Politica regionala a Uniunii Europene

Pentru a putea avea o privire de ansamblu si a putea intelege mecanismul de

acordare a fondurilor structurale trebuie sa cunoastem contextul care le genereaza. Dupa
cum se stie, aceste fonduri sunt alocate doar statelor membre, prin intermediul politicii
regionale a acesteia.
Competetia in crestere dintre diferite regiuni, implicit activitatile desfasurate in
cadrul acestora, atat in interiorul Uniunii Europene cat si in afara acesteia reprezinta o
stare de fapt a lumii "globalizate" in care traim. Nota distincta pe care UE o realizeaza, in
tot acest peisaj, consta in atentia pe care o acorda faptului ca nu toate regiunile se bucura
de aceleasi conditii economice, geografice si sociale si, ca urmare a acestei realitati, nu
toate pot concura de pe aceleasi pozitii.
Pentru multi ani, disparitatile regionale din punctul de vedere al nivelului de
dezvoltare si al calitatii vietii faceau obiectul politicilor nationale ale tatelor !embre.
!ulte imbunatatiri au putut fi observate din momentul in care Uniunea Europeana a
initiat politica de reducere a lor.
Politica de coeziune este definita prin scopul sau si anume sprijinirea procesului de
reducere a decalajelor dintre regiunile si statele membre mai dezvoltate ale Uniunii
Europene si cele mai putin dezvoltate. Politica de coeziune isi are baza legala primara in
textul "ratatului UE #"itlul $%&& "Coeziunea Economica si ociala" si 'rt. ()* referitor
la +ondul ocial European,.
-biectivul de a intari coeziunea economica si sociala este mentionat explicit in
'rticolul . al "ratatului de la 'msterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii
Europene. !ai specific, 'rticolul (/* mentioneaza coeziunea ca pe o preconditie pentru
dezvoltarea armonioasa a UE, precizand vointa de "a reduce disparitatile intre nivelurile
de dezvoltare ale diverselor regiuni si ramanerea in urma a celor mai defavorizate regiuni
sau insule, inclusiv zone rurale".
&nainte de toate, Politica regionala a UE este despre olidaritate0 este astfel
conceputa incat sa asigure la nivelul comunitatii asistenta pentru ca cele mai
dezavantajate regiuni sa depaseasca 1andicapurile pe care le au. in perioada .2223.224, o
treime din bugetul comunitatii, realizat din contributiile statelor membre #.(5 bilions of
Euros, au fost c1eltuiti prin intermediul acestei politici, adica redistribuite catre regiunile
care aveau nevoie de aceste fonduri pentru a se dezvolta.
tatele !embre prin intermediul propriilor strategii de ajutor financiar si Uniunea
Europeana isi vor continua eforturile intreprinse pentru reducerea decalajelor an
dezvoltare, pentru sprijinirea zonelor industriale aflate in declin, pentru diversificarea
activitatilor in mediul rural si pentru imbunatatirea zonelor urbane aflate in declin.
Politica regionala este de asemenea tangibila0 rezultatele ei pot fi cu usurinta observate de
catre cetatenii europeni, care beneficiaza in mod direct de asistenta #in diferite forme0
prin sprijinul de care dispun in cautarea unui loc de munca si in adaptarea la conditiile
unei piete mereu in sc1imbare, prin instruire, mai ales,.
Ea contribuie la imbunatatirea vietilor celor care traiesc in aceste regiuni, prin
cresterea fondurile pe care autoritatile publice le au la dispozitie pentru a asigura noi
infrastructuri si pentru a ajuta companiile private sa devine din ce in ce mai competitive.
'utostrazi, aeroporturi si cai ferate pentru trenuri de mare viteza au fost construite sau
renovate cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene #fonduri structurale,, dar
intotdeauna in acord cu standardele de mediu europene. &!! sunt infiintate si sprijinite
in parcurgerea primilor ani de existenta in zonele aflate in declin. istemele
informationale patrund in cele mai izolate zone rurale. Noi facilitati in domeniul
educatiei, al sanatatii, c1iar si al petrecerii timpului liber sunt create in suburbiile
reabilitate. "oate acestea reprezinta exemple tangibile care arata cetatenilor de rand cu
contribuie UE la cresterea calitatii vietii lor.
Necesitatea promovarii unei dezvoltari ec1ilibrate prin reducerea disparitatilor
dintre diferite regiuni si sprijinirea celor mai putin dezvoltate in recuperarea diferentelor a
fost observata c1iar din preambulul "ratatului de la 6oma #(7/8,. 3au pus bazele
+ondului ocial European si a 9ancii Europene de &nvestitii. 'lte instrumente
au fost create in timp, concomitent constructiei europene si cresterii numarului de noi
tate !embre.
'stfel, in (74., in momentul atingerii unui conses in privinta dezvoltarii unei politici
agricole comune, a fost creat +ondul European pentru -rientare si :arantare 'gricola. in
(74) a fost impartit in . sectiuni principale 3 una de -rientare si alta de :arantare 3 care
contribuie la implementarea unei politici sustinute de reforme in agricultura si la
promovarea unor noi forme de dezvoltare rurala.
Dupa aderarea la Uniunea Europeana a !arii 9ritanii, a &rlandei si a Danemarcei, in
(785, in (78/ a fost creat +ondul European de Dezvoltare 6egionala. !enirea initiala a
acestui fond a fost de a sprijini regenerarea regiunilor industriale aflate in declin din
!area 9ritanie si de a compensa fondurile reduse pe care !area 9ritanie le primea prin
intermediul Politicii 'gricole Comune. &ntegrarea :reciei si, ulterior a paniei si
Portugaliei, au facut ca, treptat, fondul sa se adreseze tuturor acelor regiuni ramase in
urma, din punctul de vedere al dezvoltarii.
'ctul Unic European #(7*4, a introdus prima titulatura pentru desemnarea notiunii
de coeziune economica si sociala si a creat premisele pentru o politica regionala bazata pe
solidaritate.
"ratatul de la !aastric1t a transformat coeziunea economica si sociala intr3unul
dintre obiectivele prioritare ale Comunitatii, alaturi de o uniune economica si monetara si
o piata unica europeana. Prin crearea de criterii pentru convergenta economica si
bugetara a tatelor !embre, "UE a impus un control mai riguros al deficiturilor publice.
Pentru tarile mai putin bogate, aceasta a insemnat o politica bugetara stricta coroborata cu
investitii in infrastructura, necesare accelerarii procesului de dezvoltare. 'cesta a fost
momentul in care Uniunea a decis crearea +ondului de Coeziune cu scopul de a sprijini
tarile membre mai putin dezvoltate sa se integreze in Uniunea Economica si !onetara in
cele mai bune conditii, prin cofinantarea proiectelor de investitii din domeniile transport
si mediu.
Consiliul European de la Edinburg1 din decembrie (77. a decis cresterea fondurilor
alocate in perioada (77) 3 (777 cu peste )2;. 'nul urmator a fost creat &nstrumentul
+inanciar de -rientare in Pescuit, ca raspuns la criza din sectorul pescuitului de la
inceputul anilor 72, cu scopul de sprijin restructurarea acestui domeniu.
"ratatul de la 'msterdam a subliniat, inca o data, importanta coeziunii, incluzand si
titluri speciale pentru ocupare, accentuand nevoia de actiona la nivel european pentru
reducerea somajului.
<a Consiliul European de la 9erlin, din martie (777, sefii de :uvern ai tatelor
!embre au ajuns la un consens in privinta 'gendei .222, un plan de actiune initiat de
Comisie pentru intari Politicile Comunitare si pentru a oferi Uniunii un cadru financiar,
ce a tinut cont de extinderea din mai .22). 'genda .222 a inclus de asemenea reforma
fondurilor structurale.
&n noiembrie .22., Uniunea Europeana a creat +ondul de olidaritate al Uniunii
Europene, cu scopul de a acorda ajutor tatelor !embre 3 si regiunilor lor, in anumite
cazuri 3 afectate de calamitati naturale. 'portul acestuia a fost resimtit in reconstructia
infrastructurilor si relansarea economica a regiunilor afectate de inundatii, in Estul
Europei #.22., #dar si in Portugalia, in .225, in cazul deversarii de petrol de la Prestige,.
&n prezent Politica 6egionala a Uniunii Europene se confrunta cu trei mari provocari0
Competitia 3 din ce in ce mai acerba o data cu liberalizarea comertului. +irmele se
localizeaza acolo unde gasesc conditii propice pentru a le creste nivelul de
competitivitate. Daca regiunile doresc sa dezvolte sectorul afacerilor pe teritoriul
propriu atunci ele trebuie sa fie suficient de "ec1ipate" pentru a oferi
infrastructura si serviciile la un nivel calitativ superior=
ocietatea informationala si revolutia te1nologica 3 care contribuie la cresterea
gradului de flexibilitate a oamenilor, companiilor si teritoriilor. Existenta retelelor
de telecomunicatii presupune ca oamenii, indiferent de locatie, pot avea acces la
>no?31o?, inovare si instruire de o calitate superioara.
Extinderea 3 care reprezinta atat o oportunitate cat si o provocare pentru Uniunea
Europeana.
6eforma politicii regionale stabilite in cadrul previziunilor financiare ale 'gendei .222 a
subliniat necesitatea concentrarii asistentei comunitare in acele regiuni in care nivelul de
dezvoltare era mult ramas in urma, pe de o parte, iar pe de alta parte, necesitatea
simplificarii procedurilor politicilor structurale.
- noua reforma a politicii regionale a avut loc o data cu prezentarea concluziilor asupra
celui de3al treilea 6aport asupra Coeziunii Economice si ociale.
%ec1ile obiective #( 3 sprijinirea dezvoltarii in zonele mai putin prospere, . 3 reconversia
economica si sociala a regiunilor cu dificultati structurale si 5 3 dezvoltarea resurselor
umane, si cele patru initiative comunitare #&N"E66E: &&&, <eader@, EAual si Urban &&,
sunt reorganizate incepand cu .228 in doar trei obiective0
(. Convergenta #sprijinind regiunile ramase in urma din punct de vedere al
dezvoltarii economice,. -biectivul "Convergenta" este destinat sa imbunatateasca
conditiile de crestere economica si factorii care contribuie la o reala convergenta
pentru statele membre si regiunile cel mai putin dezvoltate. in Uniunea Europeana
cu .8 de state membre #UE .8,, acest obiectiv se refera la *) de regiuni situate in
(8 state membre, cu alte cuvinte (/) de milioane de locuitori al caror P&9 pe cap
de locuitor este sub 8/; din media comunitara. intr3un sistem de suspendare
progresiva a ajutorului #"p1asing out",, acest obiectiv include, de asemenea, alte
(4 regiuni care numara (4,) milioane de locuitori si care dispun de un P&9 care
depaseste cu putin pragul, ca urmare a efectului statistic al extinderii Uniunii
Europene. umele alocate obiectivului se ridica la .*.,* miliarde de euro, ceea ce
reprezinta *(,/; din suma totala, repartizate dupa cum urmeaza0 (77,5 miliarde
pentru regiunile aflate sub incidenta obiectivului "Convergenta", () miliarde
pentru regiunilor care se afla in etapa de suspendare progresiva a ajutorului, iar
47,/ miliarde pentru +ondul de Coeziune, care se aplica in cazul a (/ state
membre.
.. Competitivitate Regionala si Ocupare #sprijinind regiuni, altele decat cele
ramase in urma ca dezvoltare, pentru atingerea tintelor 'gendei <isabona,.
-biectivul "Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca" este destinat
sa consolideze competitivitatea si atractivitatea regiunilor, precum si capacitatea
de ocupare a fortei de munca, printr3o abordare duala. 'ceasta consta, mai intai,
in introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile sa anticipeze si
sa fie favorabile sc1imbarilor economice stimuland inovarea, societatea bazata pe
cunoastere, spiritul antreprenorial si protectia mediului si imbunatatind
accesabilitatea, iar apoi, in cresterea numarului si calitatii locurilor de munca prin
adaptarea fortei de munca si prin efectuarea de investitii in materie de resurse
umane. intr3o Uniune Europeana cu .8 de state membre, aceasta situatie este
valabila pentru 4* de regiuni, ceea ce reprezinta 5() milioane de locuitori. (5
dintre acestea, cu alte cuvinte (7 milioane de locuitori, sunt in etapa de instituire
progresiva a ajutorului #"p1asing in", si fac obiectul unor alocari financiare
speciale datorita fostului lor statut de regiuni sub incidenta "-biectivului (".
uma de // de miliarde de euro, din care ((,) miliarde pentru regiunile care se
afla in etapa de instituirea progresiva a ajutorului, reprezinta ceva mai putin de
(4; din alocarea totala. 'cest obiectiv se aplica regiunilor din (7 state membre.
5. Cooperare Teritoriala Europeana #promovand o dezvoltare ec1ilibrata a
intregului teritoriu comunitar, prin incurajarea cooperarii si sc1imbului de bune
practici intre toate regiunile UE,, organizat pe trei axe0 cooperare trans3
frontaliera, transnationala si inter3regionala. -biectivul "Cooperare teritoriala
europeana" este destinat sa intareasca cooperarea transfrontaliera datorita unor
initiative locale si regionale realizate in comun, sa consolideze cooperarea
transnationala prin actiuni menite sa favorizeze dezvoltarea teritoriala integrata si
sa stimuleze cooperarea interregionala, precum si sc1imbul de experienta. Peste
(*( de milioane de persoane #care reprezinta 58,/; din populatia totala a Uniunii
Europene, traiesc in zone transfrontaliere. "oate regiunile si toti cetatenii Uniunii
fac parte din una dintre cele (5 zone de cooperare transnationala. Cele *,8
miliarde de euro #care reprezinta .,/; din bugetul total consacrat acestui
obiectiv, sunt repartizate dupa cum urmeaza0 4,)) miliarde pentru cooperarea
transfrontaliera, (,/* miliarde pentru cooperarea transnationala si ))/ de milioane
pentru cooperarea interregionala.
Coeficientii maximi de cofinantare pentru fiecare obiectiv sunt0
Convergenta0 intre 8/; si */;=
Competitivitate si ocuparea fortei de munca0 intre /2; si */;=
Cooperare teritoriala europeana0 intre 8/; si */;=
+ondul de Coeziune0 */ ;.
&n noua ar1itectura, 6omania va fi eligibila sub doua obiective0 Convergenta si
Cooperare "eritoriala Europeana.
Din cele cinci instrumente structurale #+ondul de Coeziune si patru fonduri structurale0
+ondul European de Dezvoltare 6egionala 3 +EDE6, +ondul ocial European 3 +E,
+ondul European de -rientare si :arantare in 'gricultura 3 +E-:', sectiunea -rientare
si &nstrumentul +inanciar de -rientare in domeniul Pescuitului 3 &+-P,, politica de
coeziune este structurata din .228 pe trei fonduri structurale #+EDE6, +E si +ondul de
Coeziune,. Pentru a simplifica lucrurile, fondurile pentru agricultura si pescuit au fost
transferate catre politicile aferente, respectiv Politica 'gricola Comuna si Politica in
domeniul Pescuitului. "otodata, +ondului de Coeziune ii vor fi aplicate aceleasi reguli ca
si +ondurilor tructurale #ex. programare multianuala, aprobarea proiectelor etc.,.
- noua regula destinata sa simplifice gestionarea financiara a fondurilor este0 un
program B un fond
Datorita acestui principiu, +ondul European de Dezvoltare 6egionala #+ED6, si +ondul
ocial European #+E, pot sa finanteze, fiecare, in mod complementar si limitat, actiunile
care tin de aria de interventie a celuilalt fond #in limita a (2; din creditele alocate de
Comunitate fiecarei axe prioritare a unui program operational,.
Exista o exceptie de la aceasta regula0 +ondul European de Dezvoltare 6egionala
#+ED6, si +ondul de Coeziune intervin impreuna pentru programele in materie de
infrastructuri si de mediu.
Principiile care stau la baza alocarii si accesarii acestor fonduri au suferit si acestea
numeroase ajustari, din cinci, devenind 7, cu un accent foarte important pe egalitatea de
gen si protectia mediului inconjurator.
(. Complementaritate, coerenta, coordonare si conformitate.
+ondurile vor asigura o asistenta complementara actiunilor locale si nationale,
integrandu3le in prioritatile Uniunii.
Coerenta se stabileste prin orientarile strategice ale comunitatii, prin cadrul
national de referinta strategica si prin programele operationale.
&n functie de responsabilitatile fiecaruia Comisia si tatele !embre vor asigura
coordonarea dintre asistenta oferita prin intermediul Politicii de Coeziune #+C,
+ED6= +E,, Politicii 'gricole Comune #E'+6D, E++,, interventiile 9ancii
Europene pentru &nvestitii si alte instrumente financiare.
-peratiunile finantate prin intermediul fondurilor vor trebui sa fie in conformitate
cu previziunile "ratatului si a altor acte normative adoptate pentru aplicarea lui.
.. Programarea.
'tingerea obiectivelor urmarite prin alocarea fondurilor structurale va fi urmarita
prin intermediul procesului de programare multi3anuala, la diferite nivele,
incluzand identificarea prioritatilor, finantarea si sistemul de management si
control.
5. Parteneriatul.
'tingerea obiectivele fondurilor vor fi urmarita in cadrul general al unei stranse
colaborari dintre Comisie si fiecare tat !embru. +iecare tat !embru, va
organiza, oridecateori va fi cazul, in concordanta cu practicile si reglementarile
nationale, parteneriate cu organizatii precum0
a, 'utoritati publice sau non3publice locale, urbane, regionale=
b, Parteneri economici si sociali=
c, -rice alt organism abilitat, reprezentand societatea civila, parteneri in domeniul
protectiei mediului, organizatii non3guvernamentale precum si alte organizatii
responsabile de promovarea egalitatii de gen.
+iecare tat !embru va desemna cei mai importanti parteneri la nivel local,
regional si national, in diferite domenii precum cel economic, social, de mediu, in
concordanta cu practicile si reglementarile nationale, avand in vedere necesitatea
promovarii egalitatii de gen si a dezvoltarii durabile prin integrarea noilor
normative de protectie a mediului.
Parteneriatul va trebui sa trebui sa fie operational la nivele de pregatire,
implementare, monitorizare si control ale programelor operationale.
). Nivel Teritorial de implementare.
&mplementarea Programelor -perationale va fi in responsabilitatea tatelor
!embre si va fi realizata la cel mai potrivit nivel teritorial, in concordanta cu
sistemul institutional specific acestora.
/. Interventia proportionala.
6esursele financiare si administrative utilizate de Comisie si statele membre
pentru aplicarea +ondurilor in ceea ce priveste0
a, 'legerea indicatorilor prevazuti la articolul 58 alineatul #(, litera #c,
#obiectivele axelor prioritare ale programelor operationale se cuantifica cu
ajutorul unui numar limitat de indicatori ai realizarii si ai rezultatelor, tinand
seama de principiul proportionalitatii. &ndicatorii respectivi permit masurarea
progreselor in comparatie cu situatia initiala si realizarea obiectivelor care aplica
axele prioritare,=
b, Evaluarea mentionata la articolele )8 si )*=
c, Principiile generale ale sistemelor de gestiune si de control=
d, &ntocmirea de rapoarte=
sunt proportionale cu suma totala a c1eltuielilor aferente unui program
operational.
4. Gestiunea impartita.
9ugetul Uniunii Europene alocat +ondurilor este executat in cadrul gestiunii
impartite intre tatele !embre si Comisie. Comisia isi asuma responsabilitatile de
executie a bugetului general al Uniunii Europene in conformitate cu urmatoarele
dispozitii0
a, e asigura de existenta si buna functionare a sistemelor de gestiune si de
control in statele membre=
b, &ntrerupe sau suspenda total sau partial platile in cazul unor nereguli in cadrul
sistemelor nationale de gestiune si control si aplica orice alta corectie financiara
ceruta=
c, e asigura cu privire la rambursarea aconturilor si procedeaza la degajarea din
oficiu a angajamentelor bugetare=
8. Aditionalitatea.
a, Contributia +ondurilor structurale nu se substituie c1eltuielilor structurale
publice sau asimilabile dintr3un tat !embru=
b, Pentru regiunile incluse in obiectivul de convergenta, Comisia si statul membru
stabilesc nivelul c1eltuielilor publice sau asimilabile pe care statul membru le
efectueaza in toate regiunile in cauza pe parcursul perioadei de programare.
Nivelul c1eltuielilor efectuate de statul membru este unul dintre elementele
incluse in decizia Comisiei privind cadrul strategic national de referinta=
c, Nivelul c1eltuielilor mentionate la alineatul b, este cel putin egal cu suma
c1eltuielilor medii anuale in termene reale atinsa pe parcursul perioadei
precedente de programare.
&n afara de aceasta, nivelul c1eltuielilor se determina in functie de conditiile
macroeconomice generale in care se efectueaza finantarea si tinand seama de
anumite situatii economice specifice sau exceptionale, cum este privatizarea sau
un nivel extraordinar de c1eltuieli structurale publice sau asimilabile ale statului
membru pe parcursul perioadei precedente de programare.
*. Egalitatea de gen si nediscriminarea.
tatele membre si Comisia asigura promovarea egalitatii intre barbati si femei si
integrarea principiului de egalitate de sanse in domeniul respectiv in fiecare dintre
diferitele etape ale aplicarii +ondurilor.
tatele membre si Comisia iau masurile adecvate pentru prevenirea oricarei
discriminari bazate pe sex, rasa sau origine etnica, religie sau convingeri,
1andicap, varsta sau orientare sexuala in fiecare dintre diferitele etape ale aplicarii
+ondurilor si in special in ceea ce priveste accesul la +onduri. in special,
accesibilitatea persoanelor cu 1andicap este unul dintre criteriile care trebuie
respectate la definirea operatiunilor cofinantate din +onduri si de care trebuie sa
se tina seama in fiecare dintre diferitele etape ale aplicarii +ondurilor.
7. e!voltarea dura"ila.
-biectivele +ondurilor sunt urmarite in cadrul dezvoltarii durabile si a
promovarii, de catre Comunitate, a obiectivului de protejare si imbunatatire a
mediului inconjurator in conformitate cu articolul 4 din "ratat.
- alta modificare semnificativa adusa de reforma vizeaza domeniul programarii0
astfel, in trecut, procesul programarii este organizat pe trei paliere0 Planul National de
Dezvoltare si Cadrul de prijin Comunitar #primul continand prioritatile de dezvoltare a
intregii economii nationale, al doilea doar prioritatile de finantat din instrumentele
structurale,, Programele -perationale #fiecare dezvoltand cate o prioritate din Cadrul de
prijin Comunitar, si Programele Complement #documente detaliate de implementare a
Programelor -perationale,.
6eforma mentine obligativitatea programarii multianuale #pe o perioada de 8 ani,, dar
aduce o viziune strategica pronuntata si pune accent pe prioritatile trategiei <isabona,
solicitand elaborarea a doar doua documente programatice0 unul strategic 3 Cadrul
National trategic de 6eferinta #armonizand atat prioritatile nationale, cat si pe cele
comunitare, cuprinse in -rientarile Comunitare trategice pentru politica de coeziune, si
unul operational 3 Programele -perationale. Dispare astfel necesitatea elaborarii Planului
National de Dezvoltare, a Programelor Complement, precum si caracterul operational al
Cadrului de prijin Comunitar.
&n domeniul managementului, principalele modificari aduse de reforma privind
gestionarea programelor operationale sub obiectivul Convergenta vizeaza crearea unei
'utoritati de 'udit #organ independent, insarcinat de verificarea bunei functionari a
sistemelor de management si control, si a unei 'utoritati de Certificare #pentru
certificarea declaratiilor de c1eltuieli si a cererilor de plata inaintea transmiterii lor catre
Comisie,, precum si disparitia notiunii de 'utoritate de Plata.
Pentru programele operationale de sub obiectivul Cooperare "eritoriala Europeana,
principalele modificari constau in necesitatea crearii unei 'utoritati de Certificare, a unei
'utoritati Unice de Control si a unui grup de controlori financiari #format din cate un
controlor numit de fiecare stat membru participant si avand rolul de a sprijini 'utoritatea
de Control,, precum si disparitia notiunii de 'utoritate de Plata.