse de consolidare.
3.3.1.2 Materialele de consolidare
În cercetarea curentă s-au utilizat două tipuri de materiale de consolidare în diverse
concentraţii şi reţete:
 Produse pe bază de polimeri sintetici: soluţii pe bază de Paraloid B72 în
diverși solvenți;
 Produse pe bază de polimeri naturali: ceară de albine naturală şi ceara
microcristalină Cosmoloid 80.
Produsele de consolidare utilizate sunt sintetizate în Tabelul 3.4
15
Tabelul 3.4
Produse de consolidare şi codurile acestora utilizate în tratamentele de consolidare:
Produsul de Caracteristici Preparare pentru utilizare Cod
consolidare Soluţie/Amestec Concentraţie
Paraloid Granule Soluţie în amestec de acetonă 50 g / l C1,C3
B72 Transparent, cu alcool etilic p.a 94-96% 100 g / l C2, C4
Incolor (1/1, v/v)
Nano- Lichidă Dispersie de ZnO în etanol 400 g / l ZnO_1 /2,5

dispersie de Lăptoasă 40/1 (v/v) /5
ZnO in Semi-
etanol transparentă
Paraloid Lichidă Soluţie în amestec de acetonă Paraloid 100

B72 în Lăptoasă cu alcool etilic p.a 94-96% g/l
amestec cu Semi- (1/1, v/v) şi dispersie de ZnO Dispersie C4_ZnO_1
nano- transparentă în etanol 40/1 (v/v) ZnO 10 g / l
dispersie de Dispersie C4_ZnO_2,5
ZnO ZnO 25 g / l C4_ZnO_5
Dispersie
ZnO 50 g / l
Ceară de Solid Topitură / white spirit D40 10% CA10_WSD

albine Galbenă 40
Punct de
topire 60 °C
Topitură / petrol roşu de

Câmpeni CA_10_2
Topitură / amestec de petrol CA_10_1
roşu de Câmpeni şi toluen 1/1
Cosmoloid Granule Topitură / white spirit D40 10% CS80_WSD
80 Alb 40
Punct de
topire 80°C
Topitură / petrol roşu de

Câmpeni CS80_10_1
Topitură /amestec de petrol CS80_10_2
roşu de Câmpeni şi toluen 1/1
16
3.3.1.3 Tratamentele de consolidare

Tratamentele de consolidare cu soluții de rășini sintetice termoplaste pe bază de
Paraloid B72 şi cu produsele pe bază de ceruri au avut ca obiectiv principal obţinerea unei
retenţii de consolidant cât mai mare în suportul lemnos. Aceste tratamente s-au realizat pe
eșantioane de zece epruvete pentru fiecare produs de consolidare.
Au fost testate trei procedee de tratare pentru soluțiile de Paraloid B72 cu și fără
adaos de nano-ZnO:
 Imersia totală la temperatura camerei: băi simple de durate diferite (15-30-60-
120-1440 minute);
 Imersia parţială pe verticală la temperatura camerei: probe imersate parţial în
soluţia de consolidare în poziţie verticală (traseu consolidant – în lungul
fibrei): 60-120-1440 minute;
 Impregnarea sub vid: probe imersate total înainte, în timpul şi după crearea
vidului (patru regimuri de impregnare în vid).
În cazul consolidării cu produsele pe bază de ceruri, probele au fost imersate total în
topiturile preparate timp de 1 h, pe baie de abur termostatată, la o temperatură T=30-40°C.
Pentru fiecare procedeu și produs de consolidare s-a determinat gravimetric absorbția
Csp [Kg/m3] ecuația (3.1) și retenția de consolidant WPG [%] ecuația (3.2).
mu  mi 
Csp  10 3  [Kg/m3] (3.1)
Volum epruveta
unde:
Csp = absorbţia de consolidant, în [Kg/m3];
mu = masa epruvetei tratate imediat după imersia totală, în [g];
mi = masa iniţială a probei, în [g].
m f  mi 
WPG  100 * [%] (3.2)
mi
unde:
WPG = creşterea procentuală de masă, în [%];
mf = masa finală a epruvetei tratate şi condiţionate, în [g];
mi = masa iniţială a epruvetei, în [g].
3.3.1.4 Indicatori pentru evaluarea eficienței tratării

Evaluarea eficienţei produselor de consolidare și a procedeului de tratare (imersia
totală și imersia parțială) s-a realizat prin investigarea experimentală a gradului de
impregnare, respectiv a următoarelor aspecte concrete considerate indicatori de evaluare a
eficienței tratării, Tabelul 3.5.
17
Tabelul 3.5
Indicatori de evaluare a eficienței produselor de consolidare și procedeului de tratare:
Indicatori de Tip investigare
Aspect investigat evaluare: proprietate
investigată / Calitativă / Distruvtivă /
determinată cantitativă nedistructivă
Retenţie Metodă gravimetrică: Cantitativă NEDISTRUCTIVĂ*
consolidant WPG [%]
Grad de Microscopie optică Calitativă şi DISTRUCTIVĂ**
impregnare: RML/TLM Semi-cantitativă
 adâncime de Microscopie Semi-cantitativă DISTRUCTIVĂ
pătrundere elctronică SEM
Spectroscopie in IR – Semi-cantitativă DISTRUCTIVĂ
FTIR (probe)
Microscopie AFM Semi-cantitativă DISTRUCTIVĂ
(probe)
 distribuţie Microscopie Semi-cantitativă DISTRUCTIVĂ
uniformitate elctronică SEM +
SEM-EDX
Spectroscopie in IR – Semi-cantitativă DISTRUCTIVĂ
FTIR
 grad relativ de (probe)
umplere a porilor Microcopie optică; Semi-cantitativă DISTRUCTIVĂ
pe secţiune
transversală Microscopie Semi-cantitativă DISTRUCTIVĂ
elctronică SEM +
SEM-EDX
Spectroscopie în IR – Semi-cantitativă DISTRUCTIVĂ
FTIR
(probe)
Evaluare Gravimetrică: Cantitativă NEDISTRUCTIVĂ
comportament în A [%]
prezența apei Determinarea Cantitativă NEDISTRUCTIVĂ
unghiului de contact
θ°
*Fără prelevare de probă
**Cu prelevare de probă
A. Determinarea retenţiei de consolidant

Prezenţa consolidantului după tratamentul de consolidare a fost evaluată prin metode
gravimetrice atât în cazul produselor pe bază de Paraloid B72 cât şi în cazul produselor pe
bază de ceruri şi pentru fiecare procedeu de tratare aplicat (imersie totală, imersie verticală,
impregnare sub vid) prin determinarea mărimilor Csp [Kg/m3], ecuația (3.1) și WPG [%],
ecuația (3.2).
18
Aceste mărimi determinate prin calcul reprezintă o evaluare cantitativă a eficienţei

tratamentelor şi materialelor de consolidare, fiind importante în conservare – restaurare
deoarece oferă informaţii fundamentale conservatorului despre consumul de materiale şi
implicit retenţia lor în suportul lemnos.
B. Adâncimea de pătrundere a consolidantului
Investigarea prin microscopia optică de transmisie TLM și reflexie RLM a pătrunderii
consolidanţilor în lemn s-a realizat pe epruvete cu dimensiunile 10x10x15mm. În această
investigare s-a utilizat un stereomicroscop de tipul OPTIKA SZM2 echipat cu o cameră video
PRO CAM 3, capabil de a opera în transmisie (TLM) şi reflexie (RLM). Tehnica de prelevare
a probelor în scopul investigării este prezentată în Fig. 3.4.
a.
b.
Fig. 3.4. Pregătirea probelor de plop pentru investigarea adâncimii de penetrare a
consolidanţilor în suportul lemnos.
C. Uniformitatea și distribuția consolidantului

A doua tehnică de investigare utilizată pentru studiul uniformității și distribuției
consolidanților este microscopia electronică de tipul SEM. Aceasta oferă informaţii despre
topografia suprafeţei şi caracteristicile micro-morfologice ale unei structuri; acest tip de
microscopie a fost utilizată pentru evidenţierea interacţiunii consolidanţilor cu structura
lemnoasă, informaţii complementare microscopiei optice. Această investigare s-a realizat cu
un microscop SEM model VEGA II LSH. Modul de prelevare al epruvetelor în scopul
investigării este prezentat în Fig. 3.5
19
Fig. 3.5. Pregătirea probelor consolidate pentru investigarea SEM:

Îndreptarea probelor consolidate: tăiere la microtom (30-60-90 μm) și prelevarea probelor
pentru montarea pe baze metalice pentru investigarea SEM.
A treia tehnică de investigare alese zone de pe fiecare secțiune

utilizată a fost microscopia de forță anatomică (Fig.3.6).
atomică AFM. Acest instrument este
frecvent utilizat în investigarea 1
nanomaterialelor şi nanostructurilor pentru
obţinerea unor informaţii legate de
topografia suprafeţelor solide dar şi
2 3
informaţii cu privire la proprietăţile locale
precum elasticitatea, duritatea, aderenţa
unor suprafeţe [29].
Măsurătorile cu microscopul AFM Fig. 3.6. Alegerea zonelor pentru
s-au realizat pe zone care marchează investigarea prin tehnica AFM a probelor
existenţa elementelor anatomice în bloc.
structura cărora a fost identificată prezenţa
consolidanţilor prin investigaţiile cu
ajutorul microscopiei optice şi SEM, fiind
D. Evaluarea semi-cantitativă a gradului de impregnare
Pentru evaluarea tratamentelor de consolidare cu soluţiile de Paraloid B72 cu inserţii
de nano-ZnO s-a utilizat microscopia SEM cuplată cu spectroscopia de dispersie energetică
EDX (SEM-EDX), microscopie ce oferă o analiză semi-cantitativă a caracteristicii chimice a
probei (informaţii despre existenţa elementelor chimice prezente pe suprafaţa probei de
analizat). Prin acest tip de tehnică s-a putut calcula procentual existenţa elementelor chimice
pe o suprafaţă prestabilită. Această investigare s-a realizat pe aceleași eșantioane de la
investigarea SEM și cu același chipament.
E. Absorbția de apă și unghiul de contact
Epruvetele tratate și condiționate final (mi) au fost imersate total în apă distilată timp
de 1-2-3-24h, durate după care epruvetele au fost cântărite (mu1.....mu4), calculându-se
absorbția de apă A [%] cu ecuația (3.3). Pentru fiecare test s-au utilizat 10 epruvete.
20
mu  mi 
A  100 *
mi [%] (3.3)
unde:
A = absorbţia de apă, în [%]
mu = masa în stare umedă a probei tratate după imersia în apa distilată, în [g];
mi = masa iniţială a probei, în [g].
F. Determinarea unghiului de contact
Determinarea comportamentului față de apă a suprafețelor tratate s-a realizat și prin
măsurători ale unghiului de contact θ°; acesta se determină frecvent pentru a testa efectul
diferitelor tratamente asupra proprietăților suprafețelor tratate și anume capacitatea de udare.
Un unghi de contact mai mare înseamnă o udare redusă și o absorbție a apei lentă în
substratul lemnos, proprietate dorită pentru suprafețele obiectelor din lemn cu valoare
culturală.
Măsurătorile au fost realizate în trei puncte ale fiecărei secțiuni anatomice până la
absorbția completă a picăturii de apă utilizând un dispozitiv Data Physics OCA 20: epruvete
tratate cu soluția de Paraloid B72 10% (cod C4) și epruvete tratate cu soluția de Paraloid B72
cu adaos de nano ZnO 5% (C4-ZnO-5) în comparație cu epruvete martor. Rezultatele au fost
colectate de softul dispozitivului și prelucrate cu softul Microsoft Excel. Pe fiecare secțiune s-
au realizat trei măsurători, fiind calculate apoi mediile.
3.3.2 Rezultate experimentale și discuții
3.3.2.1 Retenția de consolidant
A. Produse pe bază de Paraloid B72
La epruvetele tratate prin imersie parțială verticală dinamica aborbției consolidantului
a fost diferită funcție de durata de tratare. Astfel, la durate de tratare scurte (15 min) retenția
cea mai mare a fost înregistrată la consolidantul C 3 (Paraloid B72 5% în etanol-acetonă 1:1).
La o durată de tratare de 30 min au fost obținute retenții mai mari la epruvetele tratate cu
consolidantul C4 (10% Paraloid B72 în acetonă-etanol 1:1), iar după 24h de tratare cea mai
mare retenție s-a înregistrat la epruvetele tratate cu consolidantul C2, Paraloid B72 10% în
toluen (Fig.3.6.b).
a. Epruvete tratate prin imersie totală. b. Epruvete tratate prin imersie parțială
verticală.
Fig. 3.6. Creşterea procentuală de masă WPG %: epruvete tratate cu soluţiile de Paraloid B72.
21
Tipul de solvent utilizat a avut de produsul Paraloid B72 a dus la o ușoară

asemenea un impact asupra acestei retenţii, creștere a absorbţiei soluției de
retențiile mai mari fiind înregistrate în consolidare, însă valorile determinate,
cazul amestecului de alcool cu acetonă 1:1 Csp[Kg/m3], au fost foarte apropiate de
în comparaţie cu toluenul, aceștia fiind cele ale Paraloidului B72 fără acest adaos.
solvenți polari și deci solvenți absorbiți în Similar, retenţia de consolidant cu adaos
cantitate msi mare de lemn, Fig. 3.7. de nano-inserţii a fost foarte mică
În cazul imersiei parțiale verticale, (Fig.3.12.a-b).
retenţia de consolidant a fost mai mare în
cazul ultilizării Paraloidului B72 în
amestec de alcool etilic şi acetonă 1:1,
(Fig.3.8).
Pentru impregnarea sub vid în
soluţiile de tratare pe bază de Paraloid B72
au fost utilizate patru regimuri de
impregnare cu durate de timp diferite.
a. Absorbția de consolidant în cazul

imersiei totale în soluţiile pe bază de
Paraloid B72 10%.
Fig. 3.7. Creşterea procentuală de masă WPG

%: epruvete tratate cu soluţiile de Paraloid
B72 prin imersie totală.
b. Retenţia de consolidant în cazul imersiei

totale în soluţiile pe bază de Paraloid B72
10%.
Fig. 3.12. Valori comparative ale absorbției și
retenției de consolidant în cazul epruvetelor
tratate în soluțiile de Paraloid B72 cu și fără
adaos de nano-ZnO.
Tratarea epruvetelor de plop prin

Fig. 3.8. Creşterea procentuală de masă WPG impregnarea sub vid (diagrama IV) cu
%: epruvete tratate cu soluţiile de Paraloid soluţiile pe bază da Paraloid B72 şi
B72 prin imersie parțială verticală. adaosuri de nano-inserţii de ZnO nu a dus
la o absorbţie şi retenţie de consolidant în
În cazul tratării prin imersie totală,
lemn mai mari, retenţia cea mai mare de
adaosul de nano-inserţii de ZnO în
22
consolidant fiind înregistrată în cazul

Paraloidului fără aceste adaosuri, soluţiile
pe bază de Paraloid B72 cu adaos de nano-
inserţii ZnO ducând la retenții similare
(Fig.3.13). Tehnica neperformantă ce nu a
permis un control exact asupra realizării
și menținerii vidului poate fi o cauză a
rezultatelor mai sus prezentate (abateri
mari ale medie pătratice). Din aceste
considerente, această tehnică de tratare
nu a fost utilizată în cercetările ulterioare,
deși este de așteptat ca printr-o astfel de
tehnologie să se obțină impregnări ale
consolidantului mai în profunzimea
Fig. 3.13. Retenţia de consolidant după structurii lemnoase.
impregnarea sub vid în soluțiile de Paraloid.
B. Produse pe bază de ceruri
În cazul produselor pe bază de ceară retenţia de consolidant înregistrată prin valoarea
WPG [%], a fost diferită, în funcţie de reţeta de produs Fig.3.14.
Fig. 3.14. Retenţia de consolidant în cazul utilizării unor produse pe bază de

ceară comparativ cu produsul de consolidare Paraloid B72 10%: imersie totală (1h).
Toate produsele pe bază de ceruri au dus la retenţii de consolidant mai mari decât în
cazul Paraloidului B72 10% în alcool şi acetonă 1:1. Cu toate acestea, această creștere de
consolidant este influențată nu doar de absorbția consolidantului în structura lemnoasă ci și
de cantitatea rămasă la suprafața epruvetei, depuneri de produs fiind identificate pe toate
fețele epruvetelor.
23
3.3.2.2 Gradul de impregnare: uniformitatea distribuției

A. Microscopia Optică
Prezenţa consolidantului pe bază de Paraloid B72 a putut fi evidențiată prin
investigarea cu microscopul otpic ca zone lucioase lucioase şi foarte reflectorizante, în cazul
consolidării cu produsul Paraloid B72 (Fig.3.16).
a. RLM, 16X: zonă de capăt. b. RLM, 16X: zonă centrală.
Fig. 3.16. Evidenţierea Paraloidului B72 prin microscopia optică prin remisie: zone lucioase
şi foarte reflectorizante (secțiune transversală); epruvete tratate prin imersie totală de lungă
durată.
B. Microscopia electronică SEM
În urma investigaţiilor SEM s-a putut evidenţia atât prezenţa consolidanţilor pe bază
de Paraloid B72 cât şi distribuţia acestora în structura lemnoasă: consolidantul a fost
identificat sub formă de depuneri mai deschise la culoare pe cele trei direcţii (transversală,
tangenţială şi radială), Fig.3.17.d-f. Probele analizate (3x3x3) mm au oferit informaţii cu
privire la traseul consolidanţilor în structura lemnoasă: principalele elemente anatomice unde
a fost observată prezenţa consolidanţilor sunt elementele de vase şi fibrele, precum şi
punctuaţiile Fig.3.17.d-f.
În cazul consolidanţilor cu inserţie de nano-dispersie de ZnO, investigarea epruvetelor
prin tehnica SEM a dus la identificarea unor caracteristici (distribuție și uniformitate
consolidant în structura lemnoasă) asemănătoare epruvetelor tratate cu Paraloidul fără adaos
de nano-ZnO (Fig.3.18).
a. Epruvetă martor: secțiune d. Epruvetă tratată cu Paraloid

24
transversală; B72:secțiune transversală;
b. Epruvetă martor: secțiune tangențială; e. Epruvetă tratată cu Paraloid B72: secțiune

tangențială;
c. Epruvetă martor: secțiune radială; f. Epruvetă tratată cu Paraloid B72: secțiune

radială.
Fig. 3.17. Imagini SEM ale probelor de plop martor (a-c) și tratate (d-f), mărire 500X.
a. Secțiune transversală: nano- b. Secțiune transversală: nano- c. Secțiune transversală: nano-

ZnO 1%. ZnO 2,5 %. ZnO 5 %.
25
d. Secțiune tangențială nano-ZnO e. Secțiune tangențială nano- f. Secțiune tangențială nano-

1%. ZnO 2,5 %. ZnO 5 %.
g. Secțiune radială nano-ZnO h. Secțiune radială nano-ZnO i Secțiune radială nano-ZnO

1%. 2,5%. 5%.
Fig. 3.18. Imagini SEM ale probelor consolidate prin imersie totală în soluţia de Paraloid B72
10% cu nano- ZnO 2,5%:
a-c. Secţiuni transversale: consolidantul este visibil în vase şi fibre sub formă de zone
compacte bombate, 500X;
d-f. Secţiuni tangenţiale: prezenţa consolidantului este confirmată prin depunerile sub
formă zone albicioase în punctuaţii, 1000X ;
g-i. Secţiuni radiale: se observă consolidantul sub formă de depuneri în elementele de vase şi în
punctuaţii, 1000X.
3.3.2.3 Evaluarea semi-cantitativă a gradului de impregnare
Evaluarea semi-cantitaivă a gradului Investigarea SEM-EDX a permis o estimare
de impregnare a suportului lemnos cu cantitativă a compoziţiei chimice a probelor
materialele de consolidare s-a realizat prin analizate pe o suprafaţă de 500x500μm. Prin
microscopia electronică SEM cuplată cu acest tip de investigare s-a confirmat
EDX. existenţa nano-inserţiei de ZnO în structura
În cazul probelor tratate cu soluţia de lemnoasă în proporţie mai mare pe secţiunea
Paraloid B72 10% în amestec de alcool şi transversală (6,47%) şi în proporţie mai mică
acetonă 1:1 s-au identificat elemente chimice pe secţiunea radială (3,39%). Pe secţiunea
precum: oxigen, carbon, argint, aur şi cupru, tangenţială, în zona analizată, nu s-au gasit
o explicaţie a prezenței elementelor chimice urme ale acestui element chimic.
fiind stratul rezultat în urma metalizării.
26
Investigarea SEM-EDX a permis o

estimare cantitativă a compoziţiei chimice a
probelor analizate pe o suprafaţă de
500x500μm. Prin acest tip de investigare s-a
confirmat existenţa nano-inserţiei de ZnO în
structura lemnoasă în proporţie mai mare pe
secţiunea transversală (6,47%) şi în proporţie
mai mică pe secţiunea radială (3,39%).
b. Elemente chimice (%): epruvete tratate cu

Paraloid B72 cu nano-ZnO 5%.
a. Elemente chimice (%): epruvete tratate cu

Paraloid B72.
c. Mapare nano-ZnO: micro-secțiune a unei
epruvete consolidate.
Fig. 3.22. Compoziția chimică a epruvetelor
netratate versus tratate de plop tremurător
(Populus tremula), suprafață analizată
500X500μm.
3.3.2.4 Absorbția de apă și unghiul de contact

A. Produse pe bază de Paraloid B72
Tratarea epruvetelor din lemn cu
soluțiile de Paraloid B72 au redus absorbția
de apă (Fig.3.23). Valorile absorbției de apă
după 24 h ale epruvetelor tratate cu Paraloid
B72 10% au fost de 42,00±8,15% față de
57,73±3,40% pentru epruvetele netratate.
Această reducere a absorbției de apă poate fi
rezultatul umplerii parțiale a porilor și
punctuațiilor cu depuneri de consolidant
(Fig.3.17). Fig. 3.23. Curbe comparative ale absorbției
de apă epruvete netratate, tratate prin imersie
totală în e Paraloid B72 și în Paraloid B72 cu
nano-ZnO.
27
Adaosul de nano-ZnO a modificat cu 5% nano-ZnO (39,56%) și 2,5% adaos de

absorbția de apă a epruvetelor tratate, nano-ZnO (41,12%). Epruvetele tratate cu
influența acestor aditivi asupra absorbției Paraloid B72 au înregistrat o absorbție de
fiind influențată de concentrația acestora. Un apă de 46,52%.
adaos de 1% nano-ZnO a dus la o reducere în
absorbția de apă după 24h (38,00±3,89%),
iar creșterea acestora la 2,5% și 5% a dus la
creșterea absorbției de apă, 42,90±3,30% și
44,00±6,00%, respectiv, valori ce depășesc
valorile înregistrate la epruvetele tratate doar
cu Paraloid B72 dar care rămân sub valorile
epruvetelor netratate.
Cu toate acestea, Vicentini ș.a 2010
[73] a studiat proprietățile unor filme de Fig. 3.25. Curbe comparative ale abrobției de
chitosan/poli vinil în alcool, modificate cu apă pentru epruvete din lemn de plop
nano-ZnO (25-30 nm) în două proporții (1:2) netratate, tratate prin impregnarea sub vid în
și a raportat valori ale absorbției de apă soluțiile de Paraloid B72 fără și cu adaosuri
(numite de autori valori de umflare) mai mari de nano ZnO: C4, C4-ZnO-1, C4-ZnO-2.5 și
la filmele modificate față de cele C4-ZnO-5.
nemodificate, absorbția crescând direct
proporțional cu cantitatea de adaos nano- B. Produse pe bază de ceruri
ZnO. Cea mai mare absorbție de apă după
Așadar, efectul adaosului de nano- 24 h de imersie a fost înregistrată la
ZnO asupra absorbției de apă a materialului epruvetele netratate: 57,7±3,49%, iar cea mai
tratat depinde de modul de utilizare al nano- mică absorbție în cazul consolidantului pe
ZnO-ului: ca și material indepedent, în bază de ceară de albine 10% în solventul
dispersii apoase [12] sau ca și aditiv în amestec de toluen cu petrol roșu de Câmpeni
polimeri (exemplu în polimerii chitosan/poli 1/1 (CA_10_1): 36,5±5,42% (Fig.3.27).
vinilici, 78). Mai mult, este binecunoscut
faptul că diferite procedee de tratare
(tratamente superficiale versus impregnare)
duc la cantități și distribuții diferite a
materialului de tratare în suportul lemnos, pe
când mărimea nanoparticulelor influențează
cel puțin retenția nanomaterialelor [12].
Valorile absorbțiilor de apă a
epruvetelor tratate în soluțiile de consolidare
pe bază de Paraloid B72 prin impregnare sub Fig. 3.27. Curbe comparative ale absorbției
vid sunt prezentate în Fig. 3.25. Ca și în de apă pentru epruvete netratate, tratate prin
cazul imersiei totale, cea mai mică absorbție imersie totală în topituri pe bază de ceruri.
de apă a fost înregistrată la epruvetele tratate
cu consolidantul cu 1% nano-ZnO (34,71%),
urmate de epruvetele tratate cu consolidantul
28
Unghiul de contact Ambele soluții de tratare, au dus la

Epruvetele tratate cu soluțiile de suprafețe hidrofobe însă cele mai hidrofobe
Paraloid B72 prin imersia totală au avut un suprafețe au fost obținute la epruvetele
compartament îmbunătățit la apă comparativ tratate cu soluția cu adaosuri de nano-ZnO
cu epruvetele netratate, în ceea ce privește (linia roșie din grafic față de cea albastră a
capacitatea de udare. Paraloidului B72). Valorile inițiale ale
Astfel, epruvetele netratate au avut un unghiului de contact au fost mai mari în
caracter hidrofil (Ɵinitial<90° pe toate cele cazul suprafețelor tratate cu Paraloid B72,
trei secțiuni): 58,63±17,15° - secțiune θ=101,38° față de θ=94,95° pentru C4-ZnO-
tangențială, 62,99±5,90° - secțiune radială și 5; însă o scădere bruscă a unghiului de
74,87±8,430° - secțiune transversală. În mod contact a fost înregistrată în primele 10s pe
contrar, toate epruvetele tratate în soluțiile de surafețele tratate doar cu Paraloid B72, în
Paraloid (C4 and C4-ZnO-5) au avut un timp ce suprafețele tratate cu soluția
caracter hidrofob (Ɵ>90°): 131,31±12,21° modificată cu nano-ZnO au înregistrat o
(C4) față de 105,80±0,38° (C4-ZnO-5) – descreștere graduală și lentă. Aceste
secțiunea transversală; 100,22±3,51° (C4) diferențe semnificative pot fi rezultate ale
față de 94,52±0,91° (C4-ZnO-5) – secțiunea modificării morfologiei și rugozității
tangențială și 92,67±2,86° (C4) față de suprafeței ca urmare a adaosurilor de nano-
95,33±0,92° (C4-ZnO-5) – secțiunea radială. ZnO.
Creșterea unghiului de contact inițial ca
rezultat al tratamentului cu soluțiile de
Paraloid B72 (C4, C4-ZnO-5) este ilustrată
în Fig. 3.29.
Fig. 3.30. Evoluția în timp a unghiului de

contact pentru epruvete netratate și tratate cu
soluțiile de Paraloid (C4 și C4-ZnO-5);
puncte măsurate pe secțiunea tangențială.
Fig. 3.29. Măsurători comparative ale
unghiului de contact, epruvete netratate și În concluzie, măsuratorile unghiului
tratate prin imersie totală cu soluțiile C4 și C4- de contact au dovedit o influență pozitivă a
ZnO-5; măsurători pe cele trei secțiuni adaosurilor de nano-ZnO în soluțiile de
anatomice. Paraloid B72 prin reducerea capacității de
udare a suprafețelor din lemn astfel tratate.
3.3.3 Concluzii
3.3.3.1 Produse pe bază de Paraloid B72
În urma cercetărilor experimentale s-a obţinut o formulă nouă a unui material de
consolidare pe bază de Paraloid B72. La tratarea suporturilor lemnoase au fost investigate
29
următoarele aspecte concrete care au avut influență asupra eficienței tratamentului de

consolidare precum și efecte asupra suportului lemnos:
 Solventul care a dus la retenția cea mai mare de consolidant, atât în cazul
imersiei totale cât și în cazul imersiei parțiale a fost amestecul de acetonă cu
alcool etilic 1:1;
 Creșterea concentrației rășinii acrilice duce la creșterea retenției de
consolidant;
 Concentrația nano-ZnO: atât în cazul imersiei totale cât și în cazul impregnării
sub vid, peste 2,5% nu s-a înregistrat o creșterea semnificativă a retenției de
consolidant;
 Procedeul de tratare ce duce la cele mai mari retenții de consolidant este
impregnarea sub vid, urmată de imersia totală de lungă durată și apoi de
imersia parțială;
 Prin investigații de tipul microscopiei optice se pot obține informații cu privire
la distribuția uniformității consolidantului în structura lemnoasă;
 Prin utilizarea microscopiei electronice de tipul SEM și SEM-EDX s-a
evidențiat o distribuție neuniformă a consolidantului, traseul consolidanților în
structura lemnoasă realizându-se prin vase, fibre şi punctuaţii;
 Absorbția de apă: modificarea soluțiilor pe bază de Paraloid B72 cu nano-ZnO
duce la îmbunătățirea rezistenței la apă, cea mai mică absorbție de apă fiind
înregistrată cu soluția cu 1% nano-ZnO atât în cazul procedeului de tratare
prin imersie totală cât și în cazul impregnării sub vid;
 Unghiul de contact: adaosurile de nano-ZnO întârzie fenomenul de absorbție a
apei, diminuând capacitatea de udare a suprafețelor.
În evaluarea prin teste fizico-mecanice și teste de îmbătrânire accelerată artificială a

noului material dezvoltat au fost alese produsele de consolidare: Paraloid B72 10% în
amestec de acetonă și etanol 1:1, Paraloid B72 10% în amestec de acetonă și etanol 1:1 cu
nano-ZnO 2.5%; procedeul de tratare - imersia totală.
3.3.3.2 Produse pe bază de ceruri

 Produsele pe bază de ceruri au dus la retenţii de consolidant mai mari decât
în cazul epruvetelor tratate cu Paraloidul B72 10% în alcool şi acetonă 1:1;
 Tratamentele de consolidare realizate cu topiturile în amestec de petrol roșu și
toluen au dus la retenții mai mari față de cele preparate cu solventul white
spirit, datoriră penetrabilității mai mari a acestora în suportul lemnos;
 Retenţia de consolidant depinde în special de tipul de solvent, tehnologia şi
durata de tratare. Prin tehnologia de impregnare sub vid se estimează obţinerea
unor retenţii mai mari, indiferent de reţeta utilizată;
 Adaosul de nano-ZnO la produsul pe bază de ceară de albine a dus la
creșterea retenției de consolidant de la 1.49% la 3.27%, însă nu a redus
absorbția de apă.
30
 Cele mai mici absorbții de apă au fost înregistrate la epruvetele tratate cu

topitura pe bază de ceară de albine în amestec de toluen cu petrol roșu cel
mai probabil ca urmare a unei absorbții mai în profunzime a consolidantului:
36,5% față de 57,7%, epruvetele martor.
3.3.3.3 Paraloid B72 versus consolidanți pe bază de ceruri

 Atât produsele pe bază de Paraloid B72 cât și cele pe bază de ceară de albine
sunt compatibile cu dispersia de nano-ZnO în etanol, produsele modificate
dovedindu-se stabile (fără precipitări) în timp (1 an);
 Aceste produse pot fi aplicate suporturilor lemnoase prin tehnologiile uzuale
în realizarea tratatmentului de consolidare, în condiții specifice de aplicare,
temperatură și presiune;
 Procedeul de tratare prin imersie totală (aplicabilitate ușoară) este o metodă
fezabilă obiectelor de dimensiuni mici din patrimoniul mobil;
 Un nou procedeu nou și eficient prin cumularea proprietăților celor două
produse de tratare se poate obține prin aplicarea consecutivă a celor două
produse de consolidare, consolidantul pe bază de Paraloid B72 și un strat
superior al unui consolidant pe bază de ceară.
Utilizarea universală și frecventă a Paraloidului B72 în conservarea – restaurarea

obiectelor culturale a constituit argumentul alegerii acestui material de consolidare ca
material de bază pentru consolidantul cu adaos de nano-ZnO. Pentru evaluarea eficienței
tratamentului de consolidare și a efectelor sale asupra suportului lemnos astfel consolidat, în
continuarea cercetării experimentale s-a testat doar consolidantul pe bază de Paraloid B72
cu adaos de nano-ZnO.
CAPITOLUL 4
CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND TESTAREA PE LEMN

SĂNĂTOS A NOULUI PRODUS DE CONSOLIDARE PROPUS
Obiectivul prezentei cercetări a fost evaluarea efectelor noului produs de consolidare

Paraloid B72 cu adaos de nano-ZnO (C4-ZnO-2.5) asupra suporturilor lemnoase astfel tratate
comparativ cu materialul etalon Paraloid B72 (C4) prin teste fizico-mecanice și teste de
îmbătrânire artificială.
31
4.1 Metodologia cercetării experimentale

4.1.1 Conceptul general
Conceptul general al metodologiei experimentale în vederea evaluării noului material
de consolidare este prezentat în Fig.4.1.
Fig. 4.1. Concept metodologic al cercetării experimentale.
32
4.1.2 Tipuri de epruvete

O imagine de ansamblu a tipurilor de epruvete din lemn utilizate la fiecare test este
prezentată în Fig. 4.2.
Fig. 4.2. Tipologia epruvetelor din plop tremurător (Populus tremula) utilizate la evaluarea
noului produs de consolidare cu adaos de nano-ZnO.
4.1.3 Tratamentul de consolidare
Eșantioanele de epruvete din lemn au

fost condiționate până la masă constantă (mi)
la T=20±2°C, υ=55  5%, apoi imersate total
în soluțiile C4 și C4-ZnO-2,5 până la saturare
(mu); durata totală de tratare a variat de la 1
lună pentru epruvetele 100x50x10mm până a. Epruvete 20x20x30mm.
la două luni pentru epruvtele 20x20x30mm,
20x20x300mm.
b. Epruvete 20x20x300mm.
Fig. 4.3. Tratamentul de consolidare.
33
4.1.4 Metode de lucru și aparatură

4.1.4.1 Determinarea proprietăților fizice
A. Masa volumică
În cazul cercetării curente a fost determinată masa volumică în stare anhidră „ρ0”
conform metodologiei prezentate în STAS 84-87; etapele acestei determinări au cuprins
următoarele:
 Pregătirea epruvetelor: cântărirea și măsurarea dimensiunilor unei secțiuni
transversale și a lungimii epruvetelor pe axele de simterie;
 Determinarea volumului epruvetelor;
 Uscarea epruvetelor până la starea anhidră;
 Cântărirea și măsurarea dimensiunilor epruvetelor după uscarea la starea
anhidră;
 Determinarea volumului epruvetelor după uscarea la starea anhidră.
 Calculul masei volumice la starea anhidră s-a realizat cu formula (4.1),
conform STAS 84-87:
m
0  0 [Kg/m3] (4.1)
V0
unde:
m0 = masa epruvetei în stare absolut uscată, în Kg.
V0 = volumul epruvetei în stare absolut uscată, m3.
B. Profilul de densitate
În cadrul prezentei cercetări acest test a fost realizat pentru studiul adâncimii de
pătrundere a consolidanților în suportul lemnos pe direcțiile tangențială și longitudinală.
Metodologia experimentală a cuprins următoarele etape:
 Măsurarea epruvetelor cu ajutorul coloanei de analiză dimensională a mașinii
(lungime, lățime și grosime);
 Cântărirea epruvetelor pe balanța de precizie încorporată în mașină;
 Plasarea epruvetei în dispozitivul cu tub generator de raze X pentru scanarea
acestora;
 Înregistrarea automată a diagramei variației densității pe grosimea și
lungimea epruvetei.
C. Higroscopicitatea
Inițial, epruvetele au fost uscate la stare anhidră la T=103±2°C, cântărite (m0) și apoi
expuse în mediu cu temperatură și umiditate relativă până la atingerea umidității de echilibru.
Testul de higorscopicitate a cuprins trei pași (etape) la umidități relative diferite:
 Pas I: υ= 30%, T=20°C: determinări gravimetrice până la masă constantă;
 Pas II: υ= 55%, T=20°C: determinări gravimetrice până la masă constantă;
 Pas III: υ= 80%, T=20°C determinări gravimetrice până la masă constantă.
34
D. Umflarea totală prin imersia în apă

Standardul STAS 85/1-91 specifică metodologia de determinare a coeficienţilor de
umflare la lemn, în cercetarea curentă fiind determintă umflarea totală a epuvetelor tratate
neîmbătrânite și îmbătrânite.
Calculul în determinarea umflării s-a realizat conform STAS 85/1-91:
 în direcție radială (4.3), tangențială (4.4) și în volum (4.5)
- în direcţia radială:
l r max  l r min
 r max  *100 [%] (4.3)
l r min
- în direcţia tangenţială:
lt max  lt min
 t max  *100 [%] (4.4)
lt min
- în volum:
l r max  lt max  l a max  l r min lt min  l a min
 v max  *100 [%] (4.5)
l r min  lt min  l a min
unde:
l r min , lt min , l a min = dimensiunile, în mm, ale epruvetelor în stare absolut uscată, în
direcţie radială, tangenţială şi de-a lungul fibrelor;
l r max , lt max , l a max = dimensiunile, în mm ale epruvetelor la o umiditate mai mare decât
ce de saturaţie a fibrei, în direcţia radială, tangenţială și de-a lungul fibrelor.
4.1.4.2 Determinarea rezistențelor mecanice
Din varietatea rezistențelor mecanice ale lemnului, s-au selectat în vederea evaluării
noului produs cu adaos de nano-ZnO patru teste:
 Rezistența la încovoierea statică (SR ISO 3133:2008) şi modulul de elasticitate
la încovoierea statică (SR ISO 3349:2008);
 Rezistenţa la compresiune paralel cu fibrele (SR EN 3132:2008);
 Duritatea prin metoda Brinell (DIN EN 1543/2000).
Metodologia experimentală a testelor de încercare a rezistențelor mecanice s-a realizat
conform standardelor mai sus menționate.
4.1.4.3 Comportamentul la îmbătrânire accelerată

A. Testul de îmbătrânire artificială Acest tip de teste s-a realizat atât la
prin expunere la radiaţii UV materialele de consolidare, lamele de sticlă
cât și la suporturile lemnoase tratate cu
Pentru realizarea testului de
materialele de consolidare, toate
îmbătrânire prin radiații UV, s-a utilizat o
epruvetele fiind expuse la radiații UV timp
cameră UV de tipul UVACUBE SOL de 500h.
2/400F produsă de GmbH UV-
Technology, Germania (Fig.4.10).
35
C. Testul de îmbătrânire artificială

prin expunere la variații de umidiftate
relatică a mediului
Acest test de îmbătrânire a avut ca
scop testarea comportamentului
materialelor de consolidare și a suportului
a. Camera UV.
lemnos consolidat la variații de umiditate
relativă a mediului de la 25% la 75% și a
cuprins 10 cicluri, un ciclu cuprinzând doi
pași (20 zile):
 Pas I: T = 20°C, υ =25% timp de
12h;
b. Așezarea probelor în camera UV.  Pas II: T = 20°C, υ =75% timp de
Fig. 4.10. Îmbătrânire prin radiații UV: 12h.
cameră UVACUBE SOL 2/400F.
B. Testul de îmbătrânire artificială

prin expunere la temperaturi înalte
Echipamentul utilizat la realizarea
acestui test a fost o etuva Binder digitală
(Fig.4.11).
Ciclul de îmbătrânire accelerată a Fig. 4.12. Stand experimental,
fost ales conform corelațiilor temperatură îmbătrânirea artificială prin variații de
– durată de îmbătrânire naturală umiditate ale mediului ambiant în camera
menționate de [23]: T = 100°C, durată de climatică Feutron KPK 200.
expunere 12 zile pentru produsele pe bază
de rășini acrilice (îmbătrânire naturală 25 Testul cold-check se aplică în
de ani). general la testarea comportamentului în
condiții de exterior a vopselurilor și
lacurilor aplicate pe suporturi din lemn,
fiind urmărite defecte precum: fisuri,
crăpături în / pe peliculă, estomparea
culorii și a luciului, exfolieri etc. (ASTM
D1211-97). Testul în sine a cuprins 30 de
a. Etuva Binder.
cicluri alternative a câte trei pași după cum
urmează:
 Pas I: T = 50±5°C, υ = 55±5% timp
de 1 h;
 Pas II: T = -15±2°C, υ = 55±5%
timp de 1 h;
b. Așezarea epruvetelor în etuvă.
Fig. 4.11. Îmbătrânirea accelerată prin  Pas III: T = 20±2°C υ = 55±5% timp
expunere la temperaturi înalte. de 1 h.
36
 Repetarea Pașilor I, II și III, durată Pentru investigarea efectelor celor

totală: 30h. patru teste de îmbătrânire artificială s-au
La acest test s-au urmărit: utilizat următoarele tipuri de investigații:
eventualele fisuri superficiale și crăpături tehnica fotografierii, măsurători UV-VIS,
în pelicula de consolidant sau pe suportul investigații chimice FTIR-ATR, la
lemnos, modificări de culoare, modificări intervale de timp prestabilite.
chimice ale suportului lemnos.
4.2 Rezultate experimentale și discuții

4.2.1 Proprietăți fizice
A. Masa volumică în stare absolut uscată
În urma tratamentului de consolidare s-a înregistrat o creștere a masei volumice
Fig.4.16 ca urmare a fixării consolidantului în structura lemnoasă, exprimată prin retenția de
considant WPG [%], creșterea densității în stare anhidră fiind direct proporțională cu
creșterea retenției de consolidant în structura lemnoasă.
Fig. 4.16. Densitatea în stare anhidră a epruvetelor de plop tremurător tratate prin imersie
totală de lungă durată în consolidanții C4 și C4-ZnO-2.5.
Cea mai mare densitate a fost înregistrată la epruvetele tratate cu soluția cu nano-ZnO:
530,8±75,2 [Kg/m3] cu 3,7% față de densitatea epruvetelor tratate doar cu soluția de Paraloid
B72 511±34,3 [Kg/m3].
B. Profilul densității: adâncimea densitate mai mare comparativ cu
de pătrundere a consolidanților epruvetele netratate: ρ=574,2 [Kg/m3]
comparativ cu densitatea lemnului netratat
Profilul de densitate al epruvetelor
ρ=488,07 [Kg/m3]. La exteriorul
din lemn netratate, secțiunea radială este
epruvetelor (suprafață) s-au înregistrat
prezentat în Fig.4.18. Densitatea medie
densități diferite ρ1=513,02 [Kg/m3] –
înregistrată la epruvetele din lemn
suprafața 1 și ρ2=603,56 [Kg/m3] –
45x10mm (radXtg) a fost de 488±9,6
suprafața 2, ceea ce relevă faptul că
[Kg/m3].
procedeul de consolidare aplicat (imersia
La epruvetele tratate cu soluția de
totală de lungă durată) a dus la o
Paraloid B72 10% s-a înregistrat o consolidare superficială, de suprafață a
37
epruvetelor Fig.4.19.a-b. Mai mult,

suprafețele din lemn au absorbit în mod
diferit soluția de consolidare, ceea ce a dus
la densități diferite.
Același fenomen de consolidare
superficială s-a observat și la epruvetele
tratate cu consolidantul cu adaos de nano-
ZnO: ρ1=513,06 [Kg/m3] – suprafața 1 și
ρ2=603,56 [Kg/m3] – suprafața 2.
b. Epruvetă tratată cu Paraloid B72 cu

nano-ZnO 2.5%.
Fig. 4.19. Profilul de densitate a epruvetelor
tratate cu soluțiile de Paraloid B72,
măsurare pe direcția tangețială.
Distribuția densității pe direcție
longitudinală, a epruvetelor tratate cu cele
două soluții de Paraloid B72 comparativ
cu o epruveta martor este prezentată în
a. Epruvetă martor. Fig. 4.21 a-c.
Fig. 4.18. Profilul de densitate a epruvetelor

din lemn de plop netratate, măsurare pe
direcția tangențială.
a. Epruvetă martor.
a. Epruvetă tratată Paraloid B72.
b. Epruvetă tratată cu Paraloid B72.
38
Fig. 4.22. Dinamica absorbției de apă în cele

c. Epruvetă tratată cu Paraloid B72 cu trei etape ale testului de higroscopicitate:
nano-ZnO. epruvete netratate, tratate cu Paraloid B72 și
Fig. 4.21. Profilul densității al epruvetelor tratate cu Paraloid B72 cu nano ZnO.
înainte și după tratamentul de consolidare;
măsurare în lungul fibrei. Fig. 4.22 evidențiează reducerea
absorbției de apă în cazul epruvetelor
Din diagramele de profil al tratate cu soluțiile de Paraloid B72, însă nu
densității s-a putut estima o adâncime de se evidențează clar o reducere a absorbției
penetrare a consolidanților pe direcțiile de apă prin adaosul de nano ZnO.
tangențială și longitudinală:
 Direcție tangențială: D. Coeficienții de umflare totală și
 Paraloid B72: 0,5 - 1mm; ASE
 Paraloid B72 cu nano-ZnO: 0.5 –
Coeficienții de umflare totală
1mm;
liniară pentru epruvetele martor, tratate cu
 Direcție longitudinală:
Paraloid B72 și Paraloid B72 cu adaos de
 Paraloid B72: 4,5 – 6,5mm;
nano-ZnO și neîmbătrânite artificial sunt
 Paraloid B72 cu nano-ZnO: 4,5 –
prezentați în Fig. 4.24.
6mm.
S-a constatat că adaosul de nano-
ZnO nu a dus la o creștere a
penetrabilității a consolidantului, valori
asemănătoare ale adâncimii de pătrundere
fiind obținute în cazul ambilor
consolidanți atât pe direcția longitudinală
cât și pe cea tangențială.
C. Higroscopicitatea
Diferențele de higroscopicitate și Fig. 4.24. Coeficienții de umflare totală
dinamica absorbției de vapori de apă pe liniară, epruvete netrate, tratate cu Paraloid
durata celor trei etape ale testului sunt B72 și cu Paraloid B72 cu nano-ZnO 2.5%..
reprezentate în Fig.4.22.
Coeficienții de umflare totală
volumică nu au fost reduși semnificativ
prin tratarea cu noua soluție, valorile
39
acestora fiind foarte apropiate cu cele ale semnificativă a rezistenței la încovoierea

epruvetelor din lemn netratat: αvmax = statică (Fig.4.32 și Fig.4.33).
14,7±1,26%, epruvete netratate; αvmax
=15,5±1,16%, epruvete tratate cu Paraloid
B72 și αvmax = 14,2±3,07%, epruvete
tratate cu Paraloid B72 și nano-ZnO.
4.2.2 Rezistențe mecanice

A. Rezistența la încovoiere statică și
modulul de elasticitate la încovoierea
statică a.
Acest tip de determinări s-a realizat
atât pe epruvete 20x20x30mm (Fig.4.32)
cât și pe epruvete 10x10x150mm
(Fig.4.33).
b.
Fig. 4.33. Rezistența (a) și modulul de
elasticitate (b) la încovoierea statică: epruvete
martor și tratate cu Paraloid B72.
a.
Din Fig.4.32 și Fig.4.33 rezultă că
valorile rezistenței și a modului de
elasticitate la încovoierea statică au fost
îmbunătățite în mică măsură prin tratarea
cu soluția de Paraloid B72.
B. Rezistența la compresiune paralel cu

fibrele
Tratatmentul de consolidare cu
noile produse de consolidare nu a dus la o
b. creștere a acestei rezistențe (Fig.4.34).
Fig. 4.32. Rezistența (a) și modulul de
elasticitate (b) la încovoierea statică: epruvete
martor și tratate cu Paraloid B72.
Tratamentul de consolidare cu cele

două soluții nu a dus la creșterea
40
Fig. 4.34. Rezistența la compresiune paralel Fig. 4.36. Duritatea prin metoda Brinell:
cu fibrele: epruvete martor și tratate cu epruvete 100x50x10mm netratate și
produsele de Paraloid B72.
tratate cu soluțiile de Paraloid B72, fără
În urma tratamentelor de îmbătrânire artificială.
îmbătrânire accelerată, modificările
rezistențelor epruvetelor tratate nu sunt
semnificative, astfel că influența
materialului și procedeului de consolidare
nu sunt semnificative (Fig.4.35).
Fig. 4.35. Rezistența la compresiune paralel

cu fibrele: epruvete martor și tratate cu
soluțiile de Paraloid B72, după testele de
îmbătrânire artificială.
C. Duritatea prin metoda Brinell

În urma acestui test, s-a înregistrat
o creștere a durității la epruvetele tratate cu
consolidantul Paraloid B72 (Fig.4.36):
Hbmax=14,6±1,33 [N/mm2] comparativ cu
Hbmax=13,4±1,36 [N/mm2], valoare
înregistrată la epruvetele martor netratate.
Adaosul de nano-ZnO în soluția de
Paraloid B72 însă nu a dus la o creșterea a
durității suprafeței, comparativ cu epruveta
martor: Hbmax=13,6±1,24 [N/mm2].
41
4.2.3 Comportamentul la îmbătrânirea artificială

4.2.3.1 Efectul radiaţiilor UV asupra culorii şi compoziţiei chimice a lemnului consolidat
A.Tehnica fotografică
Modificarea de culoare a epruvetelor martor a fost vizibilă încă după primele 100 h de
expunere, creșterea duratei de expunere ducând la o modificare tot mai accentuată a culorii
(Fig.4.40).
d. Expunerea UV 500 h.
Epruvetă netratată Epruvetă tratată cu Paraloid Epruvetă tratată cu Paraloid
B72 B72 cu nano-ZnO
Fig. 4.40. Imagine de ansamblu a epruvetelor îmbătrânite artificial după expunerea la radiațiile
UV (0-94-240-500 h).
B.Tehnica UV-VIS
Această investigare s-a realizat atât pe lamele cât și pe epruvete din lemn. La
epruvetele din lemn cele mai mici modificări de culoare s-au înregistrat la cele tratate cu
soluția cu nano-ZnO. La materialele de consolidare (lamele de sticlă) nu s-au observat
modificări după 500h expunere în cazul ambelor produse. O protecție mărită însă a fost
observată la produsul cu nano-ZnO, spectrul VIS sugerând o transmisie mai redusă a
radiațiilor.
Plop tremurator (Populus tremula)

20
18
16
Diferenta de culoare, ΔE*
14
12
10
4
Durata de expunere [h]
2
0
0 100 200 300 400 500
Martor Paraloid B72 Paraloid B72 ZnO
Fig.4.42. Diferența totală de culoare a Fig.4.43. Investigarea rezistenței Paraloidului

epruvetelor netratate și tratate cu soluțiile de B72 la radiațiile UV (0-500 h): spectroscopia
Paraloid B72 (C4 și C4-ZnO-2.5 ), expunere de transmisie VIS.
UV
42
modificărilor de culoare a epruvetelor din

lemn.
B.Tehnica UV-VIS
Tratarea cu soluțiile de consolidare
poate duce la modificări de culoare,
îngălbenire, prin expunerea într-un mediu
cu temperaturi înalte. Paraloidul B72 a
dovenit rezistență la temperatură
(Fig.4.52), dar mici modificări de culoare
Fig.4.44. Investigarea rezistenței Paraloidului pot apărea la suportul lemnos (Fig.4.51).
B72 cu adaos de nano-ZnO la radiațiile UV
(0-500 h): spectroscopia de transmisie VIS.
C.Investigarea FTIR-ATR
Rezultatele acestei investigată au
confirmat rezultatele obținute la măsurătorile
VIS: o rezistență la radiațiile UV a
epruvetelor tratate cu noul produs.
La suporturile tratate cu noul produs,
s-a constatat o protecție mărită, trend Fig. 4.51. Modificările de culoare ale
crescător al curbei albastre, Fig.4.48 epruvetelor netratate și tratate cu soluțiile de
Paraloid B72 (C4 și C4_ZnO_2.5) după
expunerea la temperaturi înalte.
Fig. 4.48. Degradarea suporturilor lemnoase

tratate cu soluția de Paraloid B72 în urma
expunerii la radiațiile UV (0-500h): variația
rapoartelor I3337/I1029; I1730/I1029 și a. Paraloid B72.
I1505/I1029.
4.2.3.2 Efectul temperaturii asupra

culorii şi compoziţiei chimice a lemnului
consolidat
A.Tehnica fotografică
Această tehnică nu a dus evidențiat

concret efectul temperaturii asupra
43
b. Paraloid B72 cu nano-ZnO.

Fig.4.52. Investigarea rezistenței Paraloidului c. Epruvete tratate cu Paraloid B72 10% cu
B72 la expunerea la temperaturi înalte: nano-ZnO.
spectroscopia de transmisie VIS. Fig.4.53. Degradarea suporturilor lemnoase
C. Investigarea FTIR-ATR expunerii la temepraturi înalte: variația
rapoartelor I3337/I1029; I1730/I1029 și
În urma acestei analize la
I1505/I1029.
epruvetele tratate cu Paraloid B72 s-a
constatat o degradare lentă a benzii –OH 4.2.3.3 Efectul variației umidității relative
(curba albastră) și o creștere constantă a
asupra culorii şi compoziţiei chimice a
grupării carbonil (curba roșie), ceea ce
sugerează lipsa rezistenței acestui produs lemnului consolidat
la radiațiile UV, rezultate în concordanță A. Tehnica fotografică
cu Lazzari și Chaintore 2000 (Fig. 4.47).
Efectele variației umidității relative
a mediului asupra epruvetelor din lemn
tratate și netratate nu au putut fi
evidențiate prin tehnica fotografică.
B. Tehnica UV-VIS
La epruvetele tratate în
consolidantul cu ZnO, epruvetele au
suferit o decolorare (-ΔL*) iar cele tratate
cu consolidantul Paraloid B72 au suferit o
b.Epruvete tratate cu Paraloid B72 10%. închidere a culorii. Toate valorile
determinate ale parametrilor ΔL*, Δa*,
Δb* și implicit ΔE* sunt sub 2, acest prag
semnificând modificări nesesizabile cu
ochiul liber. Produsele de consolidare nu
au suferit modificări de culoare în urma
acestui tratament.
44
4.2.3.4 Efectul testului cold-check asupra

culorii şi compoziţiei chimice a lemnului
consolidat
A. Tehnica fotografică
Efectul testului cold-check asupra
modificărilor de culoare la epruvetele
tratate și testate prin testul cold-check nu a
putut fi evidențiat prin tehnica fotografică.
Fig. 4.55. Investigarea modificărilor de B. Tehnica UV-VIS
culoare: epruvete martor și tratate soluțiile de
Investigațiile UV-VIS ale
Paraloid B72 după expunerea la variația υ.
epruvetelor tratate au demonstrat mici
C. Investigarea FTIR-ATR modificări de culoare în urma testului
Epruvetele tratate cu soluțiile de cold-check, Fig. 4.59, diferența totală de
Paraloid B72 10% au manifestat începerea culoare ΔE* fiind de 1,54 la epruvetele
procesului de oxidare, benzile afectate martor, 0,35 la epruvetele tratate cu soluția
fiind banda 3337 cm-1 (scădere) și banda de Paraloid B72 și 0,56 la epruvetele
carbonil 1731 cm-1 (creștere) (Fig.4.57). tratate cu soluția modificată cu nano-ZnO.
b.Epruvete tratate cu Paraloid B72 10%. Fig. 4.59. Investigarea modificărilor de

culoare ale epruvetelor martor și tratate
soluțiile de Paraloid B72 după expunerea la
testul cold-check.
C. Investigarea FTIR-ATR
Epruvetele tratate cu soluțiile de

Paraloid B72 10% au manifestat un
comportament asemănător epruvetelor
c. Epruvete tratate cu Paraloid B72 10% cu martor, benzile afectate fiind și în acest
nano-ZnO. caz banda 3337 cm-1 (scădere) și banda
Fig.4.57. Degradarea suporturilor lemnoase carbonil 1731 cm-1 (creștere), ceea ce
tratate cu Paraloid B72: variația rapoartelor reflectă începerea procesului de oxidare.
I3337/I1029; I1730/I1029 și I1505/I1029. Din contră, la epruvetele tratate cu noul
45
produs s-a constatat o creșterii a grupării –

OH (Fig.4.61.c).
c. Epruvete tratate cu Paraloid B72 10%

cu nano-ZnO.
b.Epruvete tratate cu Paraloid B72 10%.. Fig. 4.61. Degradarea suporturilor lemnoase
expunerii la testul cold-check: variația
rapoartelor I3337/I1029; I1730/I1029 și
I1505/I1029.
4.3 Concluzii
Prin tratarea suporturilor cu noul material de consolidare cu nano-ZnO s-au constatat

principalele efecte:
 Proprietăți fizice:
 Masa volumică: masa volumică a crescut cu 8% față de epruvetele tratate doar în
soluția de Paraloid B72;
 Profilul densității: adâncimea de pătrundere a consolidantului în direcție
longitudinală a fost similară cu cea a Paraloidului B72 (4,5-6,5mm) iar pe direcție
tangențială similară cu cea a Paraloidului B72 (0,5-1mm);
 Higroscopicitatea: nu s-a înregistrat o scădere a higroscopicității suportului
lemnos adaosul de nano-ZnO;
 Umflarea totală: umflarea volumică după testul de imersie în apă a fost mai mică
la epruvetele tratate cu noua soluție de Paraloid B72 cu nano-ZnO ( 14,2 % față
de 15,5%);
 Rezistențe mecanice:
 Rezistența la încovoierea statică și modulul de elasticitate la încovoierea statică:
fără creștere a rezistenței față de epruvetele tratate cu soluția nemodificată (σ=
74,1 Mpa comparativ cu 72 Mpa) și a modulului de elasticitate: E= 9485 N/mm2
față de E= 9733 N/mm2 (epruvete tratate doar cu Paraloid B72);
 Rezistența la compresiune paralel cu fibrele înainte de testele de îmbătrânire:
fără creștere a rezistenței: σc = 43,4 [MPa] față de σc= 44,9 [MPa] (epruvete
tratate doar cu Paraloid B72);
 Duritatea prin metoda Brinell: fără creștere a durității (HBmax = 13,6 [N/mm2] față
de HBmax = 14,6 [N/mm2], – epruvete tratate doar cu Paraloid B72;
46
 Comportamentul la îmbătrânirea artificială:

 Îmbătrânirea prin expunerea la radiații UV: rezistență mărită la foto-oxidare
comparativ cu cea a suporturilor lemnoase tratate doar cu Paraloid B72
(modificare de culoare foarte mică);
 Îmbătrânirea prin expunerea la temperaturi înalte: modificări de culoare mai
mari față de epruvetele tratate doar cu Paraloidul B72;
 Îmbătrânirea prin expunerea la variații de umiditate relativă a mediului: fără
îmbunătățiri semnificative față de epruvetele tratate doar cu Paraloidul B72;
 Îmbătrânirea prin testul cold-check: fără îmbunătățiri semnificative față de
epruvetele tratate doar cu Paraloidul B72.
Pe baza aspectelor mai sus menționate, Paraloidul B72 10% modificat cu adaos de
nano-ZnO 2,5% poate fi recomandat în conservarea-restaurarea următoarelor tipuri de
obiecte din lemn: obiecte mobile fără funcție de rezistență expuse la interior sau la exterior,
printre acestea numărându-se piesele de mobilier finisate sau nefinisate, obiectele de cult
religios precum iconostasele (lemn policrom sau aurit) sau alte exponate muzeale.
CAPITOLUL 5
CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND TESTAREA PE LEMN

DEGRADAT A NOULUI MATERIAL DE CONSOLIDARE PROPUS
5.1.1Obiectivul cercetării
Evaluarea noului produs de consolidare, pe bază de Paraloid B72 cu adaos de nano-
ZnO (C4-ZnO-2.5) comparativ cu materialul etalon Paraloid B72 (C4), fără adaos de
nanomateriale, pe lemn degradat (diferite grade de degradare) prin investigarea unor
proprietăți fizice și rezitențe mecanice.
5.1.2 Materiale și metodă
5.1.2.1 Soluțiile de consolidare pe bază de Paraloid B72
Au fost utilizate două soluții de consolidare: soluția de Paraloid B72 10% în amestec
de etanol cu acetonă 1:1 (C4) și soluția de Paraloid B72 10% în etanol-acetonă 1:1 cu adaos
de nano-ZnO 2,5%, sub formă de dispersie în etanol (cod C4-ZnO-2.5).
5.1.2.2 Materialul lemnos
Epruvete din lemn de molid (Picea abies) au fost extrase din două elemente ale porții
masive, din centrul istoric al Brașovului (Fig.5.1). Epruvetele extrase au fost împărțite în trei
eșantioane funcție de gradul de degradare: epruvete grad de conservare I (CL I) – epruvete
foarte degradate, extrase din partea inferioară; epruvete grad de conservare II (CL II) –
epruvete degradate dar cu coeziune structurală, extrase din partea centrală și epruvete grad de
conservare III (CL III) – epruvete degradate foarte puțin, cu coeziune structurală foarte bună.
După dimensionare, 20x20x30mm (radial x tangențial x longitudinal), epruvetele au
fost condiționate la T=202°C și υ=555% până la masă constantă.
47
NIVEL I
NIVEL II
NIVEL III
NIVEL I
Fig. 5.1. Poarta înainte de restaurare: împărțirea elementelor înlocuite în eșantioane funcție
de gradul de conservare.
5.1.2.3 Tratamentul de consolidare
Epruvetele au fost tratate în cele două soluții de consolidare prin imersie totală la
temperatura camerei timp de 1 h. În timpul tratamentului, acestea au fost fixate într-un
dispozitiv din oțel inoxidabil (contact permanent cu consolidanții) și imersate complet în
soluțiile de consolidare.
Pentru confirmarea prezenței și
5.1.2.4 Evaluarea tratamentul de investigarea pătrunderii consolidanților în
consolidare structura lemnoasă s-a utlizat spectroscopia
A. Eficiența procedeului de consolidare: de tipul FTIR, utilizând un echipament
absorbția și retenția de consolidant Perkin Elmer spectrophotometer BX2
O retenție cât mai mare de echipat cu sistem ATR. Spectrele FTIR au
fost înregistrate între 4000-600 cm-1 la o
consolidant și o pătrundere cât mai mare a
acestora în structura lemnoasă sunt rezoluție de 2 cm-1; pentru fiecare spectru s-
proprietăți țintă în tratamentele de au realizat patru scanări.
consolidare. Pentru acest tip de investigare s-au
Pentru determinarea absorbției de extras probe din lemn din două zone atât
consolidant Csp [Kg/m3], epruvetele au din epruvetele martor cât și din epruvete
fost cântărite înainte de imersia în cele tratate, după testul de determinare a
două soluții (mi) și imediat după tratare rezistenței la compresiune. Zona 1 din care
(mu), ecuația (vezi ecuația 3.1). s-au extras probele a fost o zonă compactă,
fără fisuri, iar zona 2 a fost o zonă cu fisuri
După tratare, epruvetele au fost
păstrate într-un spațiu bine ventilat pentru ca urmare a forței aplicate în timpul
a permite evaporarea solventului, timp 7 testului.
zile. După evaporarea solventului, Probele extrase au fost apoi
epruvetele au fost condiționate final la măcinate și investigate prin spectrosopia
aceeași parametri până la masă constantă, FTIR.
moment în care s-a determinat retenția de 5.1.2.5 Evaluarea efectelor tratamentului
consolidant (vezi ecuația 3.2). de consolidare
B. Investigarea pătrunderii A. Absorbția de apă
Pentru a evalua efectele materialelor
consolidantului în structura lemnoasă
de consolidare și a procedeului de tratare
48
aplicate asupra unor proprietăți fizice și a. Valori comparative ale absorbției de

rezistențe mecanice ale suportului lemnos consolidant, epruvete cu diferite grade de
astfel tratat, s-au realizat două teste pentru conservare (Nivel I-III).
fiecare nivel de conservare: CL I-III.
Primul test a fost determinarea
absorbției de apă prin imersia totală în apă
distilată, A[%], (vezi ecuația 3.3), la diferite
intervale de timp.
B. Rezistența la compresiune paralel cu
fibrele
Al doilea test realizat a fost
determinarea rezistenței la compresiune b. Valori comparative ale retenției de
paralel cu fibrele (conform SR ISO consolidant, epruvete cu diferite grade de
3132:2008), τc // [MPa], ecuația (5.4). conservare (Nivel I-III).
Fig. 5.2.Valori comparative ale absorbției (a)
P
 c //  max [MPa] (5.4) și retenției (b) de consolidant a epruvetelor de
Aepruveta molid (Picea abies) în diferite grade de
unde: conservare (CL I-III).
Pmax = forța aplicată epruvetelor, în [N];
Aepruvetă= aria epruvetelor tratate, în [mm2]; B. Pătrunderea consolidantului -
spectroscopia FTIR
5.1.3 Rezultate și discuții Spectrele comparative ale
5.1.3.1 Eficiența procedeului de tratare: epruvetelor degradate netratate și cele
A. Absorbția și retenția de consolidant tratate precum și a produselor de
consolidare sunt prezentate în Fig. 5.7
Cele mai degradate epruvete (CL I)
(epruvete foarte degradate, nivel de
au absorbit cea mai mare cantitate de
conservare I, CL I).
consolidant.
Epruvetele cel mai puțin degradate 0
(CL III) au absorbit cea mai mică cantitate 2

Molid tratat cu Paraloid B72
de consolidant, iar la epruvetele extrase din 1
1723.61
zona centrală (CL II) s-au înregistrat valori 8

7
Molid tratat cu Paraloid cu nano-ZnO
ceva mai mari în cazul tratării cu noul %R

14
Molid netratat –CL I
produs (Fig. 5.2). Paraloid B72 -
1723.61
4000.0 3600 3200 2800 2400 2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600.0
cm-1
Fig. 5.7. Spectre comparative ale epruvetelor

din lemn netratate (CL I) și ale epruvetelor
din lemn tratate cu soluțiile de Paraloid B72,
C4 și C4 ZnO 2.5.
Probele din praf de lemn extrase
din zone ale epruvetelor ce prezentau
49
coeziune structurală bună sunt marcate cu

2 (C4) și 8 (C4-ZnO-2.5), iar cele extrase
din zone cu fisuri sunt marcate cu 1 (C4) și
7 (C4-ZnO-2.5). Spectrele 1 și 2 arată în
mod clar prezența Paraloidului B72 în
epruvetele tratate prin banda specifică la
~1723 cm-1.
Prezența aditivilor de nano-ZnO nu
a putut fi detectată prin investigarea FTIR
la epruvetele tratate cu această soluție. c. CL III.
5.1.3.2 Efectele tratamentului de Fig.5.8. Curbe comparative ale absorbției de
apă - epruvete netratate și tratate în soluțiile
consolidare
de Paraloid B72.
A. Absorbția de apă B. Rezistența la compresiune
Adaosul de nano-ZnO nu a Datele experimentale nu au putut
îmbunătățit comportamentul în prezența evidenția clar o influență pozitivă a
apei după o durată de imersie de 24 h. consolidanților asupra rezistenței la
compresiune a epruvetelor degradate
(Fig.5.9).
Degraded spruce wood
Epruvete degradate de molid (Picea abies):
Compression strength , [MPa]
Compression strength
rezistența la compresiune
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
0,00
Level I Level II Level III
Untreated 4,14 31,59 36,18
Paraloid C4 4,43 28,32 31,36
Paraloid C4 ZnO 2.5 6,91 26,46 31,03
a. CL I. Untreated Paraloid C4 Paraloid C4 ZnO 2.5
a. Valori comparative ale rezistenței la

compresiune.
Fig. 5.9. Determinarea compresiunii paralel
cu fibrele: epruvete netratate versus epruvete
tratate.
Epruvetele tratate CL I-III și cele
netratate au prezentat crăpături și fisuri
longitudinale în unul sau mai multe plane
înclinate. Epruvetele cel mai degradate,
b. CL II. CL I, au manifestat preponderent o strivire
cu alunecare la capete.
50
5.1.4 Concluzii
 Dintre cele două variabile, efectul adaosului de nano-ZnO și influența nivelului
inițial de conservare (trei nivele diferite), se poate spune că a doua variabilă a
avut o influență mai mare. Aceasta a influențat absorbția și retenția de
consolidant, valori mai mari fiind obținute la epruvetele foarte degradate (nivelul
I) și valori mai mici la epruvetele foarte puțin degradate (nivelul III);
 Modificarea soluției de Paraloid B72 cu 2,5% nano-ZnO a crescut nesemnificativ
absorbția și retenția consolidantului;
 Absorbția și retenția de consolidant au dus la o creștere a densității epruvetelor
tratate; în consens cu rezultatele obținute, o absorbție mai mare de consolidant a
dus la o creștere în densitate a epruvetelor cel mai degradate (CL I);
 Tratamentul de consolidare a îmbunătățit comportamentul în prezența apei, acest
efect fiind cel mai evident la epruvetele foarte degradate, care au absorbit
cantitatea cea mai mare de consolidant. La epruvetele mai puțin degradate (CL II-
III), tratamentul de consolidare a dus doar la o întârziere a absorbției de apă în
primele 3 h de imersie. Noua rețetă de consolidant cu nano-ZnO nu a avut o
influență pozitivă asupra absorbției de apă;
 Creștere a rezistenței la compresiune s-a înregistrat doar la epruvetele doarte
degradate (CL I).
CAPITOLUL 6
CONCLUZII. CONTRIBUȚII ORIGINALE. DIRECȚII DE

VALORIFICARE A REZULTATELOR
Concluzii finale
 Procedeul de tratare care a dus la retenția ce a mai mare de consolidant (WPG [%])
a fost impregnarea sub vid (11,03%), urmată de imersia totală (5,34%) și imersia
parțială pe verticală (4,68%) la o durată de tratare de 24 h; la durate mai mici de
tratare (2 h) s-au obținut retenții mai mari de consolidant în cazul tratării prin imersia
pe verticală, 3,54% față de 1,8% în cazul imersiei totale;
 Uniformitatea distribuției: produsele pe bază de Paraloid B72, cu și fără adaos nano-
ZnO au avut o distribuție neuniformă în structura lemnosă, cele mai mari depozite de
consolidant fiind identificate (microscopia SEM) în pori, fibre și punctuații;
 Absorbția de apă: cea mai mică absorbție de apă a fost înregistrată la epruvetele
tratate cu noul produs cu adaos de nano-ZnO în concentrație de 1% ,38% față de
epruvetele tratate doar cu Paraloidul B72 care au înregistrat o absorbție de 42%.
Absorbția de apă a epruvetelor netratate a fost de aproximativ 57%;
 Unghiul de contact: epruvetele tratate cu soluția cu nano-ZnO au manifestat o
capacitate de udare redusă în mod semnificativ față de epruvetele tratate doar cu
Paraloid B72: θ =101,38° față de θ =94,95°. Epruvetelor netratate au înregistrat o
52
scădere abruptă a unghiului de contact, de la θ =76,22° la θ = 14,95°, picătura de apă

fiind absorbită complet, foarte rapid (73 s). La epruvetele tratate doar cu Paraloidul
B72 picătura de apă a fost absorbită în 892s iar la cele tratate cu noul produs cu nano-
ZnO în 1502s;
 Cercetarea experimentală a efectului tratamentului de consolidare cu formula optimă
(retenție maximă de consolidant), Paraloid B72 105 cu nano-ZnO 2,5% a evidențiat
următoarele efecte ale tratamentului de consolidare asupra suportului lemnos (Cap.5):
 Masa volumică: masa volumică a epruvetelor tartate cu noul produs a crescut
cu 8% față de epruvetele tratate doar în soluția de Paraloid B72;
 Profilul densității: adâncimea de pătrundere a consolidantului în direcție
longitudinală similară cu cea a Paraloidului B72 (4,5-6,5 mm); adâncimea de
pătrundere pe direcție tangențială a fost similară cu cea a Paraloidului B72 (0,5-
1mm);
 Higroscopicitatea: nu s-a înregistrat o scădere a higroscopicității suportului
lemnos prin tratarea cu noul material;
 Umflarea înainte de testele de îmbătrânire artificială: umflarea volumică după
testul de imersie în apă a fost mai mică la epruvetele tratate cu noua soluție de
Paraloid B72 cu nano-ZnO, 14,2% față de 15,5%, umflarea totală a epruvetelor tratate
doar în soluția de Paraloid B72;
 Umflarea totală după testele de îmbătrânire artificială:
 Îmbătrânirea prin expunerea la temperaturi înalte: umflare ușor mai mică a
suportului lemnos față de suportul tratat doar cu Paraloid B72 (13,9% față de 15,5%);
 Îmbătrânirea prin expunerea la variații de umiditate relativă a mediului:
reducere nesemnificativă a umflării comparativ cu cea a epruvetelor tratate în soluția
etalon (19,0% față de 19,8%);
 Îmbătrânirea prin testul cold-check: umflare volumică asemeănătoare cu cea a
supotului tratat doar cu Paraloid B72 (13,5% față de 13,9%);
 Rezistența la încovoierea statică și modulul de elasticitate la încovoierea
statică: fără creștere a rezistenței față de epruvetele tratate cu soluția nemodificată (σ=
74,1 MPa comparativ cu 72 MPa) și a modulului de elasticitate: E= 9485 N/mm2 față
de E= 9733 N/mm2 (epruvete tratate doar cu Paraloid B72);
 Rezistența la compresiune paralel cu fibrele înainte de testele de îmbătrânire:
fără creștere a rezistenței: σc=43,4 MPa față de σc=44,9 MPa (epruvete tratate doar cu
Paraloid B72);
 Rezistența la compresiune paralel cu fibrele după de testele de îmbătrânire:
 Îmbătrânirea prin expunerea la temperaturi înalte: fără creștere a rexistenței
(σc=56,8 N/mm2 față de σc=56,0 N/mm2 – epruvete tratate doar cu Paraloid B72);
 Îmbătrânirea prin expunerea la variații de umiditate relativă a mediului:
ușoară creștere a rezistenței (σc=59,4 N/mm2 față de σc=57,0 N/mm2 – epruvete
tratate doar cu Paraloid B72);
 Îmbătrânirea prin testul cold-check: fără creștere a rezistenței (σc=55,1
N/mm2 față de σc=55,8 N/mm2 – epruvete tratate doar cu Paraloid B72);
53
 Duritatea prin metoda Brinell: fără creștere a durității (HBmax=13,6 N/mm2 față
de HBmax=14,6 N/mm2, – epruvete tratate doar cu Paraloid B72;
 Comportamentul la îmbătrânirea artificială:
 Îmbătrânirea prin expunerea la radiații UV: rezistență mărită la foto-oxidare
comparativ cu cea a suporturilor lemnoase tratate doar cu Paraloid B72 (modificări de
culoare foarte mici);
 Îmbătrânirea prin expunerea la temperaturi înalte: modificări de culoare mai
mari față de epruvetele tratate doar cu Paraloidul B72, dar încetinește procesul de
oxidare;
 Îmbătrânirea prin expunerea la variații de umiditate relativă a mediului: fără
îmbunătățiri semnificative față de epruvetele tratate doar cu Paraloidul B72,
 Îmbătrânirea prin testul cold-check: fără îmbunătățiri semnificative față de
epruvetele tratate doar cu Paraloidul B72.
 Cercetarea experimentală cu privire la efectele tratamentului de consolidare cu noul
produs asupra suporturilor lemnoase în diferite grade de conservare (degradare) a
evidențiat următaorele aspecte (Cap.6):
 Rețeta Paraloid B72 10% cu nano-ZnO 2,5% sub formă de dispersie în etanol
aplicată prin imersia totală de scurtă durată (1h) poate mări rezistența la apă a
suportului lemnos degradat astfel consolidat dacă gradul de degradare este foarte mare
(elemente foarte fragile); la grade de degradare mai mici, acest adaos poate întărzia
absorbția de apă;
 Noua rețetă de consolidant poate mări rezistența la compresiune a epruvetelor,
însă această rezistență este direct inluențată de gradul de degradare al epruvetelor.
Doar la epruvetele foarte degradate s-a obținut o rezistență mărită.
În concluzie, rezultatele experimentale obținute sublinează atât oportunitatea de
utilizare a acestor materiale în conservarea-restaurarea obiectelor din lemn cât și limitele
(factorii cu influență majoră în realizarea unui tratament de consolidare eficient) acestor
materiale de consolidare.
Contribuţiile originale ale autorului se regăsesc în toate fazele de elaborare a
cercetării și însumează următoarele aspecte importante:
1. Efectuarea unor studii bibliografice riguroase privind stadiul actual al materialelor de
consolidare utilizate în prezent în conservare-restaurare și a potențialelor
nanomateriale compatibile cu lemnul și cu aceste materiale de consolidare. Această
analiză a fost utilă pentru stabilirea direcţiilor de cercetare;
2. Realizarea unor teste de compatibilitate dintre suportul lemnos de plop tremurător și
diferiți solvenți în vederea atingerii unei retenții de consolidant cât mai mare în
structura lemnoasă;
3. Realizarea unor teste de compatibilitate între consolidanții preparați și nanomateriale
de ZnO sub formă de dispersii;
4. Formularea unor produse noi de consolidare pe bază de rășină acrilică Paraloid
B72, cu adaos de nano-ZnO;
5. Formularea unor produse noi de consolidare pe bază de ceruri;
54
6. Adaptarea unor analize microscopice pentru investigarea gradului de impregnare a

suportului lemnos din lemn de plop cu soluțiile de consolidare etalon și cu soluția cu
nano-ZnO: microscopie optică de transmisie și reflexie, microscopie electronică SEM
și SEM-EDX;
7. Adaptarea unor tehnici de investigare în scopul determinarea adâncimii de penetrare
în suportul lemnos a noului consolidant comparativ cu consolidantul etalon (pe
direcțiile radială, tangențială și longitudinală) prin determinarea profilului de densitate
a suportului lemnos consolidat; tehnică utilizată în general la materialele compozite;
8. Testarea suportului lemnos tratat cu noul produs de consolidare cu inserții de nano-
ZnO prin adaptarea unor teste standard de determinare a proprietăților fizice și a
rezistențelor mecanice (determinarea umflării totale în medii lichide diferite, apă
distilată și solvenți diferiți; testul de higroscopicitate; determinarea rezistenței la
compresiunea paralel cu fibrele; determinarea rezistenței la încovoierea statică și a
modulului de elasticitate la încovoierea statică; determinarea durității prin metoda
Brinell);
9. Testarea comportamentului în timp a suportului lemnos tratat cu noul produs de
consolidare prin simularea de teste de îmbătrânire artificială precum îmbătrânirea
prin expunere la temperaturi înalte, testul cold-check și îmbătrânirea prin expunerea
într-un mediu cu umiditate relativă oscilantă;
10. Interpretarea rezultatelor obținute la testele experimentale prin modelarea și
interpetarea rezultatelor specifice fiecărui teste (teste adaptate și teste standard).
Direcţiile de valorificare a rezultatelor prezentei cercetări vizează evaluarea rețetei
formulate prin noi teste fizico-mecanice precum și noi teste de simulare a comportamentului
în timp, teste de îmbătrânire artificală complexe în scopul propunerii spre utilizare în
conservarea-restaurarea obiectelor din lemn, rezultatele obținute în cadrul acestei cercetări
creând premisele necesare acestu demers:
 Realizarea studiului experimental asupra comportamentului suporturilor lemnoase la
expunerea la radiațiile UV;
expunerea la temperaturi înalte;
expunerea la variații de umiditate relativă a mediului;
expunerea la variațiile de temperatură (testul cold-check);
 Stabilirea unor tehnici de investigare a comportamentului în timp la testele de
îmbătrânire artificială;
În aceeași măsură, cercetările efectuate şi rezultatele obţinute au arătat că mai există
numeroase aspecte teoretice şi experimentale, care pot fi aprofundate precum:
 Influența dimensiunii nanomaterialor de ZnO asupra proprietăților fizice și
rezitențelor mecanice a suporturilor lemnoase astfel consolidate;
 Influența procedeului de tratare asupra asupra proprietăților fizice și rezistențelor
mecanice a suporturilor lemnoase astfel consolidate;
55
 Utilizarea unei nanotehnologii pentru realizarea unui nou procedeu de consolidare a

suporturilor lemnoase;
 Utilizarea altor tipuri de nanomateriale în consolidarea suporturilor lemnoase.
BIBLIOGRAFIE –selecție
4. Baglioni, P., Giorgi, R., “Soft and hard nanomaterials for restoration and conservation of
cultural heritage”,”Soft Matter Journal”, No. 2, pp. 293-303, 2006.
5. Caretti E., Dei, L. “Physicochemical characterisation of acrylic polymeric resins coating
for porous materials of artistic interest”, “Progress in Organic Coatings”, No 49, pp. 282-
289, 2003.
12. Clausen, C.A., Green, F., Kartal, S.N. “Weatherability and Leach Resistance of Wood
Impregnated with Nano-Zinc Oxide”, “Nanoscale Res Lett”, Vol.5, pp.1464-1467, 2010
21. Farmakalidis, H. V., “Simple method for evaluation of wood consolidant materials”, in
“Proceedings of ICONS: Approaches to research, conservation and ethical issues”, Atena,
2006; disponibil on-line la www.iconographyalmanac.com.
23. Feller, R.L. “Accelerated ageing, Photochemical and Thermal aspects”, “The J Paul
Geety Trust” 1994; ISBN 0-89236-125-5
25.Ghosh, S.C., Mai, C., Militz, H. “The efficacy of commercial silicones against blue stain
and mould fungi in wood”, “IRG, Wood Protecting Chemicals, 39th Annual Meeting”,
Istanbul, Turkey, 2008.
28.Green, F., Arango, R., A., Wood Protection by Commercial Silver Formulations against
Eastern Subterranean Termites, International Research Group on Wood Protection, Section 3
Wood Protecting Chemicals, 38th Annual Meeting Jackson Lake Lodge, Wyoming, USA,
2007.
41.McCrank. J., “Nanotechnology application in the forest sector”, Canada: Electronic
monograph in PDF format, ISBN 978-1-100-12065-2, 2009.
50.Pinna, D., Salvadori B., Galeotti M., “Monitoring the Performance of Innovative and
Traditional Biocides Mixed with Consolidants and Water-repellents for the Prevention of
Biological Growth on Stone”. “Science of the Total Environment”, No. 423, pp. 132-141,
2012.
62. Sassoni, E., Naidu, S., Scherer, G.W., “The use of hydroxyapatite as a new inorganic
consolidant for damaged carbonate stones”, “Journal of Cultural Heritage”, No. 12, pp. 346-
355, 2011.
63.Timar, M.C., “Restaurarea mobilei-teorie și practică”, Editura “Universitatea
Transilvania”, 2003.
78. Vicentini, D.S., Smania Jr., A., Laranjeira, M.C.M. “Chitosan / poly (Vinyl Alcohol)
Films Containing ZnO Nanoparticles and Plasticizers”, “Material Science and Engineering
C”, No.30, pp. 503-508, 2010.
82. Wang, I., Schniewind, A.P., “Consolidation of deteriorated wood with soluble resins”,
“Journal of American Institute for Conservation”, vol 24, No 2, pp. 77 – 91, 1985.
86. Zhang, L., Jiang, Y., Ding, Y., Daskalakis, N., Jeuken, L., Povey, M., O’Neill, A.J., York,
D.W. “Mechanistic Investigation into Antibacterial Behaviour of Suspensions of ZnO
Nanoparticles against E. Coli”,“Journal of Nanoparticle Research”, Vol. 5, pp.1625–1636,
2010.
56
REZUMAT
Consolidarea obiectelor vechi din lemn este o operație cheie în conservarea bunurilor
culturale din lemn. Dezvoltarea unor noi produse de consolidarea cu efecte multiple este o
preocupare științifică la nivel mondial. Cel mai utilizat produs de consolidare este Paraloidul
B72. În cercetarea curentă au fost formulate noi produse de consolidare pe bază de Paraloid
B72 prin adaosul de nano-ZnO. Pentru evaluarea efectelor noilor produse de consolidare
asupra suporturilor lemnoase au fost determinate în primă fază absorbția și retenția de
consolidant, absorbția de apă și unghiul de contact. Efectele noilor produse au fost evaluate și
prin teste fizico-mecanice (umflarea totală, higroscopicitatea, rezistența și modulul de
elasticitate la încovoierea statică, rezistența la compresiune paralel cu fibrele, duritatea prin
metoda Brinell). În cele din urmă, comportamentul la îmbătrânire a noilor produse a fost
evaluat prin 4 teste: expunerea la radiații UV; expunerea la temperaturi înalte; expunerea într-
un mediu cu umiditate relativă a aerului oscilantă; testul “cold-check”. Influența pozitivă a
adaosului de nano-ZnO a fost dovedită prin creșterea absorbției și retenției de consolidant,
reducerea absorbției de apă, creșterea unghiului de contact, rezistența la radiațiile UV.
Cuvinte cheie: consolidarea lemnului, Paraloid B72, nano-ZnO, teste fizico-mecanice,
îmbătrânire artificială
ABSTRACT:
Consolidation of frail, degraded wood is a key issue of wooden cultural heritage

conservation. Current researches are focusing on tailoring new synergetic treating materials
able to render new effects to the supports. Paraloid B72 is the most often employed
consolidant in conservation practice. Consolidation materials with nano-insertions of ZnO
could be such synergetic treating systems. Several such products were formulated and tested
during this research. To evaluate the new products the following properties were determined
in the first phase: consolidant absorption and retention, water absorption and contact angle
measurements. Secondly, the effects of the new products were evaluated by phisico-
mechanical tests (wood swelling, higroscopicity, bending and compression strength, Brinell
hardness). Finally, the new products were tested by 4 ageing tests: exposure to UV; exposure
to high temperature; exposure to variable RH and the “cold-check” test. A positive influence
of nano-ZnO was proved in the absorption and retention of the consolidant, reduction of
water absorption and increase of contact angle as well as at the resistance to UV radiation.
Keywords:wood consolidation, Paraloid B72, nano-ZnO, phisico-mechanical tests, ageing
57
CURRICULUM VITAE
1. Nume: TRĂISTARU
2. Prenume: Ana-Adriana
3. Data şi locul naşterii: 30.07.1983, Braşov
4. Studii
Instituția Universitatea Universitatea Universitatea Universitatea Universitatea Universitatea
Transilvania Transilvania Transilvania Transilvania Transilvania Transilvania
Brașov, Brașov, Brașov, Brașov, Brașov, Brașov,
Facultatea de Facultatea de Facultatea de Facultatea de Facultatea de Facultatea de
Ingineria Inginerie Inginerie Ingineria Ingineria Ingineria
Lemnului Tehnologică Tehnologică Lemnului Lemnului Lemnului
Perioada Octombrie Octombrie Octombrie Octombrie Octombrie Octombrie
2002 – Iunie 2007 – Iunie 2007 – Iunie 2009 – Iunie 2009 – Iunie 2009 –
2007 2009 2009 2011 2011 Septembrie
2012
Diploma Inginer Diplomă Diplomă Diplomă Diplomă Doctorand
obținută diplomat master post- master master
universitară
5. Limbi străine cunoscute: engleză (avansat), franceză (avansat)
6. Experiență profesională
Perioada: 01.10.2009 - prezent 04.01.2008 - 30.09.2009
Locul: Brașov Brașov
Instituția Universitatea Transilvania Schaeffler Group România
Poziția: Doctorand Inginer producție
7. Lucrări prezentate la conferințe naționale şi internaționale

 Tuduce, A.A, Timar, M.C, Câmpean, M.,”A Comparative Study of Acrylic Resin
Treatments for the Consolidation of Old Wooden Objects”, International Conference Wood
ICWSE, 8th edition, Section 7, Brasov, Romania,2011.
 Tuduce, A.A, Timar, M.C, Câmpean, M.,”Study upon Penetration of Paraloid B72
with ZnO Nano-particle Insertions into Poplar Wood”, International Conference Wood
ICWSE, 8th edition, Section 7, Brasov, Romania, 2011.
 Tuduce, A.A, Timar, M.C, Beldean, E., Porojan, M.,”Synthetic Versus Natural
Consoldation Materials for Historic Wood Conservation - an Experimental Comparative
Study of Treatment Efficiency on Degraded Wood”, ”Conferința Internațională Materie și
Materiale în / pentru Conservarea Patrimoniului, Matcons, Craiova, România, 2011.
8. Lucrări publicate în reviste cotate ISI
 Tuduce Trăsitaru, A.A, Sandu, I.C.A, Timar, M.C, Dumitrescu, G.L, Sandu, I.,
”SEM-EDX, Water Absorption and Wetting Capability Studies on Evaluation of the Influence
of Nano-Zinc Oxide as Additive to Paraloid B72 Solutions Used for Wooden Artifacts
58
Consolidation”, Microscopy Research and Technique (FI 0.99, SRI 1.23), acceptată spre
publicare.
 Tuduce Trăsitaru, A.A, , Timar, M.C, Câmpean, M., Croitoru, C., ”Paraloid B72
versus Paraloid B72 with Nano ZnO Additive as Consolidants for Frail Wood”, Materiale
Plastice (fără SRI, cu FI 0,387), acceptată spre publicare;
9.Lucrări publicate în Baze de date indexate

 Tuduce, A.A, Câmpean, M., Timar, M.C, ”Compatibility Indicators in Developing
Consolidation Materials with Nano-particle Insertions for Old Wooden Objects”,
International Journal of Conservation Science, Vol.1, Issue 4, pp: 219-226, Dec.2010; revistă
indexată BDI, DOAJ şi EBSCO Publishing;
 Tuduce, A.A, Timar, M.C., Sandu, A.V., Câmpean, M., “Influence of Two Cold
Immersion Treatments upon the Consolidant Uptake and Its Distribution into the Wooden
Structure”. In 13rd International Symposium Material, Methods and Technologies, Sunny
Beach, Bulgaria, June 2011; indexată BDI, DOAJ şi EBSCO Publishing;
 Tuduce, A.A, Timar, M.C, Câmpean, M., “Studies upon Penetration of Paraloid
B72 into Poplar Wood by Cold Immersion Treatments”, Bulletin of the Transilvania
University of Brasov, Series II, Wood Industry, Vol 4 (53), No 1-2011; cotată CNCSIS B+ şi
BDI; articol citat în Jurnalul ISI Journal of Cultural Heritage, în luna mai 2012.
59
CURRICULUM VITAE
1. Name: TRĂISTARU
2. First name: Ana-Adriana
3. Date and place of birth: 30.07.1983, Braşov
4. Education:
Institution Transilvania Transilvania Transilvania Transilvania Transilvania Transilvania
University University University University University University of
of Brașov, of Brașov, of Brașov, of Brașov, of Brașov, Brașov, Wood
Wood Technical Technical Technical Wood Engineering
Engineering Engineering Engineering Engineering Engineering Faculty
Faculty Faculty Faculty Faculty Faculty
Period Octomber Octomber Octomber Octomber Octomber Octomber
2002 – June 2007 – June 2007 – 2009 – June 2009 – June 2009 –
2007 2009 June2009 2011 2011 September2012
Courses Diplomatic Master Master Master Master PhD student
Engineer diploma diploma diploma diploma
5. Foreign languages: English (advanced), French (advanced)
6. Professional Experience:
Period: 01.10.2009 – at present 04.01.2008 - 30.09.2009
Place: Brașov Brașov
Institution Transilvania University Schaeffler Group România
Position: PhD student Production Engineer
7. Papers presented at national and international conferences

 Tuduce, A.A, Timar, M.C, Câmpean, M.,”A Comparative Study of Acrylic Resin
Treatments for the Consolidation of Old Wooden Objects”, International Conference Wood
ICWSE, 8th edition, Section 7, Brasov, Romania,2011.
 Tuduce, A.A, Timar, M.C, Câmpean, M.,”Study upon Penetration of Paraloid B72
with ZnO Nano-particle Insertions into Poplar Wood”, International Conference Wood
ICWSE, 8th edition, Section 7, Brasov, Romania, 2011.
 Tuduce, A.A, Timar, M.C, Beldean, E., Porojan, M.,”Synthetic Versus Natural
Consoldation Materials for Historic Wood Conservation - an Experimental Comparative
Study of Treatment Efficiency on Degraded Wood”, ”Conferința Internațională Materie și
Materiale în / pentru Conservarea Patrimoniului, Matcons, Craiova, România, 2011.
8. Published ISI papers

 Tuduce Trăsitaru, A.A, Sandu, I.C.A, Timar, M.C, Dumitrescu, G.L, Sandu, I.,
”SEM-EDX, Water Absorption and Wetting Capability Studies on Evaluation of the Influence
of Nano-Zinc Oxide as Additive to Paraloid B72 Solutions Used for Wooden Artifacts
60
Consolidation”, Microscopy Research and Technique (FI 0.99, SRI 1.23), acceptată spre
publicare.
 Tuduce Trăsitaru, A.A, , Timar, M.C, Câmpean, M., Croitoru, C., ”Paraloid B72
versus Paraloid B72 with Nano ZnO Additive as Consolidants for Frail Wood”, Materiale
Plastice (fără SRI, cu FI 0,387), acceptată spre publicare;
9. Papers published in Database indexed journals

 Tuduce, A.A, Câmpean, M., Timar, M.C, ”Compatibility Indicators in Developing
Consolidation Materials with Nano-particle Insertions for Old Wooden Objects”,
International Journal of Conservation Science, Vol.1, Issue 4, pp: 219-226, Dec.2010; revistă
indexată BDI, DOAJ şi EBSCO Publishing;
 Tuduce, A.A, Timar, M.C., Sandu, A.V., Câmpean, M., “Influence of Two Cold
Immersion Treatments upon the Consolidant Uptake and Its Distribution into the Wooden
Structure”. In 13rd International Symposium Material, Methods and Technologies, Sunny
Beach, Bulgaria, June 2011; indexată BDI, DOAJ şi EBSCO Publishing;
 Tuduce, A.A, Timar, M.C, Câmpean, M., “Studies upon Penetration of Paraloid
B72 into Poplar Wood by Cold Immersion Treatments”, Bulletin of the Transilvania
University of Brasov, Series II, Wood Industry, Vol 4 (53), No 1-2011; cotată CNCSIS B+ şi
BDI; articol citat în Jurnalul ISI Journal of Cultural Heritage, în luna mai 2012.
61

Insecte Xilofage

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Insecte Xilofage

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Universitatea Transilvania din Brașov

Ing. Ana-Adriana A. TUDUCE

Cercetări privind oportunitatea modificării

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

D-lui (D-nei) ..........................................................................................................

PREŞEDINTE: Prof.dr.ing. Mihai ISPAS

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 14 Decembrie

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

3.3.2.2 Gradul de impregnare: uniformitatea distribuției 77 24

5.1.2.1 Soluțiile de consolidare pe bază de Paraloid B72 209 47

3.3.2.3 Semi-quantitative evaluation of impregnation level 84 26

5.1.2.1 Consolidation products of Paraloid type 209 47

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR CU PRIVIRE LA

1.1 Degradarea, deterioararea, fragilizarea și consolidarea suporturilor

mecanice finale rezultă prin cumularea sinergetică a rezistenței materialului de consolidare și

 Soluţii micelare în microemulsii apă-ulei: soluţii de curăţare a suporturilor

la ideea utilizării nanomaterialelor și în domeniul conservării–restaurării obiectelor din

OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

Cercetări teoretice şi experimentale privind posibilităţile de dezvoltare a

3.3 Cercetări experimentale privind formularea unor produse de consolidare cu

Nano- Lichidă Dispersie de ZnO în etanol 400 g / l ZnO_1 /2,5

Paraloid Lichidă Soluţie în amestec de acetonă Paraloid 100

Ceară de Solid Topitură / white spirit D40 10% CA10_WSD

Topitură / petrol roşu de

Topitură / petrol roşu de

3.3.1.3 Tratamentele de consolidare

3.3.1.4 Indicatori pentru evaluarea eficienței tratării

A. Determinarea retenţiei de consolidant

Aceste mărimi determinate prin calcul reprezintă o evaluare cantitativă a eficienţei

C. Uniformitatea și distribuția consolidantului

Fig. 3.5. Pregătirea probelor consolidate pentru investigarea SEM:

A treia tehnică de investigare alese zone de pe fiecare secțiune

Tipul de solvent utilizat a avut de produsul Paraloid B72 a dus la o ușoară

a. Absorbția de consolidant în cazul

Fig. 3.7. Creşterea procentuală de masă WPG

b. Retenţia de consolidant în cazul imersiei

Tratarea epruvetelor de plop prin

consolidant fiind înregistrată în cazul

Fig. 3.14. Retenţia de consolidant în cazul utilizării unor produse pe bază de

3.3.2.2 Gradul de impregnare: uniformitatea distribuției

a. RLM, 16X: zonă de capăt. b. RLM, 16X: zonă centrală.

a. Epruvetă martor: secțiune d. Epruvetă tratată cu Paraloid

transversală; B72:secțiune transversală;

b. Epruvetă martor: secțiune tangențială; e. Epruvetă tratată cu Paraloid B72: secțiune

c. Epruvetă martor: secțiune radială; f. Epruvetă tratată cu Paraloid B72: secțiune

a. Secțiune transversală: nano- b. Secțiune transversală: nano- c. Secțiune transversală: nano-

d. Secțiune tangențială nano-ZnO e. Secțiune tangențială nano- f. Secțiune tangențială nano-

g. Secțiune radială nano-ZnO h. Secțiune radială nano-ZnO i Secțiune radială nano-ZnO

Investigarea SEM-EDX a permis o

b. Elemente chimice (%): epruvete tratate cu

a. Elemente chimice (%): epruvete tratate cu

3.3.2.4 Absorbția de apă și unghiul de contact

Adaosul de nano-ZnO a modificat cu 5% nano-ZnO (39,56%) și 2,5% adaos de

Unghiul de contact Ambele soluții de tratare, au dus la

Fig. 3.30. Evoluția în timp a unghiului de

următoarele aspecte concrete care au avut influență asupra eficienței tratamentului de

În evaluarea prin teste fizico-mecanice și teste de îmbătrânire accelerată artificială a

3.3.3.2 Produse pe bază de ceruri

 Cele mai mici absorbții de apă au fost înregistrate la epruvetele tratate cu

3.3.3.3 Paraloid B72 versus consolidanți pe bază de ceruri