ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Facultatea de Marketing

FISA DE MARKETING PENTRU TARA POLONIA

Student: Constantinescu Victor-George Grupa 1733, seria A

BUCURESTI 2011

Mazurek Dbrowskiego
Jeszcze Polska nie zgina Pki my yjemy, Co nam obca przemoc wzia Z czasem odbierzemy. Marsz, marsz Dbrowski, Z ziemi woskiej do Polski Za twoim przewodem Zczym si z narodem. Przejdziem Wis, przejdziem Wart, Bdziem Polakami, Da nam przykad Bonaparte Jak zwycia mamy. Marsz, marsz Dbrowski... Jak Czarniecki do Poznania Po szwedzkim zaborze Dla ojczyzny ratowania, Rzucim si przez morze. Marsz, marsz Dbrowski... Mwi ojciec do swej Basi Cay zapakany: Suchaj jeno, pono nasi, Bij w tarabany

POLONIA
HARTA TARII

FORMAREA SI EVOLUTIA STATULUI n antichitatea trzie, diverse grupuri etnice au locuit pe teritoriul Poloniei de astzi. Datele privind respectivele grupuri nu sunt exacte, iar afilierea lor lingvistic este controversat..Cea mai cunoscut descoperire arheologic privind Polonia preistoric este o aezare fortificat din Biskupin, datat din cultura luzaian a epocii timpurii a fierului, n jurul anului 700 .e.n. Primul conductor atestat al statului polonez a fost Mieszko I din casa Piast, care a fost botezat n anul 966 de misionari din Regatul Ceh. Cretinarea Poloniei a nceput n

aceast perioad i s-a desfurat concomitent cu combaterea credinelor slave pgne. Succesorul i fiul su, Bolesaw Viteazul, a devenit primul rege al Poloniei n 1025, impunnd independena statulului fa de Sfntul Imperiu Roman de Naiune German, cel mai mare i cel mai puternic vecin al Poloniei n acea epoc. Succesorul su, Mieszko II, nu a reuit s consolideze realizrile acestuia, a destabilizat ara i a pierdut o serie de teritorii. Fiul lui Mieszko II, Kazimierz nnoitorul, a restaurat statul, a ntrit armata, a dezvoltat economia i a protejat Biserica. n timpul domniei sale a nceput formareastatului cavaleresc. Dei a avut parte de multe succese ct a fost la putere, lui Kazimierz nnoitorul nu i-a fost acordat niciodat titlul de rege. Fiul su, Bolesaw II cel Curajos, a primit acest titlu n 1076, dar a fost exilat n 1079 dup ce a dat un ordin de ucidere a episcopului Cracoviei sub acuzaia de trdare. I-a urmat pe tron Wadysaw Herman, dar acesta a renunat la titlu regal. Conductorul urmtor, Bolesaw III cel cu Gura Curb, a ctigat tronul Poloniei dup o lupta lung cu fratele su, Zbigniew. n testamentul su acesta a decis sscindeze statul pentru a preveni astfel rzboaie civile ntre fiii lui. A dispus testamentar crearea a ase teritorii (dzielnica, pl. dzielnice, literalmente cartiere), trei pentru fii, unul pentru soia sa, Salomea, unul pentru cel mai fiul cel mare (senior), teritoriu compus din Polonia Mic, Pomerelia i o parte a Poloniei Mari, i unul sub control senioral (Pomerania Occidental). Seniorul controla provincia sa, provincia senioral i alte teritorii aflate sub controlul senioral. n 1138, Wadysaw cel Exilat a primit Silezia, Bolesaw cel

Ondulat Mazovia, Mieszko cel Vechi o parte a Poloniei Marii care nu a fcut parte din provincia senioral. Motenitorul lui Bolesaw Krzywousty, Henryk din Sandomierz, a primit ara Sandomierz n 1146. Wadysaw cel Exilat a devenit primul senior. n perioada fragmentrii teritoriale au avut loc unele ncercri de reunificare a teritoriului, dar ncercrile au euat sau au fost de scurt durat. Una dintre cele mai reuite a fost cea a Henricilor silezieni (Henrykowie lscy), Henryk I cel Brbos i Henryk II cel Pios. Ei au unit dou provincii: Silezia i Polonia Mic, dar statul lor s-a prbuit ca urmare a atacurilormongole, respectiv a nfrngerilor suferite n

btliile de la Chmielnik i de la Legnia n 1241. O alt ncercare important a fost a lui Przemys II. El a unit Polonia Mare cu Pomerelia i a fost ncoronat n 1295. Statul su s-a destrmat la moartea acestuia n 1296, survenit n condiii misterioase. O ncercare reuit a fost fcut de pe Wadysaw I Cotu. El a unit Polonia Mic i Polonia Mare, cele mai importante pri ale rii, i s-a ncoronat la data de 20 ianuarie 1320. Fiul su, Kazimierz III cel Mare a ntrit poziia Poloniei n regiune, a extins teritoriul rii spre est, adugnd teritoriile rutene i Podolia. Pe plan internaional el a realizat aliane i pacte cu casele regale de Luxemburg i Anjou i a dezvoltat economia i sistemul de aprare a rii. Dup moartea lui Kazimierz, datorit lipsei de motenitori, tronul Poloniei a fost ocupat de monarhi din casa Anjou, lund sfrit astfel perioada Piatilor. n anul 1370 Ludovic I al Ungariei a fost ncoronat ca rege al Poloniei. n timpul domniei sale a nceput supremaia nobilimii n via politic a rii. Nobilimea a primit primul privilegiu general n Koice n 1374. Dup moartea lui Ludovic d'Anjou n 1382, a nceput cea mai lung perioada de interregn din istoria Poloniei. n cele din urm, fiica lui Ludovic, Jadwiga de Anjou, a fost ncoronat nu ca regin a Poloniei, ci ca rege, la 16 octombrie 1384. n1386 regina Jadwiga s-a mritat cu ducele Lituaniei Iogailas (Jagiello), cunoscut ulterior ca Vladislav al II-lea al Poloniei. ncoronarea lui a fost la 4 martie 1386, inaugurndu-se astfel perioada dinastic a casei regale a Jagellonilor. Constituia polonez din perioada interbelic a fost adoptat la 17 martie1921, nlocuind Constituia provizorie din noiembrie 1918, adoptat de ctreun Consiliu Naional dup refacerea unitii i independenei rii. Este semnificativ c n preambulul Constituiei se arat n mod expres c noi,naiunea polonez, multumind Providenei pentru a ne fi dat libertatea dup un secol i jumtate de servitute, evocnd cu recunotin curajul i devotamentul neobosit al genera iilor care au luptat fr ntrerupere i au consacrat cele mai bune eforturi ale lor cauzei independenei. Constituia polonez din 1921 (modificat la 2 august 1926) prevedea cstatul polonez este o republic n care puterea suveran aparine naiunii, avnd ca organe legislative Dieta i Senatul, iar ca organ executivPreedintele Republicii, mpreun cu minitrii responsabili.

Polonia a fost condusa de un regim communist intre anii 1945 1989, cand revolta polonezilor a dus la instaurarea unui regim democratic. In 1991 Polonia semneaza Acordurile Europene alaturi de Ungaria, iar in 1994 inainteaza cererea de aderare. Pe 31 martie 1998 incep negocierile si pe 16 aprilie 2003 semneaza tratatul de aderare.1 mai 2004 ziua extinderii Polonia adera alaturi de alte 9 tari la Uniunea Europeana. In 2007 Polonia este clasificata drept stat in curs de dezvoltare. In anul 1999 a devenit memebru NATO si in 2004 membra a Uniunii Europene. In 2007 Polonia a intrat in spatiul Schengen. In prezent tara trece printr-un process de modernizare si dezvoltare, in care multe dintre obiceiurile de consum sufera modificari. Ziua nationala este pe 3 mai. ( Ziua Constitutiei- 1791).

INDICATORI FIZICO GEOGRAFICI suprafata tarii Polonia se intinde pe o suprafata totala de 312.685 km2 ( din care 304.465 km2 de uscat si 8.220 km2 intindere de apa) , fiind siituat in Centrul Europei. Lungimea totala a granitelor masoara 3.056 km, la nord se invecineaza cu Marea Britanie si Rusia (210 km), la est cu Belarus (416 km), Lituania (103 km) si Ucraina (529 km), la sud cu Republica Ceha (790km) si Slovacia (541 km), iar in vest cu Germania (467 km). structura administrativ-teritoriala Teritoriul este impartit in 16 provincii ( prin reforma din anul 1998 au fost create 16 provincii in locul celor 49 ) : Dolnoslaskie, Kujawsko-Pomoeskie, Lodzkie, Lubelskie, Lubuskie, Malopolskie, Mazowieckie, Opolskie, Podkarpackie, Podlaskie, Pomorskie, Slaskie, Swietorzyskie, Warminsko- Mazurskie, Wielkopolskie si Zachodniopomorskie.

configuratia teritoriala

Desi Polonia pare a fi o cmpie nentrerupta, relieful este foarte complex.. Polonia este mpartita ntr-un numar de regiuni paralele care vin de la est la vest. Zona de nord ce ocupa doua treimi din teritoriu este o regiune a cmpiilor si a dealurilor joase, mpartita n cmpia centrala poloneza, naltimile Baltice si cmpia litorala. Cmpia centrala este traversata de la est la vest de o serie de vai largi, mlastinoase. La nordul cmpiei centrale se afla naltimile Baltice (Colinele Pomeraniei si Colinele Mazuriene ) cu dealuri si lacuri. Cmpia litorala este o fsie joasa de 40-100km latime, ce se ntinde pe toata lungimea marii Baltice. Coasta de 491 km lugime este foarte neteda cu exceptia Golfului Pomeraniei n vest si Golfului Gdansk n est. Cteva porturi naturale sunt localizate dea lungul Marii Baltice. Teritoriul de-o treime din sudul Poloniei este format din relief nalt variat (dealuri, podisuri si munti). O centura ngusta de munti ocupa extremul sud si sudvest. Muntii Carpati localizati la frontiera sudestica includ grupele Tatra si Beskizi. Muntii Sudeti, o alta grupa importanta de munti sunt localizati la granita de sudvest. n nordul lor exista o zona de dealuri joase numita cmpia Sileziei si podisurile poloneze joase. Aproape toate apele Poloniei se varsa n Marea Baltica prin cele doua mari fluvii Vistula si Odra si afluentii lor dintre care numim Bugul si Warta. Lacurile Poloniei, care sunt aproape 9300 sunt concentrate n naltimile Baltice si fsia litorala. Polonia are aproape 120 de lacuri artificiale situate mai ales n natimile Baltice si n muntii din sud. Padurile acopera aproape un sfert din Polonia si sunt n general paduri de pin si conifere. Cteva paduri din nordest contin specii vechi si rare precum mesteacanul pitic, ce nu se mai gaseste n alta zona a Europei. Din cauza faptului ca majoritatea padurilor din Polonia sunt de conifere, specii ce sunt foarte vulnerabile la ploi acide si alte forme de poluare a aerului, ele sunt in marea lor majoritate afectate. Padurile de spruce din Muntii Sudeti au fost cele mai afectate de poluarea atmosferica. O alta mare parte din padurile Poloniei a fost distrusa intentionat pentru a se crea ferme, iar ritmul mpaduririlor este foarte scazut. Combinatia de factori face ca padurile poloneze sa fie dintre cele mai vulnerabile din Europa. Fauna nu este foarte variata. Desi cele mai multe specii traiesc si n alte tari Polonia este gazda a unui numar de specii ce n alte locuri sunt absente sau rare.

climat Clima este continentala si uscata, cu ierni lungi si friguroase, desi in zona litoralului baltic se observa influentele oceanice : precipitatii si temperaturi moderate. Iernile sunt din ce in cem ai reci spre est si sud. Precipitatiile sunt impartite uniform pe tot parcursul anului, vara fiind frecvente aversele violente ; iarna zapada. In nord suprafetele se mentin inzapezite in medie 40 zile, iar in sud 60-70 zile. resurse naturale si energetice Zacamintele naturale sunt in principal : carbunele, zincul, cupru, argint, fier, sare si ambra. Se mai intalnesc resurse de gaze naturale si terenuri arabile. Aproape toate apele Poloniei se varsa n Marea Baltica prin cele doua mari fluvii Vistula si Odra si afluentii lor dintre care numim Bugul si Warta. Lacurile Poloniei, care sunt aproape 9300 sunt concentrate n naltimile Baltice si fsia litorala. Polonia are aproape 120 de lacuri artificiale situate mai ales n natimile Baltice si n muntii din sud. Padurile acopera aproape un sfert din Polonia si sunt n general paduri de pin si conifere. Cteva paduri din nord-est contin specii vechi si rare precum mesteacanul pitic, ce nu se mai gaseste n alta zona a Europei. avantajul competitv Avantajul competitiv consta in incapacitatea de a produce bunuri si servicii de calitate, prin metode eficiente, dar cu salarii mai reduse. Avantajul competitiv consta in costul redus al factorilor de productie Companiile au un rol redus in realizarea valorii adaugate si se bazeaza pe forta de munca ieftina Avantajul competitiv consta increarea de bunuri si serviciiinovative pe plan international. Economia Poloniei se afla in plin proces de tranzitie de la dezvoltarea bazata pe factori la cea bazata pe investitii. Costurile reduse cu forta de munca atragerea de ISD( investitii straine directe) pe termen mediu-lung. Aprecierea monedei nationale si dinamica alerta a salariilor au erodat competitivitatea. Salariile sau cursul de schimb mai trebuie sa se ajusteze (nu ne putem permite cresteri salariale si nici apreciere nominala) .

INDICATORI DEMOGRAFICI marimea populatiei tarii In Polonia marimea populatiei este estimata la 38.441.588 locuitori. (2011) densitatea medie a populatiei 124 locuitori/km2 durata medie a vietii (pentru barbati si pentru femei) este de 75,55 ani ( pentru barbati este de 71,2 iar pentru femei de 79,9ani) (2011) speranta de viata la nastere: Populatia totala: 76,05 ani BRBAI: 72,1 ani : FEMEI: 80,25 ani (estimare 2011) raportul intre populatia care domiciliaza in mediul rural si urban 63,8 % din populatie domiciliaza in mediul urban. ( 2010 ) rata natalitatii si a mortalitatii : rata natalitatii: 10,01 nasteri/1,000 locuitori ( estimare 2011) locul 193 in lume rata mortalitatii: 10,17 decese/1,000 ( estimare 2011) Locul 52 in lume rata mortalitatii infantile :populatia totala: 6.54 mori / 1,000 nou nscui :locul in lume 171 :barbati: 7,5 mori / 1,000 nou nscui :femei 5.79 mori / 1,000 nou nscui (estimare 2011)

sporul natural al populatiei : Sporul natural al populatiei (rata la 1000 locuitori) a avut in ultimii ani valori negative cuprinse intre valorile -0.1 si -0.4. Populatia Poloniei este in scadere, principalul factor fiind aderarea la UE. migratia populatiei (raportul dintre numarul imigrantilor si al emigrantilor) rata neta a migratiei e -0,46 migranti/1000 persoane(est. 2009). structura pe grupe de varste : 0-14 ANI: 14,7% (2,910,324 biei / 2,748,546 fetie) 15-64 ANI: 71,6% (13,698,363 brbai / 13,834,779 femei) 65 DE ANI I PESTE: 13,7% (2,004,550 brbai / 3,245,026 femei) (estimare 2011) structura populatiei pe categorii de sex raportul dintre sexe la nastere 1.061 biei / fetie SUB 15 ANI: 1.06 biei / fete :: 15-64 ANI: 0.99 brbai / femei :: 65 DE ANI I PESTE: 0.62 brbai / femei : : TOTAL POPULAIE: 0.94 brbai / femei (estimare 2011) structura populatiei dupa statutul marital Persoane casatorite: 5,5/1000 locuitori Persoane divortate: 4% populatie In ceea ce priveste situatia mamelor singure si a familiilor monoparentare, Polonia are o medie de 5 % de familii monoparentare fata de toate familiile din Polonia avand 30 de mame singure care lucreaza sau sunt in cautare de lucru.

Rata divorturilor la o mie de locuitori pe tara sursa Eurostat. Cele mai multe divorturi din mediul urban s-au inregistrat in capitala, In Varsovia, unde s-au eliberat 1.439 certificate 747 de polonezi cu varsta cuprinsa intre 25 35 de ani au divortat in primele sase luni, 1815 aveau varste intre 35 - 50 de ani, 987 aveau varste intre 50 - 55 de ani, 732 aveau varste intre 55 - 60 de ani si 302 aveau peste 60 de ani. In Polonia, rata casatorei este de 6,2 conform ultimului sondaj realizat, INDICATORI ECONOMICI CARE DEFINESC PERFORMANTELE SI STRUCTURA ECONOMIEI TARII PIB (in marime absoluta, PIB/locuitor, structura PIB pe domenii de activitate)
PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIAL DE SCHIMB): 470 miliarde de dolari (estimare 2010) PIB - RATA REAL DE CRETERE: 3.8% (estimare 2010) 1.7% (estimare 2009) 5.1 % (estimare 2008) :: LOCUL N LUME: 94 PIB PE CAP DE LOCUITOR: 18,800 dolari (estimare 2010) 18,200 dolari (estimare 2009) 17,800 dolari (estimare 2008) :: LOCUL N LUME: 65 PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE: :: AGRICULTUR: 3.9% :: INDUSTRIE: 31.8% :: SERVICII: 63% (estimare 2010)

Polonia a inregistrat o crestere economica neintrerupta in ultimii 14 ani economia acestei tari fiind pe plus inclusiv in 2009. In aceasta perioada, PIB-ul pe cap de

locuitor a crescut de la 3200 la 9500 de euro, scazand apoi la 8500 euro anul trecut .Daca discutam despre PIB-ul nominal, acesta a crescut de la 153 mld euro in 1998, la 362 mld euro in 2008 si 310 mld euro in 2009.

In acest moment, bancile poloneze au un sold total al creditelor echivalent cu 162 mld euro (52% din PIB), in timp ce bancile romanesti au imprumutat sume echivalente cu 54.7 mld euro (47% din PIB).

Venitul mediu pe locuitor n Polonia, salariul mediu n sector este de puin peste 800 euro. Astfel, angajatii care lucrau in administratie publica, aparare si asigurari sociale de stat din Polonia aveau venituri salariale medii, la sfarsitul lunii martie, ultima luna pentru care datele au fost disponibile, de aproximativ 4.490 de zloti, in crestere cu 27 de puncte procentuale fata de sfarsitul lui septembrie 2008. In aceasta luna, castigul mediu pentru personalul din administratie publica era de 3.534 de zloti. In euro, veniturile au fost de 1.075 de euro la finele lui martie, respectiv 846 de euro la sfarsitul lui septembrie 2008, calculate la un curs mediu de schimb. Si in educatie, salariile au crescut in Polonia. Avansul a fost de aproximativ 25 de puncte procentuale. Astfel, daca in septembrie 2008 un angajat din sistemul de invatamant avea venituri salariale medii de 2.862 de zloti (aproximativ 685 de euro), dupa sase luni de criza acestea au urcat la 3.567 de zloti (aproape 854 de euro). Pe de alta parte, in sanatate cresterea a fost mai modesta comparativ cu celelalte doua sectoare bugetare, de aproape opt puncte procentuale, castigul salarial mediu ajungand la 3.157 de zolti (756 de euro). Potrivit unor calcule efectuate de Ziarul Financiar, salariul mediu al unui medic care lucreaza intr-un spital privat din Polonia este de 2.700 de euro, acest venit fiind de patru ori mai mare decat salariul mediu al unui medic care lucreaza intr-un spital privat romanesc. Practic, salariul mediu al unui medic care lucreaza la EMC Medical Institute din Polonia a crescut de la 1.800 de euro cat era in anul 2009, la 2.700 de euro cat era anul trecut. In cadrul EMC Medical Institute sunt opt spitale, 16 clinici si are 2.000 de angajati, 1.450 dintre acestia activand in zona medicala. O mentiune despre salariile profesorilor - guvernul polonez recunoaste faptul ca nu poti obtine rezultate bune oferind salarii mici profesorilor, iar in acest sens, sistemul de recompensare a cadrelor didactice a fost schimbat. In vechiul sistem, salariile depindeau in intregime de vechime. In noul sistem, salariile depind de performante si de gradul de pregatire al profesorilor, intentia autoritatilor fiind de a creste diferentele de

salarizare intre cele sase categorii de profesori (categoriile variaza de la suplinitor, la profesor senior). In anul 2010, salariul mediu brut in sistemul polonez de invatamant a fost de aproximativ 750 euro.

Repartiia veniturilor pe categorii de populaie DISTRIBUIA VENITULUI FAMILIAL - INDEXUL GINI 36%(2009) - 34.9% (2005)- 31.6% (1998) :: LOCUL N LUME: 87 Indicele GINI este de aprox. 36 ( scazut), ceea ce inseamn o difereniere relativ pronunat intre veniturile populaiei. structura cheltuielilor consumatorilor: Cea mai mare parte din totalul cheltuielilor o ocup cele legate de locuin (chirie, intreinere) 29.1%. Urmeaz cele ocazionate de cumprarea de mancare i buturi nonalcoolice 22.6%, transport 14,1%, mobil i electrocasnice 5.8%, imbrcminte i inclminte -5.4%, comunicaii 4.4%, restaurante, hoteluri 4.4%, diverse bunuri i servicii 4.1%, buturi alcoolice, igri 3.8%, servicii educaionale 2%, sntate 1.9%. Creerea veniturilor consumatorilor Polonezi se concretizeaz ntr-o putere de cumprare sporitsi implicit ntr-o pondere mai ridicat a cheltuielilor pentru bunuri de calitate superioar. De altfel, puterea de cumprare este un alt indicador care ofer infotmstii n legtur cu potentialul de dezvoltare al unei piete, precum piata poloneza.

gradul de ocupare a fortei de munca :

Gradul de ocupare a fortei de munca in tarile membre UE variaza, de la 52,8%, in Polonia, la 75,90%.. n Polonia costul estimativ al pachetului de msuri propuse de

Fondul Muncii este de 344.1 milioane i aproximativ jumtate din aceast sum va fi folosit pentru cursuri postuniversitare i de pregtire pentru mai bine de 55000 de angajai.

Polonia a acordat ajutor de stat de pn la 100% a beneficiului de omaj/fiecare anagajat a oferit un cadru legal pentru reduceri ale programului de lucru extinznd posiblitatea timpului de a lucru part-time de la 4 luni la 12 luni i posibilitatea de a introduce ore de ncepere i ncheiere a orarului de lucru diferit. Costul estimativ al pachetului de msuri propuse de Fondul Muncii este de sau 344.1 milion i mai bine de jumtate va fi transferat ctre un Fond Special care s acorde ajutor unui numr de 200000 de omeri.
.

indicatorii monetari si financiari (moneda nationala, rata de schimb, inflatie, soldul balantei de plati si balantei comerciale principalii parteneri externi, datorie externa) Deficit bugetar. Polonia ar putea sa inregistreze un deficit bugetar mai mic cu pana la 2 cifre fata de nivelul de 52,2 miliarde zloti prevazut in bugetul pentru 2010, ca urmare a imbunatatirii situatiei macroeconomice, precum si a reformelor propuse de guvern in cadrul planului de consolidare si dezvoltare a finantelor publice initiat la inceputul anului. Legea bugetului s-a construit pe premise conservatoare privind cresterea PIB, iar analizele din prima parte a anului au indicat o evolutie semnificativ mai buna, ceea ce inseamna ca incasarile vor fi mai mari, in timp ce cheltuielile vor fi tinute sub control. Conform Ministerului Finantelor, deficitul bugetar ar putea atinge 40% din nivelul anual programat chiar la finele primului trimestru si, respectiv, 80% la sfarsitul primei jumatati a anului in curs.

Un raport recent al FMI cu privire la economia Poloniei apreciaza ca deficitul guvernamental se va ridica la 7,25%-7,50% din PIB in 2010, urmand sa scada treptat in anii urmatori, la 7% in 2011 si 5,75% in 2010. FMI considera ca planul guvernului polonez de a reduce deficitul la sub 3% din PIB in 2010 este prea ambitios, deoarece relansarea economica este incipienta si inca nesigura. Tinta ar fi, insa,

realizabila in 2013-2014 si, de aceea, amanarea aderarii la zona euro este o decizie corecta. Polonia intentioneaza sa prelungeasca linia flexibila de creditare (FCL, Flexible Credit Line) in valoare de 20,6 miliarde USD acordata de FMI in luna mai 2009, care s-a dovedit un bun factor de stabilizare si a condus la cresterea increderii investitorilor in piata poloneza. Datorie publica. Ministrul polonez al finantelor considera ca ponderea datoriei publice in PIB nu va depasi limita de 55% in 2010, dar in anii urmatori, mentinerea datoriei publice sub acest nivel va fi destul de dificila. Guvernul va incerca sa evite aceste dificultati prin introducerea, printre altele, a regulilor de cheltuire a banilor publici si a altor reguli bugetare. Profitul BNP, estimat recent la cca. 10 miliarde de zloti (2,54 miliarde euro), ar putea fi utilizat integral pentru reducerea deficitului si a datoriei publice.

Finante. Bancile centrale straine au achizitionat cca. 9%, respectiv 1,2 milioane euro, din recenta vanzare de eurobonduri a Poloniei, fiind pentru prima oara cand se realizeaza o achizitie de asemenea proportie. Ministerul finantelor considera ca interesul de care s-a bucurat emisiunea poloneza de obligatiuni se datoreaza modului in care este perceputa Polonia din punctul de vedere al riscului investitional, respectiv similar Spaniei sau Marii Britanii si mult mai bine decat Irlanda sau Portugalia. Evolutia monedei nationale. BNP sustine ca fundamentele macroeconomice ale zlotului sunt suficient de puternice pentru a asigura, pe termen lung, stabilitatea monedei poloneze si considera ca aprecierea monedei poloneze ar putea descuraja cresterea inflatiei. Membrii Consiliului de Politica Monetara (RPP) considera, insa, ca aprecierea zlotului intr-un ritm mult mai rapid decat celelalte monede europene este un factor de risc pentru economia poloneza, punand in pericol atingerea obiectivului de crestere a PIB cu 3% in acest an si mentinerea unui ritm similar in 2011.

Comert exterior. Conform Oficiului Central de Statistica (GUS), deficitul comercial al Poloniei a fost de 0,7 miliarde euro in ianuarie 2010, fata de 1,0 miliarde in urma cu un an. Exporturile au inregistrat o crestere de 1,8%, in timp ce importurile au scazut cu 2,5%. Exporturile exprimate in dolari au crescut cu 4,2%, importurile au scazut cu 0,3%, iar deficitul comercial a fost de 1,0 miliarde dolari, fata de 1,5 miliarde in anul precedent. Deficit comercial s-a inregistrat in comertul cu tarile in curs de dezvoltare (1,7 miliarde dolari/1,2 miliarde euro) si cu cele central si est-europene (0,8 miliarde dolari/0,6 miliarde euro), in timp ce balante comerciale pozitive s-au consemnat in raporturile comerciale cu tarile dezvoltate (1,5 miliarde dolari/1,0 miliard euro) si cu cele membre ale UE (1,2 miliarde euro). Ponderea tarilor dezvoltate in exporturi a fost de 85,4% (din care tarile UE, 79,5%) si de 65,2% in importuri (din care tarile UE, 57,3%). Ponderea Germaniei in exporturile Poloniei a fost de 26,2%, respectiv o scadere cu 0,9 puncte procentuale fata de cea inregistrata in aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce la importuri, ponderea Germaniei a fost de 20,7%, respectiv o scadere cu 0,6 puncte procentuale. Dintre principalii parteneri comerciali ai Poloniei, cresteri au fost inregistrate la exporturile catre Spania, Federatia Rusa, Ungaria, Marea Britanie, Cehia, Franta si Germania, in timp ce la import, cresteri au fost semnalate pe relatiile Cehia, Rusia si Olanda. Exporturile Poloniei catre Marea Britanie au crescut cu 8% in anul 2009 si au atins nivelul de 6,1 miliarde euro (4,6 miliarde GBP). Ca urmare acestei cresteri, Polonia a castigat trei pozitii in topul surselor de import ale Marii Britanii. Moneda nationala este zlotul, rata de schimb fiind in prezent de 3,1032 zloti/1$. Inflatia a scazut de la 19,9% in 2006 la 1,3% in 2009. deficitul bugetar a ajuns la 2,7% din PIB(2009). Datoria publica se ridica la 49% din PIB. Balantele comerciala si de plati sunt deificitare. Volumul exporturilor se cifreaza la 110,7 mld $, iar importurile au o valoare de 113,2 mld $. Principalii parteneri externi ai Poloniei sunt la export : Germnia(28,2%), Franta 6,2%, Itlia 6,1%, Marea Britanie 5,6%, Olanda 4,2 %, Rusia 4,4% si Republica Ceha 4,6%; iar la import : Germnia 29,6%, Itlia 6,6%, Rusia 8,7%, Franta 5,7%si Olanda 5,9%. Datoria externa a tarii se ridica la 147,3 mld $.

productia principalelor ramuri din diferite domenii de activitate

Productia principalelor ramuri din diferite domenii de activitate a fost urmatoarea : electricitate 143,5 mld kWh(2004), petrol 35880 barili/zi (2004), gaz natural 5,957 mld m3 (2004) . Produse rezultate din agricultura sunt, in principal: fructele, cartofii, legumele, graul, carnea de pasare, carnea de porc, ouale,lactatele. Cele mai dezvoltate domenii industriale sunt cele furnizoare de fier si hotel, sticla, textile,constructiile navale,exploatare miniera, chimicale si bauturi, etc. Rata de crestere a productiei industriale este de 10,2%%.

investitii straine directe atrase de tara respective Polonia a atras in 2010 investitii straine directe in valoarea de aproximativ 10 miliarde de euro, potrivit datelor bancii centrale poloneze (NBP). Totodata, NBP estimeaza ca in 2011 Polonia va atrage in plus fata de cele 9,8 miliarde euro atrase anul acesta alte 2,9 miliarde euro, informeaza Warsaw Business Journal. Una dintre cele mai importante investitii atrase de Polonia este in valoare de 340 milioane de euro si a fost facuta de gigantul suedez IKEA. Investitia este cu atata mai importanta cu cat ea a fost realizata in zona localitatii Orla, voievodatul Podlasie, una dintre cele mai sarace regiuni ale Poloniei. Companiile poloneze au achizitionat anul trecut 50 de companii straine, fata de 38 in 2009, valoarea totala a investitiilor fiind de 912 milioane de euro, potrivit Warsow Business Journal care citeaza cotidianul Rzeczpospolita. Cotidianul estimeaza ca valoarea investitiilor in strainatate a companiilor din Polonia ar putea creste de cel putin doua ori in acest an, ceea ce ar reprezenta un record pentru companiile poloneze. Cotidianul Rzeczpospolita a calculat ca, daca planurile de investitii ale companiei miniere KGHM se vor materializa, valoarea achizitiilor din strainatate ale companiilor poloneze se va dubla comparativ cu 2010. KGHM intentioneaza sa investeasca circa 1,9 miliarde de euro pentru cumpararea a trei zacaminte de cupru in Canada si America de Sud. Investitii straine directe (ISD) Investitiile straine directe au inregistrat o crestere importanta in anul 2008 ajungand la

aproximativ 3,7 miliarde USD, ramanand insa sub nivelurile record atinse in 1998-2001, perioada de varf a privatizarii economiei. Una dintre putinele tari din estul Europei care a inregistrat crestere economica in 2009, Polonia continua sa fie atractiva pentru investitorii straini. In momentul de fata, tara se bucura de o imagine foarte buna in randul investitorilor. In cazul in care independenta Bancii Nationale a Poloniei va fi afectata iar investitorii vor simti acest lucru, costurile datoriei poloneze vor creste, iar cursul zlotului va fi afectat. Structura exportului carbune, produse chimice, instalatii si utilaje, cherestea, ceramica, animale vii si produse alimentare. Principalii parteneri la export Germania 34,9%, Italia 6,3%, Franta 5,2%, Olanda 5,1%, Marea Britanie 4,5%, Cehia, Ucraina. Structura importului petrol si gaze naturale, mijloace de transport feroviare, auto si maritime, produse ale industriei electrotehnice si electronice. Principalii parteneri la import Germania 23,9%, Rusia 9,4%, Italia 8,3%, Franta 6,4%, Marea Britanie 4,5%, SUA 4,4%, Cehia, Ucraina. Polonia a atras in din 1990 si pana in prezent investitii straine in valoare de 45 mld $ ( cel mai mult dintre tarile Europei Centrale si de Est).

bariere tarifare si netarifare Polonia are acelasi plan tarifar pentru tarile externe ca si pentru tarile membre Uniunii Europene.

Eliminarea barierelor in calea liberului comert in cadrul Uniunii Europene a contribuit in mod semnificativ la sporirea prosperitatii cetatenilor europeni si a contribuit la intarirea rolului jucat de UE pe plan mondial. Statele membre nu numai ca au liberalizat total comertul intre ele, ci au si unificat tarifele vamale nationale pentru bunurile importate din afara Uniunii. Crearea Tarifului extern comun a insemnat si ca Uniunea Europeana participa ca entitate la negocierile internationale, comertul international devenind astfel unul dintre instrumentele de baza ale integrarii europene. Uniunea Europeana participa in toate negocierile internationale pentru liberalizarea comertului, ultimele desfasurandu-se sub auspiciile Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) si este cunoscuta sub denumirea de Runda Doha. Scopul acestor negocieri incepute in 2001 este de a reduce si mai mult sau de a elimina acolo unde este posibil barierele tarifare si netarifare din calea comertului mondial. Uniunea Europeana in cadrul rundelor anterioare de negocieri a redus majoritatea taxelor vamale pentru importurile industriale, avand un tarif mediu de 4%, unul dintre cele mai scazute din toata lumea.

situatia monopolurilor Tara a cunoscut un proces de privatizare, in urma caruia majoritatea companiilor au trecut in proprietate privata. Totusi, unele monopoluri se pastreaza si in prezent ( utilitati publice, caile ferate Polonia ar putea deveni un important furnizor de gaz pentru Europa, acoperindu-i n acelai timp ntreaga cerere de gaz pe plan intern. n aceast ar a fost descoperit un zcmnt de gaz de ist, comparabil ca mrime cu cel din regiunea rus Iujno-Tombeisk. Exploatarea zcmntului recent descoperit va ncepe deja n luna mai, prin implicarea companiei americane ConocoPhillips. Dac imensa capacitate a acestui zcmnt va fi confirmat, rezervele totale ale gazului din UE vor crete cu 47%. Experii consider c proiectele europene privind extraciile gazului de ist ar putea deveni n urmtorii zece ani o mare ameninare pentru Gazprom, noteaz cotidianul rus Kommersant, citat de Agerpres. Potrivit informaiilor ageniei Wood Mackenzie, specializat pe studii n domeniul petrolului i gazului, n Polonia au fost descoperite importante rezerve de gaz de ist: circa 1,36 trilioane de metri cubi.

Acestea se afl n regiunile de nord i centrale ale rii. Accesul la gazul de ist, care "zace" n zone stncoase, a devenit posibil doar dup apariia de noi tehnologii de extragere, elaborate n SUA. Dup cum informeaz The Times, deja n luna mai primul proiect pentru exploatarea zcmntului de gaz de ist din Polonia va fi demarat de compania american ConocoPhillips. Dup ea vor urma companiile americane Exxon Mobil i Marathon, precum i cea canadian Talisman Energy. Dac datele privind volumul de gaz, oferite de Wood Mackenzie, vor fi confirmate, atunci rezervele de gaz demonstrate ale Uniunii Europene (UE) se vor majora cu 47%. Aceast cantitate este suficient pentru ca Polonia s-i poat asigura n mod independent consumul intern de gaz, n condiiile n care la ora actuala ara este nevoit s importe 72% din gazul care i este necesar. Consumul anual de gaz este n Polonia de circa 13,7 miliarde de metri cubi, din care 30% sunt asigurai din extrageri proprii, subliniaz cotidianul rus Kommersant. Principalul exportator de gaz n Europa, Gazprom, a livrat n 2009 o cantitate de 9 miliarde de metri cubi de gaz n Polonia. La nceputul anului, Varovia a avut probleme serioase cauzate de creterea consumului de gaz. Iniial, autoritile rii vizau chiar limitarea consumului de gaz pentru consumatorii industriali, ns ulterior Polonia a reuit s ajung cu Gazprom la o nelegere privind livrri suplimentare i preuri mai mici la gaz. Cu toate acestea, rile europene ncearc de ani de zile s gseasc o alternativ la livrrile Gazprom, care asigur circa 255 din cantitile de gaz necesare Europei. ABC Data, lider pe piata distributiei IT din Polonia, a incheiat pe 30 noiembrie un acord pentru achizitionarea unui pachet de 50,96% din actiunile companiei romanesti Scop Computers. Tranzactia se face prin intermediul a doua vehicule inregistrate in Cipru, iar pretul achizitiei, stabilit la 5 milioane de euro, poate fi majorat cu alte 1,6 milioane de euro in functie de nivelul profitului net inregistrat de Scop Computers in 2010. Potrivit unui raport inaintat de ABC Data bursei poloneze, transferul drepturilor se va face dupa ce cumparatorul va efectua plata actiunilor.

INFRASTRUCTURA EXISTENTA
AEROPORTURI: 129 (2010) :: LOCUL N LUME: 47 AEROPORTURI - CU PISTE PAVATE: :: TOTAL: 86 :: PESTE 3.047 M: 4 :: 2.438 - 3.047 M: 30 :: 1.524-2.437 M: 39 :: SUB 914 M: 6 :: 914 1.523: 7 (2010) AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE: :: TOTAL: 43 :: 914 - 1.523 M: 16 :: SUB 914 M: 21 (2010) HELIPORTURI: 7 (2010) CONDUCTE DE GAZ I PETROL: 16.631 km conducte de gaz, 1.384 km conducte de petrol, 777 km conducte cu produse rafinate (2009) CI FERATE:

:: TOTAL: 22,314 km :: LOCUL N LUME: 12 :: ECARTAMENT MARE: 633 km 1524 mm ecartament :: ECARTAMENT STANDARD: 21,681 km 1.435 mm ecartament (11.769 km electrificai) (2007) OSELE: ::TOTAL:: 423.997 km LOCUL N LUME: 15 :: ASFALTATE: 295.356 km (incluznd 765 km drumuri expres) :: NEASFALTATE: 128,641 km (2008) CI NAVIGABILE: 3,997 km (ruri i canale navigabile) (2009) :: LOCUL N LUME: 28 MARINA COMERCIAL: :: TOTAL: 10 :: LOCUL N LUME: 116 :: DUP TIP: transport materiale 6, nav tanc chimic 3, transport materiale/pasageri 1 :: NREGISTRATE N ALTE RI: 104 (Antigua i Barbados 2, Bahamas 32, Cipru 20, Liberia 13, Malta 22, Norvegia 2, Panama 3, Saint Vincent i Grenadine 1, Slovacia 2, Vanuatu 7 (2010) PORTURI: Gdansk, Gdynia, Swinoujscie, Szczecin

In Polonia, principalele tipuri de transport urban sunt autobuzele i tramvaiele. Exist i o linie de metrou n Varovia[, nc nefinalizat. Varovia i aglomeraia Gdask-Gdynia au de asemenea un sistem de trenuri urbane rapide , numit Calea Ferat Rapid Urban (Szybka Kolej Miejska). Suplimentul pentru transportul urban, tramvaiul rapid, funcioneaz n Pozna sisteme asemnatoare sunt construite i n Cracovia Szczecin[i d. Permisul de conducere romanesc este valabil in Polonia o perioada de 90 de zile de la data intrarii. Cetatenii romani care isi stabilesc domiciliul in Polonia pot sa solicite preschimbarea permisului romanesc si obtinerea unui permis polonez. Limite de viteza Limitele de viteza in Polonia sunt urmatoarele: Oras 59 km/h Drum Deschis 90 km/hAutostrada 109 km/h Reguli ale drumului Se circula pe partea dreapta si depasirea pe stanga. Toate tramvaiele trebuie depasite pe

dreapta. La trecerea frontierei poloneze, va trenui sa prezinti permisul de conducere, pasaportul si dovada asigurarii raspunderii fata de terti. Benzina Pe autostrazi, statiile de benzina se intalnesc aproape la fiecare 22mile/35 km si sunt deschise de la 6am la 10pm. Taxe de intrare pe autostrada Nu exista autostrazi cu taxe in Polonia. Parcarea Masinile mici pot parca jumatate pe carosabil, jumatate pe trotuar pe marginea soselei. Parcarea este ilegala pe suprafata de 5,5 yarzi/metri din jurul unei treceri de pietoni . Informatii pentru cazurile de accident de circulatie In caz de accident usor, notati elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat in accident si ale societatii de asigurare a acestuia. Daca in urma accidentului sunt raniti, chemati politia locala, dupa ce ati acordat primul ajutor. Adresati-va pentru sprijin partenerului societatii de asigurari din Polonia. Fiecare polita de asigurare medicala emisa de o societate de asigurare autorizata din Romania are inscris pe ea un numar de telefon la care se raspunde in regim de permanenta. Apelati numarul de telefon inscris pe polita si urmati toate indrumarile ce va sunt adresate. Pastrati documentele de plata pana la inapoierea in tara pentru a le prezenta societatii de asigurare.In cazul producerii de accidente de circulatie care cauzeaza decesul unui cetatean roman, autoritatile locale procedeaza la intocmirea formalitatilor necesare, inclusiv eliberarea certificatului de deces si informeaza Ambasada Romaniei. Pentru repatrierea corpului neinsufletit, familia persoanei decedate trebuie sa se apeleze la o firma specializata din Polonia sau din Romania. Firma in cauza se va ocupa de obtinerea

tuturor avizelor necesare transportului. Ambasada dispune de evidente si coordonate de contact ale unor societati de pompe funebre care pot interveni in astfel de cazuri. Telefoane utile pentru informatii privind traficul sau conduita in caz de accident: serviciul de urgente 112 (numai pentru telefoane mobile) politia 997 servicul de asistenta trafic 981 0800 200 300 - linie telefonica de informatii privind siguranta circulatiei; functioneaza in perioada de vacanta, fiind disponibila si in limbi straine

Reglementari vamale Regulamentul vamal polon contine reglementari similare cu ale celorlalte tari membre ale Uniunii Europene. Este permisa introducerea, fara plata taxelor vamale, a bunurilor de folosinta personala, constatate de catre functionarul vamal ca nu sunt destinate unor scopuri comerciale. Limitele cantitative pentru anumite produse, introduse de calatori provenind din tyari nemembre ale UE sunt: 200 de tigari sau 50 de tigari de foi sau 50 trabucuri sau 250 grame tutun; 1 litru spirt; 2 litri de vin, 5 litri bere, 50 grame de parfum. Valoarea tuturor bunurilor introduse pentru folosinta personala nu trebuie sa depaseasca 175 Euro. Este permis importul si exportul de valuta sau titluri de valoare, fara declaratie vamala, in limita a 10.000 euro.

infrastructura financiara Polonia are un sistem financiar-bancar si un sistem de asigurari si de pensii functinal si solid. In tara activeaza 71 banci comerciale si 600 banci cooperatiste. Atat economiile, cat si creditele depasesc 200 mld zloti. Majoritatea institutiilor bancare au capital strain. Daca in ultimii zece ani , sectorul bancar a fost supus unui proces intern de privatizare, circa 70% din active fiind vandute investitorilor straini, guvernul polonez adopta in prezent o alta pozitie. Procesul de privatizare a ulimelor 4 banci cu capital de stat este blocat, intrucat se incearca o imbunatatire in administrarea acestora prin limitarea investitiilor din partea investitorilor straini. Mai mult de atat, una dintre acestea ,PKO Bank Ploski se situeaza pe primul loc in Europa, in clasamentul celor mai puternice companii din punct de vedere al capitalizarii de piata. Bursa ( Warsaw Stock Exchange) si-a reinceput activitatea in 1991, iar acum este cea mai mare din Europa Centrala si de Est. Desi este in proprietatea statului, se fac planuri de privatizare a acesteia; au fost primite si oferte de fuziune cu bursele din Budapeste si Viena.

INDICATORI TEHNOLOGICI POSTURI TELEFONICE FIXE N UZ: 9.556 milioane (2009) :: LOCUL N LUME: 23 ABONAI LA SERVICIILE DE TELEFONIE MOBIL: 44.53 milioane (2009) :: LOCUL N LUME: 28 SERVICIILE DE TELEFONIE: :: GENERALITI: modernizarea reelei de telecomunicaii a accelerat piaa sectoarelor de ni din acest domeniu; un serviciu de telefonie fix larg rspndit - dominat de o fost companie de stat, domeniu care n ultimul timp a resimit o recul dpdv al nivelului de ncredere al populaiei ca o consecin a creterilor serviciului de telefonie mobil

:: INTERN: telefoanele mobile sunt disponibile nc din anul 1993, n timp ce serviciul este oferit de 3 mari reele naionale plus o a patra care i-a nceput activitatea la finele anului 2006; acoperirea este suficient de cele mai multe ori, cu unele probleme tehnice raportate n partea de est a rii; n ceea ce privete zonele rurale acestea par a fi pierdut drumul inovaiilor, avnd la dispoziie o linie fix nvechit :: INTERNAIONAL: prefix 48; conectare direct internaional cu conversie automat; staii satelit disponibile 1 cu acces la Intelsat, Eutelsat, Inmarsat i Intersputnik (2009) MASS-MEDIA - AUDIOVIZUALUL: televiziunea naional de stat opereaz 2 posturi naionale, completate cu alte 16 regionale i cteva de ni; companiile private opereaz la rndul lor cteva posturi naionale, ct i un numr considerabil de canale cu interes special; un mare numr de canale private emit la nivel local; aproape jumtate din toate gospodriile poloneze au acces la companiile de televiziune naional ct i internaional, ntruct sunt conectate fie prin serviciile de satelit, fie prin pachetele reelelor de cablu; compania public de radio deine 5 posturi la nivel naional i 17 la nivel regional; 2 reele de radio, private, emit naional, mai multe posturi comerciale emit n mai multe orae i un numr mare de staii private locale (2007) CODUL INTERNET DE AR: .pl NUMRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET: 10.51 milioane (2010) :: LOCUL N LUME: 11 NUMRUL UTILIZATORILOR DE INTERNET: 22.452 milioane (2009) :: LOCUL N LUME: 19 gradul de actualitate a tehnologiilor din principalele ramuri de activitate:

Polonia dispune de tehnologii destul de performante in industrie, ca urmare a investitiilor majore. Aproximativ 68% din totalul intreprinderilor sunt reprezentate de filiale sau sucursale ale companiilor multi- si transnationale. gradul de calificare a fortei de munca De asemenea, Polonia este cunoscuta pentru forta de munca ieftina si bine calificata de care dispune.-75,9%. Gradul de inzestrare a populatiei cu bunri de folosintaindelungata si de consum Conform Institului National Polonez de Statistica, cea mai mare cretere s-a nregistrat la abonamentele de telefonie mobil. Numrul abonamentelor la 1000 locuitori a crescut cu 34,5% n 2010 fa de de anul 2009 (de la 807,8 la 1062,5 abonamente la 1000 locuitori) i cu 32,3% la 100 de gospodrii (de la 236,0 abonamente la 309,8 la 100 gospodrii). mbuntiri ale nzestrrii populaiei s-au nregistrat i la maini de gtit cgaze, frigidere i congelatoare, aparatura audio, televizoare, autoturisme, aspiratoade praf i la maini electrice de splat rufe. nzestrarea populaiei cu autoturisme n anul 2008 a crescut fa de anul 2007 cu 8,5% la 1000 de locuitori (de la 120,9 la 129,8 buci) i 7,1% la 100 de gospodrii (d 35,3 la 37,8 buci). Rolul si tipul afacerilor n societate Importana sectorului privat in economie poloneza este in cretere prin scderea influenei statului. Se incearca eliminarea monopolurilor si privatizarea multor unitati aflate in administraia statului. Pentru incurajarea investiiilor private, au existat si exist numeroase iniiative legislative i se incearc de asemenea reducerea barierelor de intrare pe piaa si a constrangerilor impuse la cooptarea creditelor pentru dezvoltare. IMM-urile reprezint peste 80% din numrul total de companii private din Polonia, inca de la inceputul anilor 2000. Existena acestora este inca totui relativ efemer, avand in vedere c un numar mare dintre acestea sunt infiinate sau lichidate in

fiecare lun. De asemenea ele opereaz cu un procent destul de mic din totalul capitalului, si particip cu doar aproximativ 26% la valoarea adugat. Ele angajeaz peste 70% din totalul fortei de munc Majoritatea sunt intreprinderi de comer i producie. Gradul de dotare cu automobile Conform ultimului recensamant, In Polonia gradul de dotare cuu automobile este de 73 automobile/100 locuitori i vechimea medie a acestora este de aproximativ de maxim 15 ani.

INDICATORI SOCIO-CULTURALI limba nationala si dialecte utilizate : poloneza 97,8%; altele si nespecificate 2,2%. religia (religii, grupari religioase, institutii religioase) : romano-catolici: 89,8% ortodoxi : 1,3% protestanti : 0,3% altele 0,3% nespecificat: 8,3% educatia (nivel si structura ) Ministerul Educatiei din Polonia si-a anuntat angajamentul de a introduce manuale digitale in scoli, desi nu toti expertii sunt in favoarea initiativei, relateaza site-ul thenews. Exceptia ii va viza pe elevii din clasele 1-3 (din grupa de varsta 6-10 ani), care vor continua sa invete in principal de pe manuale tiparite si vor continua sa foloseasca stilou, pentrua-sidezvoltascrisuldemana. Sistemul de educaie n Polonia este compus din grdinie, coli elementare, coli secundare (gimnazii), licee i alte coli postgimnaziale, coli postliceale, coli artistice i altele. Universitile i alte coli nalte nu fac parte din sistemul de educaie i au drept de autonomie. Conform Constituiei Republicii Poloneze, oricine are dreptul de a nva.

Educaia este obigatorie pn la 18 ani, dar doar colile elementare i secundare au statut de instituii obligatorii. Educaia n colile publice este gratuit

Obiceiuri si traditii Pentru polonezi traditiile si mai ales sarbatorile sunt deosebit de importante, fiind transmise de la o generatie la alta si supravietuind incercarilor si dramelor istorice care au macinat Polonia de-a lungul istoriei. Multe dintre vechile traditii, originare din perioada pagana, si-au pierdut in timp caracterul magic, devenind astazi un prilej de sarbatoare si o amintire plina de culoare a trecutului acestui popor. La mare pret sunt sarbatorile religioase, procesiunile catolice si zilele sfintilor, dar si pelerinajele la manastiri precum Manastirea Jasna Gora din Czestochowa sau la Grabarkva (pentru ortodocsi) ori la mormantul Rabinului Elimelech din Lezajsk pentru evrei. In Polonia exista doua sarbatori nationale foarte importante : Ziua Independentei, sarbatorita pe 11 noiembrie si ziua adoptarii primei constitutii polone, eveniment care a avut loc pe 3 mai 1791. In fiecare an cu aceste ocazii sunt organizate ceremonii, marsuri, concerte. Alte sarbatori importante sunt Ziua Femeii (8 martie, desi importanta ei a scazut foarte mult fata de perioada comunista), Ziua Mamei (26 mai), Ziua Bunicii (21 ianuarie) si Ziua Copilului (1 iunie). Dintre cele religioase, in afara Craciunului si Pastelui, pentru polonezi este deosebit de importanta Ziua Sf Andrei, cand se spune ca poti ghici viitorul, interpretand formele luate de ceara fierbinte scursa in apa rece. Dar poate cea mai importanta sarbatoare din Polonia este Craciunul, sarbatoare marcata prin numeroase ceremonii si obiceiuri, pastrate de secole.In special Ajunul Craciunului devine o zi magica pentru polonezi, un rol major fiind jucat de podoabele specifice si mai ales de bradul de Craciun. Chiar daca astazi Craciunul nu poate fi imaginat, in Polonia impodobirea bradului de Craciun este o traditie relativ noua, primii pomi aparand in orasele poloneze in secolul XIX, traditia fiind preluata de la germani. Treptat obiceiul a prins si s-a impus in toata tara Pana atunci locuintele erau decorate cu ramuri de pin, molid si brad, obicei pastrat si astazi mai ales in provincie. In afara crengilor de brad traditia cere ca locuintele sa fie decorate si cu gramajoare de paie si grane, pentru ca recolta sa fie bogata, dar si pentru a aminti de ieslea saraca in care s-a nascut Iisus.

In timp obiceiul s-a pastrat, in prezent fiind pusa o mana de paie sub fata de masa, pentru ca cina de Craciun sa fie cat mai bogata si de bun augur. Unii polonezi pun pe langa grane, bani, un solz sau un os de peste, toate puse intr-un portofel, pentru ca noul an sa fie plin de impliniri. Un alt obicei pastrat in casele poloneze este de a pune la masa de Craciun inca un tacam, pentru un oaspete neasteptat sau in amintirea celor care nu mai sunt. In traditia polona Ajunul Craciunului are un impact asupra anului viitor, asa ca toti cei care il sarbatoresc trebuie sa fie buni si iubitori cu ceilalti, pentru a avea noroc si parte de prieteni. Gospodinele acorda o atentie deosebita pregatirii mesei de Craciun, totul trebuind sa fie gata pana la apusul soarelui, dupa care intreaga familie se asaza la masa pentru cea mai importanta masa a anului.

Traditional, masa de Craciun incepe odata cu aparitia primei stelute pe cer, debutand printr-o rugaciune comuna sau prin citirea unui pasaj din Noul Testament despre nasterea lui Iisus. Apoi se fac urari pentru viitorul an, iar familia va manca impreuna oplatek, simbol al painii sfinte. Obiceiul cere ca toate felurile servite sa fie fara carne si sa fie in numar de 12, reprezentand numarul lunilor anului si numarul apostolilor lui Hristos, dar in practica se trece adesea peste reguli. Dupa cina se canta colinde sau se merge la biserica, la slujba de la miezul noptii numita Pasterka (Slujba Pastorilor). Ajunul Craciunului si mancarurile traditionale Astazi, cea mai importanta masa a anului este deosebit de bogata si rafinata, de neuitat pentru cei care au sansa sa viziteze un prieten polonez tocmai atunci. Felurile traditionale sunt : supa barszcz cu ciuperci sau uszka (gogosi umplute cu ciuperci), supa de ciuperci, varza cu ciuperci sau pirosti cu varza si ciuperci, galusti dulci cu mac, diverse produse de patiserie, prajituri, fructe, nuci si dulciuri. Bautura traditionala este un

amestec de prune, pere uscate si mere, specific pentru Polonia si imposibil de gasit in alta parte. Marea atractie a mesei ramane pestele, bucataria poloneza fiind renumita pentru atentia rafinata acordata pestelui, gatit in nenumarate feluri : supa, salata de hering, peste cu sos, peste in aspic, peste prajit, fript sau gatit la cuptor. Una dintre delicatesele gatite cu ocazia Craciunului este crapul insotit de un sos de legume, cu stafide si mirodenii, alaturi cu vin sau bere.

Pentru desert se servesc prajituri cu mac, turta dulce cu miere si un desert traditional din tarte cu mac, miere, nuci si stafide, numit lamance sau kruchalce. Unul dintre cele mai vechi feluri traditionale este kutia, un amestec de grau fiert cu miere si mac, in amintirea vechilor ritualuri organizate cu ocazia solstitiului de iarna. O alta traditie frumoasa de Craciun este jaselka, o piesa pusa in scena de amatori, relatand nasterea Mantuitorului. Mai ales in regiunile rurale colindatorii obisnuiesc sa mearga de la gospodarie la alta, unde pun in scena aceasta scurta naratiune, avnad cu ei o stea din carton sau un mic patut pentru copii. Daca in trecut colindatorii primeau in dar dulciuri, in prezent sunt rasplatit mai ales cu bani. In afara de scena Nasterii, colindatorii joaca si alte mici scenete, bazate pe intamplari biblice, personajele fiind Regele Irod, Diavolul, etc. Nici Anul Nou nu este sarbatorit cu mai putin fast. In ajunul Anului Nou in Polonia este ziua Sf Silvestru, cand incepe carnavalul, ocazie unica pentru baluri si petreceri greu de uitat. S-a pastrat si traditia plimbarilor cu sania trasa de cai, kulig, altadata distractia preferata a nobililor polonezi, iar strazile oraselor si satelor sunt adesea scena unor adevarate cavalcade, de la o casa la alta. In timpul carnavalului se mananca (gogosi)chrust sau faworki, produse de patiserie. La finalul carnavalului se mananca heringi. O traditie pagana foarte importanta si foarte pretuita este inecarea fecioarei de gheata (marzanna) , in trecut o sarbatoare a vietii si primaverii, marcand renasterea naturii,

recoltele abundente. Marzanna era o reprezentare a iernii, fiind o efigie din paie, reprezentand o femeie, imbracata apoi in alb si impodobita cu panglici si margele. In Silezia, fecioara de gheata purta o rochie de mireasa si o cununa pe cap. Obiceiul cere ca satenii sa duca marzanna dintr-o casa in alta, apoi efigia este dezbracata, iar hainele sunt raspandite pe campuri pentru o recolta bogata. In final este inecata intr-un rau sau intr-un iaz ori o simpla balta, altadata este mai intai aprinsa si apoi scufundata in apa. Cand apa ia marzanna, localnicii arunca in apa si maik - ramuri verzi impodobite cu margele, flori si panglici. Daca in trecut intregul ceremonial era luat foarte in serios, astazi marzanna este mai curand un joc de copii, desfasurat in fiecare an pe 21 martie. Una dintre cele mai interesante traditii, pastrata de secole, are loc cu putin timp inainte de Paste : Duminica Palmierului. Este sarbatorita in bisericile catolice din Polonia, pentru a aminti de intrarea lui Iisus in Ierusalim si este in fapt o versiune a Floriilor romanesti. In ciuda numelui, nu se folosesc frunze de palmier, ci buchete de flori si ramuri salbatice, in timp ce in unele regiuni se folosesc aranjamente florale complicate si foarte mari, impodobite cu panglici si flori. In trecut se credea ca un astfel de buchet, odata sfintit in timpul slujbei, apara de boli si necazuri familia care il pastreaza. Dupa incheierea slujbei, participantii se ating usor unul pe altul cu buchetele, urandu-si toate cele bune. O alta traditie pascala cere ca toti credinciosii sa aduca la biserica cosuri cu mancaruri, pentru a fi sfintite, obicei ce dateaza din secolul XIV. La origini, la biserica se aducea un miel facut din aluat de paine, dar astazi in cos se gasesc cel putin sapte feluri diferite, fiecare simbolizand altceva. Paine este simbolul norocului, al crestinatatii si al trupului hristic ; oul este simbolul renasterii, al infrangerii mortii de catre viata ; sarea este un mineral al vietii, despre care se crede ca alunga raul ; carnea afumata inseamna sanatate, fertilitate si abundenta ; branza este prietenia dintre om si natura ; ridichea este un simbol al puterii si fortei fizice ; prajitura este ultimul fel traditional, simbolizand priceperea si perfectiunea, si trebuie facuta in casa. In ultimul timp tot mai multi credinciosi adauga in cos si fructe exotice sau ciocolata, obicei ramas din perioada comunista, cand astfel de produse erau o raritate

Ca in tot spatiul balcanic si in Polonia decorarea oualor pentru Paste a devenit o arta, veche de secole si foarte importanta pentru spiritualitatea poporului polonez. Obiceiul a aparut in jurul secolului X, oua vopsite fiind gasite intr-un sit din Ostrow, realizate cu o tehnica foarte asemanatoare cu cea de astazi. Impodobirea cu migala a oualor pentru Paste a jucat mereu un rol important in cultura populara, cu diferente regionale distincte Se foloseste culoare, iar desenele sunt facute cu ceara fierbinte, iar in unele sate pe ou se lipesc si bucatele de hartie sau lana colorata. Culorile sunt naturale, obtinute din scoarta de copac, diverse flori, ceapa, coaja de nuca etc. Altadata vopsirea oului de paste era o ocupatie a femeilor, micile opere de arta fiind apoi daruite membrilor familiei si prietenilor, ca un simbol al iubirii si afectiunii. Mancarea sfintita in biserica este servita dupa Slujba de Inviere, in dimineata zilei de duminica, iar la masa se mai aduc preparate din carne, rulade, carne de pasare si de porc, mezeluri, prajituri, supa de ridichi cu un ou fiert tare si altele, iar masa este atent impodobita. Luni, dupa Duminica Pastelui, se practica o traditie numita Smigus-dyngus, cand baietii le stropesc cu apa pe fetele pe care le plac. Nu se mai cunosc astazi sensul si originea acestui obicei, care ar putea fi initial un ritual de purificare, dar astazi este mai curand o joaca. Sarbatori religioase in Polonia Pastele si Corpus Christi 1 Noiembrie - Ziua Tuturor Sfintilor 25 - 26 decembrie - Craciunul Alte sarbatori: 1 ianuarie - Anul Nou 1 mai - Ziua Muncii 3 mai - Ziua Constitutiei 11 noiembrie - Ziua Independentei Rolul familiei/femeii in societate

Familia constituie in satul traditional principalul grup social caruia toti membri ii sunt in mod absolut subordonati,asistenta si sprijinul reciproc sunt imperative in cadrul familiei taranesti traditionale;practic,taranul nu apartinea-portivit anchetelor asupra taranului polonez-decat unui singur grup social organizat -familia; in satul traditional polonez pe primul plan se aflau interesele comunitatii si caracterul sacru al casatoriei,ceea ce implica ignorarea individualitatii sotilor.Constrangerea sociala impusa acestora de familie si obste era menita sa protejeze institutia familiei si ,prin ea,intreaga comunitate,dincolo de interesele individuale. Femeile sunt mai frecvent victime ale somajului sau trebuie sa se ingrijeasca de persoanele in varsta sau neputincioase, care nu primesc ajutor adecvat din partea statului; dreptul de a decide, ce este mai bine pentru ele si corpul lor, este deseori incalcat, fie pentru ca avortul este interzis, ca in Polonia, fie pentru ca, accesul la mijloacele de contraceptie este ingreunat de pretul ridicat.. Tarile care sunt restrictive in privinta avortului sunt Polonia, Irlanda, Malta si Cipru. Importana muncii n societate: Un procent foarte mare din populaie activeaz in campul muncii, doar aproximativ 10% fiind in omaj. Modalitatii de petredere a timpului liber Polonia este, incepand cu luna iulie 2006, candidat oficial pentru organizarea Expozitiei Internationale EXPO 2012. Tema propusa de Polonia este "Cultura timpului liber in economiile lumii". Autoritatile tarii si autoritatile locale ale Wrocawului - oras care urmeaza sa gazduiasca EXPO - depun sustinute eforturi diplomatice si de promovare, in scopul obtinerii unei sustineri mondiale. Straduintele in a organiza EXPO se bucura de un mare entuziasm din partea societatii - 89% dintre polonezi sustin aceasta idee. In cazul castigarii, va fi prima expozitie EXPO organizata intr-o tara din Europa Centrala si de Est. Decizia referitoare la alegerea localizarii va fi luata la sfarsitul lunii noiembrie 2007. Tineti pumnii, deoarece castigul Poloniei reprezinta, de asemenea, o sansa si pentru Romania!

Polonia candideaaza pentru EXPO 2012 cu tema "Cultura timpului liber n economiile lumii" Polonia a propus o tema care face referire la cultura timpului liber, deoarece este proaspata, importanta pentru toate societatile si distractiva. Prospetime - De-a lungul ultimilor o suta de ani ai istoriei expozitiilor internationale, de 14 ori EXPO a fost dedicata artei, meseriilor si arhitecturii, de 12 ori gradinaritului si amenajarii spatiului, de 5 ori oraselor si urbanizarii, de 9 ori calatoriilor si transportului, de 7 ori apei, raurilor si oceanelor. Ce e important: pana acum numai o singura data (in 1988, in Australia) EXPO a fost dedicata temei timpului liber. Tema EXPO 1988 de la Brisbane a fost "Timpul liber in epoca tehnologiei". Aceasta tema necesita o noua abordare din cauza proceselor care au avut loc de atunci si pana astazi, precum: caderea comunismului, micsorarea cantitatii de timp liber de care dispune individul, revolutia din comunicatii sau pericolele din ce in ce mai mari si mai globale pentru mediul inconjurator. Astazi nimeni nu mai intreaba daca timpul liber este legat de dezvoltarea tehnologiei - aceasta legatura este evidenta. Dorim sa privim aceasta problema dintr-o noua perspectiva, una globala, in care cultura, timpul liber si economia formeaza un tot inseparabil.. Timpul liber si societatea - Timpul liber este o parte inseparabila din viata omului. Schimbarile care au loc in structura societatilor contemporane, in domeniul economiei si al modalitatilor de organizare a muncii fac sa se puna din nou intrebarea referitoare la natura legaturilor dintre munca, timpul liber si calitatea vietii. Pe de o parte, avem astazi mai putin timp liber decat oricand, iar pe de alta parte, mai mult ca oricand posibilitati de a il petrece. Timpul liber nu inseamna a fi pasiv - este timpul in care ne exprimam, legam relatii cu prietenii si familia, putem sa contactam nu numai oameni din alte cercuri de cultura, insa putem, de asemenea, sa depunem eforturi pentru realizarea unor scopuri foarte importante pentru intreaga lume. Timpul liber devine o platforma de miscari sociale care joaca un rol foarte important in dezvoltarea democratiei, integrarii sociale si a tolerantei. Dezvoltarea unor asemenea miscari, precum "Slow Living", ne face sa constientizam nevoia de a ne gandi la modul in care petrecem timpul nostru, in special timpul liber.

Tema timpului liber este importanta pentru oamenii din toate colturile lumii si pentru toate grupurile de varsta. Tineret - in mainile lui se afla destinul lumii. Astazi din ce in ce mai des, la intrebarea "cine sunt?", "cine doresc sa fiu?", el raspunde prin felul sau activ din timpul liber. Mai mult decat oricand are nevoie de intelegerea noastra, de simpatie si calauzire. Scopul EXPO in Polonia este atragerea si pregatirea unei oferte atragatoare pentru tineretul din intreaga lume, inclusiv pentru cele mai sarace colturi ale lumii. COORDONATE ALE MEDIULUI POLITIC climatul politic : climatul politic este stabil, desi din 1990 si pana in present sau succedat multe guvernari. O stare de tensiune s-a creat o data cu aderarea Poloniei la UE, existand grupuri pro si contra ce si-au facut cunoscute opiniile prin intermediul unor mitinguri adresate conducerii, ducand in final la schimbarea primului ministru. tipul de guvernare : republica democrtica sistemul partidelor politice : Exista un sistem pluripartit ( 16 partide politice isi desfasoare activitatea pe scena politica). existenta claselor sociale : foarte bogati ; clasa de mijloc in formare si cei saraci si foarte saraci. nationalismul si situatia minoritatilor : Polonezii nu sunt un popor nationalist, iar minoritatile nu detin o pondere insemnata. numarul mediu de zile de greva: 21 de ore/1000 angajati Situatii de nationalizare Guvernul polonez vrea sa aiba dreptul sa nationalizeze firme. Serviciile speciale ar trebui sa stranga informatii despre intreprinderile private in numele sigurantei nationale, informeaza cotidianul Gazeta Wyborcza, citat de Rompres. Legea asa-

numitei sigurante nationale va fi gata cel mai tarziu la inceputul lui septembrie. l. Guvernul a elaborat deja principiile proiectului. Legea este intocmita insa de Biroul prezindential al Sigurantei Nationale. Cel mai controversat punct este achizitionarea de catre stat a unei firme private. Nationalizarea va privi firme importante pentru siguranta poloneza, amenintate de o preluare ostila. Organele statului (cel mai probabil guvernul) ar decide in acesta situatie daca preluarea se realizeaza sau nu. Chiar si numai aceasta posibilitate ar trebui sa aiba un efect de intimidare asupra capitalului suspect, a explicat premierul Jaros?aw Kaczy?ski intr-un interviu acordat cotidianului Rzeczpospolita . De exemplu, daca statul ar considera ca sunt amenintate interesele energetice ale tarii, ar putea prelua controlul asupra consiliului de conducere al unui concern de combustibil, ordonandu-i cum sa actioneze. Un factor decisiv va fi aici raportul serviciilor speciale despre respectivul concern
.

CARACTERISTICI ALE MEDIULUI JURIDIC sistemul juridic national : este inspirit din codul civil francez cu unele influente ale teoriei comuniste. Schimbarile sistemului au fost introduce treptat, ca o consecinta a procesului democratic, in present fiind in concordanta cu cel al UE. legislatia nationala si internationala (acorduri internationale la care tara aderat) : Cea mai inalta institutie juridica este reprezentata de Tribunalul Constitutional, hotararile acestuia putand fiind contestate la Curtea de Justitie Europeana de la Strasburg. Polonia a aderat la mai multe acorduri si organizatii internationale printer care : Australia Group, BIRD, BIS, CE, CEI, CERN, EAPC, BERD, ECE, FAO, FMI, IAEA, ICAO, IDA, IFC, ISO, ITU, NATO, OMC, OECD, PCA, UE, UNESCO, UNICEF, WHO, WIPO, etc. Constiinta juridica

Constiinta juridica joaca rolul unui receptor, primind stimulii pe care-i emite societatea, i ordoneaza si i supune unui examen axiologic. In acelasi timp, joaca si un rol de tampon, interpunndu-se ntre acesti stimuli si realitatea normativa. Constiinta juridica apare ca o premisa a dreptului, iar functia sa normativa este mijlocita de ipostazele constiintei prin care omul devine subiect propriu- zis si titular de drepturi. Dreptul - (partea institutionala ) se constituie ca un sistem de reglementare si de institutii care alcatuiesc cadrul substantial de referinta. Dreptul ca fenomen normativ da expresie cerintelor structurilor sociale de mai buna organizare a raporturilor umane n vederea obtinerii acelui echilibru social indispensabil pentru asigurarea climatului n care liberul arbitru si violenta sunt raportate la un anumit standard oficial de comportament. Al treilea component al juridicului este alcatuit din elemente rationale si sociologice. Raporturile juridice si situatiile juridice probeaza eficienta dreptului. In cadrul acestor raporturi indivizii participa n calitate de subiecti de drept, valorificndu-si sau aparndusi interesele si drepturile . Dreptul ca sistem de norme si institutii are o sfera mai restrnsa dect juridicul - ca parte componenta a realitatii sociale. Dreptul suporta influente din partea cadrului fizic nconjurator, precum si din partea componentelor sistemului social. legislatia referitoare la investitiile straine in tara (facilitate acordate investitorilor straini) Legislatia referitoare la investitorii straini este una favorabila, acestia provenind mai ales din tarile membre ale UE. nivelul coruptiei Aparatul administrativ este inca unul birocratic sdi destul de greoi, existand si functionari corupti.

Intemeindu-se pe un larg sprijin politic si pe reforma institutionala, scorul Poloniei a crescut de la 4,6 in 2008 la 5,0 in 2009. Elementele cheie care au contribuit la imbunatatirea perceptiilor sunt: constituirea unui birou ministerial anticoruptie, cresterea numarului de investigatii in cadrul Biroului Central Anticoruptie, precum si planul de adoptare a unei strategii anticoruptie la nivel national, cunoscuta sub denumirea de scut anticoruptie Respectarea drepturilor de proprietate industriala si intelectuala

CEDO, Marea Camer, hotrrea Broniowski versus Polonia, 22 iunie 2004, 31443/96 Dreptul de a obine bunuri compensatorii este dificil de ncadrat n orice categorie juridic, ns este evident c are o valoare patrimonial. n urma celui de-al doilea rzboi mondial, statul polonez s-a angajat s indemnizeze persoanele care aveau bunuri n partea de dincolo de Bug, care nu mai aparinea Poloniei, i care au fost nevoite s i le abandoneze acolo. Aceste persoane aveau dreptul ca valoarea bunurilor abandonate dincolo de noile granie ale Poloniei s fie dedus din valoarea bunurilor cumprate sau nchiriate de la stat. Reclamanta a fcut parte din categoriile de persoane care aveau acest drept. n 1990, a cerut s i fie satisfcut acest drept de care beneficiase doar ntr-o mic msur. Cererea i-a fost respins pe motiv c patrimoniul statului a fost transferat colectivitilor locale, iar acestea nu mai au bunuri care s poat fi vndute cu respectarea dreptului de deducere al aproximativ 10.000 de persoane. Ulterior au intervenit mai multe legi, ns niciuna dintre ele nu a reuit s reglementeze problema, ntr-un final una dintre legi anulnd aceste drepturi. Legea respectiv a fost declarat neconstituional de ctre instana constituional polonez, contravenind dreptului de proprietate. 1. Art. 1 (Protecia proprietii) din Protocolul nr. 1. Domeniul de aplicabilitate. Dreptul de a obine bunuri compensatorii este dificil de ncadrat n orice categorie juridic, ns este evident c are o valoare patrimonial, dup cum a admis i Curtea Constituional polonez. n consecin, art. 1 din Protocolul nr. 1 este aplicabil, iar omisiunile statului de a respecta acest drept constituie o ingerin n dreptul de proprietate al reclamantei. Restriciile s-au fondat pe legi n vigoare, chiar dac una dintre ele a fost

declarat neconstituional, i vizau un scop legitim restructurarea regimului colectivitilor locale i a sistemului agricol. n raport de justul echilibru care trebuie s existe ntre interesele colectivitii i cele private, Curtea a subliniat contextul politic i economic dificil al Poloniei, n condiiile n care respectarea drepturilor persoanelor aflate n aceeai situaie ca reclamanta presupune luarea unor msuri politice i sociale dificile. Curtea a admis aceste dificulti, ns a considerat c limitarea treptat a dreptului de proprietate a persoanelor i lipsa oricrei ncercri de a regla n vreun fel aceast problem au rupt echilibrul care trebuie pstrat ntre interesele colective i cele private. Curtea a constatat c, n fapt, treptat statul polonez a lipsit de orice eficien drepturile reclamantei, fr a ncerca vreo soluie de a le da satisfacie. n aceste condiii, chiar dac se a admis existena unor circumstane excepionale, exist o violare a art. 1 din Protocolul nr. 1. 2. Art. 46 (Fora obligatorie i executarea hotrrilor). Curtea recomand rapid adoptarea unor soluii de reglare a problemei, ntruct se pot semnala deficiene structurale ale sistemului intern de protecie a proprietii.

CARACTERISTICI ALE MEDIULUI COMERCIAL Existenta retelelor de distributie; organizarea comertului cu ridicata si a comertului cu amanuntul; vanzarile cu amanuntul; principalele comapnii de distributie AAT Holding sp. z o.o. este una dintre cele mai mari companii de distribuie din Polonia, specializat n vnzarea de sisteme de securitate n urmtoarele domenii:

Sisteme detecie efracie - panouri de comand, detectoare, bariere Televiziune cu circuit nchis (CCTV) - camere video de supraveghere,

fotoelectrice, emitoare tip breloc, sirene, butoane de panic

lentile, monitoare, quad-uri, recordere video digitale, plci de captur video, comutatoare matriciale, dispozitive IP

Control al accesului: software supervizor, cititoare, controlere, butoane de Sisteme de detecie incendiu - sisteme clasice, analog-adresabile, interactive

ieire, boluri electrice, yale electromagnetice, amortizoare pentru ui

i sisteme de stingere, console telefonice pompieri

Monitorizare - radio si linie de telefon Sisteme de alarmare vocal

ABC Data, lider pe piata distributiei IT din Polonia, a incheiat pe 30 noiembrie un acord pentru achizitionarea unui pachet de 50,96% din actiunile companiei romanesti Scop Computers. Tranzactia se face prin intermediul a doua vehicule inregistrate in Cipru, iar pretul achizitiei, stabilit la 5 milioane de euro, poate fi majorat cu alte 1,6 milioane de euro in functie de nivelul profitului net inregistrat de Scop Computers in 2010. Potrivit unui raport inaintat de ABC Data bursei poloneze, transferul drepturilor se va face dupa ce cumparatorul va efectua plata actiunilor. In acest caz, vanzarea se va face in trei transe: cel mult un sfert din actiunile detinute de Mokito Management la Scop Computers va fi preluat in termen de 35 de zile dupa publicarea raportului de audit al firmei romanesti pe 2010, pana la doua treimi din actiuni vor fi transferate dupa raportul de audit din 2011, iar ceea ce ramane se va raporta la cifrele anului 2012. Vanzatorul are, la randul sau, optiunea call, prin care se tranzactioneaza o optime din actiuni, in prima transa, o jumatate din pachetul detinut de Mokito, in a doua, si actiunile ramase, in cea de-a treia transa. Urmare a achitiei totale a Scop Computers, care se poate realiza pe parcursul anilor 2010-2013, se va consolida pozitia ABC Data pe piata de distributie IT din Europa Centrala si de Est, care este obiectivul principal al companiei, se arata in raportul citat. Biroul european de statistica a mai anuntat ca, in ianuarie, avansuri moderate ale comertului cu amanuntul au fost inregistrate in Marea Britanie, unde ritmul anual de crestere a fost de 2,9%, Suedia si Polonia, de cate 1,9% incredera consumatorilor Singurele tari care au reusit sa evite acest trend puternic descendent intr-o oarecare masura au fost Polonia (de la -13,9 la -10,2 puncte), Bulgaria (de la -10,8 la -15,3 puncte) siRomania (de la -26,2 la -32,8 puncte). centre comerciale (hypermarket, supermarket, mall, traditionale)

Sectorul de retail prin centre comerciale s-a dezvoltat foarte mult ( exista 23 de hypermarket-uri, dintre care 14 sunt in Varsovia). In 2003 s-au inregistrat urmatoarele cote de piata in functie de tipul de magazine : Magazine Discount 8-10%, Supermarketuri 11-13%, Hipermarket-uri 20-22 %. Grupul britanic TESCO este lider de piata pe segmentul de hipermarket-uri. In ultimii ani au crescut investitiile in mall-uri ( 31 in Varsvia). Mai pot fi intalnite magazine traditionale si magazine de suveniruri ( foarte raspandite in zonele turistice). Structura si densitatea retelei comericale deprinderi de cumparare locale Desi magazinele mari au o cota de piata in crestere, o mare parte a populatiei isi realizeaza in continuare cumparaturile din magazine mici ( aproape jumatate din locuitorii Poloniei nu au intrat niciodata intr-un hipermarket). Exista o tendinta de sustinere a produselor poloneze comparativ cu cele din import. Caracteristici ale mediului de marketing agentii de publicitate si de cercetare a pietei; nivele de tarifare si publicitate Numarul agentiilor de publicitate si de cercetare a pietei este relative ridicat, desi investitiile companiilor straine in acest domeniu sunt reduse. Majoritatea agentiilor sunt de dimensiuni mici avand capital autohton: AGB Polska, ARC Rynek I Opinia, BPS Consultants Poland Ltd., etc. numar de posturi de radio si televiziune nationale Exista 792 posturi radio, dintre care 14 AM, 777 FM si 1 cu unde scurte si 179 posturi de televiziune. numar de cotidiene si reviste de specialitate economica cu mentionarea celor mai importante (de mare tiraj) Pentru ca in Polonia nivelul de citire a presei este foarte ridicat, de aproximativ 80%, exista numeroase cotidiene si reviste de specialitate economica, dintre care amintim

: Gazeta Wyborcza, Zucie Warszawy, Polish Press Agency In 2003 volumul investitiilor in publicitate se ridica la 7,142 mld zolti, cea mai mare pondere, de 62,7% din investitii, fiind indreptata catre publicitatea de televiziune, urmata de publicitatea prin reviste (13,8%), prin presa cotidiana (10,4%), radio(7,4%), outdor(5,3%) si cinema (0,4%). Manifestari expozitioanel internationale ARGURI SI EXPOZITII INTERNATIONALE IN POLONIA Participarea firmelor romanesti si polone la targuri, expozitii si alte manifestari internationale, organizate in cele doua tari, reprezinta unul din principalele instrumente de promovare a exportului si stimulare a investitiilor reciproce. Informatii asupra programului de targuri si expozitii comerciale din Polonia se pot obtine de la Polska Korporacja Targowa/ Polish Trade Corporation, adresa: 60-734 Poznan, ul. Glogowska 26, tel: +48-61-866 15 32; fax: +48-61-866 10 53; website: www.polfair.com.pl, precum si de la Poznan International Fair: www.mtp.p atentate teroriste Implicarea mai puternica in Irak a facut din Polonia o posibila tinta a atentatelor teroriste. calamitati naturale Tara este afectata uneori de inundatii. consumul de droguri Consumul de droguri este in crestere, Polonia fiind si un punct de tranzit in transportul de droguri. ROGURI ILEGALE: n ciuda unor msuri extrem de serioase mpotriva traficului de droguri i a schimbului de informaii la nivel internaional cu privire la infraciunile transfrontaliere, este un productor important de droguri ilegale sintetice pentru piaa internaional; punct minor de trecere a heroinei provenind din Asia de Sud-Vest i a cocainei provenit din America Latin cu destinaia Europa de Vest

Foto: Proporia deceselor subite legate de consumul de droguri sub vrsta de 25 de ani n 2002 Boli periculoare n Polonia, studiile locale indic faptul c extinderea infeciei cu HIV a continuat cel puin pn de curnd, pe baza ratelor ridicate de prevalen n rndul CDI (15 % n 2002 ntr-o regiune, 411 % n alte dou regiuni n 2004). n studiul efectuat n 2002, au fost raportate 4 cazuri de infecie cu HIV (9 %) n rndul celor 45 de noi consumatori prin injectare din eantion; cu toate acestea, n urma studiului efectuat n 2004, nu a fost nregistrat nici un caz n rndul celor 20 de noi consumatori prin injectare din eantion.
HIV / SIDA - RATA DE RSPNDIRE N RNDUL ADULILOR:: 0.1%; 0.1% N.B. nu este o specificat un model clar de ar (estimare 2009) :: LOCUL N LUME: 125 PERSOANE CU HIV / SIDA: 27,000 (estimare 2009) :: LOCUL N LUME: 71 DECESE CAUZATE DE HIV: mai puine de 200 (estimare 2009) :: LOCUL N LUME: 106 BOLI INFECIOASE IMPORTANTE: :: GRAD DE RISC: intermediar :: BOLI TRANSMISE PRIN INTERMEDIUL HRANEI I AL APEI: diaree bacterian :: BOLI TRANSMISE PRIN VECTORI: encefalita de cpu N.B.: gripa aviar H5N1 a fost identificat n aceast ar; prezint un risc neglijabil, fiind vorba de cazuri extrem de rare posibil n rndul celor care au intrat n contact cu psri (2009)

sentimentul de nesiguranta al cetatenilor O problema de prima importanta pentru economia Poloniei ramane rata ridicata a somajului, incercandu-se creearea de noi locuri de munca prin atragerea de investitii straine. 14. Alte particulariti ale macromediului trii ce ar putea influena activitatea de marketing internaional: Poporul polonez se bucura de frumoasa sa istorie fiind foarte mandru de istoria, cultura i modernizarea sa i se consider un popor foarte crestin. Stilul de comunicare verbal al polonezilor este intens i expresiv. In mare parte, comunicarea este mai mult indirect i delicat decat direct, provenind din ospitalitate i politee, dar discuiile de afaceri sunt specifice i dinamice. Comunicarea nonverbal este de asemenea intens i expresiv, distana fizic intre oameni in cazul saluturilor este ceva mai mic, iar contactul fizic poate fi mai intens decat suntem noi obinuii. Economia se imparte in doua zone bine delimitate: atmosfera cosmopolit in zonele urbane cu asemnri cu oricare economie de Vest, iar zonele rurale sunt mai puin dezvoltate din punctul de vedere al pieii, unde se practic mai mult valorile sociale tradiionale ( mai mult pe agricultura). Ierarhia sociala este foarte important pentru ei, treapta ierarhic fiind prioritar varstei sau sexului. In afaceri, deciziile sunt intotdeauna luate de persoane cu vechime, directori, manageri generali. Sunt evitate riscurile, fie si cele calculate, i se merge intotdeauna pe ideea c regulile confer stabilitate i certitudine. Polonezii au incrdere aproape doar in membrii familiei i prieteni apropiai. Sunt cunoscui a fi buni negociatori, dezbaterile i certurile fcand parte din procesul de nego. Puterea i beneficiile bneti sunt cheia motivrii polonezilor in afaceri, preul este un element important in negociere i decizia de cumprare. Majoritatea polonezilor sunt catolo, desi la inceput Polonia este o tara ortodoxa. Vestimentatia polonezilor reprezinta oglinda, reflexia multor culturi ale istoriei si stilurilor de viata..

BIBLIOGRAFIE
Horia C. Matei, Silviu Negu, Ion Nicolae, Nicolae teflea, Statele lumii. Mic enciclopedie, Ediia a VI-a, Cuvnt nainte: Mircea Malia, Editura Meronia, Bucureti, 1995, http://elib.kkf.hu/poland/lengyel/geography/EN.htm http://www.staypoland.com/poland-history.htm http://www.efin.ro/stiri_financiare/economic/polonia_a_atras_investitii_straine_de_10_m iliarde_de_euro_in_2010.html http://www.fin.ro/articol_65515/economia-poloniei-sustinuta-de-investitii-a-crescutpeste-asteptari-in-t2.html http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/2010/GCBReport2010_ %202010_12_07_ro.pdf http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles %7CdisplayArticle/articleID_12577/Politicile-Uniunii-Europene.html http://www.fin.ro/articol_31323/salariile-bugetarilor-pe-timp-de-criza-%2B27-inpolonia--16-in-ungaria.html http://www.money.ro/in-sfarsit-i-am-batut-pe-polonezi-si-unguri-la-ceva--romania--peprimul-loc-in-technology-fast-50_1127866.html http://www.tradingeconomics.com/poland/gdp-growth http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7118475-economia-poloniei-cifre-catevacomparatii-romania.htm http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2005/management-si-marketing/48.pdf http://www.expresmagazin.ro/economic/consumatorii_europeni_din_nou_nelini_ti_i_in_t imp_ce_romanii_o_duc_rau_bulgarii_se_redreseaza_constant.html

http://www.mediauno.ro/?a=detaliu&articole_id=6227 http://www.ziare.com/articole/rata+divorturi http://moneyexpress.money.ro/articol_19497_41/polonia_da_o_lec__ie_de_economie_un iunii_europene.html http://www.international-travel-tours.com/poland/about-poland.html http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/accesul-pe-pia-muncii-din-polonia http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t668992.html http://laborsta.ilo.org/applv8/data/SSM7/E/pl.html http://www.business24.ro/articole/vanzari+cu+amanuntul http://www.e-transport.ro/Info_Europa-Polonia-t171-o1.html http://www.agroinfo.ro/evenimente/targuri-si-expozitii/targul-international-indagra-2011isi-deschide-portile-maine-19-octombrie-la-romexpo http://jurisprudentacedo.com/Broniowski-contra-Poloniei-Notiunea-de-bun-Compensatiifinanciare-Bunuri-nationalizate.html http://www.fes.ro/common/pdf/anticriza.pdf http://www.monoparentalitate.ro/uploads/files/studiu-ub_bqwy.pdf http://www.eximbank.ro/polonia-info189.aspx http://www.gandul.info/news/recensamant-2011-cati-romani-se-mai-casatoresc-astazi-sicati-divorteaza-cum-le-am-luat-o-inainte-nemtilor-francezilor-si-spaniolilor-8905097 http://www.alinagorghiu.ro/2008/07/27/se-divorteaza-pe-capete-in-romania/ http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Medicii-polonezi-au-salarii-mai-mari-decatmedicii-romani_9314/ http://ar2006.emcdda.europa.eu/ro/page011-ro.html http://stiri.rol.ro/In-Romania-mai-multe-divorturi-decat-casatorii-in-acest-an-88844.html http://www.ccib.ro/afacerea/Stire-4071-.htm http://www.eximbank.ro/polonia-info189.aspx