UNIVERSITATEA POLITEHNIC DIN BUCURETI

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria i Managementul Afacerilor

Motivarea la locul de munca






Masterand:
Constantinescu Victor George
AMIA, ANUL2, GRUPA 1



Bucureti 2014
DESPRE PROIECT

In proiectul de fata, o sa vorbesc despre Motivarea la locul de munca. Pentru a
putea face ca lucrarea sa fie mult mai interesanta, m-am gandit sa vorbesc din perspectiva
voluntarului intr-un ONGS (practic ce m-a motivat pe mine sa lucrez pentru ONGS), din
perspectiva angajatului in cadrul OBI, dar nu in ultimul rand, din perspectiva viitorului
meu job, viitorul meu loc unde ma vad lucrand, mai exact la o scoala doctorala, dar si avand
propria afacere.
Lucrarea are aproximativ 12 pagini, si cuprinde atat o parte teoretica, dar mai ales mai
multe parti practice cu privire la locul meu de munca (pe care l-am avut, pe care il am, si pe
care o sa il am in viitor), avand ca obiectiv principal: motivarea.


















VOLUNTARIATUL SCURTA INTRODUCERE- VIP ONGS

ntr-un proiect finanat din Fonduri Europene, de ctre Centrul de Formare i
Asistare Buzu, proiect intitulat Program de dezvoltare a abilitilor de via ale copiilor
aflai n situaie de risc din mediul rural buzoian, se prezint nceputurle voluntariatului
Romnesc care au aprut n anul 1913, n Banat. Atunci, generalul pensionar tefan Stoica a
nfinat la Bucureti o legiune ardelean ce avea ca scop s fac propagand i s cuceresc
prin lupt Banatul i Transilvania. Generalul a oferit voluntarilor armanent provenii din
donaii, urmnd ca peste doi ani de zile s fac cu voluntarii acetia exerciii militare. n urma
acestui demers, voluntarii urmau s fie distribuii la regimentele romneti ca i cluze, n
cazul n care apreau conflicte ntre Romnia i Imperiul Austro-Ungar.
1

Atunci cnd spunem voluntariat, putem spune c vorbim de caritate, adic de o
atitudine plin de generiozitate cu privire la cineava. Voluntariatul reprezint un schimb
reciproc avantajos ntre om i comunitate.
n prezent, Academia de Studii Economice gzduiete 13 organizaii studeneti,
fr Senatul Studenesc, acestea difer una de cealalta, dnd posibilitatea studenilor dornici
s fac parte dintr-un ONGS, s aleag organizaia cea mai potrivit. Organizaiile care si
desfuar activitatea n cadrul Academiei de Studii Ecoonimce Bucuti sunt membre din
Aliana Naional a Organizaiilor Studeneti din Romnia (ANOSR), acestea fiind
Asociaia Internaional a Studenilor n tiine Economice i Comerciale (AIESEC),
Asociaia Studenilor Economiti din Romnia(ASER), Asociaia Studenilor Europeni
Bucuresi (AEGEE), Asociaia Studenilor n contabilitate i informatic de gestiune
(ASCIG), FINANS, DaAfaceri, Business Organization for Students (BOS), Clubul de
turism i ecologie, Microsoft Academic Program ASE, Organizaia Studeneasc de
marketing AdVice, Eurovox, Sindicatul Studenilor din Facultatea de Cibernetic, Statistic
i Informatic Economica (SISC) i Voluntari pentru Idei i Proiecte (VIP).
2
O mare parte
din aceste organizaii studeneti i au sediul, ncepnd cu anul 2010 n Casa Studentului
Economist, cldire situa pe Strada Frumoas.
Rolul stundetului ntr-o organizaie studeneasc este foarte important. Acesta i
asum anumite sarcini la nceputul anului scolar, urmnd ca la sfaritul anului s fie evaluat

1
***, Centrul de Formare i Asistare Buzu, Program de dezvoltare a abilitilor de via ale copiilor aflai n
situaie de risc din mediul rural buzoian.
2
http://www.ase.ro/ase/studenti/index.asp?item=organizatii, accesat la data de 10 ianuarie 2014.
de ctre cel care conduce organizaia studeneasc. n ultima vreme, multe organizaii
studenti au nceput s se organizeze precum firmele mari. Dac pn acum cinci ani de zile
fiecare voluntar, fiecare student ce fcerea parte dintr-o organizaie studeneasc se ocupa cu
cte puin din fiecare, practic era nevoit s se ocupe i de marketing-ul organizaiei, de HR-ul,
de PR, de vnzri, de cutare de poteniali sponsori; astzi majoritatea organizaiilor
studeneti sunt mprite pe mai multe departamente, fiecare departament fiind condus de
ctre un manager de departament. Practic, un nou stundet cnd se altur unei organizaii
studeneti trebuie s i aleag departamentul din care vrea s fac parte, avnd dreptul ca
peste un an de zile s liciteze pentru a condue departamentul respectiv. Pe lng alegerea
departamnetului din care dorete s fac parte, studentul trebuie s i aleag i un proiect la
care s participe ca i membru organizator. n funcie de departamentul n care este, acesta va
avea mai multe task-uri la proiect. De exemplu, eu ca membru al Organizaiei Studeneti
Voluntari pentru idei i Proiecte, n anul n care am intrat n organizaie, anul 2009, am ales
s fac parte din departamentul de Marketing. Dupa cum am precizat i mai sus, a trebuit s
mi aleg i un proiect la care s lucrez, i am ales Proiectul Investment School. Fcnd parte
din departamentul de marketing, rolul meu n echip a fost de a asigura cea mai bun calitatea
a afielor, a site-ului, a reeleleor de socializare i a multor lucruri de in de domeniul
marketingului.
Fiecare organizaie este condus de ctre un Manager de Comunitate (exsit mai
multe denumiri care difer de la organizaie la organizaie ), acesta avnd rolul de a forma o
comunitate de studeni cu aceleai preferine, dornici s nvee, care la rndul lor s recruteze
noi mebrii pentru organizaie.

DE LA ORELE DE CURS LA VOLUNTARIAT

Actiunea : anul 2010, anul 2, Facultatea de Marketing

Desi majoritatea colegilor de facultatea nu lucrau in anul II, erau o parte care aveau
joburi. Foarte putini din ei care aveau joburi ok, si cand zic joburi ok ma refer la joburi in
domeniul pe care il faceam, marketing. Eu am ales sa incerc sa intru intr-o organizatie
studentesca din cadrul ASE, in speta VIP Romania comunitatea Business Club. Desi
majoritatea colegilor/prietenilor mei ma intrebau De ce te duci la astia sa lucrezi pe gratis?,
eu am considerat ca a face parte dintr-o organizatie studenteasca este mult mai important
decat multe joburi (joburi chiar platite). In ASE sunt aproximativ 13 organizatii studentesti,
printre care 4-5 sunt de renume. Printre acestea se numara si ONGS-ul din care am facut eu
parte. Spre deosebire de alte ONG-uri studentesti, in cadrul VIP, perioada de recrutare a fost
foarte severa. In cadrul comunitatii Business Club (Business Club este o comuniate din VIP)
au aplicat peste 120 de stundeti, ramaand doar 12, printre care si eu.

Ce ma motiva sa lucrez pentru un ONGS pe gratis, in timp ce colegii mei cautau un job
destul de bine platit?

Timp de doi ani cat am facut parte din cadrul organizatiei, am invatat foarte multe
lucruri. Incepand de la a face un afis, de la a imparti flyere pana la a recruta noi studenti, sau
chiar a coordona diverse proiecte.
Desi nu am beneficiat de nevoi fiziologice (nu primeam salariu), pot spune ca un
lucru care m-a motivat foarte mult a fost reprezentat de activitatiile de recreere pe care le
faceam foarte des cu colegii de organizatie,in special team building-uri, pe care le faceam la 2
luni de zile. De asemenea, in fiecare luna aveam un evenimet First Friday, evenimet ce ne
unea pe toti la o iesire in oras. (nevoi de apartenenta).
De asemenea, orice membru putea coordona un proiect, putea sa participe la licitatii
privind conducerea unui department, coordonarea unui proiect etc. Fiind o fire foarte
ambitioasa, mi-am propus ca numai dupa un an de zile sa coordonez un proiect (mai devreme
nu se putea). Cei care conduceau un proiect, department, trebuiau sa isi schimbe statutul de
simplu membru, cu cel de Project Manager Investmnet School (in cazul meu) in cadrul
adresei de email, sau in cazul cartilor de vizita pe care le dadeam la diverse intalniri, diverse
evenimente etc - nevoia de stima
Conform teoriei lui Frederick Herzberg ,,trebuie s se manifeste activ i factorii de
satisfacie, pentru a se face procesul de motivare motivare. Plecand de la teoria lui Herzberg,
consider ca factorii care influenteaza starea de satisfactie in munca intr-o organizatie
studentesca (din perspective mea) sunt reprezentati de factorii motivatori de crestere.
Motivatia in cazul meu in cadrul organizatiei studentesti poate sa fie reprezentata prin
faptul ca am fost promovat, am realizat multe lucruri, mi s-au recuonscut multe merite, atat
din partea colegilor de organizatie, cat si din partea stundetilor care au participat la proiectele
mele.
Pot spune ca nu regret deloc ca mi-am rupt doi ani din viata pentru a face parte
dintr-o organizatie studesteasca. Chiar daca au fost zile in care nu puteam sa ies in oras cu
colegii de facultate, weekenduri in care alegeam sa raman in Bucuresti, nu sa plec acasa, din
cauza ca nu terminasem anumite taskuri, am fost mereu foarte motivat pentru a lucra in
cadrul organizatiei.
Faptul ca puteam participa la anumite conferite (conferinte care in mod normal costa
aproximativ 100 de Euro) fara sa platesc taxa, ma motiva foarte mult. (nevoia de
apartenenta)
Libertate de decizie in ceea ce priveste modul in care vrei sa ataci o problema ma
motiva foarte mult. Atata timp cat am fost membru in cadrul ONGS, fie ca eram la inceput un
simplu membru, fie ca eram coordonator de proiect, fie alumnus, am avut mereu parte de
libertate deplina, fiindu-mi ascultat mereu punctual de vedere, fapt ce ma motiva foarte mult.
(mi se parea ca mi se acorda respect)
Un alt factor ce a contribuit la motivarea mea, a fost reprezentat de posibilitatea de a
cunoaste oameni noi, oameni cu spirit antreprenorial ca si mine, cu care pe viitor sa pot sa
deschid o afacere.
De asemenea, un alt factor ce m-a determinat sa intru intr-o organizatie studentesca a
fost acela ca, facand parte dintr-un ONGS este un punct forte in CV (voluntariatul este vazul
ca si experienta)

Concluzie prima parte

In concluzie, pot spune ca nu orice student poate sa fie motivat pentru a lucra la un
ONGS. Sunt mai multe categorii de stundeti, stundeti care au nevoie de experienta pentru CV
si apeleaza la anumite ONGS unde stau doar 3 luni de zile. Pentru a putea ca stundetul sa fie
motivat in cadrul unui ONGS, consider ca, in primul rand, acesta trebuie sa plece de la
premisa ca nu banii sunt cel mai important lucru. Relatia care o avem cu oamenii din jur,
faptul ca putem sa ii ajutam, faptul ca acestia ne pot ajuta si ei pe noi este mult mai
importanta decat a avea bani. Participand la diverse conferinte, de exemplu la cel mai mare
eveniment de business din Romania, zilele BIZZ, am avut ocazia sa cunosc foarte multi
oameni. Atat simplii voluntari ca si mine, dar si oameni de afaceri, chiar milionari in dolari.
Pot spune fara falsa modestie, ca nu exista nicio diferenta intre modul in care am comunicat
atat cu studentii, cat si cu oamenii de afaceri. De asemena, atunci cand am fost Project
Manager in cadrul proiectului Investment School, am avut sansa, am avut ocazia sa vorbesc,
chiar sa negociez diverse sponsorizari cu oameni importanti din piata de capital. Am avut
placerea sa vorbesc cu directorul Bursei de Balori Bucuresti, acesta venind ca si speaker la
evenimetul organizat de mine. Desi eram un simplu voluntar al unei organizatii studentesti,
desi nu eram platit, faptul ca aveam puterea, aveam libertatea de a decide la cine sa merg, cu
cine sa vorbesc despre diverse colaborari, diverse sponsorizari, ma motiva foarte mult. Prin
proiectul pe care l-am realizat, Investment School, am format o comunitate de stundeti ce
aveau o pasine comuna, si anume : piata de capital. Acesti studenti au avut oportunitatea de a
asista la mai multe zile de traininguri privind piata de capital tinute de specialisit din
domeniul. Faptul ca toti studentii au venit la mine la sfarsit si m-au felicitat pentru
organizare, pentru speakerii pe care i-am adus, m-a motivat foarte mult sa-mi continui munca,
in interiorul organizatiei, promitandu-mi ca mereu o sa respect meseria de voluntariat.

DE LA PRACTICA, LA MUNCA DE BIROU

In anul 1 de masterat, semestrul 2, am avut ocazia sa fac practica in cadrul companiei
OBI, stagiu de practica ce a durat 3 luni de zile. Dupa efectuarea celor 3 luni de practica in
cadrul departamentului financiar contabil am avut sansa de a ramane in cadrul companiei,
cu un job part time. Pana atunci nu am mai avut ocazia sa lucrez pe piata muncii, decat in
anul I de facultate si putin in anul II, ca si operator de teren (nevoia fiziologica).
Desi sunt masterand atat in cadrul ASE, cat si in cadru Poli, am ales sa ma angajez
pentru un job part time. Neavand foarte mult timp liber, cu un job full time nu puteam sa fac
fata la cele doua programe de master.
Angajaii sunt cea mai important resurs a unei organizaii, iar modul n care acetia
se implic activ n atingerea obiectivelor strategice ale companiei pentru care lucreaz este
esenial pentru a obine performanele ateptate de top management. Cu ct gradul de
motivare al angajailor este mai mare, cu att implicarea acestora crete, iar rezultatele
palpabile nu ntrzie s apar. Angajaii motivai i implicai sunt visul oricrui angajator
pentru c ei sunt cei care cresc productivitatea companiei, ntrein un mediu de lucru pozitiv
i bazat pe colaborare i lucru n echip, sunt loiali companiei. Pe scurt, ei sunt cei care
asigur succesul organizaiei pe termen lung. Motivarea angajailor, ns, nu este un lucru
uor de obinut. Motivaia, din punct de vedere psihologic, st la baza comportamentului
fiecrui individ, att n sfera personal, ct i n cea profesional. Atunci cnd vorbim despre
comportamentul unui angajat la locul de munc, motivaia are strict legtur cu modul n
care acesta percepe rolul su n cadrul organizaiei, cu felul n care munca sa este apreciat,
att din punct de vedere valoric (salariul pe care l primete pentru munca prestat), ct i
social (felul n care este privit munca sa de ctre cei din jur), dar i cu relaiile interumane
stabilite n cadrul profesional. Pe lng politicile de resurse umane pe care orice organizaie
le aplic i care se refer la pachete financiare, planuri de carier i programe de training i
dezvoltare profesional, programele de comunicare intern au un rol foarte important n
creterea gradului de motivare al angajailor.
Numeroase studii au artat c, la nivel internaional, angajaii acord o foarte mare
importan factorilor non-financiari cum sunt raportul via profesional via privat i
calitatea relaiilor cu colegii de serviciu.
Programele de comunicare intern conin din ce n ce mai frecvent astfel de factori de
motivare non-financiar. Profesionitii n domeniul comunicrii interne au fost provocai, pe
parcursul ultimului deceniu, s treac gradual de la programe de comunicare intern destinate
exclusiv diseminrii informaiei n cadrul organizaiei, fie ele uni sau bidirecionale, la
programe de implicare i motivare a angajailor.
Pentru a fi performani, este evident c angajaii au nevoie s se simt parte dintr-o
organizaie care susine echilibrul dintre viaa privat i viaa profesional, care ncurajeaz
dezvoltarea personal alturi de dezvoltarea carierei i spiritul de echip i colaborarea.
Multe companii aspir la statutul de employer of choice, dar puine reuesc cu adevrat
acest lucru. Un angajat motivat i loial, mndru de compania pentru care lucreaz va fi cel
mai bun ambasador pe care o organizaie l poate avea
3
.
In cadrul companiei OBI, comunicare interna este un punct forte. OBI are o
comunicare interna foarte buna, lucru ce datoreaza succesul acestei companii. Comunicarea
intre angajatii companiei (cei din sediul central acolo unde lucrez si eu) se realizeaza prin
intermediul unei platforme interne, unei platforme intranet. De asemenea, comunicarea
interna in randul angajatilor OBI din sediul central se face si prin intermediul unei retele de
socializare, prin Facebook
Pentru a ma motiva si pentru a optimiza relatiile interne in cadrul companiei OBI,
comunicarea interna atinge o importanta deosebita prin intermediul mai multor elemente:
revista interna, ghidul noului angajat, mapa de prezentare a companiei OBI, ghidul
angajatului, newsletter, e-mailing, cooptare etc.


3
http://www.formare.info/formare/articol/insider-training-de-comunicare-interdepartamentala-bucuresti-11-
mar-2009.html accesat la data de 12. ianuarie.2014
De exemplu, in cazul meu, dupa terminarea internshipului din cadrul companiei, am
avut ocazia sa apar in revista companiei, ca si angajatul lunii. Desi aveam un salariu destul de
mic, pe moment a fost o bucurie foarte mare pentru mine, fapt ce m-a motivat foarte mult pe
viitor.
Comunicarea cu angajatii in cadrul OBI are un rol foarte important in dezvoltarea
strategiei de Marketing Social si in valorificarea capitalului uman, oferind solutii pentru o
organizare optima, pentru fidelizarea angajatilor si pentru valorificarea imaginii companiei
OBI.
Pentru a raspunde eficient in fata noilor conditii economice, devine imperativa o
planificare in detaliu a structurii organizationale, a proceselor interne si a instrumentelor si
modalitatilor de interventie, toate acestea inainte ca aceasta criza financiara sa afecteze
compania OBI.
O alta modalitate moderna de a testa comunicarea interna din cadrul OBI Romania
este atunci, cand, la sfarsitul saptamanii se realizeaza in afara Bucurestiului (la mare sau la
munte) teambuilding, atat pe perioada verii, cat si pe perioada iernii. In cadrul acestor
teambuildinguri se realizeaza mai multe jocuri, prin intermediul carora, se poate vedea cat de
stresati sunt angajatii OBI, cat de bine lucreaza in echipa etc.
Lunch-urile reprezinta si ele, o metoda de a observa (pe parcursul saptamanii) daca in
cadrul comunicarii interne OBI (prin intermediul metodei lunch OBI sediul central) exista
sau nu conflicte intre angajatii companiei.
Nu in ultimul rand, cele 90 de ore in care am facut practica in cadrul OBI Romania,
ma vor ajuta si la realizarea lucrarii finale de disertie, din cadrul Politehnicii Bucuresti,
Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor, master AMIA, lucrarea
ce se va axa pe importanta comunicarii interne in cadrul unei companii de bricolaj, in speta,
ma voi axa pe compania OBI Romania. Inca din facultate, am fost pasionat de domeniul
comunicarii de marketing, comuncarea interna fiind si fost mea tema de licenta de acum doi
ani de zile.
In concluzie, ma declar foarte multumit de perioada stagiului de practica in cadrul
companiei OBI Romania pe care l-am facut, dar si de faptul ca am ramas in cadrul
organizatiei. Desi am un job destul de uretel, acesta este destul de bine platit (nevoia de
securitate). De asemenea, ma motiveaza foarte mult ca munca mea chiar este importanta.
Plecand de la datele pe care eu le introduc in sistem, se pot face foarte multe analize, dar si
concluziona multe chestii.Acest fapt ma motiveaza foarte mult. Dupa cum am subliniat si mai
sus, desi nu este un mediu foarte tanar, este un mediu cu oameni cu foarte multa experienta,
fapt ce ma motiveaza foarte mult sa merg la munca cu drag pentru a invata cat mai multe
lucruri noi. De asemenea, sedintele au un rol foarte important pentru mine. De fiecare data ni
se prezinta evolutia noastra in ultima vreme. Desi am practicat si voluntariat, am invatat si in
cadrul OBI cu adevarat ceea ce inseamna o echipa puternica, cat de importanta este munca in
echipa, cat de importanta este comunicarea interna intre angajatii companiei (atat intre
angajatii din sediul central, cat si intre angajatii din magazinele OBI).

DE CE SCOALA DOCTORALA ? DE CE INVATAMANT?

Procesul de motivare pentru cariera didactic este departe de a fi unul simplu. n
primul rnd pentru c aa cum se observa n literatura de specialitate cadrul didactic este
o persoan aparte, cei care au vocaie pedagogic fiind cei mai potrivii pentru a ocupa o
astfel de poziie profesional
Chiar din anul II de facultate auzeam foarte multi colegi care imi ziceau Abia astept
sa scap de facultatea asta. Din pacate, aceasta replica o aud la peste 80% din colegii mei de
master, atat cei de la ASE, cat si cei de la UPB. Eu unul am alta dorinta.
Inca din anul II de facultate, doream sa fac un doctorat dupa terminarea masterului.
Cu timpul, chiar acum in ceasul al XII-lea cand trebuie sa ma decid, pot spune clar si foarte
sigur pe mine ca imi doresc sa ma inscriu la scoala doctorala.
Fiind copil de profesori, sora mea facand si ea un doctorat in Elvetia la ETH Zurich,
consider ca dorinta de a face un doctorat a venit si din partea familiei, ca o motivatie interna.
De ce vreau sa fac un doctorat? De ce as vrea sa lucrez in invatamanet?
Foarte multa lume fuge de invatamant pentru ca sunt salarii mici. De asemenea, exista
si o categorie care opteaza pentru invatamant pentru ca este un post sigur. Eu nu ma
incadrez in nicio categorie. Faptul ca imi place foarte mult sa lucrez cu oamenii, sa ii ajut, sa
ii invat, sa prezint ma determina pentru a opta pentru o cariera de profesor.
Principalele elemente care ma motiveaza pentru a parcurge o scoala doctorala sunt
reprezentate de atractia, retenta profesionala si concentrarea.
Motivele pentru care as rmne n invatamant (profesia didactic) dupa terminare
scolii doctorale:
1. Contactul cu copiii/tinerii/studentii care ar fi extrem de pozitiv pentru mine;
2. Pasiunea pentru domeniul pe care l predau (marketingul);
3. Ajutorul pe care l pot oferi n dezvoltarea elevilor/studentilor (de exemplu in cazul
studetilor sa ii ajut sa isi gasesca un loc de munca, sa le vorbesc cat de important este sa se
implice intr-o organizatie studentesca, sa le vorbesc cat de important este sa citesca etc);
4. Responsabilitatea social pentru formarea viitorului rii;
5. Timp liber (spre exemplu vacanele) i flexibilitatea programului.(din pacate nu sunt
adeptul programului de la 8 dimineata, pana la 20 seara).
De asemenea, statutul de profesor, dorinta de a fi important ,dorina de a avea prieteni
la locul de munc, de a lucra alturi de ei , nevoia de putere (n a conduce diferite proiecte,
activiti),autonomia, nevoia de a-i face bine meseria (nevoia de realizare) , dorina de
dezvoltare i perfecionare, sigurana postului ,natura muncii n sine, motive de (auto)aprare
(psihologic o sa ma motiveze pentru a ajunge profesor























BIBLIOGRAFIE

***, Centrul de Formare i Asistare Buzu, Program de dezvoltare a abilitilor de via ale copiilor
aflai n situaie de risc din mediul rural buzoian.
http://www.ase.ro/ase/studenti/index.asp?item=organizatii, accesat la data de 10 ianuarie 2014.
http://www.formare.info/formare/articol/insider-training-de-comunicare-interdepartamentala-bucuresti-
11-mar-2009.html accesat la data de 12. ianuarie.2014