Polonia si absortia de fonduri europene

Cazul polonez este un model de succes: Polonia este vedeta regiunii n materie de a
bsorbtie a fondurilor europene. O divizare administrativa care ofera regiunilor
autonomie, oameni bine pregatiti si structuri administrative imune la schimbaril
e de guvern - acestea sunt elementele esentiale care contribuie la acest succes.
Afluxul de fonduri Europene a avut o contributie majora la atenuarea impactului
crizei asupra economiei poloneze, mai blnda dect n celelalte tari europene. De fap
t, se estimeaza ca Polonia a fost singura tara din UE ce a atins cre?tere econom
ica in timpul crizei, cu o rata de crestere anuala a PIB, conform raportului Min
isterului Dezvoltarii Regionale, de aproximativ 1,5% - n 2009. Totodata, conform
Oficiului National de Statistica, in 2010, rata economica de crestere a fost cea
mai buna din Europa, 3,9 %.
Aceasta crestere anuala a avut un impact asupra alegerilor din 2011 si a permis,
pentru prima data dupa 1989, re-alegerea pentru un alt mandat de 4 ani a partid
ului pro-european de centru-dreapta al prim-ministrul Donald Tusk. Politicile pr
omovate de guvernul Tusk au asigurat o crestere economica nentrerupta, o scadere
a deficitului si un control ferm asupra datoriei publice ?i au convins electorat
ul polonez sa-i dea un vot de ncredere. Putem afirma ca unul din succesele politi
cilor guvernului Tusk se bazeaza pe gradul ridicat de eficienta ?n absorbtia fon
durilor europene.
Polonia in anii 2004-2006
Progresele nregistrate n absorbtia de fonduri structurale n perioada 2004-2006 ar t
rebui sa fie evaluate pozitiv, valoarea totala a cererilor depuse au plasat Polo
nia pe a treia pozitie n rndul noilor state membre, n spatele Slovaciei si Republic
ii Cehe. Polonia a mentinut un nivel mediu de absorbtie n primii doi ani de la ad
erarea la UE, beneficiind de sprijin n valoare de aproape 6 miliarde de euro, cor
espunzatoare la 68% din totalul fondurilor alocate pentru perioada 2004-2006, de
pasind Slovacia si Republica Ceha. n plus, trebuie subliniat faptul ca programe p
recum Programul Operational Regional si Resurse Umane, care au avut proiecte cu
valoare mai mica si al caror proces de punere n aplicare a fost descentralizat si
a avut loc la nivel regional, au constituit practic cea mai buna utilizare a fo
ndurilor EU.
Peste 75.000 de proiecte au obtinut co-finantare pna la sfrsitul anului 2006, potr
ivit unui document emis de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale din Polonia. F
aptul ca infrastructura a fost programul cel mai accesat a creat un mediu favora
bil pentru dezvoltarea economiei poloneze. Aceasta a condus la o mbunatatire semn
ificativa a pietei fortei de munca, prin crearea de noi locuri de munca, care sau cuplat cu modificari pozitive n structura sectoriala a economiei.
Unitatile teritoriale de auto-guvernare (provenite din procesul de descentraliza
re), au fost cel mai mare grup de beneficiari ai fondurilor EU. Comunele au fost
promotorii proiectelor europene, beneficiind de infrastructura de baza. Pe lnga
administratia publica, care acopera 74% din beneficiari, finantarea UE s-a bucur
at de mare interes si n sectorul de afaceri.
Polonia 2007-2013
Poloniei i-au fost alocate pentru perioada 2007-2013 68 de miliarde de euro din
fonduri europene, dar ntregul pachet depaseste mai mult de 100 de miliarde de eur
o, avnd n vedere puterea de co-finantare a guvernului polonez. Polonia a fost n mas
ura sa distribuie cea mai mare parte a sumelor la care a avut acces semnnd deja c
ontracte pentru 65% din fonduri, iar restul au fost aloca?i pentru proiecte majo
re. Succesul polonez se traduce prin 600 km de de cale ferata, autostrazi, si in
vestitii masive n educatie, IT, sanatate, conform ministrului Dezvoltarii Regiona
le din Polonia.
n 2008 si 2009, criza economica globala a afectat Europa si efectele ei negative
s-au simtit, de asemenea, n Polonia. n aceste conditii guvernul polonez a decis sa
creasca rata de absorbtie a fondurilor europene. nsa cheltuirea acestor fonduri

presupune un proces de gestiune laborios ce presupune de asemenea verificari nain

te, n timpul si dupa punerea n aplicare a proiectului. Guvernul polonez, prin inte
rmediul politicilor sale si a efortului institutional a dovedit ca este capabil
sa faca acest lucru n mod eficient. Polonia a utilizat eficient banii europeni, i
ar acest rezultat se reflecta n cresterea economica din timpul crizei. Guvernul d
e la Varsovia a pastrat cu atentie echilibrul dintre fondurile UE si fondurile n
ationale de co-finantare din buget. Platile pentru proiectele europene au fost e
fectuate integral de la bugetul central, aseptnd apoi rambursarile din partea Com
isiei Europene. Polonia a decis sa accelereze procesul, prin efectuarea de plati
n avans, nu numai pentru institutiile publice si autoritatile locale, dar de ase
menea si pentru companii private. Potrivit Elzbietei Bienkowska, ministrul Dezvo
ltarii Regionale, Polonia, a platit n avans de la bugetul de stat, sume imense de
bani, de aproape 7 miliarde de euro, din care 800 milioane euro au fost destina
te companiilor private, pentru a putea co-finanta proiectele cstigate. Banii au f
ost platiti n avans, astfel ca proiectele au putut fi puse n aplicare.
Principalii factori care au ajutat Polonia sa gestioneze atat de bine fondurile
europene inca sa un model de urmat au fost:
Divizarea administrativa
mpartirea teritoriala a Poloniei, care a intrat n vigoare n ianuarie 1999,
se bazeaza pe un nou model, cu trei niveluri: comuna ,districtul,si voievodatul
care functioneaza pe principiile descentralizarii si auto-guvernarii. n noua divi
ziune administrativa, comunele si districtele reprezinta unitati de guvernare lo
cala, iar statutul voievodatelor este acela de unitate de conducere, responsabil
a de executarea politicii regionale, fiind unitatea de nalt nivel teritorial cu o
guvernare mixta ntre guvernul central si auto-guvernare. Polonia are deci 16 reg
iuni care au putere. Acestea au un parlament local, sejmik , si un consiliu executi
v condus de un presedinte numit marszalek .
Majoritatea fondurilor concepute pentru a dezvolta zonele regionale au fost pen
tru drumuri, spitale, educatie, sunt sub managementul autoritatilor regionale. A
ceste autoritati negociaza direct cu Comisia Europeana. Ministerul Dezvoltarii R
egionale participa la aceste discutii, dar nu le dicteaza regiunilor ce sa faca.
Desi guvernul este responsabil pentru 68 de miliarde de euro, s-a convenit ca 2
5% din aceasta suma sa fie gestionata la nivel regional. Spre deosebire de prima
perioada de finantare, 2004-2006, cnd regiunile aveau un control mai limitat (an
umite Programe Operationale erau gestionate doar partial de regiuni), pentru per
ioada 2007-2013 regiunile au avut controlul total asupra unui sfert din fonduri
le europene.
Procesul de descentralizare
n Polonia, dezvoltarea societatii civile si a comportamentului democratic, precum
si cresterea activitatilor economice nu ar fi fost posibile fara reforma admini
strativa si procesul de descentralizare, realizate n doua etape, n termen de zece
ani: 1989-1999. Structura si principalele reguli de functionare ale administrati
ei publice n Polonia au fost create ntre 1944 si 1989, n conformitate cu principiil
e politice si circumstantele din acea perioada. Sistemul administrativ a fost ce
ntralizat si se baza pe dominatia structurilor ministeriale si departamentale. na
inte de 1989 functionau doua niveluri ale administratiei publice, regiunea centr
ala si cea locala, dar ambele au fost controlate de catre stat. Sistemul a fost
extrem de centralizat si nu att de eficient pentru reprezentantii locali si regio
nali.
Procesul de tranzitie politica si economica nceput dupa 1989 a dus la renasterea
autonomiei locale n Polonia. Dupa 1989, expertii polonezi au decis sa aleaga o ca
le diferita n comparatie cu celelalte tari post-comuniste: descentralizarea aface
rilor publice. n martie 1990 a fost amendat Actul de auto-guvernare teritoriala si n
mai 1990 au avut loc primele alegeri municipale libere din Europa Centrala si d
e Est. Procesul de descentralizare a nceput la cel mai mic nivel al administratie
i publice si rolul Gmina (municipalitatilor), a fost ntarit. Era de asteptat ca rec
ent introdusele unitati de auto-guvernare teritoriala (TSU) sa reduca birocratia
si costurile administratiei publice. Chiar si asa, sistemul polonez administrat
iv era nca dominat de centralism din punct de vedere birocratic. Existenta a 49 d

e judete a creat o birocratie excesiva, care a facut administratia publica sa fi

e extrem de costisitoare. A doua runda a reformei unitatilor de auto-guvernare t
eritoriala din Polonia a intrat n vigoare n ianuarie 1999, atunci cnd au fost creat
e alte doua niveluri de TSU: districtele (powiat) si regiunile sau voievodatele
(wojewdztwo). ntre ele nu exista subordonare, comuna nu este subordonata districtu
lui sau voievodatului si n mod similar districtul nu este dependent de voievodat.
Comunele si districtele sunt unitati ale administratiei publice locale si regiu
nile au unitati de guvernare regionala.
Procesul de descentralizare n Polonia este exemplul unui efort de succes al statu
lui. Reforma a facilitat buna functionare a democratiei si a economiei poloneze
si a ajutat tara n procesul de integrare europeana. Efectele procesului de descen
tralizare au dus la o gestionare eficienta a administratiei publice, care action
eaza la diferite niveluri, precum si la mbunatatirea cooperarii si a concurentei n
tre diferitele nivele de administratie.
Stabilitatea politica si guvernarea eficienta
Reforma descentralizarii din 1999 a conferit responsabilitate deplina unitatilor
de auto-guvernare teritoriala pentru dezvoltarea economica a regiunilor. Minist
erul Dezvoltarii Regionale a fost creat n 2005 pentru a coordona politicile reg
ionale si instrumentele de finantare ale UE, dovedind un angajament politic pent
ru mbunatatirea dezvoltarii teritoriale si a coordonarii multi-sectoriale.
Elzbieta Bienkowska a fost numita ministru al Dezvoltarii Regionale n noiembrie 2
007. Anterior, aceasta a lucrat n absorbtia fondurilor europene n calitate de dire
ctor al Departamentului pentru Dezvoltare Regionala si de programe coordonate co
ntinute n Planul National de Dezvoltare. Ca ministru de Dezvoltare Regionala, obi
ectivul principal este de a atrage si de a gestiona fondurile europene, care ar
trebui sa fie folosite ca un motor de investitii pentru economia poloneza. Rezul
tatele obtinute pna n prezent au contribuit la performanta Poloniei de a fi singu
ra tara europeana a carei economie nu a fost afectata de recesiune n timpul crize
i. Stabilitatea si vointa politica, precum si mentinerea personalului implicat n
gestionarea fondurilor UE, au fost factorii fundamentali care au contribuit la
un proces de absorbtie mai bun.
n Polonia, Ministerul Dezvoltarii Regionale coordoneaza toti banii comunitari, oa
te Programele Operationale trec prin acest minister. Din peste 2.000 de comune p
oloneze doar 30 nu au ncercat sa acceseze fonduri europene. Reprezentantii unitat
ilor de auto-guvernare teritoriala de stat au fost evaluati n functie de modul n c
are se straduiesc sa obtina fonduri europene. n perioada 2004-2006, personalul de
la Ministerul Dezvoltarii Regionale a fost schimbat la fiecare sase luni, astfe
l nct ulterior guvernul polonez a decis sa majoreze veniturile angajatilor, pentru
ca salariul sa devina competitiv cu salariile existente pe piata. n acest fel, s
-a asigurat o continuitate a expertizei n sectorul public, specialistii nefiind t
entati sa plece spre sectorul privat.
Polonia a realizat ntr-un timp scurt progrese remarcabile spre o guvernare multinivel si si-a orientat politica de dezvoltare regionala spre o concentrare mai m
are asupra competitivitatii. Ar trebui subliniat faptul ca Polonia a reusit sa n
egocieze cu Comisia Europeana, astfel ca programele operationale regionale au fo
st create pentru fiecare regiune NUTS II din cele 16 voievodate, n functie de nev
oile lor specifice. Pentru perioada 2007-2013 regiunile poloneze joaca un rol im
portant, administrnd 25% din fondul de coeziune. Sub cele 16 Programe Operational
e (PO) Regionale (pentru fiecare regiune), PO Polonia de Est si o componenta reg
ionala a PO de resurse umane, aproape 24,8 miliarde de euro au fost alocati pen
tru investitii n voievodate. Dezvoltarea celor 16 PO este justificata de procesul
descentralizat de dezvoltare regionala, de cresterea eficientei activitatilor d
e dezvoltare derulate de catre administratia publica, precum si de utilizarea ef
icienta a fondurilor structurale de catre regiuni n perioada 2004-2006. Un alt PO
, care se concentreaza pe dezvoltarea regionala si care a fost proiectat pentru
a reduce decalajele disparitatilor dintre regiuni poloneze, este PO Polonia de E
st, creat cu scopul de a accelera
ritmul de dezvoltare socio-economica n estul Poloniei, mai precis n urmatoarele re
giuni: voievodatele Podkarpackie, Podlaskie, Swietokrzyskie si Warminsko - Mazur

skie, regiuni ce au un PIB mic n comparatie cu celelalte zone ale Poloniei.

Utilizarea de parteneriate publice-private (PPP), crearea unui sistem eficient d
e angajati n sectorul public, eliminarea riscurilor de politizare a serviciului p
ublic si clarificarea distributiei competentelor ntre regiuni, districte si munic
ipii au fost masuri care s-au luat cu scopul de a mbunatati eficienta cadrului de
guvernare multi-nivel si a politicii de dezvoltare regionala.
hiar daca factorii descrisi mai sus au contribuit la o absorbtie mai eficienta a
fondurilor UE, n Polonia politicile de dezvoltare regionala au fost eficiente de
oarece partile interesate, viitorii beneficiari, actorii publici si privati, au
facut fata cu succes urmatoarelor provocari: consolidarea cooperarii la toate ni
velurile guvernamentale, ale municipiilor si ale actorilor publici si privati; c
onsolidarea capacitatilor guvernelor sub-nationale; sprijinirea responsabilitat
ii, la toate nivelurile de guvernare si de monitorizare a performantelor politic
ilor regionale si sectoriale.