Bolfun Mihaela, gr.
301RI
Nr. Denumirea statelor
1. Date generale și istorice
Comparația binară a sistemelor politice.
Slovenia și Slovacia
Slovenia
 Capitala: Bratislava
 Limba oficială: slovacă
 Stat membru al UE de la: 1 mai 2004
 Moneda: euro. Stat membru al zonei
euroCăutați traducerile disponibile pentru linkul
precedentEN••• de la 1 ianuarie 2009.
 Spațiul Schengen: Stat membru al spațiului
Schengen
 Republica Slovacă este o țară continentală a
Europei Centrale, născută la 1 ianuarie 1933
după separarea de Cehoslovacia. Constituția
Republicii Slovace a fost semnată la 3
septembrie 1992, în Sala Cavalerilor din Castelul
din Bratislava. Slovacia este vecină cu Republica
Cehă, Austria, Ungaria, Ucraina și Polonia.
  La sfârșitul secolului X, Slovacia de sud-vest a
fost încorporată în Principatul Ungar, aflat pe
atunci în expansiune (după anul 1000 devine
Regatul Ungariei). Mare parte din Slovacia a fost
integrată în Regatul Ungariei până în c.1100, iar
regiunile din nord-est până în c.1300.
 Republica Slovacă (1939-1945)
Slovacia
 Capitala: Ljubljana
 Limba oficială: slovenă
 Stat membru al UE de la: 1 mai 2004
 Moneda: euro Stat membru al zonei
euroCăutați traducerile disponibile pentru
linkul precedentEN••• de la 1 ianuarie 2007
 Spațiul Schengen: Stat membru al spațiului
Schengen
 Slovenia este o țară în Europa Centrală care se
învecinează
cu Croația, Ungaria, Austria și Italia.
 În 1991, au apărut principalele schimbări
politice: constituirea Sloveniei ca stat
independent, adoptarea noii Constituţii care
promova democraţia bazată pe principiile
drepturilor omului şi supremaţia legii şi, nu în
ultimul rând, implementarea pluripartitismului
politic şi a economiei de piaţă. Dacă putem
diferenţia situaţia globală a Sloveniei de cea
din alte părţi ale fostei Iugoslavii, în 1991,
factorii importanţi care au influenţat situaţia
politică au fost daţi de structura etnică
omogenă, de distanţa geografică faţă de
“politica Belgradului”, de consensul politic al
naţiunii şi al principalelor partide politice în
favoarea democraţiei şi împotriva oricărei
forme de totalitarism.
Bolfun Mihaela, gr.301RI
2. organizarea teritorial- Împărțire administrativă Slovenia este divizată în 212 comune (občine,
administrativa, 8 regiuni, care sunt concomitent unități singular - občina), din care 11 au statut de comună
administrative/teritoriale de prin nivel: urbană. Din mai 2005, există 12 regiuni statistice:
1. Regiunea Bratislava, Harta celor 12 regiuni statistice ale Sloveniei
2. Regiunea Trnava, 1. Gorenjska
3. Regiunea Nitra, 2. Goriška
4. Regiunea Trenčín, 3. Jugovzhodna Slovenija
5. Regiunea Žilina, 4. Koroška
6. Regiunea Banská Bystrica, 5. Notranjsko-kraška
7. Regiunea Prešov, 6. Obalno-kraška
8. Regiunea Košice. 7. Osrednjeslovenska
 79 de districte/raioane 8. Podravska
 138 de orașe 9. Pomurska
 2933 de comune 10. Savinjska
11. Spodnjeposavska
12. Zasavska
Guvernul Sloveniei pregătește însă un plan
pentru o nouă organizare administrativă în 12-
14 regiuni. Planul va necesita dezbatere
parlamentară și se așteaptă că vor fi necesare
modificări ale Constituției înainte ca
regionalizarea să poată fi posibilă. Este însă
foarte posibil ca prezentele 12 regiuni
statistice să fie însă viitoarele județe ale
Sloveniei.
3. Sistem politic  Republică parlamentară  Republică parlamentară

4. Alegerea președintelui  Președinte: Andrej Kiska  Președinte: Borut Pahor

 ales prin vot direct și universal la fiecare cinci  este ales prin vot universal pentru un mandat
ani de 5 ani. Conform constituției, el poate avea
două mandate, după care nu mai are voie să
candideze.
Bolfun Mihaela, gr.301RI
5. Executivul  Prim-ministru al Slovaciei : Peter Pellegrin
 Puterea executivă este exercitată de către prim-
ministru, care este, de obicei, șeful partidului sau
al coaliției majoritare din parlament, numit fiind
de președinte. Restul guvernului este numit de
către președinte la recomandarea primului
ministru.
6. Legislativul Puterea legislativă este constituită de Consiliul Național
al Republicii Slovace, parlament monocameral format
din 150 de membri. Parlamentarii sunt delegați pentru
un mandat de patru ani proporțional cu voturile obținute.
Parlamentul poate trimite președintelui să demisioneze
dacă trei voturi din numărul total de deputați votează
pentru acesta. Președintele poate dizolva parlamentul
dacă nu aprobă declarația de politică a guvernului de trei
ori în luna de după alegeri.
 Partidele de la guvernare :
o Cursul Smer-SD - Social Democrația
o SAS Libertatea și solidaritatea
o OĽaNO / NOVA Persoane obișnuite și
personalități independente / NOVA
o SNS Partidul Național slovac 8
 Prim-ministru al Sloveniei: Марьян Шарец
 Guvernul și miniștrii sunt independenți în
jurisdicția lor și sunt răspunzători în fața
Adunării Naționale
 Actuala coaliție guvernamentală constă într-o
listă a Marian Scharek (LMŠ), a social-
democraților (SD), a Partidului Centrului
Modern (SMC), a Partidului Alenka Bratushek
(SAB) și a Partidului Democrat al
pensionarilor sloveni (DeSUS).
 Parlamentul Sloven este bicameral.
Adunarea Națională este alcătuită din 90 de scaune,
dintre care două sunt rezervate reprezentanților
minorității maghiare și celei italiene. Consiliul
Național, este alcătuit din 40 de scaune și reprezintă
interesele economice, sociale și profesionale de la
nivel local. Alegerile parlamentare se țin la fiecare
patru ani.
 Adunarea Națională (90 de deputați).
Președintele Adunării Naționale este Dejan Tsidan.
Partidele politice reprezentate în Adunarea Națională
aleasă la 3 iunie 2018:
Partidul Democrat din Slovenia (SDS), listează
Marjan Čarec (LMŠ), social-democrații (SD), Partidul
Centrului Modern (SMC), Stânga, Noua Slovenie -
Creștin Democrat (NSi), Partidul Alenka Bratushek
Bolfun Mihaela, gr.301RI
o Partidul Popular ĽSNS - Slovacia noastră
o Sme Rodina Suntem familie - Boris Kollar
o Podul MOST-HÍD
o Siet 'Rețea
o Mișcarea creștin-democrată KDH
o SDKÚ-DS Uniunea Democrată și Creștină din
Slovacia
7. Alegeri Sistemul parlamentar al Slovaciei include alegeri
regulate multipartite și transferuri pașnice de putere
între partidele concurente. În timp ce libertățile civile
sunt în general protejate, instituțiile democratice sunt
împiedicate de corupția politică, discriminarea
înrădăcinată împotriva minorității rome și ostilitatea
politică crescândă față de potențialii imigranți și
refugiați care ar putea mări populația musulmană a
Slovaciei.
8. Pluralismul politic și Cetățenii se pot organiza liber în partide și mișcări
participarea politice. În 2016, 23 de partide au concurat în alegerile
anuale, iar 8 au intrat în parlament.
(DESUS), Partidul Național (SNS) și un reprezentant
al fiecărei comunități naționale maghiare și italiene.
Consiliul Național funcționează ca consultant.
Membrii sunt aleși pentru un mandat de cinci ani (40
de membri).
Președintele Consiliului Național este Alojz Kovšca.
Alegerile parlamentare anticipate din 2014 pentru cele
90 de locuri din Adunarea Națională (Državni Zbor)
au fost libere și corecte. Stranka Mira Cerarja (SMC)
a ocupat 36 de locuri, iar Partidul Democrat Sloven
(SDS) a avut 21 de locuri. Celelalte 31 de locuri au
fost acordate partidelor mai mici, iar două locuri
suplimentare au fost alocate reprezentanților
minorităților etnice.
Comisia Electorală Națională este un organism
independent și imparțial care supraveghează alegerile
și asigură implementarea corectă a legilor electorale.
Dreptul constituțional de organizare în diferite partide
politice este susținut în practică. Șaptezeci de partide
au participat la alegerile parlamentare din 2014,
inclusiv câteva care au avut loc în acel an. Cetățenii se
bucură, în general, de drepturi politice și de
oportunități electorale. În Adunarea Națională, câte un
loc este rezervat minorităților maghiare și italiene.
Romii primesc locuri în 20 de consilii municipale, dar
nu sunt reprezentate în Adunarea Națională.
Aproximativ 35% din mandatele Adunării Naționale
sunt deținute de femei, iar interesele politice ale
femeilor sunt relativ bine reprezentate. Au fost
inițiative naționale de a implica bărbați și băieți în
campanii menite să garanteze drepturile politice
Bolfun Mihaela, gr.301RI
9. Evoluții cheie în 2017: Parlamentul a adoptat un amendament constituțional
care a eliminat o serie de amnistii controversate emise
de fostul prim-ministru Vladimír Mečiar în 1998,
deschizând calea pentru investigarea presupusului răpire
a unui cetățean slovac din 1995 și a asasinării ulterioare
a unui prieten de martor în 1996 crima.
Doi foști miniștri ai guvernului au fost condamnați la 12 lipsite de garanții corespunzătoare împotriva returnării
și 9 ani de închisoare pentru corupție într-un caz de
achiziții publice.
Un tribunal districtual a acordat o compensație
financiară unei femei rome pe baza sterilizării sale
forțate în anii 1990.
Parlamentul a depășit un drept de veto prezidențial al
legislației care a mărit în mod semnificativ numărul de
adepți necesari pentru ca un grup religios să fie
recunoscut oficial și eligibil pentru subvenții publice.
Măsura a fost interpretată pe scară largă ca un pas
preventiv împotriva înregistrării societăților religioase
musulmane.
10. Nivelul corupției Corupția rămâne o problemă semnificativă, deși, în
2017, încheierea unui caz în care au fost implicați doi
foști miniștri ai construcțiilor SNS a sugerat capacității
crescânde a instanțelor de a soluționa această problemă. Corpurile anticorupție nu funcționează întotdeauna în
În octombrie, foștii miniștri, Marián Janušek și Igor
Štefanov, care au servit în guvernul central-dreapta
2006-10, au fost condamnați la 12 și, respectiv, 9 ani de demisionat, invocând luptele dintre conducerea sa, și a
închisoare; instanța a decis că au ignorat în mod
deliberat orientările juridice privind achizițiile publice
pentru a acorda contracte unui grup de contractanți
apropiați de conducerea politică. A fost prima instanță a
detenției miniștrilor guvernului în Slovacia.
deplină ale femeilor.
În ianuarie, parlamentarii au adoptat amendamente
care să permită parlamentului să expulzeze străini din
țară, fără a avea ocazia de a face apel, în cazurile în
care se percepe o amenințare la adresa securității
naționale.
Drepturile activiștilor au criticat modificările ca fiind
indirecte.
În luna iulie, o instanță a decis că dovezile cheie dintr-
un caz de corupție împotriva primarului din Ljubljana,
Zoran Janković, vor fi aruncate, invocând întârzieri
ale procurorilor.
Corupția în Slovenia are în principal forma
conflictelor de interese care implică contracte între
funcționari guvernamentali și întreprinderi private.
mod eficient. În septembrie, un vicepreședinte al
Comisiei pentru prevenirea corupției (CPC) a
cerut o varietate de reforme la nivelul organismului,
precum și un audit independent. În mod separat,
primarul din Ljubljana, Zoran Janković, se confruntă
cu o serie de acuzații de corupție, inclusiv spălarea
banilor și evaziunea fiscală, iar la sfârșitul anului
unele cazuri împotriva sa au fost deschise timp de
Bolfun Mihaela, gr.301RI
11. Independența media În general, mass-media este liberă și independentă, în
pofida presiunilor substanțiale asupra jurnaliștilor
exercitați atât de guvern, cât și de proprietarii
magazinelor. Primul ministru Fico, în 2017, a invitat în
mod deschis pe deputații Smer-SD să înlocuiască
directorul postului public de radiodifuziune RTVS, al
cărui mandat de cinci ani a fost reînnoit, spunând că
radiodifuzorul a fost părtinitor și a acoperit administrația
în mod incorect. Institutul Internațional de Presă (IPI) a
criticat comentariile ca fiind "inadecvate și neînțelese"
pentru a controla radiodifuzorul. Incidentul a avut loc în
urma unei sondaje în 2017, care a arătat că publicul a
perceput o mai mare independență la RTVS.
12. Libertatea religioasă Libertatea religioasă este garantată de Constituție și, în
general, este susținută de instituțiile statului. Bisericile
înregistrate și societățile religioase sunt eligibile pentru
scutiri de taxe și subvenții guvernamentale.
13. Justiție independentă Constituția prevede o justiție independentă. Cu toate
acestea, există o percepție pe scară largă a lipsei de
transparență și abundență a corupției în funcționarea
sistemului judiciar În 2017, Eurobarometrul a emis
constatări care arată că printre respondenții din toate
țările UE, cei din Slovacia au cea mai mică încredere în
independența sistemului judiciar și că respondenții au
menționat că interferențele sau presiunile guvernului și
ale politicienilor sunt cea mai gravă problemă.
Dezvoltarea politică  Evaluarea calității administrației publice:
aproximativ trei ani.
Libertatea de exprimare și libertatea presei sunt
garantate constituțional, însă jurnaliștii pot fi obligați
din punct de vedere legal să-și dezvăluie sursele.
Guvernul menține mize în mai multe instituții media
și se știe că intervine în operațiunile radiodifuzorului
public, Radiotelevizija Slovenija. Defăimarea rămâne
o infracțiune penală.
Constituția slovenă garantează libertatea religioasă și
conține dispoziții care interzic incitarea la intoleranță
sau discriminare religioasă. După o luptă de zeci de
ani pentru a construi o moschee în Ljubljana, a avut
loc o ceremonie revoluționară în 2013, dar construcția
sa a fost întârziată. Există cazuri ocazionale de
vandalism al clădirilor religioase și discursuri de ură
de către figuri de profil.
Constituția prevede o justiție independentă, însă, în
practică, instanțele sunt susceptibile de politizare și
există scepticism public larg răspândit în legătură cu
capacitatea sistemului judiciar de a se pronunța
imparțial în cazuri de mare importanță. În 2017, o
instanță a pronunțat o afirmație discutabilă asupra
faptului că dovezile cheie din unul dintre cauzele
împotriva lui Jankovic sunt aruncate, invocând
întârzieri ale procurorilor.
Evaluarea calității administrației publice:
Bolfun Mihaela, gr.301RI
Dezvoltarea economică
1. Examinarea opiniei publice și responsabilitatea
organelor de stat- 78.67 - 76.3
2. Stabilitatea politică și lipsa de violență- 72.51 - 88.63
3. Execuția guvernului- 78.95 - 73.21
4. Calitatea legislației- 71.77 - 78.47
5. Statul de drept- 80.57 - 63.98
6. Reduceți corupția- 73.68 - 59.81
 Nivelul democarției- 7.51 - 7.29
 Evaluarea percepției corupției- 61 - 50
 Evaluarea produsului intern brut- 44 721$ - 91 237$
 Ratingul național brut al venitului- 21 660$ - 16 810$
 Evaluarea libertății economice(moderată) - 60.6 - 66.6
 Evaluarea comerțului internațional- 4.4 - 4.3